BKDAOţnJHEA ŞI ADMINISTBAŢHJNEA i
BRAŞOVfi, piaţa mare Nr. 22.
.GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
' • un ti an ti 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior.
România ţi străinătate:
Pe anti 40 fr., pe ş6se luni 20 fr.. pe trei lunt 10 franci.
se PRENUMERÂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.	AUUmiUBILE:
O serii garmondti 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorissrl mfrsnonts nu •• nHmaiofi. — Usnusorlpte nu «• rstrămltu.
Ni 184
Sâmbătă, 22 Augustă (3 Septemvre).
1887.
Braşovu, 21 Augusta 1887.
Lunia trecută publicândîi scirea sensaţională despre arestarea preotului din SisiescI Vasile Lucaciu, sub pretecstîi eă ar fi „agitatoru dacoromânii", amil (}isu: „Suntemti curioşi să vedemâ ce va mai scdte la ivălâ şi cercetarea contra d lui Lucaciu, care sămănă, ca ou cu ou, cu t6te cercetările anteridre de felulu acesta, din cari ni-micu nu s’a alesti decâtu că duşmanii noştri şi au ajunsă scopulă loră tendenţiosu de a ne înegri înaintea tronului".
Telegrama, prin care ni s’a anunţată arestarea din vorbă, ne spunea, că Lucaciu a fostă luată de pe drumu şi că nu i s’a permisă să vorbdscă nici cu soţia sa şi cu tată-său. Acăsta ne aduse aminte de procedura muscăldscă şi de escortarea în „chibitce" a celoră ce suntă meniţi a fi deportaţi în Siberia.
Trebuia să ne întrebămfi cu mirare, ce faptă criminală va fi comisă d-lă Lucaciu, ddeă sfi iau asemeni măsuri moscovite în contra lui?
N’amă aflată nimică până acuma, ce ni-ar pută da o desluşire drecare în privinţa acdsta. Acusarea că ar fi „agitatoru daco-românu" nil puteamă să o luămu în seriosu, dedrece scimu, că toţi Românii, cari se luptă pentru drepturile naţiunei loră, suntă învinuiţi că ar urmări „ten-denţe daco române".
Amă aşteptată ddr după desluşiri şi dtă că şi vine acum „Budapesti Hirlap" spre a ne informa despre pretinsele păcate ale d-lui Lucaciu descriindu-le în modulă următorii:
„Vasilie Lucaciu, cu tdtâ posiţiunea sa ca profesoră la gimnasiulă romano-catolică din Săt-raară, a fostă de ani de (jde în stare a întreţine cu mare dibăcia legătura între preoţii greco-catolici şi a aţîţa puternică nisuinţele daco-ro-mâne duşmane statului. IIA vedeai pe acestă bărbată pretutindenea şi lucrarea sa de răzvrătire a lăsată îndărătu’i în tdte locurile urme e-clatante, fără ca cu tdte astea să se fi putută afla dovedi contra periculosului agitatoru. Avea de a face în ministere, visita pe episcopii şi se scia da cu perfectă făţăriâ de supusă leală. Cu timpulu însă succesulu acestui bărbată îlă trădâ însuşi pe elă- Tinerimea şcolară din Sătmară şi preoţittiea română arăta ura contra Ungu-riloră atâtă de făţişă, încâtă trebui să atragă % atenţiunea."
„Cercetarea a lămurită apoi, că pretutindenea a condusă mâna lui Lucaciu. De altmintrelea foile sătmărene atacaseră pe faţă pe Lucaciu şi răsvră ti torul ă n’a negată câtuşi de puţină şi a răspunsă chiar cu grosolănii. Primulă scan dală s’a întâmplată, când Lucaciu voi să devină virilistă pe temeiulă diplomei sale de doctorii şi mai mulţi representanţi orăşenesc! declaraseră, că cu ună agitatorii periculoşii statului nu vo-iescu să şd(Jă într’o sală. îndată după aceea s’a petiţionatu la ministeriulă instrucţiunei, ca să sisteze postulă de profesoră ală lui Lucaciu, care şi aşa totă e superfluu. Sfârşitulă cercetărei pornite a fostă transferarea agitatorului la gimna-siulă din Losoncz, unde fu numită profesoră ordinară cu aprdpe Idfa îndoită. Lucaciu însă n’a primită acestă postă, căci în Losoncz n’ar fi găsită terenă pentru nisuinţele sale. Mai bine să duse... ca preotă greco-eatolioă în SisiescI. In acestă ţinută prima sa lucrare fă întemeiarea unei reuniuni culturale valahe de femei. Apoi începu a se lua la colţă cu fisolgăbirăulă. Dete documente oficiale în limba română şi refusâ orice traducere ungur ăscă...
„La „adunarea poporală" convocată de elă (înainte de alegeri) îşi ţinu acea vorbire răsvră-> tit6re, pentru care se decretă asupră’i arestulă preventivii. In acâstă vorbire insultă Lucaciu naţiunea ungurâscă şi guvernubl, mai aleşii însă pe membrii societăţii Sechenyi din Sătmară. Vor-
birea răsună cu amerinţarea, că în curândă va sosi timpulă, când voră da şi Românii ună semnă de viâţă şi voră lucra. Vasilie Lucaciu a fostă în persdnă citată înaintea autorităţii şi când alal-taeri apără înaintea judecătorului de instrucţiune Iosif Borus, fă după lină lungă interogatoriu, arestată. Acei preoţi şi învăţători, cari au primită vorbirea lui Lucaciu cu aprobări în gura mare, se voră tracta în actele de cercetare ca complici."
In fine f<5ia ungurâscă mai comunică, că ar fi fostă arestată în Cluşiu şi fratele „agitatorului," şi că s’ar fi găsită la elă hârtii „compro-miţătdre," adauge însă cu precauţiune că acâstă scire o dă numai „sub reservă."
Din cele espuse de f6ia ungurăscă asupra fapteloră d-lui Lucaciu nu se p6te deduce alta, decâtă că dânsulă în calitatea sa de profesoră şi preotă a luptată în modă energică pentru a-părarea limbei române în contra despotismului celoră dela putere. Câtă pentru discursulă „re-voluţiunară," ce l’ar fi ţinută Lucaciu într’o a-dunere electorală nu se aduce nici o dovadă po-sitivă, care să justifice acusarea îndreptată în contra lui. Ceea ce se tjice în generală despre insultarea naţiunei unguresc!, a guvernului şi a reuniunei de maghiarisare şi despre ameninţarea, că va veni ună timpă, când voră lucra şi Românii, este prea vagă şi dă locă bânuelei, că cuvintele d-lui Lucaciu suntă în modă tenden-ţiosă interpretate.
Asemeni învinuiri se ridică în pressa ungurăscă contra tuturoră, cari apără cu curagiu şi cu energiă drepturile poporului română asuprită. de aceea stăruimă în părerea ndstră, că nimică nu se va alege nici din acăsta cercetare.
Teroriştiloră dela putere le-a trebuită tocmai acum în ajunulă venirii monarchului în Ardâlă o nouă armă în contra conducătoriloră poporului română, spre a face să reiâsă că acesta e paci-nică şi mulţumită , dâr îlă aţiţă agitătorii, cari trebuescă nimiciţi.
In curendă resultatulu cercetării va dovedi, dâcă părerea ndstră este întemeiată său nu.
