KKTîACrţTCNEA ŞI AD*I5IHTRAŢUI»KA t
BRAŞOVO, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA** IESE ÎN FIECARE DI.
e Onfl anQ 12 fior., pe şfcse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior B&iaânla şi străinătate:
Pe anfi 40 fr., pe ss Ion? 20 fr., pe trei l <; » 10 franci,
ANULU L.
se PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ăSUlŞIŞBILB:
O seriă garmondii 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare S-arîftort ^efranast# nu p*> grlmasoii. — Kanmorlpte nu «a retrămlti.
Mi 187.
Mercuri, 26 Augustu (7
1887.
înmormântarea Ini T. Cipariu.
Dela Blaşîu primirâmă douS raporturi des-' pre decursulă ceremoniei funebrale a neuitatului Timoteu Cipariu.
Vedemu din aceste raporturi, că înmormântarea s’a făcută într’unu modu demnă de însemnătatea răposatului. Suntemă convinşi, că multă mai mare ar fi fostă numărulă acelora, cari au alergată să asiste la acâstă ultimă onbre ce i s’a adusă lui Cipariu, dâcă scirea despre mbrtea lui s’ar fi răspândită cu mai mare iuţâlă pretu-tindenea.
Ceea ce ne mângăe mai multă în aceste triste momente este, că junimea română a ocupată ună locă de frunte la manifestaţiunile de doliu pentru perderea marelui dascălă românescă.
Primulă raportă ne împărtăşesce decursulă îmormântării în modulă următoră:
Blaşin, 5 Septemvre.
Timoteu Cipariu ne-a părăsită, lăsându-ne în cea mai adâncă durere. A închisă ochii pentru toldăuna în 3 Septemvre st. n. diminâţa între Orele 3 — 4, în presenţa celui mai bună amico ală său, ce-lă avea aici. Mărtea lui a fostă neaşteptată căci numai o suferinţă de câteva <Jile l’a legată de pată, aşa că nici nu se generalisase faima despre bolnăvirea sa, când spre durerea nostră a tuturora amă fostă surprinşi cu jalnica scire, că elă a Încetată din viaţă.
In totă timpulă câtă a stată aşezată pe catafalcă a fostă privighiată de teologi, cari ceteau la piciorele dânsului din sf. evangeliă. Deja în diua primă arătau mai multe stindarde negre jalea, de care era cuprinsă Bla-şiulO întregă. Stindarde negre afară de cela dela casa decedatului, atârnă încă şi acum la gimnasiu, la semina-riulă teologică, la scolele normale, la sc6la de fetiţe şi Ia casa oraşului.
Deja a doua efi după mortea neuitatului nostru învăţată au începută să sosescă cununile destinate de a se depune pe cosciugulă său în semnă de stimă şi venera-ţiune. AtarI cununi în (Jiua acesta au fostă aduse două, una a capitulului cu inscripţiunea : 1) »Prepositului său eapilululă metropolitană;" a doua a junimei academice, ce purta inscripţiunea: 2) „Marelui filologă, — junimea academică din Blaşiu," ăr în (}iua a treia au sosită t6te celelalte, până cândă s’a începută prohodulă, cari au fostă' destulă de numerOse şi frumOse.
Ele aveau următărele inscripţiunl: 3) »Ilustrului şi binemeritatului bărbată Timoteiu Cipariu o dedică preo-ţimea Mureşului (făcută din ştejară cu ghindă) 4) ,Ma-’1 relui literâtoră română Timoteu Cipariu* — inteliginţa - din Cluşiu, 3 Septemvre 1887. 5) «Lui Timoteu Cipariu — Corpurile didactice din Blaşiu ‘3 Septemvre 1887«, (cu flori de mirtă în formă de cruce în mijloculă unei cununi de frunefe), adusă de corpulă profesorala întregă şi depusă după o scurtă alocuţiune întru veclnica amintire de prof. I. Germano. 6) «Lui Timoteiu Cipariu, junimea studiăsă dela gimnasiulă din Blaşiu* (o liră de viorele cu ună buchetă de rose). 7) ,Mai miculă ucenică celui mai mare literată* dela d-nulă redactoră N. F. NegruţO, presentată în persănă de d sa (o cruce învălită 1d catifea negră, cuprinsă de nu mă uita, t6tă in mijloculă unui cercă de frunte suriu-negre) 8) «Lui Timoteiu Cipariu — ,Gazeta Transilvaniei*, cunună de lauri de care atârnă o pantlică tricoloră, destulă de lată, In capătă cu firă de aură. 9) «Părintelui filologiei române — Românii din Turda şi giură", (preserată cu lăcrimiâre şi rose.) 10) ,Comitetulă Associaţiunei transilvane* preşedintelui său*. 11) *Şc6la civilă de fete cu internată în Sibiiu preşedintelui «Associaţiunei transilvane* (întreţesută cu flori de acaţă)“ 11) «Tribută ală stimei meritatului preşedinte ală ,Assoc. Trans.* des-părţământulă 8 Alba-Iulia* şi în fine 13) ală Pompie-riioră din locă fără nici o inscripţiune.
Pe lângă aceste cununi, ca semnă ală consimţirei In durere şi ală condolinţii au mai sosită şi telegrame din diferite părţi, şi adecă:
.Condusă. Comitetulă In corpore plâcă Luni dimi-' jjâţa fa înmormântare. Crişană, secretară*. Sibiiu.
«Inpărtăşescă durerea causată prin perderea ilustrului Blăşiană—Biană“. Bucurescî.
„Intimă mişcată de întristare pentru adormirea măritului preposită Cipariu mă asocieză la condolinţa venerabilului capitulă. Fiă-i memoria binecuvântată, ţărîna uş6ră şi după merite-i glorificată. — Micu, vicariu“. Făgâraşă.
„Cu profundă durere aflăndă perderea ilustrului nostru bărbată de sciinţă Timoteu Cipariu, pătrunşi de sâmţământulă recunoscinţii pentru meritele sale literare luămă parte la jalea generală a naţiunei române pentru acâstă perdere nereparabilă. Românii braşovenî“. Braşov.
„Fiindă în munţi numai acum aflu trista veste despre mărtea ilustrului bărbată Timoteu Cipariu. Primiţi vă rogă espresiunea adâncei condolinţl şi scusaţl absenţa mea dela înmormântare. Eugenă Brote". Sibiiu.
«România jună mişcată de durere plânge cu întregă nemulă românescă mortea membrului ei — onărea ei — a eruditului Cipariu. — Aurelă Popovicî, vice presidentă.* Viena.
„Despărţâmântulă primă ală Associaţiunei şi în genere Românii din Ţâra Bârsei pătrunşi de durere îşi es primă adănca loră mâhnire pentru perderea ilustrului Timoteiu Cipariu, Durerea Blaşiului, a acestui eminentă foculară ală culturei române, este durerea Românimei întregi. Comitetul despărţemântului." Braşovă.
Conformă timpului fixată în necrolâge, prohodulă s’a începută la 3 6re d. a. în casa capitulară, unde a locuită omită regretabilă repa*usată şi de-aicî s’a transpusă cosciugulă în biserica catedrală. A oficiată Esee-lenţa Sa D-lă Metropolită Vane ea dimpreună cu d-nii canonici cei mgi în vigăre, precum şi cu unii d-nl protopopi, veniţi anume pentru acâsta ocasiune. Predici aici i ţinu d-nă Dr. F. Raţă. In aceea dânsulă arată în sqhiţă biografică anulă naşterei, (1805) din ce părinţi se trage, când a începută a umbla la so6!ă şi apoi diferitele demnităţi, la cari a ajunsă şi activitatea sa.
