BEDACŢIUNEA ŞI ADMUriSTRAŢIlJXfEA l
BRAŞOVtt, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
anii anâ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Hotu&nia ţi str&in&tate:
Pe anâ 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei Iun! 10 fmncl.
S£ PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
w	---------
ANULU L.	AWUH^lUBILE:
O serii garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Soriseri itefrenofite »« »p prSwaisoC. — tSarmorlpto »u *e retramltfi.
P 102.
Mercuri, 2 (1.4) Septemvre.
1887.
Braşovti, 1 Septemvre 1887.
Cestiunea bulgară se învertesce într’ună cercă viţiosă. Erâşi se arată pe firmamentu steaua alianţei celoră trei împărăţii şi fără voiă ne aducemă aminte de Skiernievice când aflând ti că împăratulă Germaniei a sosită în Stettin, unde se aştâptă şi Ţarulii Alexandru III, după cum ne-au asigurată chiar foile oficiâse germane şi că încă în cursulă acestei săptămâni ministrul ti nostru de esterne Kalnoky va face visita obicinuită de t6mnă prinţului de Bismarck.
Temerile, ce se produseră când cu sosirea prinţului de Coburg în Bulgaria, nu s’au împliniţii. Deocamdată celti puţină ne aflămă ârăşi faţă cu o nouă stratagemă diplomatică menită de a amâna din nou soluţiunea âfacerei bulgare pe timpti mai îndelungată.
Rusia, precum scirati, a fâcutti propunerea sâ se trimită in Bulgaria cu consimţământul ti puterilorti unti generală rusft însoţită de ună co-misară turcescă, ca să facă amândoi ordine în Bulgaria de nordă şi Rumelia orientală. S’au schimbată ună şiră de note şi în cele din urmă P6rta, la stăruinţa prinţului de Bismarck, a declarată, că ea e gata a primi propunerile Rusiei ca ale sale şi a le aşterne puterilorti, mai alesă după ce i s’a dată asigurarea, că Germania le va sprijini.
Etă dâr că s’a aflată mijloculu de a mai amâna pe câtva timpă soluţiunea afacerei bulgare. Acâsta amânare întră şi în programul u lui Bismarck şi în acela ală guvernului rusescă. Era evidentă, că Rusia, după ce nu-i vine la socotea să intervină în Bulgaria cu putere armată, îşi va da tâte silinţele spre a împedeca consolidarea interidră a Bulgariei făcându să se amâne orice hotărîre positivă a puterilorti.
încă şi acum sperâză cei din Petersburgă, că le va succede cu timpulu a răsturna regi* mulă de ţaţă bulgară şi a aduce la putere partida lui Ţancov, care la rândulă ei va fi gata a urma ordineloră, ce i se voră da din Petersburgă.
In speranţa acâsta âtă ce-şi <}ică oposiţiu-nalii bulgari: Dâcă noi vomă fi representaţi în massă în viitârea Sobraniă, atunci prinţulă de Coburg, vrândă a se sprijini pe partida, ce l’a adusă la putere, va trebui să disâlve camera, âr în casulă contrară va trebui să jâce după cum îi vomă cânta noi, majoritatea, şi va trebui sS primâscă condiţiunile nâstre. Dâcă noi vomă fi la cârmă va fi indiferentă pentru Rusia, cine este prinţă.
„Atunci — îşi gândescu oposiţionalii — noi vomă (}ice Rusiei: Cei ce au susţinută influinţa vâstră suntă la putere. Ei stau în faţa unui prinţă ce face câtă unu altulă. A sosită momentulă de a ne înţelege. Noi păstrâmă pe prinţulă şi vă facemă pe lângă densulă parte de influenţa, ce vi se cuvine ca marei nâstre liberâtâre.M
Dâr este mare întrebare dâcă alegerile voră eşi după placulă oposiţiunei rusofile. Ministrulă-preşedinte actuală Stambulov pare a nu împărtăşi părerea acâsta. Elă (Jise cătră corespondentul farului „Times,“ că Bulgarii nu voră suferi niciodată ună amestecă ală unei puteri esterne în afacerile loră interiâre şi adause cu multă încredere: „Toţi Bulgarii adevăraţi suntă uniţi între sine. Trădătorii formâză o minoritate flrte neînsemnată şi îi vomă suprima îndată ce ară încerca a provoca turburări !u
In curându se va vedâ care din cele două partide bulgare voră remânâ stăpâne pe situa-ţiune. Dela resultatulă alegeriloră pentru So-brftniă va depinde şi desfăşurarea ulteriâră a ces-tiunei bulgare. Deocamdată cele trei împărăţii pară a fi mulţămite, că diplomaţiloră loră le-a Buccesă de a mai amâna puţină soluţiunea ei.
Afacerea Lncaciu.
Foile unguresc! reproducă după „Budapesti Hirlapu următârele tendenţiâse comunicări, cei se trimită acestei foi din Baia de susă:
»In Baia de susă, Valachii din Sisiesci, cari lucrâză Ia d-na Hitter Ferencz, ameninţă, că dâcă pe Lucaciu nu-lă voră elibera, voră aprinde oraşulă".
„Invâţătorulă valahă din'.Tăuţl (Totfalu) a declarată in au^ulă mai multora, că nu se va odihni p&nă nu va bea sânge ungurfescă*.
• Protopopulă tractuală a dată ordină preoţiloră săi, ca in tătâ ^ma să se râge împreună cu credincioşii loră în biserică pentru mântuinţa sufletăscă a martirului Lucaciu, şi preotulă din Tăuţî, care de asemenea este renumită maghiarofagă, nu numai că-şi ţine de plăcută datorinţă a observa acestă ordină, ci continuu agitâză în mijloculă poporului, între care împrăştiă broşuri valahe, cari suntă pline cu înjurături, compuse în versuri, la adresa Maghiariloră. Fiâ-care strofă a poesiei se termină cu cuvintele: „Să luămă arma în contra Maghiariloră" şi versulă acesta se cântă în drumă şi peste drumă.
0 parte a preoţimei valache ţine adunări secrete» mai cu semă năptea, ba încă şi la casa unui funcţionară valachă dela tesaurariaiă au ţinută adunări».
Modificarea sistemului dualistă.