Ceşti unea bulgară.
După cum se telegrafiază din Constantino-polă, cele două grupuri de puteri, pentru şi contra prinţului de Coburg, lucrâză cu sîrguinţă. Italia şi Gei^nania pară a lucra în grupurile loră respective.
Se asigură în adevără că baronulă Blanc, într’o lungă audienţă ce a avută Vineri la Sul-tanulă, vorbindă în numele grupului său, îşi dete silinţa să arate legalitatea absolută a ale-gerei prinţului de Coburg şi să stabilâscă că nu numai Italia, ci şi Englitera şi Austria, admită acestă punctă de vedere, şi că trebue numai să se ocupe de mijldcele de a legalisa întronarea prinţului de Coburg. Naturalminte baronulă Blanc a lucrată pentru dărîmarea combinaţiunei rusesc! cu Ehrnrooth.
De altăparte, ambasada Germaniei, pentru a preîntâmpina intervenirea rusâscă în Bulgaria, silesce pe P6rtă să trimâţă trupe în Rumelia, făcândă să se întrevadă, in casulă contrară, o ocupare rusâscă ca aprâpe inevitabilă.
In faţa acestei diverginţe de vederi aşa de netedă, Sultanulă pare a voi să amâne trimiterea circulărei proiectate în privinţa eombina-iunei Ehrnrooth, şi ar telegrafia prealabilă la Ierlină pentru a cere ca Germania să mijlo-câscă pe lângă Englitera, Austria şi Italia, pentru a le face să accepte combinaţiunea rusâscă îhrnrooth; der pănă acum nici o hotărîre nu s’a luată; de altminterea întrâgă săptămâna a-câsta este ocupată de serbările Curban-Bairam.
Acâstă perplexitate a Turciei este pricinuită de hotărîrea luată de Sultanulă de a nu inter-
veni milităresce în nici ună casă în Rumelia; ceea ce ar explica urmarea licenţiărei reser-veloră.
Descoperirea unui [complota în Sofia.
Ună cunoscută ală „Epocei" din BucurescI sosită alaltaeri din Rusciucft spune, că în acelă ora şti se primise o depeşă din Sofia, care anunţă descoperirea unui importantă complotu coDtra prinţului Ferdinand de Coburg. Acâstă descoperire s’ar fi făcută de câtră căpitantilft Andriew, fostulti raportorii ală Curţii Marţiale dela Rus-ciucă, când cu ultima răscâlă. Cinci - spre-dece persâne, între care maiorulă Pencoff şi patru ofiţeri inferiori ară fi deja arestate.
Depeşa în cestiune a produsă o viă impre-siune la Rusciucu, unde populaţiunea atâtă de încercată prin rigorile prefectului Mantof se teme, ca acesta se nu profite de ocasiune pentru a rer începe persecuţiunile sale.	. *
-----------	■ &tt: fir
Adunarea generală a Associaţiunei.
Sibiiu, in 19 Augusto 1887. ;i Trecu şi a 26-a Adunare generală a Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului româno. Cu acăstă ocasiune nu putemO nicidecum să nu ne reamintimO tâtă activitatea şi resultatele obţinute ale acestei AssociaţiunI, spr unO scopfl atâtă de sfântă, nu putemO trece cu vederea, fără a fi ţinuţi de dmenl indolenţi, critica, ce fără voe ni-se impune chiar şi acoiă, unde credeamâ şi credemâ a fi mai perfecţi. Fiăcare, care a participată la acestă a 26-a adunare generală şi a fostă numai puţină cu spirită observativă, s’a putută convinge, că adunările generale ale Associaţiunei — ac-centuămă cu deosebire cele generale, nu cele din des-părţăminte — au rămasă staţionare. In locă ca însufle'-ţirea pentru acâstă instituţiune atâtă de mărâţă să crâscâ şi să-şi ia ună avântă totă mai mare, ea pare mai multă a fi rămasă pe locă, dăcă nu chiar a fi regresată. . i
In ajunulă acestei adunări credeamă cu toţii, că din tâte părţile voră alerga la acestă rendezvous frăţeseti şi culturală familiile române, cu atătă mai vârtosă^ ca cât pe lângă darea tributului faţă cu scopulO sfântă ală Associaţiunei, aveau să se convingă in persână dăc$ bine seu rău s’au întrebuinţată sumele pentru edificarea palatului, în care şi femeea română, condamnată încă a trăi în întunerecă, va pută de aci înainte a desvolta talentele naturale atâtă de varii şi nenumărate, va pută să-şi cultive şi nobiliteze inima, seurtă: va pută deveni înainte de tâte adevărată femeă română, consârtă vrednică şi mamă română în sensulă celă mai strictă ală cuvântului!
Acâstă era credinţa nâstră a tuturorapşi acâsta a fostă de sigură şi speranţa fraţilorO Sibiienî înainte de adunarea acâsta a Associaţiunei. Credeamă şi de sigură credeau şi fraţii Sibiienî, că afluenţa va fi atâtă de mare, că Românii din tâte părţile le voră veni în aşa mare massă, încâtă locuinţele angajate şi aranjate voră fi cu multă prea puţine pentru numărulă celă mare ală par-ticipanţiloră. Credeamă că la acâstă Adunare1 va participa măcară a treia parte din numărulă totală ală mem^ briloră Associaţiunei — destulă de neînsemnată faţă cu ce ar trebui să fiă. Şi într’adevără era de dorită să s’p-dune cât mai multă inteliginţâ română, pentru câ să se stringă şi mai multă legăturile conlucrărei âulturale între fraţi, necesară atfl mai multă decâtă ori când' pă * dW altă parte arătăndu-şî fiăcare lipsurile şi dorinţele să' stf sfătuiescâ cu toţii în privinţa atitudinei şi a măsuriloră, ce suntă de luată în aceste timpuri de grea încercare pentru apărarea şi promovarea limbei şi a culturei poporului română.	■ u 1
Admitemă că pedecî fi.sice, materiale, şi icî colea şi morale au reţinută şi reţină pe mulţi din .clasa păstră inteligentă de a participa la acâstă adunare, ceea ce însă nu admitemă, şi nicî că vomă pute vreodată admite, este faptulă, câ după o esistenţă de 26 de ani na-mărulO membriloră Associaţiunei este atâtă de mică, fh-câtă, de>ă Faină lua dreptă măsură a inteliginţei ro-
Nr. 184.
G A ZETAJJTRANSIL V ANIEI.
mâne, ar trebui să fimQ cuprinşi de cea mai mare îngrijire şi t6tă încrederea în viitorulQ nemului nostru ar trebui să se sdruncine.
Der suntemu convinşi, că numârulQ inteligenţii nos-tre este de ^eci şi de sute de ori mai mare, şi devine şi mai mare prin numărulQ celQ mare alQ proprietarilor^ şi altoră clase sociale, cari încă aparţinO clasii medie. Ne d6re însă, când vedemQ că din atâtă mulţime, care ar pată contribui cu oboluia ei la ridicarea şi cultura limbii, a poporului românâ, numai unO număra aşa de de micQ se află, care să jertfâscă pentru acăstă causă sfântă o neînsemnată părticică din câştigula lorâ, deve-ninda membrii ai acestei Associaţiunt cu m'siune atâta de nobilă, atâta de mărăţă!