Publiculă asistentă a fostă numărosă câtă numai se p6te aici, aşa că atunci când a sosită cosciugulă dela casa mortului biserica era îndesuită. După finirea serviciului divină, prescrisă a se face în biserică, cortegiulă s’a pusă în mişcare spre cimitiră.
Când era sâ se lase sicriulă în mormântă, îşi ridică d-lă prof. I. Germană vocea, pentru ca în numele corpului profesorală să-şi ia rămasă bună dela morfă care a făcută atâta de multă pentru gimnasiulă , ce a-cum îlă jălesce, atâtă ca profesoră, câtă şi ca directoră şi apărătoră ală principiiloră sale sănătăse filologice.*)
După aceea păşi la marginea mormântului, îmbă-trânitulă în lupte, venerabilulă nostru bărbată G. Ba-r i ţ i u. D-sa a schiţată activitatea sa, pe câmpulă lite-raturei şi ală lupteloră naţionale: enunţă că deplănsulă a fostă bărbatulă, care a opinată, că Românii trebue să-şi Îndrepte seriâsa atenţiune asupra fragmenteloră vechi, că dânsulă a îndemnată pe amicii săi a înfiinţa o fdiă periodică, că dânsulă şi-a esprimată părerea, ca să se pună pe hârtiă tesaurulă, ce zace ascunsă în poporă, că densulă a insistată ca Românii se lapede literile cirile» ce-au deformată limba, şi să adopteze cele străbune, ca aşa să p6tă veni în mai strânsă legătură cu consângenii din apusă şi că densulă s’a espusă periculului pentru causa poporului său, luândă în mână, cândă credea a fi oportună, păna şi lăsându-o să stea la o parte, cănd i se părea, că e chemată a-şî împlini altfelă datoria sa faţă cu naţiunea, care l’a crescută, şi în fine îlă incredinţeză pe confratele său de lupte, ca să comunice Iui Petru Maioră, Clain şi Şincai, că ostenelele loră au avută de urmare fructă binefâcătoră, şi termină esprimându-se că pote acuşi se voră întâlni amândoi în altă viâţă.
Vorbirea interesantă şi fruraâsă a d-Iui G. Barilii, însărcinată a şl ,lua rămasă bună dela repausatulă în numele comitetului , Associaţiunei transilvane" şi a mem-briloră ei, a fostă emoţionătdre, aşa că asistenţii adunaţi în jnrulă mormântului au începută a lăcrima. Ba cu Zică, acela, care nu s’a simţită emoţionată, ca să
*) Spaţiulă nepermiţendu-ne aijl, vomă publica vorbirile d-lui Dr. Raţă şi Germană în numărulă următoră.
Red.
verse o lacrimă la vorbele bătrânului luptătoră, nu păte să cuprindă în sufletulă său vr’ună simţământă nobilă pentru românismă.
Ai perdută naţiunea mea dulce ună geniu ală tău, plânge acum, plânge, căci tu sci bine a o face acăsta, fiindă în lacrimi crescută, plânge, (jică, pentru că numai D-(Jeu scie, când va mai apără pe cerulă vieţii tale ună fiu credinciosă, ca celă perdută acuma, plânge împreună cu mine!!	I. D.
Posiţiunea prinţului de Cobnrg în Bulgaria
Precum s’a lăţită din Sofia sgomotulă, s’a descoperită acolo o conjuraţiune militară contra prinţului Ferdinand de Coburg şi au jfostu arestaţi în urma acăsta cincisprezece oficerî. Nu-i vorbă, pănă acum acest sgomotă n’a fostă nici desminţitu, nici confirmată, dăr, după cum ’i se scrie din Bucurescî (Jiarului „Neue freie Presse“, călătorii ce vină din Bulgaria istoriseşcă deopotrivă, eă atitudinea armatei fată cu noulă principe nu e de natură a deştepta încredere şi că posiţiunea prinţului de Coburg faţă cu arpaata bulgară e multă mai grea de cum fusese ppsiţi-unea prinţului de Battenberg după întd^erşa sa în Bulgaria. E destulă de semnificativă, tjă şi în cercurile emigranţiloră bulgari se observă o mare mişcare. Se pare că ei contăză pe ună „incidenţă neprevăzutăîn urma căruia cei fugiţi din ţără să se p6tă întbrce liberi. Dăcă misiunea generalului Ernroth va deveni realitate, atunci suntă de aşteptată celă puţină nouă încercări de revolte, prin care între împrejurări ar pută fi atinsă indirectă şi România.
„Borsen-Zeitung“ află din Bucurescî, că deja emigranţii Bulgari din România şi Rusia sudică se mişcă. Mulţimea emigranţiloră s’a dusă în susulă Dunărei şi se bânuesce, că voră întreprinde în curând ti o nouă acţiune contra guvernului bulgară.
Crisa ministerială este terminată. Ifloulti ministeru s’a constituită după cum urm£ză: Stambulov, preşedinte ală consiliului şi ministru de interne. St oi Iov, justiţie. îjTa.cie-vici, finanţe. Stranschy, afaceri streine. Jivkov, instrucţiune publică. Mutcuijov, răsboiu.	.	•
Adunarea generală a Associaţiunei.
Sibiiu, în 19 Augusto 1887.
(Urmare^)
Săra se dete concertulă reuniunei române de cântări din Sibiiu în Pavilionulă din grădina „Hewpann*, fiindă ocupată sala festivă de E?cposiţia de artă aran-giată de Saşii sibiienî. Publiculă, care a luată parte la Concertă, a fostă forte numgrosă, aşa că nici nu mai încăpea în pavilionă. Vâ(Jui şi mulţi străini. Cu toţii eramă nerăbdători de a vedea începându-se concertulă.
Numărulă primă din programă a fostă: Ouvertura la opera „Wilhelm Teii* de I. Rosşini, esecutâlă de mu-sica orăşenescâ, Ori câtă de nimerită se pare a fi fostă acâstă piesă pentru deschiderea, concertului din punctă de vedere ală artei musicalei după a mea părere era cu multă mai potrivită cu disposiţiunea momentană a publicului, decă se esecuta vre o ariă frumosă rornânâscă, care sS-lă însufleţâscă mai multă. După acâsla urmă o ariă pentru alto din poema romantică „Cruciaţii", de N.
W.	Gade, esecutâlă de D-na Brote, cu multă artă. Aplause nesfârşite salutară vocea melodidsâ a D nei Brote, care ne delectâ încă odată prin Solo In cântecele loscaniee. Intre vii aplause urcă podiulă distinsa pianistă şi gentila D-ş6râ Elena Flori ană, care esecutâ cu multă măestriă Sonata op. 57 pentru piano de L. v. Beethoven. Ultimele vibraţiunî ale pianului fură întâmpinate cu aplause frenetice şi amabila concertikă, râchiăfaată dea doua 6ră, întonâ spre marea nrâlţămire a publicului, «Ilustraţiunea română" de Karass. Pare că sâltaf de bu-curiă la sunetulă melodiosului imnă „beşiâptâ-te Ro-

Nr. 187.
GAZETA TRANSILVANIEI.
mâne®, repetată de câteva orî la finea acestei piese, care te însufleţia. Vii şi sgomotose aplause după acăstă piesă. Urmară apoi „Câniurî de iubire*, compuse pentru patru mâni de I. Bi\.hins pentru coră mixtă, cu a-companiare de piano, esecutate de corulă Reuniunei. Ese-cuţiunea acestoră cânturi n’a lăsată nimică de dorita, spre lauda bravului conducătoră, a D lui G. Dima. L.o succesulă acestei piese au contribuită şi d-lă şi d-şi5ra de Heldenberg, cari au avută bunăvoinţa de a a-compania diferitele piese.