Organulă nobilimei croate „Agramer Tag-blatt“, vorbindă despre modificarea sistemului dualistă, la care nisuescă în unire Croaţii şi Slovenii, ajunge la următârele conclusiuni:
Dăcâ Slovenii dovedescă deja acum o atâtă de puternică nisuinţă spre independenţă şi dâcă Croaţii se a-rată atâtă de viu îngrijaţl pentru autonomia şi individualitatea loră naţională, atunci după i6tă presupunerea acâsta se va accentua încă şi mai puternică atunci, când cestiunea bosniacă îşi va afla în fine resolvarea ei naturală. Eternă nu pâte dura provisoriulă bosniacă. Dâr dâcă Bosnia se va anexa definitivă, atunci numai patru caşuri se potă ivi: ori se alipesce la jumătatea ostică a monarchiei, ori la cea vestică, ori se împarte între amândouă, ori în sfârşită se transformă pentru durată într’ună teritoriu administrativă de sine stătătoră. Unirea întregului teritoriu cu o jumătate a monarchiei abia se va putâ face fără pedecl pe calea învoelei (pactului) şi după dreptă cu greu se va putâ ea apăra, fiindă că cealaltă jumătate se va provoca la jertfele sale de sânge in bani. împărţirea numai aşa s’ar putâ face, ca Erţegovina să fiă alipită la Austria vestică, âr Bosnia la Ungaria Croaţia. Dâr cu o astfelă de împărţire abia se va mulţumi jumătatea vestică, căci pentru jertfele sale mai mari nu va voi să ia partea cea mai mică. După intenţiunile poli-tieiloră noştri cu programulă celă mare cea mai simplă aplanare a certei ar fi, ve(Ji bine, aceea ca nici Ungaria nici Austria vestică să nu capete nimică, ci se se despartă Croaţia de Ungaria şi Dalmaţia de Austria şi a-mendoue aceste ţeri (Croaţia şi Dalmaţia) se se unescă într’ună stătu sudslavicu ori iliricu, care sub sceptrulă habsburgică se Jiă pusă de drepţii pe picioru egală cu Ungaria. Şi aceslă complexă de ţări, cam însemnată, se înţelege de sine că ar esercita atunci puterea sa naturală de atraeţiune şi asupra ţăriloră slovene. Slovenii şi Croaţii stau şi aşa atâtă de aprâpe geograficesce şi etnograficesce, încâtă separarea lorii de acum, după părerea politiciloră direcţiunei amintite, trebue să se numâscâ nenaturală. înainte cu câţiva ani era la Sloveni în faptă încă puţină populară idea unirei cu Croaţia, fiindă că Slovenii sperau să obţină în Rtâchsrathulă din Viena o ârecare autonomia naţională. De atunci însă chiar minisleriulă TaafTe a lăsată nenplinite unele dorinţe ale conducătoriloră naţionali mai radicali şi acâsta a cârmuită deja a(ji speranţele veciniloră noştri într’altă direcţiune, şi unirea cu Croaţia are a(}i acolo totă aşa de numeroşi ca şi căldu-roşl aderenţi.	_______
Austro-UDgaria şi Serbia.
piarulă sârbescă din Belgradu „Odiekw (E-coulă), organulă partidei radicale, din sînulă că-
reia a eşită parte din guvernulă de aeji ală Serbiei, şi care dispune de mare influinţă în Serbia, polemisâză contra unui articulă din „Neue Freie Pressew dela 31 Augustă şi <Jice:
Numita fdiă şi alte (fiare austro-ungare au bîrfitâ totdâuna contra statului şi a naţiunei sârbe, şi au persecutată cu o egală ură totă ce e sârbescă, dela bordeiu pănă la tronă. »Neue Freie Presse« vrâ să discrediteze în publicitate pe nouiă cabinetă sârbă, să-i facă suspecte intenţiunile în cercurile fcompetente din Viena şi să agraveze situaţia cabinetului de coaliţiă, espunăndă ca mai favorabilă, pentru interesele Austro Ungariei, amiciţia unui guvernă compusă din progresişti, decâtă amiciţia guvernului actuală, ce are cu sine totă poporulă sârbă. Ar fi mai folositoră pentru ambele state, dâcă împrejurările s’ar aprecia mai justă. Interesele monarhiei aus-triace suntă fârte râu apărate dâcă ele să râ(Jimă pe clica nesuferită a progresiştiloră, care nu potă trimete în Scup-cinâ nici pe ună deputată, îndată ce alegerile se facă efectivă fără ingerinţe. Negreşită că e necesară o amiciţia reciprocă sinceră între cele două state, dâr ea p6te fi întemeiată numai pe o mutuală dreptate, echitate şi lealitate. Sâ sperămă că foile austro-ungare voră părăsi metoda de intimidare, căci prin acâsta s’ar putâ lesne crea tocmai ceea ce vrâ cineva să împiedice. Do-rimă o amiciţiă, care ţine contă de interesele reciproce, dâr de sabiă nu ne tememă, căci contra ei s’ar putea găsi ună ra^imă. Insă dâcă se crede, că prin ameninţări se servescă mai bine interesele austro-ungare, decâtă prinlr’o adevărată înţelegere amicală, atunci n’avemă nimică contra, dâr în acestă casă respingemă orice Imputare, că Serbia ar fi făcută imposibilă ajungerea la nişte raporturi bune.
Rusia şi Bulgaria.
Asupra misiunii eventuale a generalului rusescă Ernroth f6ia guvernamentală bulgară „Swo-boda“ se esprimă în următorulă modă:
„Credă 6re într’adevără bărbaţii de Stată ruşi, că Bulgarii suntă astfelă de animale, încâtă sâ se lase a fi nimiciţi de ună Ernroth? Bulgarii suntă 6re consideraţi aşa de proşti, că n’ară fi cunoscândă planurile miserabile ale Rusiei şi că ei voră permite aşa lesne lui Ernroth să pătrundă în Bulgaria spre a o ruina ? Se crede 6re, că noi amă uitată, cine este acestă domnă Ernroth şi ce fericire nl-a adusă odiniâră ca ministru? (Ernroth a fostă ministru în Bulgaria în timpulă prinţului Alexandru de Battenberg. N. R.) Se crede 6re intr’adevără, că noi ne vomă închina înaintea mărimii Rusiei şi vomă renunţa la patria nostră? Nu, trebue să scie Rusia şi totă lumea, că causa nostră e deja terminată şi că nu vomă da în-napoi cu nici ună preţă. Bulgarii nu se voră lăsa să fiâ tăcuţi încă odată sclavi; ei au destulă forţă şi energiă, precum şi demnitate naţională, spre a lupta pentru libertatea şi independenţa loră.
Noi nu formămă ună regimentă de soldaţi ruşi, pe care Ţarulă să*lă pdtă comanda şi dresa cum voesce. Noi suntemă o naţiune, care are în urmă-i ună trecută şi pote exibia o istoriă strălucită, în care stă înregistrată 6 Septemvre., Slivniţa, Dragomană, Pirotă etc. Pe ori care comisară nou rusescă îlă vomă tracta şi mai rău, decâtă pe satana de Kaulbars, căci noi amă văzută resultatulă acestora comisari în Burgas, Slivno, Silistria şi Rusciucă. Pe celă întâiu cheiu, unde ară încerca să debarce ună asemenea comisară, elă va fi expediată în-dăretă cu ruşine şi bajocură sâu va fi aruncată în Dunăre. Acum n’avemă nevoiă să primimă comisari şi n’avemă trebuinţă să stămă de vorbă cu ei. Acum a-vemă ună prinţă, ună capă ală statului, a cărui autoritate nu vomă permite în nici ună casă să i se submineze, căci sortea lui e strinsă legată de existenţa Bulgariei, de libertatea şi independenţa ei. Dâcă Rusia vrea să între în negocieri, n’are decâtă să se adreseze prinţului sâu guvernului bulgară. Ori ce altă cale ar putea duce la o răscâlă şi noi amă fi siliţi să considerămă de revoluţionare personagele respective.