Cu durere vedema acăstă lipsă de însufleţire pentru acăstă instituţiune salutară, şi nu putema decâta să conjurăma pe ori ce Româna, căruia ii <jace inimă înaintarea culturei poporului româna, să aducă neînsem-nata jertfă recerută de acăstă instituţiune şi cu mica cu mare să ne înscriema ca membrii ai ei, mărinda astfelQ numărula conlucrătorilorO, suma capitalelora întrebuinţate la nobila lucrare a culturei limbei şi literaturei poporului româna 1
Dăr ni se pare că deocamdată am lăsata să vibreze destula c6rda justei nemulţămirî ce a trebuita să cuprindă pe toţi Românii bine cugetători la reamintirea a-cestorQ împrejurări durerăse şi voma trece la descrierea decursului adunârei şi a festivităţilor^ împreunate cu ea.
(Va urma.)
BlaşilLi 1 Septemvre n. 1887.
IndemnulO plăcuta de-a au(Ji cum se consultăză fruntaşii noştrii a fosta causa, pentru care mî-amQ propusa a cerceta adunarea gen. a „Asoc. Trans.» din acesta ana în Sibiifi. Acăstă este singura ocasiune binevenită de-a se întruni Românii din t6te părţile, a-şl strînge frăţesce mâna şi a se mângâia unuia pe altuia. StândQ aşa lu-crultt, nu-i mirare, decă şi eu am dorita din tota sufle-tuia a mă învârti printre fraţii mei, cu cari am sâmţita atâta plăcere a comunica.
Mai mulţt fruntaşi Români din diferite părţi şi de-astădată s’au grăbita a alerga la adunare, ca să ia în desbatere seriOsă lucrurile, de cari „Associaţiunea“ este datăre a se interesa. Cu tote aceste, ea să fiu sincera şi dreptQ, nu pota trece cu vederea a nu aminti, că ne-amQ fi aşteptata să se presenteze una număra mai mare de Români, din trei milidne. Nu sciu; să atribuesca a-căsta împrejurare neîndemânărei de-a călători, seu indiferentismului ori circumstărilora nefavorabile materiale? Aşi fi păte prea aspru, când0 aşi cjice, că nu nutrima interesa destula de viu faţă cu scopurile <ulturale, că suntema dedaţi a ne vedâ numai de lucrurile n6stre private şi a nu ne bate capula, cum ama pute promova binele nostru generala. Atitudinea acesta indiferentă apoi se păte considera pentru singuratica de fărte comddâ, fi-ind-că e scutita de ostenâlă şi de multe neplăceri. Dăr creda că nu mai trebue să-o spună câta de condamnabilă este ea din punctuia de veiere ala intereselora culturei năstre naţionale.
In legătură cu cestiunea călătoriei membrilora Aso-ciaţiunei la Sibiiu nu pota să nu amintesca unO casa ca dovadă învederată de bunăvoinţă a domniloră (jilei, anume că ministeriala a răspunsa positivQ numai în 27 Augusta la cererea comitetului Asociaţiunei de-a pută călători membrii cu preţa scăcjutQ, aşa că bilete de acestea numai pentru reintărcere s’au putută împărţi dela aminti tută comiteta, însă fără nici una folosa, fiind-câ casa
(42)
FOILETON U. Misterele Veneţiei.
de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali.
XV.
Răsbunarea lui Martinengo.
îndată apoi dogele se uita împrejura şi, netjărinda pe Martinengo întreba:
—	Unde este vinovatula?
—	£că mă, prinţe! răspunse podestatula eşindQ din penumbra până unde nu pătrundea lumina lămpilorn aco perite cu fuste mari de hârtiă.
—	Păn’ acum te-ai încăpăţînata ca să nu răspunzi la tăte întrebările. Te-ai hotărîta în sfirşita să vorbesc!?
—	Nu am pentru ce să nu vorbesca în faţa augustei văstre posenţe! <J»se Martinengo puindQ unQ ge-nunchiu în pământa.
Dogele se roşi puţina. Proba acâsta de respecta ipocrită începea să deştepte intr’ânsula o mâniâ surdă.
—	Bine, domnule, ridică-te! cjise dogele deodată. Eşti acusatd de una îndoita omorD. Mărturisesc! amândouă crimele?
—	Nici pe una. nici pe alta. N’am lovita nici pe gondolierula Ricardo, nici pe senatorula Felice Badoer.
—	Atunci cum explici domniata acusările aşa de precise, cu care te împovărâză victimele? întreba dogele.
—	Explicaţia acâsta va veni la vremea ei! — răspunse podestatula liniştita; însă păn’ atunsl ecă ce a-
rula staţiunei n’a voita a-le lua în consideraţiune, pre-tecstânda, că numai atunci ar fi valabile, cânda ar purta sigilula staţiunei, de unde câlătorula a plecata cătră Si-biia. Se vede dăr, că tota lucrula a fosta cu intenţiune aşa întocmită, ca membrii Asociaţiunei să nu se p6tâ bucura de favdrea a călători eu preţa scăzuta.
După aceste fiă-mî iertată a vorbi ceva despre concerta. Atingă aci cu plăcere, că totulO a fosta astfelQ arangiatQ şi esecutatQ, încâtQ nu creda ca cine-va dintre asistenţi să fi râmasQ câtuşi de puţina nemulţumita. D-na Brote a arătata, cumcă vocea frumăsă a d-sale posede farmeculQ dulce, de-a procura ori şi cui momente prea plăcute şi de-ai inspira idei sublime pentru o lume mai fericită. A mă încerca să dau espresiune simţământului de mulţâmire ce-a deşteptată în inimile ascultătorilorQ recunoscuta pianistă d şora Elena FlorianQ, prin joculQ ei escelenta, ar fi deşertă ostenelâ, fiă der de ajunsQ să mărturisescă, că a câştigată simpatiile tuturora. Am câştigată cu acestă ocasiune plăcuta convicţiune, cum-câ geniulQ poporului nostru este în stare a produce talente destula de mari, ca să stărcă aplausulQ pănă şi ala stră-iuilorQ, şi că decă amQ fi fericiţi a ne bucura de egalitate şi împrejurări mai favorabile, amQ pută să ajungemQ departe în cultivarea lorQ.
Recunoscinţă merită şi d-na şi d-lQ de Heldenberg, cari au binevoita a sprijini cu concursulQ lorQ acâstâ frumăsă producţiune şi nu puţină laudă merită co-ruia şi conducătorulQ lui d. G. Dima, precum şi d-lQ Isaia Popa.
Animata a fosta banchetulQ, la care a participată unQ publica numărosQ. Cu ocasiunea acesta s’au ţinuta mai multe toaste. PrirnulQ a fosta rostita de vicepreşedintele I. Bologa, Intru sănătatea Maiestăţii Sale. Au mai urmata altele dintre cari amintescQ pe alQ d-iui G. BariţQ pentru femea română, alQ d-lorQ Dr. Raţiu şi Ra-coviţa pentru Asociaţiune şi a d-lui Dr. A. Mureşianu. pentru junimea română, »viitorulă naţiunei.»
