REDACŢIILE A ŞI ADMINISTRAŢIţJNEA s
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
.GAZETA1' IESE ÎN FIECARE pi.
Pe unft anii 12 fior., pe ş&se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior
IîoiciîHîa şl străinătate:
Pe anii 40 fr., pe şese luat 20 fr.. pe trei IurT 10 franci.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi*
V	--------
ANULU L.	AHUmiUEILE:
0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
ftf»r!c»rT nnfrcnnstn nu se prlntesou. — SSanuaorlpfe nu «o retrimită.
N* 189
Vineri, 28 Augusta (9 Septemvre). j
I
1887.
BraşovfiL, 27 AugustH 1887.
Ungurii dela putere arestâză pe câte ună preotu sâu dascâlu, Dumnezeu scie cu ce dreptă, şi apoi strigă în gura mare prin foile loră, că ţâra e plină de agitatori periculoşi statului.
Şi totuşi nu suntil pe totă rotogolulă Ardealului şi a Ţării unguresc! agitatori mai periculoşi şi mai neastâmpăraţi ca înşişi Ungurii dela putere.
Cu tâtea aste, ori tocmai pentru aceea, ei strigă necurmată: prindeţi pe agitatori!...
Acâsta ne aduce aminte de-o „nostimă" anecdotă. Unu cavalerii de industriă furase odată ună obiectă preţiosâ. E!ă fu zărită şi luându-o la fugă fu urmărită de păgubaşă, care striga mereu „prindeţi liotulă!“ Cunoscândă acesta critica situaţiune, în care se afla faţă cu trecătorii, şi avându presenţă de spirită, începîi a striga şi elu în gura mare „prindeţi lioţul fl," aşa că trecătorii erau amăgiţi şi nu mai sciau, care este făcătorulă de rele.
Intr’o asemenea situaţiune se află naţionalităţile asuprite şi scurtate în drepturile loră faţă cu asupritorii unguri. Dâcă Românii, Slovacii, Serbii, Germanii ş. a., maltrataţi şi loviţi în drepturile loră cele mai sânte, strigă, că se calcă constituţia, se violâză libertatea cetâţeniloră, se nesocotescă legi şi aşezăminte din partea stăpânirii, Ungurii dela putere răspundă strigândă şi mai tare, că statulă e în periculă, că ordinea şi liniştea interiâră este ameninţată din partea agi-tatoriloră naţionali nemulţămiţi.
De este vorba de vr’ună abusă de putere din cele mai condemnabile său de vre-o încălcare de dreptă flagrantă său de orl-ce nedrep-tftţire strigătâre le ceră, organele stăpânirei unguresc! nu răspundă decâtă cu strigarea: „Prindeţi şi nimiciţi pe agitatori!"
Aşa se face în Ardeală şi în Ţâra ungu-răscă agitaţiunea de susă în josă, acâsta este sistema de regularisire a „hoţiloră de păgubaşi."
Nimică mai uşoră decâtă a pune vina pe celă mai slabă şi când se plânge de nedreptă-ţire a-lă mai pedepsi încă — decă ai noroculă de a fi celă mai tare.
Ungurii se bucură a<Jî de acestă norocă în aşa mare măsură, încâtă se pâte <Ţce cu dreptă cuvântă, că tâtă puterea statului se află a(}i es-clusivă în mâna loră.
Acâsta putere — precum ne putemă (Jilnicu convinge — li s’a şi suită la capă cumplită, aşa că a<}i vă^endu-se stăpâni pe tâte au ajunsă a crede, că statulă este numai ală loră şi că numai ei suntă statulă.
Dâr noroculă vine şi se duce şi celă ce nu scie să-lă menajeze cum se cade îlă pierde mai curendă decâtă Ta câştigată.
Ungurii dela putere ară trebui să se gân-dâscă la acâsta şi pâte că s’ară şi gândi dâcă nu ară fi atâtă de îngâmfaţi şi încrezuţi în forţele loră, cu cari potă să facă paradă când constelaţia le este atâtă de favorabilă, dâr cari încă nu s’au probată în timpuri viforâse c? destulă de destoinice de a-i scăpa de peire, fără ajutoră străină.
Graţiă sistemului de escludere practicată cu atâta dibăciă şi a agitaţiunei de susă în josă pornită şi susţinută cu o tenacitate dâmnă de-o causă mai bună, Ungurii dela putere au ajunsă să le aibă aZî tâte maghiare în stată. Ministeriu şi parlamentă maghiară, administraţiune şi justiţia maghiară, instrucţiune maghiară susţinută din visteria statului şi aşa mai departe.
Nu este o urmare logică a acestei porniri de maghiarisare absolută, dâcă aceiaşi Unguri, cari au dobândită în cursulă deceniiloră din urmă resultatele amintite, voiescă acum să încoroneze opera loră, declarândă şi pe Rege ca Maghiară cu sentimente şi aspiraţiuni specifice maghiare?
învingerea ce au dobândit’o Tiszaiştii la a-legerile trecute — cu ce mijlâce şi pentru care preţă o scimă cu toţii destulă de bine — a făcută să le crâscă aşa de multă crâsta, încâtă şi-au propusă să se folosâscă de călătoria mo-narchului nostru la manevrele din Ungaria de nordă şi din Transilvania, spre a agita ârăşi în stilă mai mare de susă în josă în favârea sistemului loră de guvernare.
Ni se spune, de cătră foile cele mai de frunte ale guvernului, cu multă naivitate, că monarchulă, ori unde se arată „în mijloculă credincioşiloră săi Unguri", pârtă uniforma un-gurâscă; că ori ce deputaţiune o întâmpină numai în „limba statului" ; că ori şi unde ar a-junge „ţine tare la folosirea idiomului naţională" şi că în tâte alocuţiunile sale cătră diferitele con fesiuni capulă statului accentuâză „alipirea cătră stată şi cătră idea de stată."
Aceste tâte ni se spună cu scopă de a ne capacita, că nu mai este iertată să avemă plângeri în acestă stată „constituţională" contra sistemului de guvernare, pe care l’ar fi luată în scută domnitorulă cu putere şi înţelepciune. („Pes-ter Lloyd" dela 4 Sept.)
Ciudată manieră de a identifica lealitatea cătră corână cu scopurile şi tendinţele partidei dela putere.
E clară că nicăiri pe astă lume nu va Zice capulă unui stată cătră supuşii săi: să nu fiţi credincioşi statului. Dâr ce are credinţa şi lealitatea cătră stată şi corână cu credinţa şi lealitatea cătră o clică, care guvernâză în stată?
De unde şi pănă unde ar putâ pretinde dela noi, cei asupriţi, domnitorulă ca să săru-tâmă vârga, cu care ne isbesce regimulă tiszaist ? De unde şi pănă unde ar avâ îndreptăţirea Su-veranulă unui stată constituţiunală a pretinde dela supuşii săi ca să renunţe la libertatea loră cetăţenâscă şi la drepturile loră, pentru că aşa îi place puternicului ministru-preşedinte ?
Alta este lealitatea cătră tronă, alta patrio-tismulă şi ârăşi cu totulă alta suntă nedreptă-ţirile, abusurile de putere şi violenţele comise de cătră cei ce au frânele guvernului în mână.
A susţinâ, că capulă statului s’ar putâ declara solidară cu fărădelegile guvernului său este mai multă ca absurditate, este o infamiă.