N’avemă nevoiă să acordămă Rusiei ună dreptti es»* cepţională asupra Bulgariei. Dâcă Rusia are vre-ună dreptti,
Nr. 192.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
acesta este numai moralii, ce se basâză pe recunoseinţă. Dâr Rusia a perdutâ şi acesta drept 0 prin purtarea sa barbară şi prin poftele de cucerire şi dec! în nici unâ chipâ nu-şî p6le impune voinţa patriei nostre.
Singura putere, care pote revendica drepturi legale asupra Bulgariei, este Turcia. Agitaţiunile şi ameninţările Rusiei nu vorO folosi nimicii; vomtt lupta pănă la ultima picătură de sânge pentru patria nostră, pentru libertate şi independenţă; naţiunea ndstră nu şi-a vândută patria în împrejurări mai nefavorabile, când n’a veamâ ună prinţii, cu atâta mai puţina ne voma preda legaţi astăcji spre a fi subjugaţi din nou. Nu şl sacrifică cineva aşa lesne patria, libertatea şi independinţa.*
Cestiuiiea bulgară.
RespunsulO prinţului de Bismarck la propunerea de mijlocire formulată de Portă în privinţa misiunei Era-roth a sosita Joi prin poştă, şi însărcinatula de afaceri alâ Germaniei remise acesta răspunsâ ministrului aface-rilorO streine turcescO cu care avti o lungă întreţinere. £că analisa acestui respunsa:
Dâcă P6rta ar adresa simultana propunerea rusâscă Engliterei, Austriei şi Italiei, şi dâcă Rusia, ca promo-t6rea şi iniţiatdrea acestei propuneri, arâ comunica-o oficiala la aceleaşi puteri, său chiar, dâcă P6rta şi-ar însuşi acăstă propunere ca a sa, Germania ar fi atunci dispusă să o accepte şi s’o recomande.
Cu tdte că acestâ respunsâ nu mulţumi pe Turci, cari aşteptau una răspunsa mai seriosâ, circula Joi svo nula că Părta înclină să urmeze sfătuia prinţului de Bismarck. Consiliula de miniştri s’a întrunită la Marele Vizirâ pentru acăsta, dăr n’a transpirata nimica. Cercurile diplomatice consideră răspunsula prinţului de Bismarck ca o neprimire fină.
Pentru a mări perplexităţile Porţei, Marele-VizirQ sondânda de curândâ pe d. Vulkoviteh trimisulâ bulgara asupra atitudinei eventuale a Bulgariei în casO de învoială unanimă a puterilorO, in privinţa soluţiunei bulgare, acesta a reînoitâ declaraţiunea sa, că Bulgarii s’ar opune orî-cărei regulărl vătămătâre independenţei şi libertăţei lorO, chiarfi dăcă acăstă regulare ar întruni aderarea tuturora puterilora, împreună cu Turcia.
SOIRILE ţ)ILEI.
Din Galaţi se anunţă, că doi bărbaţi de stata, contele Kalnoky şi contele Desseffi, au sosita acolo ca să studieze raporturile comerciale şi industriale din România. Se cj*ce că ei suntO însărcinaţi din partea guvernului un-gurescfi cu acăstă misiune avându-se în vedere trădările încă pendinte referitorâ la încheiarea convenţiei comerciale. Din Galaţi cei doi domni s’au dusa la Brăila.
—x—
Drama lui Iokai »Keresd a sziv* a fosta retuşată de intendentulâ teatrului naţionala unguresett din Pesta, rontele Keglevich, de a se juca pe acea scenă. E*ă cum motivâză intendentulâ refusarea dramei într’o scri-s6re adresată autorului ei: „Spună sincera, că nu e timpuia potrivita a reîmprospăta certa austro-ungară, Intru câta trăesce o generaţiune gata totdăuna pentru demonstraţiune şi întru câta regeză acela, la ordinuia căruia s’au întâmplata acele lucruri (ce se înfăţişâză în dramă). Nu vreau să viu în posiţiune a spune regelui, dâcă din întâmplare ar vrâ să vină regele în teatru, ca să nu se ducă. ’MI pare rău că nu’ţl pot împlini dorinţa, dâr asta-i convingerea mea.« Din causa acestei refusărl, mai mulţi studenţi universitari au anunţata la poliţiă că vrâu să ţină o adunare, în care să ia o hotărire d’a i se face lui Jokai unâ conducta cu
torţe. Poliţia a permisa ţinerea adunărei cu observarea, ca să se ţină de obiectula ordinei de <Ji. Totodată poliţia a luata măsuri de a împedeca demonstraţiuni pe strade.
—x—
Dintre reserviştii regimentului 64 de infanterii chemaţi la eserciţii au muritâ în săptămâna trecută în Alba-Iulia doi, şi s’au bolnăvită greu nouă din causa insolaţiunei (bătăii sorelui).
—x—
Urşii au începută a se apropia de oraşa. Djja se află câte unuia în pădurea Gârstianului şi într’a Noului. Cu celă dintâiu a datâ ochi vicejudele din Cârstiana şi o ţigancă pe pajiştea de lângă şosea, cu celu de ala doilea a data ochi o calfă de văpsitora, care p’aci era să-şî dea sufletulu de fuga ce a întins’o. Urşi ne mai trebue, după celelalte „fericiri* cu care ne îm-bulzesce stăpânirea ungurâscă!
—x—
In Cluşiu bântue difterita, deşi nu în gradâ mare. In săptămâna trecută au că^utâ jertfă acestei băle urîte 14 copii.
—x—
După cum ne spune »Cooperatorula româna*, în Ziua deschiderii esposiţiunei din Craiova, plecarea la biserica Madona Dudu, unde s’a oficiata Tedeum, a fosta salutată de musica regimentului t de intanteriă cu ,Mar-şuld Cooperatorilorâ* compusa de profesorula de mu-sică Iacoba Mureşianu şi dedicată d-lui D. C. Butculescu ca fundatorâ ala Societăţii Cooperatoriloră şi întocmitorfi alâ exposiţiunilorâ din România.
—x—
După o statistică oficială, s’au ivită în Roma între 14 Augusta şi 4 Septemvre n. 98 caşuri suspecte de coleră, dintre cari 42 cu sfârşita mortala.
—x—
Una jocă trista esecutară în săptămâna trecută într’o grădină în sătula RadeşO trei copii: unO bââtO de 7, unuia de 11 şi o fetiţă de 4 ani. Copii se jucară de-a ucisulă porcilora şi cei doi băeţl înjunghiară pe fetiţa. Poporaţiunea e consternată.
—x—
Reuniunea femeilorO române din Zăr-neştl şi jură, din incidentulâ esposiţiunei agricole, ce se ţine la 6 (18) Septemvre a. c. în Zărneştî, va aranja Duminecă în 6 (18) Septemvre a. c. în sala edificiului şcolara de acolo unO bală. Damele sunta rugate a se presenta după posibilitate în costume naţionale. InceputulO la 8 ăre săra. Bileta de intrare 1 fl. Pentru comiteta: Maria N. Garoiu născ. MeţianQ, preşedintă. NB. Suprasolvirile se primescă cu mulţămire şi se vora chita prin jurnale.
—x—
Pentru serviciile aduse maghiarismului, ministrulă unguresed »Trefort“ a mai „pricopsită* pe preoţii gr. orientali Pavela Mo nea din St r ej a -Che r t î ş6 ra cu 80 fl., Eftyene Szigyarto(?) din Poiana (Csicso-Poiyan, SolnocO) cu 50 fl. — Nu vorO fi uitaţi.