Să terminezQ, amintindQ în puţine cuvinte despre bala. Voiu constata, că n’a fosta publica aşa de numărosQ. după cum ne-amQ fi aşteptata, aşa că sala care uneori, cum se 4'cej devine prea strimtă, ar fi putută cuprinde de astâdată pe mai mulţi. Pote că nici petrecerea în genere vorbindă n’a fosta destula de animată. Multe din dame erau în co-stumQ naţionala, care rămâne pentru totdeuna cea mai frumâsă podobă a femeii române şi cu deosebire de ‘ă mai are şi meritulQ de şi-l’a făcuta ea însăşi.	I D.
SOIRILE piLEi.
Se afirmă, că manevrele cele mari în ArdealQ se vorQ ţină la graniţa României şi nu pe teritoriulQ dintre Deva şi Orăşt â. Spre scopulQ aceşti vorQ circula pe linia Simeria-Petroşenî trenuri separate în 4^ele din 16, 17, 18, 19 şi 20 Septemvre.
ErI s’a întrunită in Sibiiu consistoriulQ metropolitana in şedinţe ordinare, spre care seopQ a sosita acolo P. S. d-lQ episcopQ din A rada Ioana MeţianQ, şi mai mulţi asesori consistoriali estern! din amândouă diecesele sufragane, precum şi din archi-diecesă.
—x-—
Comuna bisericâscă română din Bat an ia, în Banală a cumpărat cjilele trecute dela erar unQ comjlexQ de 26 jugăre catastrale pământa arătorQ, pe lângă con-diţiunea de a solvi preţuia de cumpărare in mai mulţi ani. Venitul acestui pământ comuna b»s. I’a destinat pen-
firmQ: N’am părăsita sala banchetului în sera omorului. Câţî-va martori au şi declarata acesta şi voi aduce şi alţi martori noi, cari vorQ certifica taptulQ.
—	Ce felQ? Nu cumva pretinzi că n’ai eşitQ nici o clipă?
—	Cela puţina numai după plecarea logodnicilorQ am plecata.
—	Atunci sunt silitu să vină er la întrebarea mea. Cum explici d-ta acusările conforme ale lui Feiice Badoer şi ale gondol erului? Cnteza-vei să i acuşi, că s’au înţe-lesQ ca să te piardă?
—	Nicidecum, Alteţă! Şi stăpânulQ şi servitorula suntQ de bună credinţă amândoi, însă sunt a amăgiţi din pricina unei semenirl fârte ciudate şi acâsta i-a făcuta să crâdă, că eu i-am lovita!
—	Explică-te. fiindu că nu te înţelegQ.
—	Douăzeci de persâne vorQ afirma realilatea fap
iului ciudata, pe care vreu să-lQ spQnQ. Toţi Qspeţii, şi chiar şi eu, băgaţi bine de semă, eramQ încă în sala banchetului, două câsuri după plecarea logodnicilorQ, când unQ omQ îmbrăcata în tocmai ca mine, şi sămă-nândQ aşa de bine cu mine, îurâta părea a fi chiar eu, întră în sala, un^e eramQ toţi, ţinândQ în braţe pe fiica Adriaticei. O puse p’unQ scaunQ, râmase lângă dânsa destulă vreme, pentru ca să 1Q p6tă vede t6tă lumea, şi pe urmă dispărQ deodată, fără să h (jisa nici o vorbă, lăsându-ne uimiţi.
Podestatula tăcu Dogele frământa pergamentele risipite pe masa consiliului. Se silei sâ-.şl siăpânescâ indignarea ce-i pricinuia îndrăsneţulQ sistema de apărare adoptata de Martinengo.
1887.
tru susţinerea scQlei şi a învăţătorului astfelQ, ca pe vi-itorQ cu timpulQ din venitulQ acestui pămentQ şi din e-conomiile, ce se vorQ face în capitalulQ bisericei, să se potă acoperi trebuinţele învăţământului, er comuna bi-sericescă să nu mai fiă silită a pune aruncQ pe credincioşi pentru acoperirea speselorQ cultului. Comuna bi-sericescă Batania a făcuta multa în timpulQ din urmă pentru asigurarea bisericei şi a scQlei, şi anume după despărţirea ierarchică de Sârbi a diditQ biserică cores-punejăfore, a cumpărata unQ edificiu pentru şc6lă, âiă acum pămentula, de care voroimO. Succesele obţinute de fraţii noştrii din Batania ne întărescu de nou în credinţă, că la noi în tota locuia să p6tă face multa, dâcă omenii îşi punQ la inimă causa publică, şi dâcă lucră pentru înaintarea ei, scrie „Biserica şi Sc61aK. — Esem-plulQ merită a fi imitata.
—x —
Ni se scrie din Hal mag in, cu data 28 Augustă 1887: In Halmagiu la 28 Augusta s’a ţinuta o petrecere de verâ. VenitulQ curata pentru fondulQ săracilorQ din HălmăgielQ a fostă 5 fl. Arangiatorii şi-au dalQ fotă silinţa ca petrecerea să iasă bine şi acesta ll-a şi suc-cesQ. Ospeţii şi-au petrecuta în cea mai bună voiă şi a ţinuta joculQ pănă dimineţii.
—x —
Din Velcea î se scrie „Voinţei Naţionale» că, fă-cându-se nisce săpături la Cozia, s’au descoperita ruinele unorD băi romane, cuptore, conducte, basinulQ şi altele. S’au aflata de asemenea şi mai multe monede romane.
—x—
A sositu la Sinaia adjutantnlQ Sultanului însărcinata a presenta Regelui Corola cei doi cai arabi ce i-a dăruita SuveranulQ Turciei.
—x—
La 4 Septemvre n. se sfinţesce în Cluşiu noua sinagogă jidovescă in moda sărbăiorescQ. Câta de strânsă e legătura între Jidovi şi Unguri se dovedesce şi cu acăstă ocasiune: »Dalko -rulQ ungurescQ va conlucra la festivitate.
—x—
Pentru servicii aduse maghiarisărei, ministrulQ Tre-forlQ a mai „pricopsită* pe următorii preoţi greco-orien-tali: SofronQ Pa piu din Crihalma, TeodorQ CosteanQ Popa din SubpâJure, Ştefana Piegnale din Şoa’şfl, SpiridonQ MardanQ din Sâmbăta de susQ.
—x —
Fiin la lipsă de cai în armată, se face cunoscută, că acei proprietari, cari poseda cai bine formaţi şi puternici, cu unQ cuvenea cai corăspumjâtori pentru de a fi întrebuinţaţi la miliţia, îi pota duce la târgurile de cai pentru miliţia, ce ministrulQ de agricultură şi de co-merciu le-a orânduita în urinătdrele locuri, în cari va veni câte o corni dă militară: la Sepsi-Sân-GeorgI 18 Septemvn ; SighişOră la 20 Septemvre; Oderheiula să-cuesca la 22 Septemvre; Sibiiu la 25 Septemvre; Ter-gulQ Murăşului la 27 Septemvre; Cluşiu la 29 Septemvre; D şi t la 17 Oitunvre. G iii să fiă dela 4—7 ani şi sg aibă 15 pumni in înălţime (158 centm.) Cu acestă o-cas une se von) cumpăra şi mântje de câte trei ani, care vorQ fi bine formate şi de rassă nobilă, pentru de a fi întrebuinţate de prăsilă.