încă câteva momente plăcute ne procură d-şora E. Flori ană prin executarea pe piano a piesei »Valse de l’opăra Faust* de Gounod pour le piano par F Liszt, justificândO pe deplină frumosulfi nume ce şi l’a câştigatu la conservatorii!, ceea ce se putău constata din viile semne de mulţămire ale publicului. D-lă Isaia Popa, prin vocea-i plăcută şi sonoră, cunoscută deja publicului nostru, esecutâ cu multă succesă'o ariă pentru „Basă® din oratoriulă „Paulus« de F. Mendelssohn-Bart holdy. Strigăte repeţite de „Bravo* rechiămară pe d-lă
1.	Popa. Publieulă a aşteptată să audă şi o doină, dăr dorinţa nu i s'a împlinită, din ce causă nu scimă. Forte bine fură primite din partea publicului şi cântecele tos-canice, pentru coră cu solo şi acompaniare de piano de R. Weinwurm.
Scurtă: putemă <}be că pe câtă de numărosă a fostă publieulă la concertă pe atâtă de bună a fostă şi succesulă, ceea ce servesce spre laudă în deosebi bravului conducătoiă, G. Dima. Cu tote acestea trebue să dau espresiune unei păreri, care a fostă din mai multe părţi esprimală, că adecă efectuiă ar fi fostă întreită, dăcă programa conţină celă puţină două piese românesc! mai multă seu mai puţină artistice.
Luni in 17 (29) Augusta se ţinu a doua şedinţă a adunării generale. Românulă din fire mai boerosă demonstra acăsta şi de astădată, căci abia după 10 ore se vedea in spaţiăsa sală ună numără de membrii destulă de mică de altcum, dăr cu care totuşi se putea deschide şedinţa. D-lă preşedinte I. Bologa, după ce dă cetire telegrameloră venite din mai multe părţi, pune la ordinea 4ilei; autenticarea procesului vei bală a!ft şedinţii premergătăre, care pre lângă câte va observaţiunî se de-chiară de verificată. Urmeză raportulu comisiuniloră a-lese în şedinţa primă. Dr. V. Babeşă, raporiorulă co-misiunei pentru censurarea raportului comitetului şi a propuneriloră şi interpelăriloră, anunţândă că comisiunea s’a ocupată numai cu raportulă comitetului, arată 8 puncte în privinţa cărora are de a face propuneri speciale. Cele 8 puncte suntft: 1. Adunarea generală să recunosoă că comitetulă a fostă necesitată să trecă presfe sumele preliminate în ce privesce reparatura edificiului Asociaţiunii.
2.	Să se pertracteze separată cesiiunea fundaţinnii ce-loră 42 de comune pentru înfiinţarea unei scoli capitali în Dobâca. 3. Să se voteze mulţămită protocolară comitetului Asociaţiunii în genere şi în specie d-lm Baronă de Ursă şi d-lui Dr. I). P. Barciană pentru organisarea şi conducerea şcălei civile de fete. 4. Comitetulă să facă câtă mai repede toţi paşii necesari spre a se dobândi dreptulă de publicitate pentru susO numita sc6lâ. 5. E-ventualele deficite ale scălei se se acopere din mijlocele speciale menite spre acestă scopă, său disponibile său cari se voră aduna în viitoră. 6. Să se primăscă propunerile făcute de comitetă în raportulă său. 7. Adunarea generală să întărăscă definitivă alegerea provisoriă făcută de comitetă a secretarului II şi a controlorului.
8.	Să se ia Ia cunoscinţă punctulă din raportulă comitetului, care amintesce despărţămintele Associaţiunei, caii mai alesă au escelată prin activitatea şi zelulă loră, er
celorlalte despărţăminte să li se aducă acăsta la cunos-cinţă ambiţionându-le a lucra pe întrecute la promova-varea frumăseloră scopuri ale Associaţiunei. Totă aci se mai propune ca adunarea generală să-şi esprime eon-dolenţa faţă cu membrii decedaţi ai Asociaţuinei dela ultima adunare pt in sculare, ceea ce se şi înaeplinesce. Tote propunerile comisiunei se primescQ unanimă, afară de punctulă 7, care formăză punctă separată în ordinea de 4i-
Punându-se la ordinea 4'le‘ cesiiunea fundaţiunii fostului eomitată Dobâ a, D-lQ Babeşă p-opune în numele comisiunei, ca adunarea generală să nu ia acum hotărîre definitivă de a abandona causa său nu, ci să însărcineze pe comitetă ca în timpulo celă mui scurtă se facă totă posibilulă pentru de a ajunge în posesiunea acteloră originale şi autentice, publicate în copii prin jurnalele nostre, er pe basa acestora şi în urma cercetării făcute în cestiune, proxima adunare generală va pute lua hotărîrea cea mai potrivită.
In contra acestei propuneri s’a ridicată d nulă G Bari ţiu susţinendă părerea comitetului, că deăreec Associaţiunea nici n’a fostă însciinţată despre înfiinţarea numitei tundaţiun) la 1862, nici nu crede că este îndreptăţită a se amesteca într’o afacere, care pdte da ansă la încurcături, cu atâtă mai multă cu câtă nu avemă dale positive decă esistă seu nu în originală actele, de cari a fostă vorba în	Beci e contra propunerii comisiunii
şi susţine propunerea Comitetului de a trece peste acestâ cestiune la ordinea c|ilei. Mai vorbescă în contra propunerii comisiunei d-nii: presidentă I. Bologa, I. V. Russu, I. Puşcăria e^c. er pentru propunerea comis.unii d-mi Babeşă. Mangra, Tilea, I. Crişană, Cimponeriu, George Popă et\ şi în fine cu ma oritate absolută de voturi se primesce propunerea comisiunii.
După acestea luă cuventulă D-lu I. Coroiană, raportorulă comisiunii pentru censurarea socoteleloră şi a proiectului de bugetă presentate de comitetă, cari se primescă întocmai fără nici o observa ţiune.
Fiindă la ordinea 4 iei alegerea secretarului II. alo Associaţiunei şi ală controlorului pe periodulă presertă 1887—1890, se proclamă cu adamaţiune în postulă primă D-lă Dr. I. Crişană i în ală doilea D-lă Nieanoră Fra te ş ă.
Cu autenticarea procesului verbală din ace-.tă şedinţă rămâne însărcinată Comitetulă, er în privinţa defi-gmii locului pentru viitorea adunare generală, D-lă 1 Crişană, advocată în Abrudă, în consonanţă cu dorinţa esprimată într’o telegramă venită din Abrudă, în-vitâ şi vei bală pe Associaţiuue a fine A turnarea g *ne-rală în anulă viitoră la Abrudă, ceea ce se pritn sce cu strigăte de ,Să trâescă. * D-lă presidentă în> he ndă şedinţa a doua şi ultimă a adunării acestea, mulţămesee participanţiloră peniru bunăvoinţa arătată in decursulă acestei adunări şi termină cu cuvintele: „La revedere la anulă la Abrudă," care fu întâmpinată cu *Sâ frăesoâ."
Cu acestea publieulă se depărtâ din sala de şe dinţe, promiţându-sl a se revede in anulă viitoră în numără cu multă mai considerabilă la adunarea generală in Abrudă. — Speriamo dunque!	(Va urma)
dOlKiLE ţ)lLEi.
Din Braşovă s’a adresată la Blaşiu următorea telegramă din incidentală morţii lui Timoteiu Cipariu:
Capitolului metropolitanii.
Blaşiu
„Cu profundă durere amil aflată despre pierderea ilustrului nostru bărbată de sciinţâ Timoteu Cipariu.
FOi LETON U.
(45;	_—
Misterele Veneţiei.
de Edouard Didier, traducere de loanu S. Spartali.
XVI.
Cei Doi Foscari.