Bine că aZi este încă Tisza la putere, bine că monarchulă nu vrea să se abată întru nimică dela linia prescrisă de acestă guvernă pe temeiul constituţionalismului esistentă, dâr tâte aceste nu îndreptăţescă pe nimeni de a ne declara de neleal! şi nepatrioţî atunci, când noi nu facemă altă decâtă a ne apăra limba şi naţionalitatea în contra celoră ce ni-le atacă cu atâta cutezare şi sfruntare.
La biografia lui T. Cipariu.
Blaşiu, 7 Septemvre.
Ideile salutari au în cepul 0 icî-colea a afla şi între noi adicţî. Atarî bărbaţi pătrunşi de semţulă umana de-a presta ajutoră, unde vădă, că este necesară, suntă, potă Zice, mai toţi canonicii locali, fâcăndă acte de binefacere încă în viăţă, reservându-şî cu tâte aceste însă dreptulă a-şl arăta bunăvoinţa, de care suntă conduşi, în testa-mentulă ce-lă lasă după morte. Lucru naturală, că de atarî lucruri suntă numai omeni cu abnegaţiune şi filantropia capabili.
Şi apoi ună fllantropă perfectă a fostă repausatulă T. Cipariu, ce se reoglindăză din încordata şi neîntrerupta sa activitate: Dovadă ponderăsă este împrejurarea, că dânsulă s’a adoperată a-şî însuşi 14 limbi, cu deosebire orientali, şi acăsta nu o făcu densulă, decâtă numai din motivulă, ca prin sciinţa frumosă, ce-şl va câştiga, să devină folositoră naţiunei sale; dovadă însemnată suntă opurile sale neperitâre, din cari transpiră iubire de nă-mulă său, nobleţă şi înţelepciune; dovadă învederată de abnegaţiune este mulţimea cea mare de cărţi, auctorl re-

L
numiţi vechi şi noi, clasici antici şi moderni, manuscripte preţiâse, documente indispensabile pentru istoria n6str& naţională şi pentru sciinţă în genere. Şi n’ai decâtă să asculţi lamentarea sa pentru cărţile perdute, răpite şi nimicite de mâni răutăciâse cu ocasiunea revoluţiunei din 1848 (veZl „ArchivăB p. 669), pentru ca să te convingi deplină despre inleresarea sa viă pentru sciinţă, pentru ca pătrunsă de durere şi compătimire să pronunţi condamnări eterne asupra nelegiuiţiloră deprădători.
Nepiercjândă din vedere cele imediată premise, tre-bue să constate fiecare, că averea rămasă de repausatulă învăţată nu pote fi mare; precum se dă cu soco-tăla potă fi vre-o 20,000 fi. Erede este constituită Ve-nerabilulă capitulă, care are să administreze averea, nu pentru sine, ci ca fundaţiune spre scopurile ănume determinate de cătră fundatorulă in testamenlulă şi respective codicele lui. Fiindă însă documentele refer itâre la lucrulă acesta mai multe, aşa nu se pâte sci apriată carele dintr’însele va fi deci^ătoră? Numai atâta este secură pentru totă casulă, că averea rămasă este destinată spre scopuri publice. Din aceste se cunoscă pănă acuma următorele:
Pentru paroehulă, învăţătorulă, biserica şi scola din Pănade (loculă natală ală fundatorului)
pe ană............................................. 200 fl.
Stipendie, pentru studenţi................... 300 fl.
Pentru 2 teologi, când se aşâZă în parochiă 200 fl. Pentru biblioteca propriă (de hârtiă etc.) . 40 fl. Pentru descendenţii fratelui său . . . . 60 fl. Pentru scâla de fetiţe din iocă .... 200 fl. Pentru rotivale.............................8 fl.
Discursti. funebru,
rostit de profesorul gimnasial I. Germană l<i mormentul lui T. Cipariu.
»0mnia cum pereant, virtus est sola perennis«.
0 vid.
Tristă adunare!
Sârele răsare şi apune, răsare şi apune, şi de câte ori apune, totdăuna îşi aruncă raZele sale îndărăptă preste muritori, întărindu-i în sperare, că elă nu apune pentru totdăuna dinaintea ochiloră loră, ci numai pentru câteva ore, ca ei cu atâtă mai tare să se bucure de lumina lui. Acesta e cursulă naturală ală sârelui pusă de Creato-rulă său.
Ună casă analogă aflămă şi în vieţa bărbaţiloră erudiţi şi binemeritaţi, căci şi aceştia suntă ună sâre pentru omenime.
Demni de stimă şi veneraţiune suntă acei bărbaţi, cari iubindă binele şi progresulă omenimei, se silescă şi lucră din tâte puterile spre răspândirea a totă ce e bună, frumosă, nob lă şi salutară.
Pe bărbatulă dotată cu talente rari, care face lucruri mirabill, fiă ca omă de stată, fiă pe terenulă ar-ţiloru şi ală sciinţeloră, suntemă datori să lă stimămă şi venerămă; suntemă datori să arătămă că-i scimă preţui calităţile cele bune, dăcă pre lângă aeelea are şi bunăvoinţa de-a lucra pentru binele şi progresulă omenimei. Aşa ar trebui să fiă, der durere! în fiă-care Z* vedemă câtă de ingrată e omenimea faţă de bine-făcătorii ei Acestă adevără a fostă cunoscută şi la cei vechi, de aceea străbunulă Horaţiu Z*ce:
>Virtutem incolumem odimus,
»Sublatam ex oculis quaerimus invidi« (Lib. IU. od. 24). Va să <jică: urîmă pe âmenii virtuoşi pe câtă *tmpă suntă în viăţă, îndată însă ce au murită, îi do-rimă cu lacrăml.
Aşa este tristă adunare! Meritele âmeniloră mari adeseori numai după mârte suntă recunoscute şi apre-ţuile.
Bărbatulă nobilă şi binemeritată trăesce şi după mârte în memoria posterităţii. Elă nu numai că e admirată de posteritate, dâr are şi o influinţă binefăcătâre asupra ei prin învăţăturile şi adevărurile cuprinse în scrierile sale, prin faptele şi opurile sale cele neperitâre.
Ună astfelă de bărbată bine-meritată de Biserică şi naţiune fu repausatulă în Domnulă Timoteu Cipariu, fostă canonică şi preposită capitulară, ale cărui
Nr. 189.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
rămăşiţe pământesci astăzi le cuprinde în sînulfl său mormântulă rece.
Timoteu Gipariu, părintele filologiei române, apostolulă Românismului, aslădî nu mai este înlre cei vii; nobilulă lui sufletă s’a mutată la locuinţele eterne.