Violma răposatului C. Porumbeseu, o cremo-neză de Nieolae Ainat i din anula 1620 e de vânrjare | cu preţuia de 150 fl. în folosula creândei fundaliuni' *Gipri mu “ Reflectanţii binevoiască a se adresa la părintele reposatului CiprianQ, parochula Porumbtscu în
—	încă odată îţi spunQ — 4‘se doge*e după fl tăcere lungă — Felice Badoer te-a cunoscuta, gondole-rula asemenea te-a cunoscuta, şi d-ta admiţl, că nici unuia nici a'tulQ nu pote avea înpotriva d-tale cela mai micQ motiva de ură ori de răsbunare? Câta despre 6s-peţii, de cari vorbesc! că pota mărturisi, unii au şi fosili ascultaţi. Ei nu afirmă după cum pretinzi d-ta. Ei mai ânteiu s’au codita în răspunsurile lorii, cari parâ că le au fosta impuse printr’o influ nţâ s râinâ.
—	Alteţă — cjise podestatula — fără să vorbe<cil de posiţia mea de acusatQ, care merită p6te ore cari menajamente, voi insultaţi de geabă pe nisce martori din tre cari unii ocupă in stata posturi importante.
—	Martinengo, eu, ca părinte, amQ avuta prâ multa să suferă in pers6na fiului meu, care compărea ca acu-sa'Q in f?iţa mea, pentru ca să nu respecta ca judecă-tora şi suverana, să nu respecta drepturile sfinte ale apărării. PoţQ vorbi în t6tă libertatea şi dâcă am manifestata vre-o emoţiune, când am văzuta sistemulA d-tale de apărare, mă eăescO acum. Cu 16te acestea datoria mă silesoe să ţî spunQ, că disposiţiunile invocate de d-ta nu suntQ nici afirmative, nici concordante. Şi trebue s’adangQ acestea: Martorii ascultaţi mărturisescă că în momentula cănd a întră»a în s-ala banchetului o-mula, care pretinrjl că Sţl sămărâ, toţi Invitaţii d-tale beuseră aşa de multa, încâtQ trebue să fiă cu neputinţă vre-unuia dintre ei, ca să-şi mai aducă bine aminte de ceva.
Unuia dintre senatorii, cari asistau la intergatoriu, întrebă pe Martinengo :
— Printre invitaţii d-tale se găsesce vre-unulfi
Kr. 184
GAZETA TRANSÎVLANIEI.
1887.
Frătăuţii-noi, poşta Frâtăuţii-vechi în Bucovina. — Din operile musicale ale regretatului eompositoră românii a apăruta: „Souvenir de Nervi,44 nocturnă pentru piano, şi se află de venire la „Par dini44 şi Sehally în Cernăuţii. VenitulO composiţiunei este menită pentru fundaţiunea »Ciprmn.44 In curândă va apâre iotă în a-cestO scopă: O sâră la stână, idilă pentru piano.
Agricultura în Germania.
0 escursiune agricolă făcută la Rosalii 1884 în provincia Sacsonia
(Fine.)
Thale e unii locă de cură şi petrecere în muntele Hurz, pe o vale romantică a rîului Bode, şi aci vină fabricanţii şi marii capitalişti din Berlină, ca să respire aerulă curată şi sâ-şl petie ă, unde în vre-o 2—3 oteluri din vale şi în trei 4’dite în pădure, pe nisce vârfuri de munte, găsescă o primire şi distracţiă destulă de bună, deşi scumpă. Noi veniserămă aci, nu ca să ve-demO şi admirămă numai frumseţile şi grandiositatea naturei actuale, ci mai multă a celei vechi, ca aci, pe foslulă mală ală mării Baltice de odinioră, să studiămă pe o întindere de ună chilometru mai multe formaţiuni goelogice importante, să vedemă nu numai petriîe şi stâncile, ci şi sfârîmarea şi pulberisarea loră, pretacerea loră în ţărînâ, la faţa locului să studiămă calitatea şi forma pământului arabilă, a solului şi subsolului, după petrile de sub elă, din cari s’a formată.
Sosiţi în Thale, ne duserămă îndată la otelă, unde tocmiserâmă cuartirele, lăsarămă calabaliculă la portară şi apoi plecarămă îndată d’a drâpta văii, susă pe munte, ca încă cu 4» să ajungemă susă pe verfă, unde se afla ună otelă. Acolo ne serviră ună felă de vină pregătită din seva (sucă) de mesteicănă, din care Nemţii din acele părţi consumă forte multă. După ce înoptase cu desă-virşire, ne întârserămă josă în vale, la otelă, spie a ne căuta de cuartire. Spre mai marea nostră mirare însă, ne comunică otelierulă, că, deşi a primită depeşa nostră din Quedlinburg, der cugetăndă că numai pe 4*ua ur mătâre ne trebuescă cuartierele, cănd era să se golescă mai multe odăi, închinase deja pentru dina aceea tote odăile disponibile. Spre a nu li constrînşl însă d’a dormi sub cerulâ liberă, dânsulâ ne 4'se, că se va sili să ne golâscă vreo 2, 3 odăi în etagiulă ală patrulea — din podă — unde ne va pune câteva paturi, ca să în-căpemă.
Ne avândâ alt ceva mai bună Ia disposiţiă, primi-rimă şi acestă ofertă mârinimosă şi plecarămă în susă, ca să ne căutâmă odăile. Impiegaţii otelului ne iau şi ne conducă prin ună podă lungă, în care erau întinse totfl sfori cu rufe, împedecendu-ne, eân 1 de grinzile de josă, când de sforile şi rufele de susă, pe o întunecălă 6rbă, strigăte de o parte, căderi de aba, înjurături şi strigări după chelneri şi luminări din t6te părţile, pănă când sosiră cu luminarea şi ajunserămă la odăi. Acestea erau nisce cuiburi, in cari ne grămădiră totO câie 4 paturi într’unul, încât nu te mai puteai mişca prin odaiă Imbul(|ela era indiseriphbilâ. Gând venirămă ârâşî josă in sutrageriă, ca să cinămQ ceva, gă-umă o scumpete teribilă. 0 cafea, care în Birlină în cafenelele şi otelurile de classa primă era cu căte 25 fenicî, costa o marcă, o bucăţică de friptură câte 1,50—2 mărci. Ga să-10 laşi acolo şi să mergi înir’altă birtă nu era posibilă, căci parte fâmea te neliniştea, şi parte nu erai sigură, dâcâ mai găsesc! ceva şi în celel’alte restauraţiunî. Deci, de voiă de nevoiă, trebui să dămă Evreiului Zehnpfund. adecă Oece-funţî, căci aeesta-i era numele, atâtă câtă pretindea elă, pe lângă obicinuitele bacşişuri entrup
cire să potă spune, că v’a văzută totO într’o vreme, pe d-ta, contele Martinengo şi pe eelO pe care ilă numescl d-ta soţia d-tale?
—	întrebarea d-tale mă încurcă, fiindcă decă voiu rSspunde da, Alteţa Sa Serenisimă va pretinde, că din pricina vinului meu ve<hiu invitaţii mei vedeau îndoită.
—	Mariinengo — 4^e dogele — situaţia este des-tulă de gravă pentru ca d ta să rămâi seriosă şi cei cari te întrâbâ suma destulă de susă puşi, pentru ca să aibă dreptei să i respecţi, la sema dâr. Şi acum răspundă eu pentru d ta : Nu, nimeni dintre martorii întrebaţi n’a vfcjuta totă într’o vreme doi Martinengo in sala ospăţului.