Composiţiunea musicală a repausatului CiprianO Porumbescu, de care amintirămă în nu-mărulO 184 ala „Gazetei* se află de vâmjare aice în Braşova la d-la N. Ciurcu, în Sibiiu la W. Krafft, în Cluşiu la E. Dcmjen, în NâsăudO în librăria .Concordia*, în Bistriţă la A. Brucker, în Lugoşu la A. Auspiţ, în Arada la Bettelheim, în Oradea-mare la O. Httgel, în Ti-mişdra la L. Friedl, în Pesta la Roszavo'gyi et Comp. şi în Viena la Spina.
Italia şi România.
Din incidentulu inaugurărei statuei lui 0-vidiu la Constanţa, cjiarulu „Riforma ,w organulii ministrului italiană Crispi, publică, sub titlulfl Progresele României, următdrele rânduri:
S’a resimţita aci cea mai vie satisfacţiune Ia cetirea discursului pe care 1’ainO publicata erî şi prin car-! onor. ministru ala instrucţiunei publice s’a asociata in numele guvernului la serbarea celebrată în România în onârea propriei naţionalităţi a acesteia, simbolisatâ prin poetulO, care represintă legătura intelectuală cea mai puternică dintre vechia colon'â romană şi muma cea mare a latinităţei.
MonumentulO nu însemneză de câta unO curentă efemera şi deşerta; der ela simbolisâză încă demonstra -ţiunea progreselorâ civice îndeplinite în câţi va ani de o ţâră care, acum cât-va limpO, nu tocmai depărtata, era sub o suveranitate streină şi nu europeană.
Dintre tdte statele cele mici din Orienta, România a data mai bine dovedi de valdrea ei. Eroi ca soldai!, Românii s’au arătata abili şi capabili ca bărbaţi politici şi ca administratori.
Intr’o situaţiune din cele mai grele, ei au sciutâ să câştige şi să garanteze ţărei lorO independenţa şi s’o aducă la prosperitate. Fără ambiţiuni esagerate, sciindo să şl măsdre paşii după forţă şi după momenta, România a ajunsa să-şî asigure într’una moda perfecta existenţa ei şi dă exemplula unui Stata înţelepţesce şi tare constituita.
Primâscă der ea salutările nâstre frăţescl cu au-gurula unora progrese mereu crescânde.
CTJVENTTă’
de deschidere, rostita prin Alimpiu Barboloviciu vicariula Silvaniei şi directorula despărţ. XI ala »Asso-ciaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului românO*, cu ocasiunea adunării generale a despărţ. ţinută la 4 Augusta în Buciumi.
Prea onorată adunare I Pre câta e onorea de mare, nemeritată şi resuitată nu din meritele mele, ci din in-crederea multâ preţuită a RomânilorO selăgienî în ne- I însemnata mea persână concentrată, carea m’a chiămato în fruntea acestui despărţământa, pre atâta e de grea şi sarcina carea incumbă sufletului şi inimei mele, resuitată din misiunea sublimă a despărţământului nostru ca man-datorâ ala Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului româna, alâ căreia scopâ înalt este regenerarea naţiunei şi mai vârtosO a poporului ţărâna românâ prin cultură. Mândră, înaltă şi de mare însemnătate este posiţiunea mea în calitate de directori) alâ despărţământului XI în acăstă Z‘ solemnă şi sărbă-torâscă, pentru că stânda faţă cu Prea Onorata adunare stau faţă cu fii unei naţiuni de unâ trecuta gloriosâ, dăr L desastruosO; privinda în feţele D-Vostre, privescâ în faţa şi fruntea mamei naţiuni române, încreţită de suferinţele seculare, brăzdată de lacremile iubirei fiilorâ săi şi stră-ucităre de radele dorului culturei şi prin acăsta alâ unui viitorO mai ferice. De pe feţele deschise ale D-V6stre cetescâ credinţa neclătită, speranţa viuă în viitorula mamei naţiuni şi iubirea înaltă cătrâ acea, carea se oglindâză în ochii tuturora. Deci datorinţa şi misiunea mea în acesta momente solemna este: a simţi, a cugeta şi a cuvânta aceea ce simţesce, cugetă şi vorbesce naţiunea română, în a căreia braţe şi in a căreia faţă stau!
Prea onorată adunare! Pre noi ne-a conchematâ vocea naţiunei la adunarea de ac}I, nu numai ca să ne vedemO corporalminte unuia pre altuia şi să privimQ cu ochii fisicl unuia la altuia seu să ne apreţuimâ îmbrăcămintea unuia altuia; ci ca să privimâ unuia in inima şi
FOILETON O.
(50)	-----
Misterele Veneţiei.
de Edouard Didier, traducere de Ioanu S. Spartali.
XVII.
Tabăra dela Villafranca.
—	Este Veneţianâ, care să nu scie să vâsleze?
—	Atunci merge de minune! D ta vei pleca în luntrea lui Paolo şi noptea următore te vei întărce aci cu luntrea. Atunci şi d ta o să poţi să ţî iei âr locuia şi fiulâ meu tota asemenea o să şî potă lua locuia: Rine am regulata astfela, Escelenţă?
—	Fărte bine, şi nu sciu ce ne-ar pută împedeca în întreprinderea năstră.
—	D-ta îmi cereai adinâorl douăsprezece ceasuri, eu îţi dau douăcjecî şi patru. Iţi ajunge?
—	Nu-mi trebuescO atâtea ceasuri. Insă am uitata nnâ lucru.
—	Ce, stăpâne?
—	Visita de inspecţia, care se face de două ori
pe Zi-
—	Când va trece inspectorulâ îlC voiu însoţi ca de obiceiu. Fiula meu va fi culcatâ în patuia d-tale şi hainele d tale vorO fi puse la vedere bună pe scăunelulâ ăsta. Voiu spune ofiţerului că dormi şi elâ n’are să cuteze să-ţi strice somnulO.
—	Prea bine.
—	Şi când vreai să pleci, stăpâne?
—	Chiar în nâptea asta. l^icl că fiulâ tău sosesce la trei ceasuri de diminâţâ?
—	Da, Escelenţă.
—	Şi acum sunta numai nouă ceasuri. Lasă mă să mă odihnescâ câteva ceasuri Am trebuinţă să fiu în puteri ca să reuşescO bine. Du-te dâr şi intorce-te aci numai când va veni vremea.
BătrânulO salută şi făcu unâ pasO spre uşe, pe urmă se întorse spre Martinengo şi-i Zise:
—	Ertâ-mă, Escelenţă, însă scii că pentru d-ta îmi punâ nu numai capulă meu în primejdiă, dâr punâ şi p’âlO copilului meu. Mai nainte der, n’ar putea Escelenţă Vostră jă-ml mai spue şi ce nu mi-a spusO?
—	Ce vreai să ştii?
—	Pentru ce vreai să dobândesc! o libertate aşa de scurtă?
—	Nu te mulţămescl numai să ai cele Z©ce mii de galbeni? c^ise podestatulâ răstită.