Timoteu Cipariu, regenerătoriulă limbei române, care a formată o epocă nouă în literatura ro mână, s’a născută la anulă 1805 în comuna Pănade, aprâpe de Blaşiu. Studiele şi le-a făcută la şcâlele din Blaşiu; elă încă ca tînără şî-a câştigată stima şi iubirea tuturora. Mintea-i ageră şi memoria tenace, însoţită de o diliginţă lăudabilă, erau admirate a'âtă de profesori, câtă şi de conseolarii săi. La anulă 1823 absolvi cursulă filosofica cu celă mai strălucită succesă; er la anulă 1826 absolvi şi cursulă teologică totă cu asemenea succesă-îndată după absolvirea cursului teologi :ă fu numită de profesorii, mai întâiu la gimnasiu, după aceea de dogmatică, mai târziu de filosofiă, şi în fine de studiulă biblică şi limbile orientali, cari le propuse pănâ în 1855, când fu numită de directoră gimnasială şi ca atare a condusă cu tactă şi înţelepciune rară acestă institută in timpuri grele pănă la anulă 1875,
Tactulă fină ală directorului T. Cipariu ascuţită gimnasîulă Blaşiului de multe rele, de cari era ameninţată; dânsulă a delăturaîă multe pedecî ivite pre calea progresului. Precum ca profesoră aşa şi ca directoră, T. Gipariu a fostă pururea la înălţimea misiunei sale. Stimată de corpulă profesorală, iubită de tinerimea stu-didsâ, T. Gipariu a fostă lucefărulă conduoătoră ală gim-nasiului din Blaşiu, care astăcjî îlă depiânge. Dânsulă a stăruită din tote puterile spre îmbunătăţirea stărei gim-nasiului, precum şi a profesoriloră, cari varsă lacrămi de recunoscinţă pre mormântulă său. Pentru meritele câştigate pe cariera prof. încă la anulă 1842 fu numită de canonică Ia catedrala din locă.
Tâte ocupaţiunile cele multe şi grele n’au fostă în stare a-lă abate ca să nu se îngrijască şi pe altă terenă de binele şi înaintarea naţiunei române. In timpurile cele mai grele pentru naţiunea română, T. Cipariu apare ca publicistă în „Organulă luminărei*. Elă i-a parte ca deputată la Senatulă imperială din Viena, precum şi la dieta din Sibiiu.
Activitatea literară a repau.-atului T. Cipariu este cunoscută toturoră Româniloră, cari se interesezâ de limba şi literatura română. »Principiele de limbă*, gramaticele 1. rom., »Archivulă pentru fi'ologiă şi istoriăd precum şi alte opuri ale sale suntă totă atâţia tesaur, preţioşi pentru limba şi literatura română; acestea suntă monumentulă eternă şi neperitoră, cari ii voră esternisa memoria şi-’i voră face numele nemuritoră.
Pe repausatulă în Domnulă T. G'pariu ilă depiânge »Associaţiunea transilvană pentru literatura şi cultura poporului română*, ca pe demnulă şi distinsulă ei preşedinte; îlă deplânge Academia română de sciinţe din Bu-curescî, ca pre celă mai meritată şi activă membru ală ei; îlă deplânge Biserica şi întregă naţiunea română ca pre celă mai preţiosă clenodiu ală ei.
Cine va da ochiloră miel o fântână de lacră ml, ca să plângă, nu ca Ieremia nefericirile Ierusalimului, ci talentele, virtuţile şi calităţile em'nenţî îmormeat tte deodată cu repausatulă ? !
înainte de a pleci repausatulă spre calea cătrâ eternitate, corpurile profesorali dela institutele din locă, In semnă de stimă şi veneraţiune, îşi esprimă prin mine condolinţa tjicăndă: mergi în pace suflete nobilă, pauseză In stnulă adevărului, unde nu este durere, întristare şi suspinare, ci vieţă fără de finită. Amină.
Blaşiu, 5 Septemvre 1887.
Afacerea Lucacin.
Sub titlul u „agitatorului arestatuw şi „agi-tatorulă valahii arestatău, reproducă 4^are^e un‘ gureşei următorulă nou comunicată, ce i se trimite din Baia mare fdiei „Szatmârmegyei KSz-l8ny“ :
„Arestarea lui Vasilie Lucaciu a adusă în mare fer* bere pe preoţii gr. cat. din părţile nâstre. Mai de muite-orî au ţinută adunări, declară ca ilegală proeederea contra lui Lucaciu şi, după cum se spune, eon teză la ajutorul ă valahă şi m u s c ă 1 e s c ă (!!). Nevasta şi tratele arestatului s’au dusă la episcopulă din Gherla, pentru ca să mijlocescă intervenirea lui. Spună, că voră cere intervenirea Episcopiloră Metropoliţiloră, eventuală în casulă estremă chiar şi a P. S S. Papei dela Roma şi la acesta şi contâzâ ei forte multă. Credu, că arestarea unui preotă este din partea autoriiăţiloră civile atentată contra bisericei, şi de aceea se va cutremura întregul^ edificiu ală ordinei lumescl.
Interesaţii preoţi gr. cat. şi-au şi începută lucrarea cu credincioşii ce au fostă de faţă la adunare. Cumna-tulă arestatului agitatoră, preotulă substitută Ioană Cos-tină din Tăuţii de susă, lî-a eşită înainte »martoriloră“ (contra lui Lucaciu), cari au fosta ascultaţi, şi înaintea bisericei i-a întâmpinată cu cuvinte aspre şi murdare, Preotulă din Satu noulă superioră (Felso-Ujfalu) a ameninţată pe învăţâtorulă-cantoră Constantină Mădăraşă cu perderta oficiului, fiind-câ la citaţiunea judelui instructorii a fasionată ca martoră; astfelă a ameninţată şi pe socrulă său, care e jude comunală. Preotulă din Tăuţii de susă a adunată din două comune, ce suntă sub mâna lui, ca la 30 de Omeni, cu cari ţine convenlicule câte* odată şi noptea şi astfelă înainte îi instruâză pentru in-vestigaţiune.*
La acestea „Kolozsvâ,r“ mai adauge:
„Foile din Budapesta au scrisă despre fratele lui Vasiliu Lucaciu, că acesta a fostă arestată în Cluşiu şi că s’au aflată la elă scrieri compromiţâtOre. Despre a-ceslă arestare însă nici poliţia din Gluşă, nici procuratura regescă n’are scire şi astfeliu •ntrâgă faima despre arestare şi cu scrierile compromiţâtOre este nebasată.*
O nouă dovadă despre conscienţiositatea a-cusatoriloru!!!
SOIRILE ţ)ILEI.
La începutulă anului scolastică 1887/8 a concursă atâta mulţime de studenţi pentru cl. I. şi II. gimnasială în Blaşiu, încâtă acei ce au venită a se înscrie în 1 Septemvre n’au putută fi înmatriculaţi decâtă numai vre-o doi, de ore ce s’a împlinită numărulă de 60 pentru o clasă din cele numite şi profesorii câţi suntă nu potă propune la mai mulţi, făeendă mai multe despăr-ţăminte. Ar fi de dorită ca să se facă clase paralele şi să se înmulţăscă profesorii, pentru ca să nu sufere ins-strucţiunea poporului.
—x—
ţ)iarele din Bucuresct publică următOrea scire sen-saţională: »In Braşovă s’au primită ordine pentru strîngerea unoră mari can tităţî de fu răgi uşi transporturi de muniţiunî de răsboiu sosescă pe fiă*care (Ji în acelaşi oraşă. Se vorbesce chiară de o chiămare a reserveloră sub pretextă de manevre.“ — Noi nu soimă nimieă despre tote astea.
—x—
Societatea Alianţei Anti-Israelite din România s’a
constituită definitivă în basa statuteloră congresului din Bucurescî, şi în şedinţa dela 23 c., ia care au luată parte 185 membrii, s’a votată şi comitelulă naţională compusă de 30 membrii, er biuroulă comitetului s’a compusă astfelă: Preşedinte: Eduardă Gherghelă. Vicepreşedinţi: Biinitrie Butculescu, deputată, Sionă Gherei, din BrătescI, mare proprietară. Membrii accesorl: Gri-gore Jipeseu, advocată. Iosifă Popescu, profesoră. N. D. Dimitrescu, studentă. Secretară generală Dr. Brăilovă, S’a votată ca 4’arulă „Alianţa Anti Israelită* să fiă organulă socielâţei. Biuroulă întrunindu-se în şedinţă Ia 25, a alesă casieră provisoră pe d na Efemia Brăilov.