Bătrânulă doge simţise grozavă umilirile de pe tim-pulă ciudatului interogatoriu ală lui Martinengo, când vă4use pe vinovată transformându se în invinuitoră, numai din pricina complesenţei şi părtiuirei membriloră Consiliului, Insă vrea să şî înghiţă singură durerea şi răspunse nehotărîtă tuturoră întrebăriloră pe cari i le făcea Veneţia şi Felice Badoer.
Din 4iua aceea dogele nu se m i i i în Consiliu : nu şl mai vede de nici o datoria şi s?a necontenită în apartamentele sale, unde numai intimii săi erau primiţi, bine înţelesă şi logodnicii.
Francesco Foscari părea aşa do abătută, în< âtă Felice Badoer îşi amâna plecarea pentru lagănilă dela Villafranca.
Insă bătrânulă fusese pusă în confidenţele planu-rilorft făcute de tineri. Intr’o 4* elă începu să se mire că planurile loră nu se mai puneau în lucrare, şi ghi-cindă că Felice nu pleca numai fiindă că-lă iubea pe dănsulă, se prefăcu aşa de liniştită, înoată plecarea tânărului trebui să se hotărască definitivă.
După stăruinţa dogelui se hotăra ca Veneţia să în soţescă pe mirele său până la Verona. Fiametta trebuia să plece Asemenea cu Ricardo.
Cu mare greutate se hotărâse bunulă gondolieră se însoţeseâ în armată pe stăpânulă seu. Eiă ar fi prefera'ă să râmâe in Veneţia lângă draga lui Fiametta. Ricardo nu vedea nici o nevoe ca sâ-şl pâră âscă gondola şi lagunele acestea, cari-i erau aşa de familiare, pen tru ca se se ducă să mănuiescâ suliţa şi puşca. Came-iista, pentru ca să convingă pe gondolieră că trebue se se i xileze pentru momentă, se silea să-şi aducă aminte cu ce fe 10 de argumente înduplecare Veneţia pe logod-niculă ei. Inse tote argumentele acestea se încurcaseră fărte multă în crierulă Fiameitei şi lu rulă acesta se vedea din modulă c m vorbea. La puţinulă câtă pri eepea, bunulă gondolieră răspundea prin observaţia a căsta:
—	Fiamina, Fiametta miă, rni se pare că este ore care deosebire între ună patriciană şi ună gondolieră, şi cuvintele aduse de pildă de s'gnora Veneţia potă se liă bune pentru Felice Badoer, nu însă pentru gondolierul ă Ricardo.
Vorbele acestea erau forte adevărate. Fiametta care-lu pricepea să făcea că se supără şi cj'eea bătendă din piciorfl şi strâmbându se:
—	Şi decă vreau eu ca sg te porţi ca ună gen-tilomă!
£r Ricardo începea să rîcJO cu hohotă
—	Ecă ce va sâ dică femeile 1 — 4‘cen ^ — t0,_ dăuna silinlu-se să răstorne ogica. Der nu-ţl mai a-ducl aminte de vremea când ri ieai de mine limdă că eram îmbrăcată cu o vestă de atlasă şi cu panglici de mătase cari fâlf'ăiau ca nisce aripi pe umerii mei?
Fiametta se bosumflâ.
1887.
Pătrunşi de recunoseinţă pentru meritele sale literare, luămă ; arte la jalea generală a naţiunei române pentru acâslă perdere nereparabilâ."	Românii braşoveni
— x—
Cetimă în „Revista Politică* din Suceava: „Nu este mai nici o singură lună, în care, după cum ne pu-temă încredinţa din 4*are^e străine din fără, să nu i înfiinţeze în satele şi oraşele de peste Priită — în Bucovina — câte o „societate poporală rutenă seu polonii, şi care în scurtă timpă să nu aibă pănă la o sută df membrii, dintre cari partea cea mai mare suntă ţărani In părţile locuite de Români trecă nu numai luni, o chiară şi am întregi la mijiocă pănă ce se înfiinţezâ o astfeliu de societate. Ba! ce este şi moi tristă, nici chiai puţinele filiale ale societăţii „Scola română», cari s’ai înfiinţată în vr’o < âte-va sate, nu dau mai nici ună semul de vieţă. Causa acestei stagnări nu p6te fi alta decâl numai nepăsarea Româniloră noştri luminaţi dela ce'l mai mare şi păn’ la celă mai mică, seu cum spune pr<} verbulă: „dela Vlădică şi păn’ la opincă.» caii ajunge la culme. Decă ar avâ Omenii noştri mai raulli interesă, bunăvoinţă şi sfrguinţă, atunci tote s’ar pali fa-e, câd ţgrauulă nostru nu e întru nimică mai infe-rioră ţăranului ruiână, din tontrâ în multe privinţei chiar mai superioră.® — Tristă de fotă!
—x—
»Patrioţii" din T eres io pole au propusă In re-presentanţa orăşenescă, ca să alâgă pe Kossuth cetăţeni onorifică. Represenlanţa a făcujă aşa de bine a treci peste propunere la ordinea 4'lei.
--X —
Direcţiunea poştală din Sib i iu publică cos-cursă pentru ocuparea postului de magistru poştali) in Jar a, comitatulă Turda- Arieşă. Lâfa: 150 fl. pe ani) 40 fl. cheltuelî de cancelaria, 480 fl. chelluelî de transportă. Cauţiune 100 fl. Petiţiunile se adresâză în timpi de trei săptămâni la direcţiunea poştală din Sibiiu.
—x—
Din Cluşiu se telegiafiază, că prinţulă de coroni Rudo’fă împreună cu princesa St* fania şi cu archiduoeJ Elisaveta voră veni la 2 Octomvre în Gurghiu la vet n âtă re. —•
—x —
Pentru servil iile aduse maghiarismului, minblrull Treforlă »a mai pricopsită* ne următorii preoţi gr. orientali: lună Bon ea drn Tulolgie, Hirilon Bucurfldii Şo’ca-Felmera, George Maieră din Andra.şfalău, Dumi tru Mai dan ă din Moha (?), lonă Munte ană din Şui tnuşă, Petru G ludea nu din Bit său (Berek-=zo). lori P o p ă d n Remctea, Niculae P o p o v i c I din Luneani, cu <âte 50 fl. — Voiu rămână neuitaţi.
In Seleuşulă-niare au arsă la 1 Septemvre e,1 11 case împreună cu edificiile economice. Fo-ulQ a is-| bucnitu in şura cu bucale a preotului română.
Direcţiunea poştală din Sibiiu face cuncs-1 culă, că cereu'Q ei de activitate s’a est insă cu data 1 Septemvre a. c. şi asupra servi ţiului telegrafică şi d! pe viiioră afacerile ee voră veni înainte in părţile arde-1 lene se voră resolva de ea.
Escursiune la Sinaia! In duci de 11 Septemvre st. n. a. e. va ii in Sinaia o rpare lestivitale, cu care ocusune se voră celebra în Mănăstirea „Sinaia<I solemne servicii religiOse, se va (ace iluminarea eleclnd-a Castelului „Peleşă" şi a Parcului regală, asemene».
—	Ce mai este? întreba Ricardo
—	Este că una vorbescă şi alta gândescă! — răspunse Fiametta. — O cameristă nu pdte ave a eleşl cuvinte ea o dornuă mare şi adineaori am greşită când ţi am vo;bi‘u eu ţie după cum a vorbită slă. âna mea Felice. Acum însă să-ţi spună ce gândescă eu. Din ţi-ar fi ruşine, ţie, gondoliere Ricardo, ca să ţi laşi pe stăpânulă leu să plece singură la armată .şi să se expue singură nnikm) de primejdii cari ilă aş'eplă acolo?