—	Adecă presinţa acelui omă, care ducea în braţe pe fiica Adriaticei leşinată, aruncase în adunare o ast-lelO de zăpăcâlă, încâtă toţi ochii erau pironiţi pe ei, amândoi, pe când eu eram în cnpă'ulă celalată ală a-partamentuluil 4'se Martinengo. — Numai decâtă atunci, in’apropiai de fotoliulă, pe care fusese pusă nenorocita fată leşinată. In vremea asta necunoscutulă se făcu nevăzută, şi eu am fostă, care am dată pe Veneţia în apartamentele, pe cari le pregălisemă întradinsă pentru dânsa, la casă când ar fi voită să rămâe în Isola Bella. Cum am dus’o în cameră, am lâsat’o în îngrijirea femeii sale din casă.
—	Martinengo!... 4'se dogele cu ună gestă de nerăbdare.
—	Binevoesce a mă scusa, Alteţă Serenisimă, însă n’am sfirşită încă / 4*«e podestatulă. — Eu afirmă încă odată — şi martori mulţi voră sprijini spusele mele, ă dupi plecarea miriloră n’am eşită nici o clipă măcar
C
chelneri. Diminăţa, după ce mai plâtirămă aceleaşi sume dimpreună cu câte 8 mărci de odaiă, 2 mărci de per sână, aină plecată ârăşî în escursiunl, pe partea stângă a vălii.
Mai întâiu amă cercetată gresa cuadrată senonica din epoca cretaceă, care formăză ună colosală <}‘dă naturală de 3—5 stânjinl înălţime, 1—2 stânjinî grosime şi încependă dela riulă Bode se întinde pe o suprafaţă de mai multe mile, care a resistată contra tuturora tim-puriloră pănă în 4iua de a(|i şi se numesce de cătră poporă Taufelsmauer (cjidulâ diavolului). Apoi alte două coline de formaţiune marină, unulă compusă din schis-turî de Grauvacâ din epoca silunanâ, paleozoică, şi o altă formată din varosă conchiliarâ de scoici de mare, întocmai cum le găsesc! atjl şi pe ţărmurii Mării-negre, ia Constanţa (Dobrogea); şi iu fine pe Rosstrape găsi rămă formaţiune de Diorite şi Diabase — petri eruptive din epoca devonică.
După visitarea şi studiarea acestora, Dumineca Ro-saliiloră la amă^î, ajunserămă în fine pe vârfulă muntelui numită Rosstrape, o posiţiă de totă romantică, întocmai ca şi cea de pe muchia Strimbei dela comuna Şinca-vechiă din ţâra Oltului, pe care o vă4usemă în anulă 1867. Vijeitulă apei printre stânci, resunetulă (ecoulă) care-ţl reproducea de mai multe ori cuvintele pronunciate, arborii şi stâncile din jurulă meu, mă emoţionară adâncă şi mă transportară cu găndulă la dulcea patriă, în anii copilăriei şi juneţii, ba îmi stârseră din ochi chiară lacrămî de bucuriă.
Prândulă ilă iuarămă cu toţii împreună încă acolo, pe stânca aceea, numită Rosstrape, despre care se po-vestesce, că Kunigunda, o fiică de împărată, călărindă cu ainantulă ei prin munte, au încercată amândoi să sară părăulă cu caii de pe o stâncă din potrivă, dâr numai ea a putută sări, pe când amantulă ei ameţindă, şi ca-lulă fiindu-i mei debilă, s’a prăbuşită cu cală cu totă în adâncime. Poporală îţi arată încă şi a4î in stâncă ur mele de copită dela calulă îndrăsneţsi amazâne. De câţiva ani s’a codită acolo ună frumosă otelă cu mai multe chioşcuri şi privelişti măreţe în t6te părţile muntelui.
Pe deplină satisfăcuţi de resultatulă acestei escur-siunî de 5 tj'le, după prân^ă, la 4 6re, părăsirămă şi Thale, spre a ne înlorce acasă la Berlină cu trenulă accelerată, şi deja la 10 6re sâra şi întrarămă in gara din Friedrichstrasse, unde ne aşteptau colegii.
Dr. George Maioră.
De-ale Kultaregyletului ardeleana.
In fiăcare 4> ese câte-ceva la ivâlă din cele petrecute la adunarea generală a reuni unei ardelene de maghiarisare, ţinută la Sepsi-Sân-Georgl. După cele ce le-amâ c.tată din Raportulă generală despre starea reu-niunei, şi din săbiosulă şi focosulă discursă ală fişpanu-lui Bethlen-paşa dela Ternave, amintimă a<}I din discur sulă unui Iuliu Horvath următorele espectorărî, Ia care vom reveni.
»Amă împărţită cu naţionalităţile totă: patria nâs-tră, drepturile ndstre, dâr una nu vremă s’o împărţimă şi acâsta e limba nostră, Jşi dâr*ă pressa dă mână de ajutoră reuniunei de cultură pentru ajungerea acestei nisuinţe patriotice, prin acâsta s’a făcută demnă de neuitată mulţămită din partea naţiunei.*
Raportorulă Bartha Miclăuşă espuse punctulă de stadiu ală comitetului centrală în privinţa colonisării SâcuilorQ şi propuse în urmă, ca sâ fiă însărcinată co-mitetulă să cheltuiască, din capitalulă esistentă, suma necesară pentru acestă scopă. Mai departe reuniunea să-
cuiască din Pesta, reuniunea Ceangăiloră şi academia ungurâscă de sciinţe, care administrâză fondulă Kralo-vanszky, sâ fiă provocate să pună la disposiţiunea Kul-turegyletului fondurile ce servescă spre asemenea scopuri. Intre altele comitetulă sâ fiă tnputernicită a ese-cuta operaţiuni de credită. Propunerea raportorului în cestiunea repatrierii Ceangăiloră s’a primită. Adunarea generală a respinsă prin condusă cenlralisarea reuniuniloră de maghiarisare.
MulţârnitA publică şi dare de s6m&,
asupra ofer tel orii primite de comitetulă pentru adunarea de aju-t6re în favoruia incendiaţilor^ din comuna Galaţi.
(Fine),
Din Gincu-mare, la stăruinţa d-lui parochă Ig-naţiu Mondocea şi a d-lui învăţătoră Ioană Via dă, s’au adunată dela poporă prin aşa numiţii „taţi de vecini,44 116 bucăţi de diferite vestminte, aprâpe 3 Hcl. bucate: grâu şi cucuruză şi 26 stâlpi pentru încbisulă cu paiantă (stoboră), cari tâte s’au trimisă in natură la loculă destinată.
Din Recea telechian&şi Recea ducalft prin d-lă George Poparadă, not. cerc. s’au colectată 2 Hd. bucate: grâu, cucuruză etc., cari s’au trimisă la loculă destinată.
Din Pojorta şi din Rod ba vă s’a trimisă comitetului de ajutorare 1 Hcl. bucate: grâu şi cucuruză.
Din Făgăraşă, bucatele ce erau adunate la pretură de asemenea s’au trimisă comitetului de ajutorare spre a se împărţi.