—x—
Ungurii au închisă scăla germană de comerţă şi industria din Neoplanta. Causa închiderii nu e cunoscută şi nici nu pOte fi alta decâtă maghiarisarea. »Neusatzer Zeitung* cjice că Germanii de acolo suntă fOrte consternaţi şi curioşi totodată a afla motivele în-chiderei.
—x—
După cum spune »H. Z., gendarmeria a confiscată în Sebeşulă de josă mai mulţi cai cari ară fi fostă importaţi — 4icese — din România ca contrabandă.
—x—
Poliţia frunlariiloră României, ce se făcea de că-tră autorităţile vamale române, a trecută dela 15 Augustă in mâna autoritâţiloră militare române, care voră avea dreptulă să vi^e^e paşapOrtele la graniţă, scrie „Răsboiulă*.
—x—
Escursiune la Sinaia în 11 Săptemvre c. n. Pentru comoditatea participanţiloră la acestă frumosă escursiune, se primescă înscrieri pentru prântjire la Sinaia în biuroulă orăşenescă din Braşovă ală C. F. U. (Strada Vămei nr. 10.) Preţulă unui prânijă este fl. 2. 5 cr. seu 1. 45 de persOnă. (In ambele preţuri se află deia socotită: vină, pâne şi cafea nâgră.) înscrierile se primescă numai pănă mâne, Vineri la 5 6re p. m. Totă o dată suntă rugaţi participanţii, în propriulă d-loră interesă, ca înainte de plecare să se presinte la staţiunea din localitate în salonulă de aşteptare cl. II. cu documentele de drurnă. — In urma informaţiuniloră primite in privinţa măreţeloră pregătiri ce se facă in Sinaia din incidentulă aniversării luărei Griviţei, acâstă escursiune promite a fi câtă se pote de interesantă şi merită a fi încuragiată.
In (jtlele aceste va apără în editura Ini H. Zeidner librară în Braşovă :
1)	„Fisica peutru sculele poporale* lucrată pe basa normativului şcolară din 1882 de Dionisie Făgărăşană, profesoră.
Cu peste 70 de ilustraţiunî intercalate în tecstă.
2)	Geografia pentru sculele medii lucrată pe basa planului ministerială, după d. Laky, de Dionisie Făgărăşană şi Andreiu Bârsană profesori, tom: II. Europa, afară de regiunea Mârii-Medilerane.
Imediată după apariţiunea acestei părţi să va pune sub ţipară din geografia pentru scdlele medii, tom: III. geografia Asiei, Africei, Amerieei şi Australiei.
Cestiunea bulgară.
Corespondentul» „Agenţiei Havas“, într'o întrevedere cu dr. Stransky, ministrulu bulgară alu afacerilortt străine, primit declaraţi unea ur-mătdrea:
Avemă încredere în soluţiunea cesliănii nOstre. De
FOILETON IJ.
(47)	-_____
Misterele Veneţiei.
de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali.
XVI.
Cei Doi Foscari.
Interogatorulă începu. Jacob mărturisi numai de-câtii că a scrisă scrisOrea ducelui de Milan.1
—	Cu ce scopă ai scrisă scrisOrea aceea? întreba unulă din senatori.
—	Cu singurulă scopă ca să mai vedă Veneţia...
Acum ml*am ajunsă scopulă! răspunse acusatulă.
—	Ce probă poţi să dai ca să se potă crede ce spuni?
—	ScrisOrea pe care am scris’o tatii totodată cu aceea pe care am trimis’o ducelui de Milan.
—	ScrisOrea aceea trebue înlăturată din desbaterî! — (Jise Loredano senatorulă. — Ea n'a fostă scrisă decâtă pentru trebuinţele causei. Ş’afară de asta a fostă nimicită. De aceea, mai nainte de a merge mai departe, propună să se pună Jacob Foscari la tortura ces* tiunei pentru ca se fiă silită să-şl mărturisâscâ crimele.
Ună senatoră făcu observaţia că ar fi o cruzime să-lă mai supue torturei pe câtă vreme acusatulă mărturisise că scrisese scrisOrea ducelui de Milan.
—	Nu numai crima asta apasă pe eapulă său. Jacob Foscari a conspirată în potriva Vaneţiei. Legea este formală şi stăruescă pentru ca cestiuue.* să fiă a-
plicată acusatului pănă când Consili Iă va scote din gura sa o mărturisire fără de restricţiune.
Consiliulă deliberâ şi majoritatea hotărâ să se în trebuinţeze tortura de rigOre şi ca acusatulă să fiă supusă întrebării chiar in sala Consiliului.
Păn'aluncî nenorocitulă părinte nu 4'-s6se n,cî 0 vorbă; însă când vătju că s’aducă instrumentele de tortură se sculă cjiceudîi:
—	Nu! nu în faţa mea*
—	Tată, să nu te temî de nimieă. Ai să ve^i cum o să fiu de curagiosă!... . 4>se Jacob cu o voce dulce.
Dogele înăbuşi unu gemetă şi şe4u er. Tortura începu.
Gătă vreme ţinu tortura, adică pe când 6sele i se frângeau, Jacob Foscari 4îmbea mereu uitându se la ta-tălă lui. Odată însă nu mai putu îndura: durerea-i în-frânse curajulă şi i smulse ună ţipătă căruia dogele îi răspunse printr’o tresărire.
—	Mărturisescî?..... îlă întrebă senatorulă Lo-
redano.
—	Mărturisescă/.,.. răspunse Jacob.
—	Că ai conspirată contra guvernului Veneţiei?
—	Mărturisescă că adoră Veneţia! 4'se suferin-dulă cu vocea lui dulce.
Loredano avu ună gestă de nerăbdare şi unulă dintre senatori ceru ca cestiunea să fiă întreruptă până după deliberarea Consiliului.
Deliberarea se făcu chiar în şedinţă. Membrii Consiliului nu stăruiră pe lângă bătrânulă Foscari ca să ia psgte. Ş’apoi bătrânulă părea cu totulft sdrobită şi pote
că inimiciloră acestora de bronsă Ie fusese milă o clipă.
Cei 4ece se puseră la locurile loră şi celă mai în verstă dintre dăn.şii declară că Consiliulă în maioritate hotărâse că era de prisosă să mai întrebuinţeze cestiunea şi chiar să mai mergă cu procesulă mai departe. Luândă în consideraţiă mărturisirea făcută de Jacob Foscari cum că elă a scrisă scrisorea ducelui de Milan, Consiliulă îi va lăsa viaţa. Jacob să se întOreă în Candia, unde era exdală.
Pe când se citea declaraţia acesta, dogele păru că ese din toropela în care căzuse dela începutulă interogatoriului fiului său. Ridica eapulă şi întrebă:
— Jacob trebue să se întOreă în Candia ?
—	Da.
—	Trebue să plece chiar a^I? întrebă dogele ară* fândă cu ună gestă de o teribilă elocinţă piciOrele mu* filate ale nenorocitului tânără.