—	Ai dreptate, nu mă gândisemă la asta! Nu ve pote! J'se gondolierulă ruşinată.
—	Ve4î aşa!
—	Der nunta nristră pe când rămâne, Fiamdi dragă ?
—	Dăcă cumva viei să tîi fricosă şi să grăbesd 4iua aceea, te înşeli. Ricardo!
Gondolierulă se scărpina în capă şi nu răspunse numai decâiă. In sfirşită 4*se:
—	Ai dreptate, Fia met îo ; eu nu trebue să-mî oi)-răsescă stăpânulă. Unde se va dcce elă mă voiu dure şi eu.
—	Aăader pleci la armată ? întrebă camerisla voiăsă.
—	Da, Fiametlo, ne am înţelesă..., mă facă soldail şi o să mă întorcă sergentu ca Bartolomeo.
—	Oh, taci! nu vorbi de morţi ! 4‘se *u^e ^a' mett.a puindu-i mâna pe gură.
Mititica Fiametta învineţise de odată. Numele ros tită cu nesocotinţă de Ricardo amintise fetei vedenia de pe Iacă. I se părea că vede şi acum pe sergentul!
Nr. 187
GAZETA TRANSIVLANIEI.
1887.
se va ilumina întregulă oralii. Cu acostă oeasiune va circula la 11 Sepiemvre st. n. a. o. unu trenă spe cială între Braşov ti şi Sinaia şi retour, care va (i în legătură cu trenulă dc plăcere, ce va sosi aci la Braşovă in (Jiua de 10 Septemvre a. c. din staţiunile căiloră ferate ungare. Plecarea din Braşovă la 5 ore 20 m. a. m. Sosirea la Braşovă la 12 6re noptea. — Bilele pentru dusă şi întorsă la acestâ escursiune se vorO libera numai la biroulă orăşenescă ală căiloră ferate ungare (S'rada Vămei Nr. 10;, (numerulă membriioră fundă precisă) pănă în 4>ua de 9 Septemvre st. n. (6ra 12 p. m.) cu urmată rele preţuri reduse: Clasa II. 11. 2.70, Clasa 111. 11. 2.10. Informaţiunî mai desluşite relative la trecerea frontierei şi altele se dau la Biuroulă orăşenescă ală căiloră ferate ungare din Braşovă, Strada Vămei Nr. 10, unde se mai primescă şi înscrieri pentru participarea la prâinjulă socială în Sinaia.
Haţegu, 13 Augustă 1887 st. n.
Subscrişii conduşi de idea de a promova simţulă de păstrare şi economiă Ia poporulă nostru, — convinşi fundă, că orice scopuri salutare se potă ajunge mai cu înlesnire prin asociaţiunl, amă luată iniţiativa înfiinţârei unei associaţiunl de anticipaţiune şi credită cu reşedinţa în Haţegă, cu următorulă programă:
I.	Durata associaţiunei e pe timpă nedeterminatu.
II.	Titlulă associaţiunei: »Haţegana«, associaţiune de anticipaţiune şi credită.
III.	Scopulu e: a da împrumuturi, a primi bani spre păstrare şi fructificare.
IV.	CapitaluIQ associaţiunei se va compune din celă puţină 100 părţi fundamentali (acţiuni) â 50 fl. v. a.
V.	Ca membru ală associaţiunei pote fi oricine cu caracteră nepătată, care va plăti la subscriere taxa de înscriere cu 2 fl. după fiă-care parte fundamentală (ac ţiune) şi 2 fl. ca rată primă din o acţiune, restulă se va plăti, conformă disposiţiuniloră făcânde de adunarea generală constituantă, în rate lunare de câte 2 fl. v. a.
Fiă-cărui membru îi stă însă in voiă liberă a solvi şi deodată suma întregă, mi deodată mai multe rate din părţile fundamentali (acţiuni).
Taxa de înscriere şi raia primă e a se solvi imediată la subscrierea eolei.
VI.	Fundatorii associaţiunei nu-şl reservă nici ună dreptă prerogativă faţă de ceilalţi membri.
VII.	Cu privire la art. de lege XXXVII din 1875
§. 152, subscrişii primescă pentru plătirile făcende pănă Ia adunarea generală constituantă responsabilitatea solidară, asemenea şi membrii fundatori, prin subscrierea loră pe cola de subscriere, dechiară că iau aupră-le o-bligămentulă prevăzută în §.	153 ală citatului art
de lege.
Dreptă aceea, încă în 12 Iunie a. c. în coînţelegere cu mai mulţi cetăţeni amă esmisă o cola pentru subscriere de acţiuni.
Zelulă, cu care au fostă îmbrăţişate subscrierile de acţiuni, nî a procurată convingerea firmă, că bas ■ infiinţărei acestei associaţiunl şi pănă acum e deplină asigurată.
Ne ţinemă Insă de datorinţă şi pe calea publicităţii a atrage] atenţiunea onor. Domni, cari voescă să intre ca membri in sănulă associaţiunei nostre, să bine-voiescă pentru subscriere şi celelalte a se adresa la d. advocată Miohailă Bonteseu în Haţegă.
Totă cu acestâ oeasiune, conformându-ne legiloră şi preseriptelorO sustătătore, ne permitemă cu totă stima a invita pe Onor. Domni membri subicribenţî ai asso-
Bartolomeo şi pe tatălă său sărindă ea doi draci în mijloculă flacăriloră.
Lui Ricardo îi păru rău că mâhnise pe mititica lui Fiametta, de aceea îi luâ mâna şi i-o strînse (jicendu-i:
—	Ce prosliă am făcută, câ am pomenită numele acela ticălosă! Iartă-mâ, Fiametto, şi ţine bine minte ce-ţî spună: Nu numai că plecă cu stăpânulă meu, der a<jî, ca şi er! şi ca şi mâne, ca ori când şi pentru orice am făcută şi voiu face voia ta şi nimicu decâtă voia ta.
Tinere şi frumosei fete îi veniră ăr colorile fru-mose în obrază.
—	EşII bună bâietu, Ricardo! ii dise ea zîtnbindă.
—	Şi tu, Fiametto, eşti cea mai bună femeiuşcă din câte se găsescă pe pămentulă veneţiană.
Etă der în ce chipă se hotărî ca Ricardo să înso-ţescă pe Felice Badoer în lagărulă dela Villafranca.
Logodnicii plecaseră din Veneţia într’o 4b încă din <Jorî, cu Ricardo, cu Fiametta şi cu câteva alte slugi d’ale lui Felice Badoer. Cum ajunseră pe uscată, Veneţia şi Fiametta se puseră într’o litieră care le aştepta. Felice mergea călare lângă trăsură. Ricardo şi cu ceilalţi mergeau înapoi cu furgonu!u care le ducea bagajele.
Merseră aşa de iute, incâtă a doua 4* sPre s6ră ajunseră în Verona.
Ne aducemă aminte, că în oraşulă acesta trebuia Veneţia să se desparţă de logodniculă său. Insă incidentele celei de pe urmă fugi a loră, povestite cu o căldură comunicativă, când de Felice Badoer şi când de Fiametta, impresionaseră aşa de tare pe fiica Adriaticei, încâtă voi să asculte şi cele mai mici peripeţii ale acelei călătorii
ciaţiânei năslre, să binevoiescâ a parli-ipa său în per-«6nă seu prin pienipotenţiaţî la adunarea generală constituantă, ce se va ţine în 29 Septemvre 1887 st n. la 11 ore antemeridiane în casa Domnului B. P^poviciu din piaţa Haţegului.