Sumele de sub punctele: 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18 şi suma de bani eşită din bucatele de sub punctele 19, 20, 21 şi 22, cari laolaltă facă 126 fi. 61 cr. v. a., s’au împărţită nenorociţiloră arşi din Galaţi ta 5 Iunie 1887 st. n.
Din Drăguşă, prin d-lă Georgiu Codru, notară cerc. s’au trimisă 4 11. 90 cr. dela d-nii; George Codru, notară (Drăguşă) 4Q cr., Daniilă Popă (Viştea sup.) 20 cr.. Ioană Morariu, primară (Sftmbăta sup. ap.) 20 cr.t Ioană Mardană, parochă (Sâmbăta sup. ap.) 40 cr., Va-leriu Poparadă (Sâmbăta sup. râs.) 30 cr., Nicolae Ispas ă, primară 20 cr., Ioană FăgărăşanO, parochă (Drăguşă) 20 cr. şi dela mai mulţi locuitori din Sâmbăta sup. apus., adunaţi prin d-lă primară Ioană Morariu 3 fl.
Tuturoră d-loră colectanţl şi marinimoşiloră contribuitori le mulţumi mă prin acâsta In numele nenorociţiloră incendiaţi din Galaţi, dorindă ca nobilulă loră esem-plu sâ afle imitatori pretutindenea. Ne angagiftmă totodată a achita pe cale publică şi celelalte ajutâre, ce voră mai urma.
Galaţi, 13 Iunie 1887.
Ioană Turcu.	Nloolau Aronă,
preşed. corn. de ajutorare.	secret, com. de ajutorare.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. a *Gaz. Trans.«)
BERLINU, 2 Septemvre. — Impâratulă a ţinută paradă cu corpulă de gardă.
PARIStJ, 2 Septemvre. — Mobilisarea de probă merge înainte cu succesă mulţâmitoră.
TEHERANU, 2 Septemvre. — Se vorbesee că Eyub-Khan se află încă totă pe pămentă persană.
AGRAMtT, 2 Septemvre. — In timpulă ce-tirei rescriptului regală, prin care se deschide dieta, Starceviceanii, cari apăruseră în haine simple de t6te (filele, au ascultată şetţândă. Mâne se presintă mandatele.
Editoră: lacobtt Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
din sala banchetului, pănă în momentulă, când necunoscutulă, de care vorbescă, aduse în braţe pe fiica Adriaticei leşinată. In tulburarea prâ firâscă in care-i arun cară întâmplările din aceea nopte fiordsâ, Felice Badoer şi Ricardo au crezută, că cunoscă, că podesdatulă Padovei era omulă, care i-a lovită, însă amândoi suntă înşelaţi din pricina semuirei figurei şi îmbrăcămintei, care era la felă cu a mea.
—	Totă sistemulă acesta de apărare nu se p6te admite, flind-că nimeni nici odată n’a au4ită vorbindu-se in Veneţia de ună bărbată, care să semene aşa de multă cu data, încâtă să fiţi luaţi unulă dreptă altuia.
Senatorulă Loredano, care păn’ atunci fusese de faţă la interogatoriu, fără să facă cea mai mică obser-vaţiă, se sculă:
—	Iârtă-mă, Alteţă, dâr nu pentru întâia 6ră să produce ună asemenea faptă, nu pentru întâia oră este aeusafă podestatulă Padovei, că ar fi săvârşită o crimă, de care altulă este vinovată! 4ise dânsulă.
Noi scimă, că dogele era încunjurată de vrăjmaşi în Gonsiliulă celorO <jfece Ş* 1° Senată, însă nu avea pe nici unulă mai înverşunată ca Lorenado. Totă Lore-nado acesta avusese curagiulă să sciie pe registrulă de comerţă ală dogelui: Datoresce dogele Foscari pentru mârtea lui Pietro ‘i Marco Loredano, tatălă şt unchiulă meu . . . ş. a. . . . ş. a.. , .
De aceea bătrânulă doge avu o presimţire rea când au^i că vrăşmaşulă acesta declarată ală casei lui des ohidea gura. Se stăpâni însă şi 4*se dimpotrivă cu o linişte mare:
—	Explică te, Loredano.
—	Am să vă aducă aminte lucruri forte vechi, domniloră senatori! 4'se Loredano adresându-se cătră Consiliu. Cu t6te acestea faptele pe cari voescă să le amintescă suntă încă presente fn mintea ori cui. Era pe vremea asediului Bresciei, în tâmna anului 1439 . . . Batista Martinengo, vărulă său Paolo şi eu făceam campania împreună şi comandamă fiă-care câte o companiă de arcaşi. In 4iua când se comandă asaltulă luptamă în rangulă întâia şi mergeam aprâpe unulă lângă altulă. Compania comandată de Batista mergea cu câţl-va paşi mai naintea companieloră pe cari le comaudamă eu şi Paolo. Ună glonţă trasă după meteresurl lovi de m6rte pe Paolo la câţî-va paşi de mine. Alergai şi putui să-lă primescă în braţe. Batista Martinengo, care astă4l este podestată ală Padovei, se bătea, după cum am 4'slb mai naintea nâstră; elă nici nu află de mârtea vărului său decâtă după bâtăliă. Ei bine! s’au găsită atunci mişei cari a-vură infamia să învinovăţâscă pe nobilulă patriciană că elă ar fi împuşcată pe la spate pe vărulă său Paolo.
—	Acusarea acâsta nu s’a produsă nici odată în publică! 4*se dogele.
—	Nu, Alteţă! însă a circulată In poporă; a fostă chiar răspândită în armată. Vrâu să spună, că din a-cusarea acâsta s’a născută o altă acusare p6te şi mai monstrudsâ. Câte-va 4^e după luarea Bresciei, nevasta şi fiica lui Paolo, o copilă care nu împlinise încă ună ană, au murită amândouă în câte-va ceasuri şi aceste două morţi simultanee cari, nu tăgâduescă, aveau ceva ciudată în condiţiile în cari se produceau, au fostă aruncate in spinarea lui Batista Martinengo. (Va urma.)
i
Nr. 184.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1886.
Oursuin borş» de Vieaa
din 1 Septemvre st. n. 1887.
Rent& de aurii 5°/0 . . . 100 85 Rentă de h&rtiă 6% . . 87.50 ImpramutuUi căilorii ferate
ungare................150.75
Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) ... 9880 Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 126 —
Amortisarea datoriei căilorii ferate de ostii ung.
(3-a eniisiune) .... 115 25
Bonuri rurale ungare . . 10460 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.60 Bonuri rurale Banat-Ti-miştt ........ 10450
Bonuri cu ci. de sortare 104.50 Bonuri rurale transilvane 104 70
Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de
vină ung................100.50
Imprumutulă cu premiu
ung.....................121.80
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124 75 Renta de hărtiă austriacă 8144 Renta de arg. austr. . .	82 65
Renta de aură austr. . . 112 80 Losurile din 1860	. . . 136.—
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 884 —
Act. băncel de credită ung. 287.— Act. băncel de credită austr.283.20 Argintulă —. — GalbinI
împărătesei ..............5.91
Napoleon-d’or! ....	9.95
Mărci 100 împ. germ. . . 61.50 Londra 10 Livres sterlinge 125.60
Bursa de Bucuresci.
Cota oficială dela 18 Augustă st. v. 1887.
Cump.