Consiliulă, fără să vrea să Snţelâgă groznica ironiă conţinută în vorbele dogelui, deliberâ încă odată şi, după ce se schimbară cei 4ece câteva vorbe, celă mai în vârstă dintre membri (}ise în numele celorlalţi:
—	Jacob Foscari pote rămâne în Veneţia şi chiar în palatulă ducală, sub acelaşi acoperemântă cu tatălă său, pănă când se va însănătoşa deplină.
Vai! clemenţa acâsta venea prea târziu. Tortura luase lui Iacobă puţina putere care i mai remăsese. Cum fuse adusă în palatulă ducală, câijju într’ună leşină cumplita din care nu se deşteptă decâtă cătră nOpte. Des-chicjendă ochii, vă4u pe tatălă său şi pe fiica Adriaticei stândă lângă dânsulă, şi, arătându-le cu ochii o ferâstrft

Nr. 189
GAZETA TRANSIVLANIEI.
1887.
o parte, Porta, însărcinându se să supuiă puterilorO propunerea relativă la generalulQ Ehrenroth, nu înţelege prn acesta să se facă solidară, dâr e gata numai să esecute propunerea care ar întruni unanimitatea pute-rilorO. De altă parte, noi scimQ câ Austria nu aderezâ in principiu la (fisa propunere care s’a făcută de prin-ţulâ de Bismarck, în calitatea sa de preşedinte alfl congresului dela Berlina. Austria ridică cu dreptate Gestiunea de legalitate şi declară că asemenea misiune nu e de loeO prevăzută de tratatulQ dela BerlinQ şi că, în ori ce easfl, alegerea prinţului de Coburg şi luarea io posesiune a tronului, suntQ mai puţind contrarii a-cestui tratată în care nu se (fice că adesiunea puterilorQ trebue să preeedeze întronisarea prinţiară.
Putemfi deci spera că proiectultt de a se trimite unâ generala rusă ca comisarQ nu va trece dela teoriă la practică. Se scie de altmintrea că simţământulă generala este că guvernulQ bulgarQ trebue să refuse intrarea în ţeră aorlcârui personagiu însărcinată cu o ase menea misiune. Din punctulQ de vedere interiorii noi voimâ să dămO Europei o nouă probă că ţera nu e sub lovitura arbitrariului şi că e stăpână pe destinele sale cu t6tă oposiţia ce se pregătesce prin t6te raijldlele la alegeri; ridicămQ starea de asediu şi vomâ lăsa să se producă t«5te atacurile afară de acelea îndreptate contra prinţului şi cari suntQ contrai ii Constituţiunii. AstfelQ, decă viitdrea adunare va aproba purtarea guvernului, Europa va fi edificată asupra adevăratei stări a spiritelorQ în Bulgaria şi nu se va mai pută trage din aşa (fisulO arbitraro, ce domnesce aci, unQ argumenta contra stabilirii stării de lucruri actuale.
Acestă probă dată, sperămQ că Europa va părăsi I6te combinaţiunile diplomatico de acum şi va sfârşi prin a accepta guvernulQ ce Bulgaria şî-a datQ într’una modCk liberO.
Aniversarea luptei dela Sedan în Germania.
Germanii au serbâtorită. ăstu ană <Jiua bătăliei dela Sedanfi (2 Septemvre) cu mai multă strălucire decâtil de alte ori.
Pe lângă banchete, festivităţi de tiră etc. s’au organisatti în ondrea ei în diferite oraşe pa norame, cari represintă scenele mai însemnate din desastrulă armateloru francese.
Acăsta dovedesce că Germanii au trebuinţă de o aţiţare periodică a spiritului răsboinicu, şi că nu se aşteptă tocmai la vremuri pacinice. Etă în adevărfi ce spune o fdiă din Germania sudică, „Schwăb Merkur“, despre raporturile dintre Francia şi Germania :
„...Nisce raporturi cari n’au existată nici o dată timpii îndelungată între două mari popdre vecine ce se găsescă oficială pe picioră de pace, raporturi cari treptată, treptată, voră face cu neputinţă orl-ce comunicaţia, cum se obişnuesee între nisce popdre culte. In timpuri atâtă de primejdidse, cine ară pută privi în viitoru numai cu câtă de puţină siguranţă ?
Raportu poliţienescu. — Alaltasără a fosto în cârciuma lui I. Cosma din Uliţa Scheiloră bătuiă între birjari şi calfe de cisinarl. O calfă de cismarQ a fosta uşorâ rănita Ia capd prin lovire cu unO pacharO. Patrula poliţienâscă a pusa repede capătă bătăii şi pe escedenţl i-a predata autorităţii competente spre a fi pedepsiţi.
UnQ canarO scăpata din coliviă a fostă prinsă.
caie era în faţa lui şi care vedea pe cheiulO dei Schia-Yoni, tjise cu o voce aşa de slabă, încâta mai că nu se putea au 41:
—	Deschideţi ferăstra aceea!
Când fu deschisă, făcu o sforţare ca să respire ae-rulă d’afară şi (fise :
—	Suflă peste fruntea mea, adierea a Adriaticei! Pentru cea din urmă dră le aspira. Inima asta, care de când trăiescă a bătuta numai pentru Veneţia, se va opri. In patria nouă unde mă voiu duce în curendă, dăcă voiu avea voiă să-mi aducă aminte de acăsta, am s6 spună că dăcă în Veneţia am găsitâ 6menî răi, pă-mănlulâ insă care-i ţine este divinâ şi sfânta. Dăcă omenii m’au lovita, am celă puţină mângăerea să mă gân-desett că membrele acestea, pe cari le-au sdrobita ei, se vorâ odihni într’ună pămăntâ veneţiană . . . Rămasă bunO, Veneţia mea!. . Nu mai vătţă! . . Tată, binecu-vioieză-mă!
Bătrânula Foscari, fără se <fic& n*ci 0 vorbă, puse mânile pe capulă fiului său şi nenorocitulâ tânără că4ii âr intr’o stare de slăbiciune astfel, încâta nici Veneţia nici dogele nu putură sci bine la ce ceasă muri.
Dogele voi să priveghieze împreună cu Veneţia lângă corpulO fiului său. Despre (fiuă însă fata îlă înduplecă să se odihnescă câte-va ceasuri, fiind-că era (6rte obosita.
Veneţia, rămâindă singură, îngenunchiâ lângă patulă unde se odihnea lacoba şi începu să se r6ge. Deodată i se păru că aude ună sgomotâ de voci într’o cameră d'alâturl. Ascultă şi autfi atunci o convorbire ciudată. Află câ consilnila cclorO ţDece îşi adăogase o juntă com-
Proprietarultt şi-la p6te lua dela d-nula comercianta K Fabrieius.
Avistl.