Obiectele de pertractare suntă : 1) Raportu’ă ini ţiatorilorQ,	2) Constituirea adunărei. 3) Desbaterea şi
votarea statuteîoră. 4) Alegerea directorului Assoua-ţiunei şi a fiincţionariloru. 5) Alegerea comisiunei de supraveghiare. 6) Alegerea consiliului administrativă, 7) Desemnarea foiloră pentru publicările associaţiunei. 8) Eventuale propuneri.
Mihailu Bonteseu,	Alesandru Ser afinii.
advocată
Ioană Munteanu.
Raportă poliţienescu. — Cafenăua de n6pte a Anei Minninger din Uliţa negră »La călărăţa de circă», a fostă desfiinţată de cătră magislratulă orăşenescă ea autoritate industrială, la propunerea căpităniei orăşenesc! din eausa faptelorO contrare ordinei şi moralităţii ce se petreceau acolo.
Tînărulă Moise Vaketz din Russpulyana, în Galiţia, venindă în Braşovă, visitâ tote prăvăliile cerşindă bani. Poliţia puse mâna pe elă, şi dovedindu-lă că e ună cer-şetoră vagabundă, îlă pedesi, rămânendă să-lă escorteze acasă la elă.«
Alaltaerî sera, rnoşa Rosina Gross, pe când mergea acasă, în Tergulă Straeloră, fu lovită de dambla (apo-plexă, gută) că4endă josă mortă.
In 3 Septemvre n. câţiva birjari jucândă în câmpă, pănă la sosirea trenului, jocuri de hasardă, poliţia dete peste ei şi-i predete autorităţii competente cu banii confiscaţi cu totă.
Cristea Ana, pedepsită de mai multe ori pentru trândăvia, fu surprinsă erl cerşindă; după ce îşi va face pedepsa, va fi escortată.
Alaltaerî sera, că4u calulă cu căruţa unui locuitoră din Seheiu, probabilă din causa ruperei opritârei, in prăpastia pe Obănă. Calulă muri şi căruţa se sfărîmâ Altă nenorocire nu s’a întâmplată.
Dare de semâ,
asupra contribuirilortt incurse în favorulia scolei românescl gr. cat. din Lăpuşulă unguresefl.
(Urmare).
Lista Nr. 41, din Lâpuşulă-ungurescă, prin A. La t işă şi I. Coha n ă: A. Latişă şi soţia sa Eudochia n. Latişă 5 fl, Haraga Alb'rină 20 cr., Szepesi Elek 20 or,, Bartok£ Fereneznă 2 fl., Gâspâr Jânos a Gyorgye 5 11., David Kâroly 50 cr., Farkas Văzul 1 fl., Szâsz .Jozsef 2 fl., Batuza Filipă 1 fl., Szâsz Susana 10 cr., Lozi Sândor 50 cr., Ioană Cohantt şi sofia sa Maria n. Farcaşă 10 fl., Teodoră Farcaşă 1 fl., dela d-nii gen-darmî 1 fl., Konlras Samu 1 fl., Vasile Cohană 40 cr., Topân Jânos 20 cr., N. N. 200 fl. — Suma 231 fl. 10 cr. v. a.
Lista Nr. 8, dela d-lă Demetriu Indre, not. cerc. în Buciumi, nî s’a retrimisă g61ă.
Lista Nr. 32, din Borcută prin d-lă Ioană Faură; Bolbosă Pavelă 1 fl., Ioană Faură 1 fl., Ioană Lesse 1 fl., Perhaiţa Pavelă 50 cr., şi din mălaiulă vendută s’au încassată 9 fl. 13 cr. — Suma 12 fl. 63 or. v. a.
Lista Nr. 31, din Dămăcuşenî, prin d-lă not. cerc. Albişi Kâroly: Albişi Kâroly 50 cr., Nicolau Cosma 50 cr., Nemeth Jânos 20 cr., Molnâr Sândor Dombi 10 cr., Alesandru Popă 1 fl., Ioană Cosma a popii 10 cr., Ioană Cosma fălu 30 cr., Gavrilă Santa 10 cr., George Ciocană 10 cr., Alesandru Bodea, preotă 20 cr., Nicolau Bodea cantoră 20 cr — Suma 3 fl. 30 cr. v. a.
primejdiăse. Veneţia dorise mai cu deosebire să se ducă chiar ea să mulţumescă bunului pescară care, cu primejdia vieţii seu celă puţină cu a libertăţii sale, avusese curagiulă (destulă de rară afund la 6menii din poporă) să găzduiască în coliba lui pe nisce fugari, ală căroră capă era pusă la preţă de cătră podestatulă Padovei.
De aceea, a doua 4* de dimineţă, în iocă să ia drumulă spre Veneţia, fiica Adriaticei apucă drumulă spre Jaculă de Garda.
Când s’apropiară de Peschiera, F ametta porun i omeniloră să lase oraşulă Ia stânga şi să apuce pe o potecă care ducea dreptă la Iacă. Insă aci totulă era nou pentru Fiametta; înzadară se uită ea prin prejură, căci nu dări nici una din colibele acele ticăldse, unde odată s’adăpostise ea cu tovarăşii ei. In locuia colibeloră pe cari le scia ea, acum vedea trei căsuţe nouă, 6re-cum elegante în mijloculă unei grădini mari care părea că ţine de câte trele căsuţele.
In pragulă uneia din căsuţele acestea sta ună bărbat ă în picibre, fumândQ dintr’o pipă, cu boneta-i de pescară înfundată pe urechi; insă cum vă4u pe străini că s’apropiâ, asverli şi pipa şi boneta şi 4 se:
—	Per Bacco! este signorulă Badoer!
—	Chiar el! 4ise tenărulă apropiindu-se voiosă de
pescară.	K
—	Oh, stăpâne! ce bucuriă pentru mine ş; pentru copilulă meu! — 4'se omulă de mare. — Insă Escelenţa vostră abia cunosce loculă acesta! 4*se elă vă4endă pe tenără că se uită mirată împrejură.
—	Aşa este, mă întrebă ce ursitore bună a trecută p’aci şi a schimbată într’o clipă colibele, pe cari le-amă
Lista Nr. 21, dela d lă Dr. Vasiliu Lucaciu, preotă în Sisiescî 5 fl. 40 cr.
Lista Nr. 11. din Şomcuta-mare, prin d-lă Eliă Popă învăţ.: Iosifă Popă 1 fl., Andreiu Medană 1 fl., Eliă Popă 1 fl. 50 cr., Pap Sândor 50 cr., Vasiliu Mica t fl., Victoru Marcu 1 fl., Nicolau Hossu 1 fl., Ioană Marcu 50 cr., Nicolau Nilvană 1 fl., Teodoră Blaga 1 fl. —- Suma 9 fl. 50 cr. v. a.
(Va urma.)
Ultime sciri.
Viena, 5 Septemvre. — „Noua Pressă Liberă“ primesce o depeşă din Petersburgă conţinândîi acâstă informaţiune a (Jiaralui „Swiit“: Patrioţii bulgari fără ajutorulă trupeloru rusescî vorft is-goni pe usurpatoru; celu multu nisce voluntari ruşi îi voră ajuta, ceea ce Rusia va permite.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
BERLIN, 6 Septemvre. — Despre întâlnirea împăratului germană cu Ţarulfi în cercurile bine instruite nu e nimicu cunoscută.
BERLIN, 6 Septemvre. — „Nordd. Allg. Zeitung" numesce întreprinderea prinţului de Coburg o frivolitate, pentru care nici măcară a-parenţa unei scuse nu esistă. Coburgul e considerată ca purtătorulu numai ală politicei orie-aniste.
LEMBERG, 6 Septemvre. — Localitatea Uhercze a arsă.
BONN, 6 Septemvre. — Eri s’a simţită ună cutremură de pămentu însoţită de o uşbră duruitură suterană.
DIVERSE.