—	la-le înapoi, stăpâne, răspunse Nello. Eu sunt unâ omO bătrâna, puţinele Zile câte am să mai trăescO nu merită osteneala ca să le mai apărO şi ţi le aşO jertfi uşorO, însă nu mă simţO cu destula curajâ ca să-ţi vândă şi viâţa copilului meu.
—	Şi, dâcă aşî răspunde întrebărei tale, ţl-ai primejdui viâţa asta, care-i aşa de scumpă, pentru ca să înlesneşti câteva ceasuri de libertate copilului stăpânilor â tăi.
—	Da, stăpâne, fără să mă codescO.
Martinengo să gândi puţina. Pe urmă Zise:
—	Fie! Insă dâcă îţi încredinţeze planurile mele, nu numai că te facâ deopotrivă cu mine, dâr încă mă dau ţie cu mânile şi cu piciârele legate. După ce ţi voiu spune tota, nu voi avâ decâtâ să Z'0* 0 vorbă pentru ca să-mi pierda capula. Trebue dâr să am în tine o încredere desăvârşită şi să potO fi sigură din partea ta de unO devotamenta orbâ şi fără margini.
—	Voiu şti să m’arătâ vrednica de increderea a-câsfa şi câlâ pentru devotamenta să fi fârte sigurfl, stăpâne!
—	Te creda! Zise podestatulâ. — Şi acum să-mi spui dâcă ştii cumva ce mijlăce de apărare am avuţii eu în faţa Consiliului celorâ Zece.
—	Nu ştiu, stăpâne.
—	Ei bine, află: Eu am afirmata că există pe pa-mânta unâ omâ care sâmănă cu mine aşa de biue, in* câlâ prietinii mei cei mai intimi chiar puteau să se înşele, şi au am acusattt pe omuia acela, pe soţia mea, că numai elâ este omuia care a făcuta t6te crimele câte mi se împulă mie. Pricepi dâr că nimeni nu m’a ere-Zutâ şi eu sciam mai dinainte acăsta. Insă, cu ajuto-rulă tău, mijloculâ acesta de apărare, care a fostă privita ca o minciună indrâsnâţă, va ajunge o realitate de care nimeni nu se va pută îndoi. Mâne, în ceasulO când Veneţia întrâgă ştie pe Martinengo, podestatufll Padovei, închisă între zidurile acestea de unde nici unâ prisonierO n’a pututâ încă să scape, ună alta Martinengo
1
GAZETA TRANSIVLANIEI.
1887.
Nr. 192.
sufletulă celuialalfă, să ne sondămă simţurile inimei împrumutată, să ne întrunimă cugetele şi să n^ lămurimă părerile şi să privimfi cu ochii sufletului la îmbrăcămintea culturală-spirituală a naţiunei nbstre, să apreţuimă, că ore nisuilu-ne-amă cu toţii şi flecarele în parte a învesti pre mama naţiunea nostră dela intemeiarea Associaţiunei transilvane până în tjiua de astâcjî cu îmbrâcămin'ea cultul ei ca să potă ocupa loculă ei de provedinţă croită în concertulă poporeloră culte ale Europei civilisate!
Seu dâră noi vomă fi cei nefericiţi, cari la judecata ce o va enunţa Dumne^eulă popdreloră preste faptele omenimei vomă fi siliţi a aucji din rostulă mamei năstre naţiuni, carea ne-a nutrită la peptulă său cu la-cremî amestecate cu sudori crunte, ne-a păstrată in inima sa tesaurele celea scumpe: religiune strâmoşâscă, limbă şi naţionalitate a o aucji c^ităndu-ne: flămândă şi însetată am fostă spiritualmente şi nu m’aţl nutrită nu m'aţl adăpat din sorginţii cei dulci ai culturei, îmbrăcămintea mea spirituală a devenită sfâşiată prin furtunele, viscolele şi luptele seculare bravate pentru esistenţa vâstră, şi voi nu v’aţl nisuită a mă îmbrăca in vestmântulă nou ală culturei corăspun^ătdre geniului evului nostru; mamă dulce v’am fostă, nu străină, şi deşi sunteţi crescuţi din sufle-tulă şi sînulă meu, totuşi nu m’aţl îmbrăţişată, ci v’aţl Iftpădată de mine; morbâsă am fostă de mulţimea rane-lorfl înfipte în sînulă meu în lupta continuă pentru apărarea vâstrâ şi a esistenţei vâstre, dăr voi în locă să-mi alinaţi şi vindecaţi ranele prin balsamulă mângăerei şi ală iubirei, ml-aţl înoită ranele prin necredinţă.
Prea onorată adunare! Dăcă spre crescerea şi cultivarea unui individă se receră barem! două decenii, atunci spre educarea şi cultivarea unei naţiuni se receră totă atâţia secuii; pentru că dăcă ună individa are de a da de piedecl în cariera culturei sale, câte stavile nu se restogolescă în mersulă carierei culturale a unei naţiuni, câte greutăţi nu are de a suporta, şi câte furtuni de a brava, aşa tncâtă uneori e silită de împrejurări a stagna în locă de a p rogresa şi dăcă e în stare de a conserva succesulă eluptată in trecuta, se apreţuesce de dobândă până la giurstărî mai favoritâre progresului ei. Cine nu scie, care nu i peregrină in istoria culturei naţiunei române, că nenumărate au fostă stavilele, cari a trebuită să le delăture, legionă desastrele cari au trebuita să le bravele în procesulă său culturală, şi totuşi mulţămită braţului înaltă şi tare ală Dumnezeului părin-ţilorO noştri, între tăte împrejurările nepărtinităre şl-a conservată foculariulă esistenţei sale adecă: naţionalitatea religiunea şi limba, adecă individualitatea sa naţională,
0 naţiune stă din familii, • ăr acestea cuprindă în sînulă lora indiviZi singuratici.
Ca o familiă să se pătă educa şi cultiva, înainte de tăte se recere ca toţi membrii familiei să aibă deplină cunoscinţă de sine şi de facultăţile loră spirituale şi fisice, de indigenţele familiei, şi să fiă conscii de da-torinţele loră individuale şi familiare; să se preţuiascâ pe sine şi întrâga familiă şi scopulă finală ală complectului familiei să-lă prepună scopuriioră individuali sepa-ratistice, adecă causa familiei să fiă causă sântă a flăcărui membru, să domnâscă încredere reciprocă între membrii familiei şi în tăte afacerile loră să domnâscă o solidaritate uniformă în cugete, simţiri şi acţiuni, de unde va resulta caracterulă solidă ală familiei, şi basa cres-cerei trebue să fiă religiunea. Condiţiunile şi recerinţele cari constitue basa crescerei şi cultivarea unei familii în miniatură ne înfăţişâză cinosura crescerei şi cultivărei unei naţiuni întregi; pentru că şi naţiunea are legănă, şi ea are etatea prunciei, etatea juneţei, etatea bărbăţiei şi bătrâneţei; şi membrii ei constitue o familiă vastă, cari au totă atâtea datorinţe sacre faţă de mama loră na-
ţiune, precum se îndulcescă cu toţii la pieptulă mamei naţiuni. Deci şi fiii naţiunei nostre, ai acestei familie vaste, trebue să aibă înainte de tăte cunoscinţă de sine, adecă să sciâ că suntă Români, după aceea să cunăscâ facultăţile spirituali, fisice şi materiali, precum şi indigenţele şi înclinările poporului română ţărână, care formeză basa naţiunei; care poporă printre tăte suferinţele şi a-păsările seculare n’a încetată a fi acela de ce l’a creata Provedinţa, pentru că elă şl-a conservată tipulă său şi caracterulă său de Română neschimbată, aşa încâtă nu eu, ci naţiunea Zi°e: că poporului ţărână din opincă a-vemă de a-i mulţămi că aZI esistă naţiunea română, care prin creZinţa sa neclătită cătră limba şi religiunea sa într’armată n’a succombată ci s’a oţălită în decur-sulă suferinţe<oră şi lupteloră, său maculat’a paginele istoriei naţiunei române vre-ună fiu ală ei opincară, prin trădare său renegare?! Oh nu!