Reuniunea „Mariană“ a învăţătorilorâ din fostulă dis-trictO ala Năsăudului şi giură va ţină adunare generală în Năsăuda la 25 şi <file-e următdre din Septemvre 1887. st. n,
1. Membrii asistă în corpore la serviciulO divină. 2. Deschiderea şedinţe: prin preşedinte. 3. Cetirea ra-po;tului anuala. 4. Alegerea comisiunilorO. 5. Tractate teoretice şi anume: a) InvăţământulO stilistica în jscăla poporală, b) Ce să facă învăţătorulă pentru a-şî pută e-lupta o posiţiune considerabilă in societate şi speciala în comunitatea sa. c) Epistola în scdla poporală, d) Cum este de a se propune limba maghiară în scdlele poporale române, e) Autoritatea învăţătorului în scolă dela ce e condiţionată? t) CântulO în scdla poporală, g) Remuneraţi uni şi pedepse in sc6lă. h) Importanţa curăţeniei în educaţiune şi crescerea scoiarilorâ spre acăsta. i) Este memorisarea mecanică necesitate indispensabilă pentru scdlă? 6. Tractate practice: a) Din învăţămăntulă intuitivă: »ScaunulO* b) Din computâ; „NumărulO 24*
c)	Din cetitulâ română: Tractarea bucăţei 94 „Lupulă şi mielulă* din Legendariulâ de Vasile Petri, cu privire la cuprinsă, d) Din gramatică „Atributula44. 7. Raportul comisiunilorO. 8. Pertractarea propuneriloră. 9. Constituirea prin alegerea amploiaţiloră şi a comitetului.
In legătură cu adunarea reuniunei, pentru a se introduce o organisare şi uniformitate în cântările, ce se practisăză în scălele ndstre poporale, se va ţină şi unO cursă supletorO din cântă. Şedinţele reuniunei împreună cu cursulO supletorO din cantu vorO dura celă mult 8 c^ile.
Năsă udO, 20 Augustăl887.
ComitetulO Reuniunei .Mariane*
Gregoriu Moisilti, vicarO for.	Petru Tofană,
preşedinte.	secretara.
Dare de seină,
asupra contribuirilorii incurse în favorulQ scolei românesc! gr. cat. din Lăpuşulu unguresed.
(Fine).
Lista Nr. 4 din LăpuşulO ungurescă, prin d-lă Va-siliu Mustea v. profopopă: luliu Mihalca 1 II., Augustinâ PopO 1 fl. Schiilinger Kâ^dy 1 fl., Papai Istvan 50 cr., Janosi Gero 20 cr., Văkony Ferencz 1 fl., Gajzâgo Vil-mos 50 cr, Vasiliu Muşte 10 fl., Floriană Nechita 1 fl., Hauschild Gyorgy 1 fl., Ioana Moldovană 5 fl., Ştefana Selesceanu 10 cr., Ioană Trifu 1 fl., George Haragâţiu 1 fl., Alesandru Cosma 1 fl., Kupâs Dani 50 cr., Lănai Pal 1 fl, Sergits Gyorgy 1 fl., H0II031 Kajtân 1 fl, Ger-gely Samu 1 fl., Scharfstein Jakab 20 cr., Moldovan Jo-zef 1 fl., Bâ^di Kâroly 1 fl., Berkovics Mendel 20 cr., Teodoră Bodea 1 fl., Alesandru Popă a Nucului 20 cr., Varcu Alecsandru 1 fl., Szăkely Gyorgy 50 cr. Alesandru CohanO 1. Cost. 5 fl, Dumitru Rednicu 20 cr., Vasiliu Toma 40 cr.. Lovâsz Jânos 30 cr.. Topân Andrâs 20 cr., Gsendelik Mârton 10 cr., Csiszăr Mihâ'y 1 fl., Hellebrauth Ivân 30 cr., Hauszman Aibert 20 cr., Virâg Samu 10 cr., Kadar Janos 50 cr., Ballonă 50 cr., Szil-vasi Pal 1 fl., Beseusky Antal 1 fl , Miklos Aibert 1 fl., Furst S. 20 cr., Schreter Eduard 25 cr, Fuchs Jacob 20 cr., Schmid Adolf 1 fl., Bitner Gyula 50 cr., Moldovan—Uray 1 fl., Kozma Gyula 10 cr., Suma 49 fl, 95 cr.
Aceste contribuirl în sumă totală de 327 fl. 53 cr. v. a. le amâ primita şi administrata la loculă destinată, despre ce cvitămO, dânda acesta raţiociniu publică şi a-ducânda cea mai profundă mulţămită marinimoşiioră con tribuitorî
Din nou rugămâ pe d-nii colectanţt angajaţi să
pusă din 25 senatori aleşi dintre cele dintâi familii din Veneţia şi că toţi împreună, după ce deliberaseră, hotă-rîseră ab(ficerea de bună voiă ori silită a lui Francesco Foscari.
Veneţia, speriată, alergă la apartamentulă dogelui, pentru ca cei Dece, dăcă ar vrea să între cu sila, să între celâ puţina după ce la va pregăti ea penlru vestea asta fără precedenta în istoria Veneţiei.
Dogele tocmai se deşteptase.
—	O Veneţio! va se (fică este adevărată că fiulO meu lacobă a murită; l’au omorîtă! . . barbarii! (fise elă cum o (Jărî.
—	Stăpâne . . .
—	Vai! era celâ din urmă copilă ală meu!
—	CurajO, Alteţă! ..
—	Nu mai am curajâ!
—	Trebue să ai!
—	Dăr ce lovitură mi se mai pole da acum după ce mî-a murită copilulo!
Veneţia nu avu vreme să se esplice, fiind-că întră ună ofiţeră care anunţă că o deputaţiă compusă din şâse membrii ai Senatului şi din şefulă Consiliului de ţ)ece, cerea onorea să intre la Alteţa Sa.
—	Să intre! Ce vorâ mai fi vrândd cu mine? (^ise bătrânula cătră Veneţia.
Fata nu avu curaj ulă să răspuntjă şi-şî ascunse ca-pulă în mâni, pe când ună ofiţerâ introducea deputăţia cu ceremonialulâ obicinuită.
După ce se salutară de oparte şi de alta, Francesco Foscari întrebă:
—	Nobili domni, pentru ce aţi veniţi?
binevoiescâ a ne trimite listele, ce le au la mână, ca să ne putemO pe deplina încheia raţioeiniuld şi a da semă înaintea comitetului scolastica şi a publicului.
LăpuşulO-ungurescO, 25 Augusta 1887.
A. Latişti.	Ioană Cohanrt,
control. scolarO.	casară scol.
Telegramă part. a „Gazetei Trans.“
Bucuresci, 7 Septemvre. — Junimea ardeleană universitară din Bucureşti şi Iaşi îşi es-primâ adenca durere pentru pierderea ilustrului literată şi luptătoră ală naţiunei române TiwiOtCU Cipariu.
Ultime scirl.
Constantinopolă, 7 Septemvre. — Cercurile diplomatice parâ a nu se teme de o complicare a situaţiunei. Cu t6te că P<5rta nu se opune, în principiu, la trimiterea unui generală rusă însoţită de ună comisară turcescă in Bulgaria, se crede a fi încă departe de o soluţiune practică a încurcăturei bulgare.
Berlină, 7 Sept. — Cu t6tă desminţirea lui „Nordd. Allg. Ztg.“ (Jiarele, „Postu şi „Kreuz zeitungw stăruiescă a considera ca probabilă întâlnirea împăratului Wilhelm cu Ţarulă Rusiei. In casă când se va face, împăretulă se va duce Duminecă la Stettin şi întâlnirea va fi Luni.
DIVERSE.