Sultanulă şi foile umoristice din Viena. — După cam eetimă în »N. W. Tgbl.% Sultanulă nu prea are poftă să va4ă pe alţii făeându-şî hază de dânsulă. Foile de iinioru ale Vicnei cam au datina să ră4ă de înaltulă împărată din Sfambulă şi când acestoră foi le lipsescă caricaturile, Su’tanulă e cea mai binevoitore persănă, care se lasă a fi supusă rîsului comună ală cetitoriloră. Celă puţină editorii foiloră umoristice aşa credeau, dăr se vede că Maiestatea Sa din Ţarigradă crede altcum. De curendă i-au câ4ută în mână Sultanului câteva numere din nisce foi umoristice vieneze, ale căroră caricaturi şi glume au adusă pe Sultană într’o complectă furiă. Pe locă a şi scrisă la Viena, cercândă pe proeuroră să facă paşi îu privinţa acesta, ca Sultanulă să Qfiă scosă din lista earicaturiloră atâtoră foi din Viena. Procurorulă a invitată în biuroul său pe toţi editorii foiloră umoristice la o oră anumită şi i-a rugată să facă bine şi să cruţe pe Sultanulă cu glumele loră, căci la din contră p6te să vină lucru pănă la seriosă şi, supărată de aceste glume, Maiestatea Sa îşi va răsbuna asupra supuşiloră austria I din Turcia. Firesce, procurorulă a rugată numai pe editori şi a apelată la patriotismulă loră, să nu mai aţiţe pe Sullană, căci a ordona să nu facă acâsta — nu stă în puterea procurorului. Editorii i-au promisă cu toţii, că Sultanulă nu va mai juca rolă prin foile loră. Şi aşa de acum înainte nu vomă mai afla mai multă anumitele rubrici prin foile de umoră, ca: «Sultanulă la prân4â« ş. a. Se vede din fasta, că Sultanulă are şi altfelă de griji in capă, nu numai cestiunoa Bulgariei.
Editură: lacobă Mureşianu.
Redaetoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
vă4ulă în nisce căsuţe aşa de drăguţe, cum suntă a cestea! răspunse Felice,
PescarulO începu să rî4ă cu hohotă.
—	Ursitbrea aceea ai fostă d-*a, Escelenţă. Numai dărniciei d-tale datorimă, prietinii mei şi eu, aceste trei palate, afară de luntrea care’i legată colo şi pe care amă făcut’o nouă! 4^6 pescarulă.
Călătorii visitară cu deamăruntulă câte trele căsuţele şi primiră să dormă la bunulă pescară. Acesta fu cea din urmă seră bună ce petrecu Veneţia.
A doua 4') când se deşteptă, fiica A l iaticei se simţi cuprinsă de o mâhnire nespusă. I se părea că o nenorocire mare o amerinţâ pe ea şî pe cei cari-i iubea,
Venise Insă vremea despărţirii şi fiica Adriaticei, însoţită de credinciosa sa Fiametta, luâ drumulă spre Veneţia, pe când Felice şi Ricardo apucară spre tabăra dela Villafranca.
Fata însă nu vru se se ’ntoreă d’adreptulă în Veneţia. Dorea, la întorcere, să se oprescă puţin în schi-tulă Feteloră Nobile, unde’.şT pet’-e :use atâtea 4ile fericite — după cum spunea cameristei sale. Călugăriţele primiră cu nespusă bucuriă pe fosta loră şcolară, pe aceea, pe care o iubiseră cu deosebire.
—	Ai lăsată ună golă mare între noi!... Nu cumva vii să*lă împlinesc! acum? îi 4*se stariţn.
(Va urma.)
Nr. 187.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Onriralâ la bursa de Vleua
din 5 Septemvre st. a. 1887
Rentă de aură 5 °/0 . . . 100 50 Rentă de liârtiă 5°/0 . . 87.30 Imprumutulâ căilorfi ferate
ungare................150.50
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostâ ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.70 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căi-lorQ ferate de ostfi ung.
(3-a emisiune) .... 11425 Bonuri rurale ungare . . 105.— Bonuri cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfi..................104 50
Bonuri cu cl. de sortare 104.50 Bonuri rurale transilvane 104 70
Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............100. —
Imprumutuld cu premiu
ung.....................121.90
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124 25 Renta de hărtiă austriacă 81 30 Renta de arg. austr. . .	82 45
Renta de aură austr. . . 112 80 Losurile din 1860	. . . 136.30
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 884 —
Act. băncel de credită ung. 287.— Act. băncel de credită austr.283.20 Argintulă —. — GalbinI
împărătesc! ..............5.91
Napoleon-d’orl ....	9.95
Mărci 100 împ. germ. . . 61.50 Londra 10 Livres sterlinge 125.60
Bursa de Bncuresci.
Cota oficială dela 21 Augusto st. v. 1887.
Cump,
91*/* 96»/* 89% 35— 104% 89% 103% 94— 87—
Banca naţională a României 500 Lei------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	----
«	»	» Naţională	-----
Aură contra bilete de bancă . .	14.—
Bancnote austria ce contra aurO. .	2.01
Renta română (5°0). Renta rom. amorl. (5°/0) * convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fp.) Credit fonc. rural (7%)
»»	5 >	(5°/o)
»	» urban (7%)
»	(6°/o)
(5°/o)
vend.
92% 95% 90% 36-1051/a 90% 103% 95— 87»/,
14.%
2.02
Carsufu pieţei Braşovu
din 6 Septemvre st. n. 1887
Bancnote românesc! .... Cump. 8.66 Vând Argint române;/ ......
Napoleon-d’ori............... ,
Lire turcesc)..................
Imperiali .....................
Galbeni . .....................
Scrisurile tone. »Albina» 6°/o •
*	*	*	5°/0 .
Ruble Rusesc!................»
8.60 9.96 11.23 10.21 5 86 101.— 98.— 109.—
8.65
10-
11.29
10.27
5.90
102.-
99.-
110,-
OLscontultt
»	7—10% pe anii.
Nr. 441—1887.
Con
c u r s u.
Sosirea şi plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu.
Pentru ocuparea postului de alu doilea învăţătorii la scala gr. cat. din Ilva-micâ, inspectoratulii scol. gr. cat. alu Năseudidui, s6 escrie ru terminuhl de 20 Septemvre a. c. st n. concurau.
Salarulu anualii împreunatil cu aeestu postii este de 180 fi. v. a. de primită în rate lunare anticipative.
Doritorii de a ocupa acestR postii au a-şî înainta cererile Ioni instruite cu documentele prescrise în legea scol. despre cualificaţiunea lorii pănă la terminulu indicaţii la senatulu şcol. gr. cat. din Ilva-mică.
Inspectoratulă şcol. gr. cat.
Năsăudfi, la 24 Augustu 1887.
Inspectoratulu scolastică:
3-3
Gregoriu MoisilH,
vie. episo. foraneu.
Avisu d-loru abonaţi!
Rugămti pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s6 binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului postalu şi numerii de pe făşia sub care au primitu 4 i arul ii nostru până acuma.
Domnii ce se abon&ză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Dăcă se ivescu iregularităţi la primirea (farului onor. abonaţi suntil rugaţi a ne încunosciinţa imediaţii prin carte poştale, ca îu câtu depinde dela noi, să se deîătureze.	ABMINISTli. „GAZ. 1 li ANS “
Trenulfl
Trenulfl
Trenulfl
Trenula
Trenulfl
Trenulfl
Trenulfl
Trenulfl
a)	Dela
b)	,
c)
d) *)
a)	Dela
b)	,
c)	Din
d)	n
e)	v
1.	Plecarea tremiriloru:
1. Dela Braşovfl la Pesta:
de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera. mixlfl Nr. 315: 4 ore 01 minutâ dimineţa.