(Va urma.)
Mişcarea religitisâ în Macedonia
Deună^ile o telegramă adusese soirea, că missionarii catolici au succese între poporaţia bulgară din Macedonia. In ce constau aceste succese, nu s’au dată lămuriri amănunţite, dăr cumcă în poporaţia bulgară din Macedonia se observă o întinsă mişcare religidsă, ne arată ur-măt<5rea telegramă din Pesta:
Din Filipopolă se scrie, că s’a trimesă o deputa-ţiune la Exarchulă, care l’a rugată să se facă ceva şi pentru bisericele macedonene şi să numescă în fine e-piscopi bulgari pentru Ohrida şi Uskiub. La începută Exarhulă era să nu primăscă deputaţiunea. Acăsta îi transmise următorea declaraţiă: ,Dâcă nu voescî să ne auZt, atunci nici noi nu mai voimă să scimă ceva de tine!“ Deputăţia decise a se înapoia acasă şi a or-ganisa meetingurl, în care să se ia resoluţii pentru separarea de Exarhatulă bulgară şi să înfiinţeze ună Archi-episcopată propriu macedoneană bulgară. Alţi delegaţi macedoneni s’au adresată la nunciulă apostolică Bonnetti rugându-lă să le trimită misionari şi profesor! catolici.
Raportă poliţieiiescu. — ErăşI au fostă isgonite de pe teritoriulă oraşului Braşovă două chelnăriţe, anume Anlonia Granoviter şi Bede Roşa, pentru viâţă imorală.
înainte cu 4 luni servitârea Ana Balint fu escortată de aci, pentru viăţă imorală, şi deârece acum câteva Zile s’a reintorsă aci la ginerile său, fu condamnată la 10 Zile arestă. Joi în săptămâna trecută apăru la po-liţiă ginerele ei, calfă de fânară, cu rugarea d’a i se libera miresa, avândă de gândă să se cunune cu ea Duminecă. Neluându-se însă în sămă dragostea tânărului, nunta s’a amânată până ce miresa îşi va termina pe-dâpsa.
Vinerea trecută înainte de amâZL în grajdulă dela birtulă Nr. 402 în Uliţa nâgră, s’au tăiată câdele cailoră unui locuitoră din Satu-lungă. Poliţistulă însărcinată cu descoperirea făptuitorului avu succesulă de a da de elă în persâna căprarului tunară dela divisiunea de artileriă grea Nr. 23 anume Szigethi Janos, a-lă aresta şi a-lă duce înaintea autorităţii. Aci acestă tunZâtoră de câde de cai negă faptul, dâr îlă deteră de golă câdele de cală aflate împreună cu ună biletă de liberă petrecere peste ndpte afară din casarmă, ce s’a găsită în câdele de cai pe numele său. Janos fu predată autorităţii competente spre a-lă pedepsi.
Patru pui de găină fură uitaţi, de celă ce i-a cumpărată, la vânZătâre, er acesta îi dete poliţiei, care la rându-i învitâ pe cumpărătoră să şi’i ia.
La lârgulă de Vinerea trecută, i s’a furată locuitorului din Holbavă Iohann Bosch 7 fl. 20 cr. din lada carului. Bănuiala căZu pe locuitorulă din Braşovu-vechiu Iohann Andre şi poliţia făcându-i perchisiţiune domiciliară găsi banii afară de 57 cr., ce-i cheltuise. Hoţulă mărturisi fapta şi fu predată judecătoriei competente pentru a fi pedepsită.
Disposiţiunea existentă, ca acelă măcelară, care vinde carne de bivolă, să aducă acâsta la cunoscinţă publicului atârnândă o tablă cu capă de bivolă, adeseori nu se observă strictă. Acâstâ disposiţiă se amintesce publicului consumatori) în interesulă său.
In limpulă dela 5 până la 10 Septemvre nu s’au furată de făptuitori necunoscuţi, probabilă intrândă nâptea pe terestra deschisă într’o casă din Uliţa fânariioră de josO, diferite giuvaericale din mai mu!te scrinuri: ca brăţări de aură, broşe, cercei, inele, precum şi rufăriă.
Ultime scirl.
Sofiia, 11 Septemvre. — Campania electorală s’a deschisă cu ună apelă ală comitetului centrală ală ligei numite „Bolgaria sama za seu (Bulgaria pentru sine). Apelulă e scrisă în ton f6rte moderată şi <Jice între altele: „Acum nu suntă conservatori, liberali, radicali, ci numai Bulgari, cari reclamă Bulgaria pentru Bulgari, şi câteva unelte streine, care voiescă să vândă patria streinilor. Poporulă să arate, că luptă pentru independenţă.
Kiev, 12 Septemvre. — Starea de asediu s’a prelungită pentru ună ană în guvernământul!) din Kiev, Podolia, Volhynia, Czernkov şi Pul-tava.
Parisă, 12 Septemvre. — „Journal des Dâ-bats“ anunţă arestarea d-lui Radoslavof, fostă primă ministru în Bulgaria.
Parisă, 12 Septemvre. — „Figaro“ publică o scris6re purticulară a prinţului de Coburg a-dresată unuia din amicii săi intimi. Scrisdrea es-primă hotărîrea d’a se devota fericirii Bulgariei. Prinţulă se plânge de duşmănia 6re-căroră puteri contra operii de liniştire şi de pace pe care dân-sulă o urmăresce în Orientă.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a *Gaz. Trans.O
BERLIN, 13 Septemvre. — Impăratulă a plecată la Stettin; acolo a fostă salutată cu ună entusiasmă ce nu se p<5te descrie.
YIENA, 13 Septemvre. — Contele Kal-noky visitâză încă în cursulă săptămânei acesteia pe cancelarulă Bismarck.
PARIS, 13 Septemvre. — Biuroulă „Havas" îşi menţine comunicarea, cum că P<5rta e înclinată a’ţi însuşi de ale sale propunerile rusescl, a le presenta puteriloră, după ce Germania promite că le va sprijini.
DIVERSE.