Crudimî orientale. — In India circulă cele mai rele relaţii despre cruzimea Emirului Abdurrahman ald Afganistanului. O fdiă din Calcutta povestesce despre executarea lui Taimur Şah, capuld revoltei din Herat. Taimur a fostă dusâ într’o piaţă publică, unde i s’a smulsă barba, apoi ofiţerii superiori ai armatei l’au omorîtâ cu pietrii. Parwana Khan, guvernatorul oraşului, a aruncata prima petră. Se (fice că Taimur, unO bărbatâ prea robusta, n’a murită îndată, de şi a fosta acoperita de pietrile căzute asupră-i. După două c^ile sentinela observă câ se mişcă ceva sub pietri. Apropiindu-se, au<}i pe Taimur 4ic3ndâ • „0, făptură a lui Dumnezeu, vino şi mă omdră, ca să scapâ de suferinţe!“ Relatându-se acăsta Emirului, elâ porunci ca Taimur se fiă ucisO. — O altă versiune spune, că Taimur ar fi muritâ în aceiaşi (fi, în care a fosta lapidata, dăr nepotulO său a trăită încă două efile sub grămada de pietri.
Teatru arsu. — Teatrulâ *Exceter« din Devonshire, în Anglia, a arsă pe timpulâ representaţiei. Numărulă cadavrelorâ scăse trece peste 130. Suntâ fdrte mulţi răniţi.
Celâ mai bună muştaru se face cu b6be uscate de muştară albă său şi mai bine cu b6be de muştarâ negre.
După ce se macină şi se cernâ forte subţire, se amestecă cu zâmă de aguridă şi se aromatisâză cu tarhonO. Astfelă se fabrică vestitulă muştarâ de Dijond. Dâcft în locâ de zemă de struguri necopţi se pune oţetâ, muştar ula nu mai are acelă gusta delica'â ală vestitelorO muştare francese. (»Gaz. Săt.#)
Logodnă. — George Stefanovicî jun. şi Eugenia Comşa fidanţaţl. BraşovO-Covasna, Augusta 1887. — Dr. Andreiu Monda şi Rafila Şandor fidanţaţl, M.-Cueşdiu, Augustă 1887.
Editorâ: Iacobfi Mnreşiann.
RedactorO responsabila: Dr. Aurel Muresiana.
—	Mai întâiu noi presintămO Alteţei V6stre complimentele nQstre de condolenţă pentru nenorocirea care ai atins’o! <fise şefula celorâ ţ)ece.
—	Da, ştiu câtâ interesâ purtaţi fiiulâ meu! (fise dogele cu amărăciune. Insă credâ că nu numai pentru acesta aţi venito?
—	Este adevăraţii, Alteţă!
—	Decă aţi venita pentru afacerile Statului, vorbiţi, vă ascultă, er decă nu, nu am nimicâ de aucfitâ!
—	Este vorba de afacerile publice, Alteţă! Sunt însărcinata în numele celorâ Dece şi a unei junte a Senatului alâsă într’o adunare plenară, ca să vă comunicâ o hotărîre care s’a luată. ConsiderândO vârsta vdstră înaintată şi nenorocirile recente cari s’au lovită, adunarea a hotărîtă să solicite dela înţelepciunea văstră, cu toiâ respectuld ce se datoreşce unui suverana, ca să predaţi inelulâ ducalâ pe care l’aţl purtata aşa de multă vreme şi cu atâta ondre.
—	Ce felă! aţi venito să-mî cereţi.... abdicarea ?
(fise dogele încremenită.
—	Da, Alteţă serenisimă.
—	Der eu v’amă oferită în două rânduri abdicarea acâsta pe care o solicitaţi a<jî; chiar erl am oferit’o cu stăruinţă şi d-vostră aţi refusat’o.
—	Ieri, Alteţă, încă nu aveau calitatea ca s’o primimă!
—	Şi a(fi credeţi că aţi dobândită titluri suficiente pentru ca s’o impuneţl? întrebă Foscari supărata.
(Va urma.)
Nr. 189.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
{torsul ă la bursa do Viena,
din 7 Septemvre st. n. 1887.
Rentă de aur fi 5% • • • 100 75 Rentă de hârtiă 5°/0	. . 87.40
Imprumutulfi căilorfi ferate
ungare................150.50
Amortisarea datoriei căilorfi ferate de ostfi ung.
(1-ma emisiune) . . . 98 75 Amortisarea datoriei căilorfi ferate de ostfi ung.
(2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căilorfi ferate de ostfi ung.
(3-a emisiune) . . . .11425 Bonuri rurale ungare . . 104.85 Bonuri cu cl. d6 sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfi..................104 50
Bonuri cu cl. de sortare 104.50 Bonuri rurale transilvane 104 70
Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de
vinfi ung............100.	—
Imprumutulfi cu premiu
ung.................. 122	25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124 — Renta de hărtiă austriacă 8120 Renta de arg.	austr. .	. 82	70
Renta de aurfi	austr. .	. 112 50
Losurile din 1860	. . . 136 20
Acţiunile băncel austro
ungare............... 884	—
Act. băncel de creditfi ung. 286.75 Act. băncel de creditfi austr.282.70 Argintulfi —. — GalbinI
împărătesei ..............5.91
Napoleon-d’orî ....	9.95
Mărci 100 împ. germ. . . 61.50 Londra 10 Livre» sterlinge 125.60
Bursa de BncurescL
Cota oficială dela 24 Augustă st. v. 1887.
Renta română (5°0).	•
Renta rom. amort. (5°/0)
*	convert. (6°/0)	.	.
împr. oraş. Buc. (20 Ir.) Credit fonc. rural (7%) •
»» jj (5°/o) *
»	»	urban	(7%)	•
*	•	>	(6%)	*
•	,	»	(6°/0)	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură contra bilete de bancă
Cur$tdu pieţei Braşoyu
Curnp.	vend.
91V2	92 V.
95l/i	95’/,
89’/,	901/,
35—	36-
104’/,	105Va
89V3	900,
103 V*	103’/,
94—	95—
87—	871/a
Lei		
, 14.—	14.04
2.01	2.02
dir. 7 Septe	mvre	st. n	1687.		
Bancnote românesc! . .	• •	Cum	P 8.66	Vând.	868
Argint românesc . . .		*	8.60	A	8.65
Napoleon-d’orl ....		Y	9.95	A	999
Lire turcescl			Y	11.21	1	11.27
Imperiali			Y	10.21	»	10.26
Galbeni			Y	5 86	Y	5.90
Scrisurile fonc. »Albina»	B°/o	Y	101.—	»	102.- -
n * »	5°/0	• »	98.—	-	99.—
Ruble Rusesc! ....		Y	110.—	Y	un
Discontulă . . .	»	7-	-10°/9 pe	ană.	
Bunulă comasată dela Bethlen-Szent-Miklos aprope de Blaşiu, care este proprietatea Escelenţiei Sale Părintelui Metropolită consistătoru din
i.	Arătoră				585	orgii □	
2.	Rîturi-Fenaţe		. . 155	V	737	n	M
3.	Păşune		. . 32	n	877	»	V
4.	Păduri		. . 39	»	24	V	r
5.	Trestiişă		. . 2	V	700		n
6.	Grădină		. . 7	n	1074		n
7.	Terenă scutită de dare	: . 23	j?	261	n	
Suma totală
555 jugăre 1158 orgii O împreună cu o m6ră din nou edificată cu 4 (patru) r6te, cu dreptulu regală de crîşmărită şi dreptulu culegerei de vamă de târgu, şi cu t6te superedificatele locuită şi economice ţin£t<5re de acestu bună, şi împreună cu bunulă comasată din Căpâlna (Also-Kâpolna) în estensiune de 142 jugăre 1158 orgii pătrate consistătoru din arătoră, fenaţu, păşune, păduri şi vinie se dă în arândă pe calea licitaţiunei publice, pe periodulu de 6 (ş&se) ani începândă din 1-ma Noemvre 1887 pănă în 1-ma No-emvre 1893.