2. Dela Braşovu la Bucuresci:
aeceierutu Nr. 302: 5 ore 37 minule dimineţa. mixtfl Nr. 318: 1 oră 55 minute după ameijb
II. Sosirea trenuriloru:
]. Dela Pesta la Braşovu:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amă^î. mixtfl Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2.	Dela Bucuresci la Braşovu: accelerate» Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. mixtfl Nr. 317: 2 Ore 32 minute după amă^L
A. Plecarea posteloru:
Braşovfl la Reşnovu-Zernescî-Branu: 12 ore 80 min. după amâtji „	„	Zizinu: 4 ore după amedî.
„	în	Secuime (S. Georgî): 1 oră 30 minute noptea.
,,	la	Făgăraşul 4 ore dimineţa.
„	la	Săcele: 4 6re dimineţa.
li. Sosirea posteloru:
Reşnovu-Zernesci-Bramî la Braşovfl : 10 Ore înainte da amecjf. Zizinu la Braşovfl: 9 Ore a. m.
S&cuime la Braşovfl: 6 Ore sera Făgăraşu la Braşovfl: 2 ore dimineţa.
Săcele la Braşovfl: 6 Ore 30 minute sera.

«
9
■m
9
Publicaţinniie „CANCELARIEI NE6RUŢIU"
GHERLA — SZ.UJVAR.
8
•
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
•
•
9
9
9
9
9
9
9
9
AMICULU FAMILIEI. ţ)iarfl beletristicii şi eneiclo-pedicfi-literarfl cu ilustraţiunî, Cursulfl XI. — Apare In 1 şi 15 (Ji a lunei în numeri de câte 1%—2% cOle cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poe-siă, nuvele, romanurî, suvenirl de călătorii ş. a. — Mai departe tracteză cestiunî literare şi scientifice, cu reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune viăţa socială a Românilorfl de pretutmdenea, precum şi a celorlalte poporaţiunî din patriă şi străinătate ; şi prin umorii dulce şi satiră alesă nisuesce a face câte o Oră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totfl nisuesce a întinde tuturorfl indi-vidilorfi din familiă o petiecere nobilă şi instructivă.
—	Preţuia de prenumăraţiune pe anulfl întregii e 4 11. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, plătibilî şi în timbre poştali.
PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericescă, scolastică şi literară. Cursulfl XIII. — Apare în broşuri lunai*e de câte 2%—3% cOle; şi publică articlii din sfera tuturora sciinţelorfl teologice şi între aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbătorî şi diverse ocasiunî, — mai departe studii pedagogice, didactice şi seientifice-literarî. — Preţuia de abonamentfl pe anulfl întregii e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plătibilî şi în bilete de bancă şi în timbre poştali.
A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla
—	Szamosujvâr, unde se mai află de vânzare şi ur-mătOrele cărţî:
Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-vinarfl. Preţuia 20 cr.
Idealulu pierduta. Nuvelă originală de Paulina C. Z Rovinarfl. Preţulfl 15 cr.
Opera unui omu de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei: Jdealulu pierdută" — de Paulina C. Z. Rovinarfl. Preţulfl 15 cr.
Probitatea în copilăria. Schiţă din sfera educa- j parandialî), a învăţătorilor»! şi a altora bărbaţi de scolă,
ţiunei. După Ernest Legouve, membru alfl academiei, francese. Preţulfl 10 cr.
Barbu cobzarulu. Nuvelă originală de Emilia Lungu. Preţulfl 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţulfl 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulfl 30 cr,
Petulantulu. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue tradusă de loanfl St. Şuluţil Preţulfl 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în sa'ele gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nicoră prof. gim-nas. Cu portretul»! M. S. Regina României. Preţulfl 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unu volum»! de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţulfl redusfi (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de loanfl Popi! Reteganulfl. Unfl volumfl din 14 cflle. Preţulfl 60 cr
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurii Studiu archeologicfl de D. O. Olinesdu. Preţulfl 20 cr.
Apologiă. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privitore la Romani, invederite şi rectificate de I)r. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţulfl 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederitâ şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Optt compleţi! ) Broşura 1. II. şi III. Preţulfl broş. I. II. câle 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Română Cartea I. 11. III.
IV. cuprin^endfl materii forte interesante şi amusante.
Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Preţulfl la tote patru 1 11., câte una deosebita 30 cr.
Baladă de Georgiu
Simu. Preţulfl 10 cr.
Codrenu craiulu codrului.
Simu. Preţulfl 10 cr.
Elu trebue să se însore. Nuvelă de Mat ia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu. Preţulfl 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea Iui Dragoşfl. Nuvelă istorică naţională. Preţulfl 20 cr Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, de loanfl Tanco. Preţulfl 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulfl 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industria, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. Preţulfl 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşii?. Ed. 11. Preţuit! 30 cr.
îndreptară teoreticii şi practică pentru învăţă-
de V. Gr. Borgovanfl, profesorfl pi-eparandialil. Pre-ţulfl unui esemplarfl cu porto francat»! 1 fl. 80 cr. v. || a. In literatura nflstră pedagogică abia aliâmfl vre-unfl |§ opii. întocmiţi! după lipsele scolelorfl nostre în măsura |§ în care este acesta! pentru aceea îlfl şi recomandămfl f§ mai alestt Directorilor»! şi învăţătorilorfl ca celorfl în |f| prima liniă interesaţi.	^
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Ro- $ mâni. De Vas. Gr. Borgovanfl. Preţulfl 15 cr.	||
Manuală de Gramatica limbei române nentru sc.6- % lele poporali în 3 cursuri de Maximfl Popi! profesori! |§ la gimnasiulfl din Năsăudfl. — Manualulfl acesta este || aprobaţii prin InaltulQ Ministerfl de cultă şi instruc- ^ ţiune publică cu rescriptulâ de dato 26 Aprilie 1886 ^ Nr. 13193. — Preţulfl 30 cr.	$
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebralî, ur- ^ »nate de iertăciuni, epitafiă s. a. Preţulfl 50 cr.	^
Carte conducătore la propunerea calculărei în j| scola poporală pentru învăţători şi preparantfî. Broş. ^ I. scrisă de Gavrilfl Trifu, profesorfl preparandialfl. % Preţulfl 80 cr.
#
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni.
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugă- 3$ eiunl şi cântări bisericeşti forte frumoşi! ilustrată. Pre- H ţulfl unui esemplarfl broşată 40 cr. legata 50 cr. le- ^ gătii în pânză 60 cr. legato mai fino 60, 80, 90 cr. || l fl., în legătură de luxu 1.50—2.50.	^
Miculu mărgăritaru sufletescă. Cărticică de ru- |§ găciunl şi cântări bisericescl — frumoşi! ilustrată pen- j§| tru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea ^ jurisdicţiunei sup. bisericesc!. Preţulfl unui esemplarfl f| broşaţi! 1^ cr., — legată 22 cr., legata în pânză 26 cr. % Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii f} şcolari de -ambe secsele. Cu mai multe icone fru- § mose. Preţulfl unui esemplarfl trimişi! franco e 10 |§ cr.; — 50 esernplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 11. ^ Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătârei % de D-ţjeu urmat0 de mai multe rugăciuni frumose. Cu ^ mai multe iedue frumose Preţulfl unui esemplarfl % espedatii franco e 10 cr.. 53 esernplare 3 11., 100 esem- || plare 5 fl. v. a.	$
Epistolia D. N. Isusu Christosfl. Preţulfl unui ^ esemplarfl legaţii e 15 cr.	||
mentulu intuitivă în folosulfl elevilorii normali (pre
999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999*
Tipografia ALEXI, Braşovă.