Erăşî unu teatru arsă. — Din Londra se telegrafică despre teribila catastrofă a teatrului din oraşulă Exeter: Foculă a isbucnită pe la 10 6re şi jumătate. Intr’ună ceasă teatrulă a fostă prefăcută în cenuşă şi peste o sută persăne au pierită în flăcări. Feculă s’a întinsă cu atâta iuţâlă, încâtă n’a fostă chipă de scăpare mai alesă pentru publiculă din galerii. Erau sfâşeităre pipetele publicului, bărbaţi, copii, femei, care se luptau unii cu alţii, se striveau spre a ajunge la ăşă. Pe la 11 <5re s’au scosă 12 morţi de pe scara ce ducea pe galeriă. Aci a fostă învălmăşela cea mai crâncenă. Cele mai multe cadavre Zăceau turtite şi arse intr’ună colţă. La mieZulă nopţii erau scoşi 70 morţi. Cifra oficială a morţiloră e de 140, însă se Zice că numărulă victime-oră trece peste 200. Mai multă a suferită publiculă din galeriă, unde a fostă numai o eşire. Acestă teatru era zidită numai dela 1885, după arderea teatrului de mai nainte, când însă n’au fostă accidente de persâne.
Rectificare. — Licitaţiunea pentru esarendarea tunului dela Bethlen-Szent-Miklos, care e proprietatea Cscelenţei Sale Părintelui Metropolită dela Blaşă, se va ine, după cum nî-se comunică din nou, în 29 Septemvre, er nu în 23 Septemvre, precum se dispusese în publi-caţiunib de pe pagina a 4-a din nrii 189 şi 190 ai „Gazetei/
Numere singuratice din „Gazeta Transillva-nieiu ă 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GBOSS, fi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu.
Editoră: lacobtt Mnreşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu,
se va ivi într’ună locă publică, cam la douăZed de leghe daci, in tabăra dela Villafranca, bunăoră, nnde trei mii de persone voră pută să afirme că l’au cunoscută po-sitivO.
—	Ori cine are să crâdâ că ai fugită din temniţă, stăpâne.
— Sunt sigură. Au s’alerge aci, sigură că nu mă voră mai găsi în temniţa mea; însă eu le voiu apuca înainte. Cei cari mă voră căuta voră putea deci să constate că mă aflu în chilia mea şi să afirme că eram aci pe când tâtă armata dela Villafranca a credulă că mă vede străbătăndă tabăra. Atunci nimeni nu va mai cuteza să se indoiâscă de realitatea istoriei soţiei mele pe care-mî voiu sprijini apărarea — şi de astădată cu succesO — în faţa consiliului de Zece. Acum ştii totă, Nello.
CrecJI să potă isbuti?
—	Da, stăpâne, credo şi-ţi spună încă odată că sunt omulă d-tale.
—	Bine, încă o vorbă. Trebăe să ştii amănunte forte hotărâte despre aceea cum se părtă j Felice Badoer In tabăra dela Villafrance. Tu poţi să ml-le dai. Spu-ne-mî cum trăeşte acolo Badoer?
Bătrânulă Nello îngălbini când auZi întebarea a-cesta, Ştia elă bine ce era in stare stăpânulă său să facă. De aceea ii şi tremură vocea când întrebă pe Martinengo.
—	Pentru ce vrâi să ştii, stăpâne ?
—	Nu ml-ai făgăduită tu mie ună devotamentă orbescă? Zis» podestatulă lăsândă să cadă o privire de plumbă pe nenorocilulă temniţe ră.
—	Este adevărată, stăpâne.
—	Spune der Ce obiceiuri Zilnice are Felice Badoer în tabăra dela Villafranca?
—	Stăpâne, în fiecare diminâţă manevrâză compania pe care a echipat’o cu cheltuiala lui.
—	La ce ceasă?
—	Dela optă pănă la Z^ee ceasuri dimineţa.
—	Ce face pe urmă?
—	Se intorce acasă, îşi schimbă hainele, prânZesce la amâZi şi dârme pănă la trei.
—	Atâtă?
—	Nu, stăpâne. La patru ceasuri începe er manevrele şi se face paradă mare. Atunci suntă tâte trupele sub arme în tabără şi defilâză pe dinaintea căpitanului generală.
—	Şi aşa merge în tăte (filele ?
—	In tăte Z*lele, Escelenţă,
—	Bine, ştiu destulă. Acum poţi pleca şi când va veni ceasulă de plecare să vii să-mi dai de ştire.
(Va urma.)

Nr. 192.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Ouraolâ la boraa da Vte&a
din 12 Septemvre st. n. 1887.
Rentă de aură 5°/0 . . . 100 85 Rentă de hărtiă 5°/0 • • 87.40 împrumutul Q căiloră ferate
ungare...............150.50
âmortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) ... 9880 Âmortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 126 -âmortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(8-a emisiune) .... 11475 Bonuri rurale ungare . . 104 80 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.80 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă.................. 104 50
Bonuri cu cl. de sortare 104.50 Bonuri rurale transilvane 104 40
Bonuri croato-slavoae . . 104 75 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............100.	—
Imprumutulă cu premiu
ung.................... 122	20
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124 20 Renta de hărtiă austriacă 8135 Renta de	arg. austr. . .	82	70
Renta de aură austr. . . 112 75 Losurile din 1860	. . . 136.25
Acţiunile bănceî austro-
ungare....................884	—
Act. bănceî de credită ung. 287.— Act. bănceî de credită austr.283 70 Argintulă —. — Galbinî
împărătesei .............5.91
Napoleem-d’orî ....	9.95
Mărci 100 împ. germ. . . 61 50 Londra 10 Livrea sterlinge 125 95
Bursa de Bueuresci.
Cota oficială dela 29 Augustă st. v.
Gump.
Renta română (5%).	. •	91%
Renta	rom.	amort.	(5°/0)	•	95l/4
» convert. (6%)	. .	89%
Impr. oraş. Buc. (20 fr.)	35—
Credit fonc. rural (7%> . .	104 %
•	,,	(5»/o) • ■	89»/,
»	»	urban	(7%)	.	.	103%
»	»	.	(6°/»')	•	94-
•	(&•/.)	•	-	87-
Banca naţională a României 500 Lei--------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
*	»	» Naţională	----
Aură contra bilete de bancă .	.	14.—
| Bancnote austriace contra aură. .	2.01
1887.
vând.
927. 95 •/* 90% 36 — 105l/a 90% 103 */* 95— 87 Va
14.%
2.02
Cursulu pieţei Braşovu
din 13 Septemvre st. n. 1887,
Bancnote românesc! .... Cump. 8.66 Vând,
Argint român es<;...............
Napoleon-d’ori..................
Lire turcesc!...................
Imperiali.......................
Galbeni.........................
Scrisurile fonc. «Albina» 6% • *	»	»	5°/0 .
Ruble Rusesc! Discontultt
8.68
»	8.60	*	8.65
»	9.94	»	9 98
*	11.21	»	11.27
»	10.21	»	10.26
»	5 86	»	5.90
»	101.—	»	102.- -
„	98.—	-	99.-
»	110.—	*	111%
7—10°/9 pe	ană.
Onoraţiloră mei muşterii din oraşu şi sate facă prin acesta cunoscută, că am redeschisă
Magazinulu meu
cu bacăniă, coloniale şi văpseli,
şi-i invită, ca să binevoâscă a mă cerceta. Pe lângă serviciu solidă şi promptă, promită a vinde totdeauna numai mărfuri în realitate prdspete cu preţuri forte eftine.