Licitaţiunea se va ţine în 23 Septemvre a. c. st. n. la 2 ore p. m. în cancelaria advocaturei archidiecesane.
Doritorii de a licita au a depune ună vadiu de 10°/o dela suma de esclamare de 5000 fi. v. a.
Până la începerea licitaţiunei se primescă şi oferte sigilate pro-vădute cu vadiulu de 10°/o întru atâta, încâtă în acelea se va oferi o sumă fixă, şi oferentulă va declara că cundsce condiţiunile de licitaţiune şi le primesce. Condiţiunile de licitaţiune se potit vede în cancelaria subscrisului.
Blaşiu, în 2 Septemvre 1887.	Ltldovică Csato,
1—3	adv archidieces.
Vinu negru
de Uegotinu veritabilă (serbesco)
se aM de vendare Ia mine Litru a 80 cr., or în butelii de câte 0-7 Ltr. ă 64 cr.
Acestă vină se distinge de tote vinurile negre interne conţinândă o mare cantitate de Taunin şi forte puţină acrelă, de aceea este cu deosebire forte de recomandata pentru bolnavi şi reconvalescenţî.
La cumpărări en gros se reducO preţurile proporţionala.
1—3
CAROL NEKLES.
Braşovul ă-Vechiu, Nr. 45.
Mersulu trenuriloru
Valabilă dela I luniu st. n. 1886.
pe linia I*redeaM-I5mlapesta şi pe linia Teluşli-Aradii-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealil-Budapesta
Budapesta—Fredeală
Trenfi j Tren
do accelerat persone
Trenu
omnibus
Trenfi de pers.
| Tren | I accelerat!
Tronfi de pers.
Trenfi i Tronfi de omnibus persdne |
BucurescI
Predaală
Timişfi
Braşovfi
Feldiâra
Apatia
Augustinfi
Homorodfi
Haşfaleu
4.30 —
Elisabetopole Mediaşfi Copsa mică MicAsasa Blaşiu Crăciunelfi Teinşfi Aiudfi Yinţulfi de susfi Uiâra Cncerdea Ghirisft Apahida
Clnşin
Nedeşdu Ghirbfiu Aghirişfi Stana Huiedinfi Ciacia Bacia Bratca Vadfi
Mezfi-Telegd Fugyi-Yâsărhely Veneţia-Oră<Jii
7 20
7	57
8	24 8.47 9.29
9	37 10 53 11.00 1134 12.03 12.26 12.42
1.11
1	23 2.06 2.27 2.49
2	56 3.12 3.46 5.01 5.21
9.12
9.35
10.12
—	1.45
4 01 4.47 528
2.32
Oradia-mare
P. Ladăny
Szolnok
■uda-pesta
Yiena
(
7.12
7.41
8.20
8.46
9.11
9.16
10.37
12.20
2.15
Trenfi
de
persdne
10.50
1.33
4.24
Viena Budapesta
Szolnok P. Lad&ny Oradea mare
Venţia-0ră4ii
Fudi-Oşorheiu
Teleagu
Vadfi
Bratca
Bucia
Giucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
G1 ârbfiu
Nedişu
Claşin
Apahida fihiriş
rucerdea
11.10| — | 7.40	2.— j
11,051 4.05 2 02 r 4.12
7.40
10.42
5.47'
( (
Uiora
Vinţulă de susfi âiudfi Teiaşă Grăciunelfi Blaşfi Micăsasa €©p$& mit Mediaşfi Slisabetopcle 8igiş6ra Başfaleu iiomorod Augustinfi Apatia Feldidra
10.05
Braşoyfi
Timişfi
Predealb
BucurescI
—	— I 2.15	—
8.00| - -
Nota: Orele de n6pte santfi cele dintre liniile grâse.
11.00
11	19
12	33 1.01 1 11 1 18 1.05 1.46
2	25 2.50
3	03 3.35 4.01 4.20 4.55 5.42
7.11
7.33
8.04
8.58
9.28
10.31
6.01
7.27
8.08
8.36
9-06
9.46
5.37
6.20
6.47
11.30
2.02
4.78
1.55
2.53
3.28
9.35
618; 9.38J 12.02 2.01 2 08 2 19 2.41 3.24 3.47 4.07
4.33 5.15
5.33 5.53
6.C5
6.20
6.38
7.08
7.36
9.16
9.53 10.— 10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52
1.34
2.13
2.46
3.31
4.32
5.02
6.53 7.43 823
9.02 9.52
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica Ini Martin Kopony, Zernesel
Teiîişft- iradâ-Buda]i e§ta				Budapesta- iradA-TeiuşA.			
	Trenfi	Tre-ifi	Trenfi de		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	cînnibua	de pers.	persone		persdne	de persdne	omnlbu i
Teiuşft	11.24			3.00	Viena	11.10	12.10		
Alba înlia	11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibotă	1.01	—	4.51	fii-? lno& \	11.35	5.45	—
Orăştia	1.32	—	5.18	AradA	4 30	6.—	—
Bimeria (Piski)	2.32	—	6.15	Glogovaţă	4 43	6.13	—
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	—
Branicfca	3.23	—	7.02	Pauliş'i	5.19	6.51	—
îlia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	541	7.10	— 1
Gurasada	4.G8	—	7.40	Conopă	6 09	7.37		 1
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5.30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	6.27	—	9.33	Zam	8.01	9.12	—
Gonopă	6.47	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	10 27	Ilia	8 55	9. 8	—
Paulişă	7.43	—	10.42	Branielea	9.19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	9 51	10 42	- -
Glogovaţă	8.28	—	11 25	Siroeria (Piski	10.35	11 07	—
	8.42	9.17	12.31	Orăştiâ	11.11	11.37	—
Szolnok [	—	2 32	45Q	Şibctă	11.43	12.—		 1
(	—	—	5.12	Vinţulă do josă	12 18	12.29	--
Bodapesta	—	—	8.20 1	Alba-Iulia	i 2.36	12.46	—
Viena	—	—	6.05		. 1.29	1.41	— 1
				iSămerits (Piski) Petroşen£			
	Trenă	Trcmfi de	Trenu		Trenu do	Trasă	Trenfi
	îPîaibns	f nr.'^ue	mixt		peraoce	omnibm	mixt
Aradâ	5.48		6.05	i^teerla			2.4?
Aradulă nou	6.19	—	6.38	Streiu	—	—	3.25
N4meth-Sâgh	@.44	—	6.58	Haţegă	—	—	4.16
Ymga	7.13	—	7.29	Pui	—	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.58
Mereziialva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.40
TIi®tş<6ra	9.02	—	9.08	Petroşeni	—	—	7.12
				Petroşeni—Nigeria (Piski)			
	Trenfi do	Trenfi de |	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenfi
	ţ>ere<Sne	persane 1	cmnlbvu'		de pers.	omnibus	mixt
Tlmalş6ra	6.25	1	5.00	Petroşeni	. _	-	6.10
Merczitalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	—	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.20
Nâsneth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	—	—	9.01
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	—	—	9.52
Aradâ	9.27	—	8.17	Hftnaerl*	—	—	10.31
m