Cu tdtă stima
CAR OL KIRR,
Piaţa mare Nr. 90,
Xa „Vultur ui vi negru.“
*
n *
s
*
&
2—3
&
*
.............
visu.	#
A
Imî permită a face atentă pe Onor. publică, că Zar afla mea (cassa de schimbă) din Sibiiu ml-am strămutat’o din Strada Urezului (Reisper-Gasse) Nr. 11 în Uliţa Turnului (Sag-Oasse) Nr. 38 şi recomandă Za-ratia mea pentru cea mai solidă cumpărare şi vendare, atâtă de bani românesc! câtă şi rusesc! de aură, argintă şi hărtiă.
Am tote speciele de losurî, chiar şi pe plată în rate, în condiţiunile cele mai coulante, precum şi pro-messe pentru tote tragerile (sorţirile). Rogă pentru nume-rosă clientelă.
L. PL Adler,
Zaraf u (schimbâtoru de bani.)
Sibiiu,
2—3	Uliţa Turnului Nr. 38.
«
«
«
m
•
m
m
m
m
»
m
m
m
m
m
#
8

Bunulă comasată dela Bethlen-Szent-Miklos aprdpe de Blaşiu, care este proprietatea Escelenţiei Sale Părintelui Metropolită consistâtoră din:
1.	Arătoră				585	orgii □	
2.	Rîturî-Fânaţe		. . 155	r	737		77
3.	Păşune		. . 32		877	»	77
4.	Păduri			. . 39	»	24	77	7’
5.	Trestiişă		. . 2		700	77	7?
6.	Grădină		. . 7	n	1074	77	77
7.	Terenă scutită de dare	: . 23	w	261	77	77
Suma totală .	.	555 jugăre 1158 orgii □
împreună cu o m6ră din nou edificată cu 4 (patru) r6te, cu dreptulă regală de crîşmărită şi dreptulă culegerei de vamă de târgă, şi cu t6te superedificatele locuită şi economice ţinătdre de acestă bună, şi împreună cu bunulă comasată din Căpâlna (Also-Kâpolna) în estensiune de 142 jugăre 1158 orgii pătrate consistâtoră din arătoră, fenaţu, păşune, păduri şi vinie se dă în arândă pe calea licitaţiunei publice, pe periodulă de 6 (şâse) ani începândă din 1-ma Noemvre 1887 pănă în 1-ma No-emvre 1893.
Licitaţiunea se va ţine în 29 Septemvre a. c. st. n. la 2 ore p. m. în cancelaria advocaturei archidiecesane.
Doritorii de a licita au a depune ună vadiu de 10% dela suma de esclamare de 5000 fi. v. a.
Până la începerea licitaţiunei se primescu şi oferte sigilate pro-văejute cu vadiulă de 10% întru atâta, încâtă în acelea se va oferi o sumă fixă, şi oferentulfi va declara că cundsce condiţiunile de licitaţiune
şi le primesce. Condiţiunile de licitaţiune se potă vede în cancelaria subscrisului.
B laş iu., în 2 Septemvre 1887.	Ludovică Csato,
3—3	adv. archidieces.
4—6
PENSIUNE.
1—2 şcolari se primeseti în pensiune la unu profesorii de comptabilitate alo unei scole gremiale din Braşovft, unde, pe lângă o eduea-ţiune casnică, elevii voru fi supraveghiaţi şi în diligenta executare a penselortî scolastice. Deosebita potă obţine si lecţiunî private din sciinţele comerciale şi limba francesă.
Doritorii se pota informa mai pe larga în comptoarula d-nului Andreiu A. Popovici, Strada Scheiloru Nr. 146.
Nr. 35—1887. s. scol. c.
Concursă.
Pentru ocuparea aloră două posturi de învăţătorii la scdla confes. gr. cat. română din Nepos, vicariatulă Rodnei, prin acăsta se eserie concursă sub urmâtdrele condiţiuni:
1. La postulă primă de învăţătoră se va solvi ună salară anuală de 240 fi. v. a. solvim}! în rate lunare anticipative din fondulă scolastică confesională, cuartiră naturală precum şi 3° lemne de focă.
2.	Postulă ală doilea e împreunată cu ună salară anuală de 200 fi. v. a. asemenea solvimjl în rate lunare anticipative totă din fondulă scolastică confesională şi 3° lemne de focă.
Doritorii de a ocupa vre-unulă din aceste posturi voru avea a produce: carte de boteză, apoi a dovedi că au absolvatu preparandia, au testimoniu de cualifieaţiune şi din limba maghiară, de moralitate şi serviţă, se voră preferi acei concurenţi, cari voră documenta că au cu-noscinţă din economia casnică şi cântă.
Suplicele provăcjute cu susă numitele documente au să între la senatulă scolastică confes. locală pănă în 24 Septemvre a. c. la 6 6re săra. Cele întârziate nu se voră considera.
Din şedinţa Senatului scolastică confes. gr. cat.
Nepos, în 28 Augustă 1887.
V.-Preşedintele:	Notară ad hoc:
lacobd Majoreaim,	Filipă Log inii.
preolă cooperatoră.	2—3
Sz. 507/1887.
Arver6si hirdetmâny.
Az abrudbânyai kir. jârâsbirdsâg mint tkvi hatdsâg ăl tal kozze tâtetik hogy Bucsumi gor. keleti oskola alap văgrebajtatd Tomus Neculae a Denesi văgrehajtâst szenvedett elleni 27 fit. 30 kr. toke ennek & ezutâni koltsăgek âs jârulăkai behajtâsa văgett abrudbânyai kir. jânis-birdsâg teruletâhez tartozd Bucsum kozsăgi 1140 sztjkben foglalt A T 1—3 rendszâm alatti ingatlanok:
1.	7587.	br.	sz. kaszâld	23	[rt. becsârtâkben,	kikiâlt.	kt 2	frt.	30 kr,
2.	7591.	77	77 77	15	77 77	77	» 1	77	50 „
3.	8146.	77	„ szântd						
	8147.	77	77 77		456 frt. „	77	„45	77	60 ,
	8148.	77	„ fahâz40	sz. a.					
âs tartdzâkai Bucsum kozsăgben a kăzsâg bâzânâl megtartandd nyilvd-nos biroi ârverăsben 1887 âvi Oktober h6 4-ân d. e. 10 orakor be-csâron aloi is a becsârnak 10 % ânak birdi kikiildott Kolozsvâri koz-lony kiadohivatalnâl Kolozsvârt kezâhez leendo eloleges letătele mellett elfognak adatni.
VevokOteles a vâtel ârt a 39425 sz. igazsâgugyministeri ren-delet ârtelmâben lefizetni.
A kir. jârâsbirdsâg mint tkvi hatdsâg, Abrudbânyân 1887 ăvi Aprilis h6 25-ân.
Lâszld Jozsef,
mkaljbiră.
Avisu d-loră abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulil mandatului poştală şi numerii de pa făşia sub care au primită <}iarulă nostru până acuma.
Domnii ce se abonâză din nou să binevoiască a scrie adreto lămurită şi să arate şi posta ultimă. ADMINISTR. „GAZ. IR ANS,*
Tipografia ALEXI, Braşovă.