91 >/s 95— 883/* 34— 104»/4 89 Vt 103 V* 94— 87—
Banca naţională a României 500 Lei-------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	-----
«	*	» Naţională	----
Aură contra bilete de bancă .	.	14.V*
Bancnote austriace contra aură. .	2.01
Renta română (5°0).	.
Renta rom. amort. (5°/o)
*	convert. (6°/0)
împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit	fonc.	rural	(7°/0)
*	>>	>>	(5°/o)
»	»	urban	(7#/o)
»	*	»	(6°/o)
(5°/o)
vând.
92 Va 95l/. 891/*
36-
105Va
90 V 4 103 ®/i 95— 87 Va
15.»/*
2.02
Cursutu pieţei Braşovă
din 2 Septemvre st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump. 8.65 Vând. 8.77
Argint românesc.............
Napoleon-d’orl...............
Lire turcesel...............
Imperiali...................
Galbeni.....................
Scrisurile fonc. »Albina* 6®/o
n *	n 5°/0
Ruble Rusesc!...............
Discontulă ...	»
8.60	•	8.65
9.94	*	9.99
11.23	»	11.27
10.20	»	10.25
5 86	»	5.90
101.—	* 102 - -
„	98.—	-	99.-
» 109.—	» 110.-
7—10°/# pe ană.
Nr. 441—1887.
Con
c u r s u.
Pentru ocuparea postului de alu doilea învăţătorii la scola gr. cat. din Ilva-mică, inspectoratulu scol. gr. cat. alu Năseudului, sâ escrie cu terminulii de 20 Septemvre a. c. st n. concurau.
Salarulu anualu împreunată cu acestu postii este de 180 11. v. a. de primiţii în rate lunare anticipative.
Doritorii de a ocupa acestu postă au a-şi înainta cererile loră instruite cu documentele prescrise în legea scol. despre cualificaţiunea loră până la terminulă indicată la senatulă şcol. gr. cat. din Ilva-mică.
Inspectoratulă şcol. gr. cat.
Năsăudă, la 24 Augustă 1887.
Inspectoratulă scolastică:
Gregoriu Moisilă,
2—3	vie. episc. foraneu.
(Avisu d-lorn abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sâ binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe f&şia sub care au primită (Jiarulti nostru până acuma.
Domnii ce se abondză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi sS arate şi posta ultimă.
Ddcâ se ivescă iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntă rugaţi a ne îneunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze.
ADMINISTR. „GAZ. JRANS “
Sosirea si plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu.
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
Trenulă
a)	Dela
b)	» e) „ d) ,
*) »
a)	Dela
b)	,
c)	Din
d)	» *) »
1.	Plecarea trenuriloru:
1. Dela Braşovu la Peşta:
de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minule sâra. mixtă Nr. 315: 4 Ore 01 minutâ dimineţa.
2.	Dela Braşovă. la Buouresoi:
accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute diminâţa. mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecjî.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Peşta la Braşovă:
de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amâ^I. mixtă Nr. 316: 9 Ore 52 minute sâra.
2. Dela Buouresoi la Braşovu: accelerată Nr. 301: 10 Ore 12 minute sâra. mixtă Nr. 317: 2 Ore 32 minute după amâifi.
A.	Plecarea posteloru:
Braşovă la Reşnovu-Zernesci-Branu: 12 Ore 30 min. după amei)i „	„	Zizinu: 4 Ore după ame<JI.
„	în	S&cuime (S. GeorgI): 1 Oră 30 minute nOptea.
,,	lp	Făgăraşu: 4 Ore diminâţa.
„	la	Săcele: 4 dre dimineţa.
B.	Sosirea posteloru:
Reşnovu Zernesci-Branu la Braşovă: 10 Ore înainte da amâijL Zizinu la Braşovă: 9 Ore a. m.
Secuime la Braşovă: 6 Ore sâra.
Făyăraşu la Braşovă: 2 Ore dimineţa.
Săcele la Braşovă: 6 Ore 30 minute sâra.

3
Publicatiunile „CANCELARIEI NEGRUŢIU,"
9 — GHERLA — SZ.-UJVÂR. —
$ AMICULU FAMILIEI. ţ)iarft beletristică şi enciclo-$ pedică-literară cu ilustraţiunî, Cursulă XI. — Apare în 1 şi 15 4* a luneiîn numeri de câte lVa—21/* cole
•	cu ilustraţiunî frumOse; şi publică articlii sociali, poe-siă, nuvele; romanurî, suveniri de călâforiă ş. a. —
•y,'- Mai departe traclâză cestiun) literare şi scientifice, cu ţjfr reflesiune le cerinţele \ eţei practice; apoi petrece cu atenţiune viâţa socjală a Româniloră de pretutindenea, j£| precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străi-ţfr nătate; şi prin umoră dulce şi satiră alâsă nisuesce a face câte o Oră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totă nisuesce a întinde tuturoră indi-vitjiloră din familiă o petiecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pe anulă întregă e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, îl plătibill şi în timbre poştali.
$ PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericescă, scolastică $ şi literară. Cursulă XIII. — Apare în broşuri lunare $ de câte 2Vi—3V4 cOle; şi publică articlii din sfera tu-ţfe turoră sciinţeloră teologice şi intre aceştia mulţime de $ predice pe dumineci, serbătorl şi diverse ocasiunî, — mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-literarî. — Preţuia de abonamentă pe anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plătibill şi în bilete de bancă şi in timbre poştali.
A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla
#	— Szamosujvâr, unde se mai află de vânzare şi ur-mătOrele cărţi:
Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-vinară. Preţuia 20 cr.
Idealulu pierdută. Nuvelă originală de Paulina $ C. Z. Rovinară. Preţulă 15 cr.
$	Opera unui omă	de bine.	Nuvelă	originală. —
$ Continuarea nuvelei: ,Idealulu pierdută* — de Pau-$ lina C. Z. Rovinară. Preţulă 15 cr.
St	Fontâna dorului.	Nuvelă	poporală	de Georgiu
Simu. Preţuia 10 cr.
$	Codrenu craiulă	codrului.	Baladă	de Georgiu
$ Simu. Preţulă 10 cr.
; Elă trebue să se însore. Nuvelă de Mai ia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea ţfo lui Dragoşă. Nuvelă istorică naţională. Preţulă 20 cr £| Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-m mann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educa-ţiunei. După Ernest Legouvâ, membru ală academiei, francese. Preţulă 10 cr.
Barbu cobzarulă. Nuvelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goefhe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţulă 50 cr.
Ifigenia în Auiida. Tragedia în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr,
Petuiantulu. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue tradusă de Ioană St. Şuluţă Preţulă 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în sa’ele gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nicdră prof. gim-nas. Cu portretulă M. S. Regina României. Preţuia 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unii volumă de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioană Popă Reteganulă. Ună volumă din 14 cdle. Preţulă 60 cr
Tesaurulă dela Petrosa sâu Cloşca cu puii ei de aură. Studiu archeologică de D. O. Olinesdu. Preţulă 20 cr.
Apologiă. DiscusiunI filosofice şi istorice maghiare privitore la Romani, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românescl în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opă completă ) Broşura I. 11. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura Uf. 30 cr. Tătetrei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Romând. Cartea I. II. III.
IV.	cuprin^endâ materii forte interesante şi amusante. Preţulă la t6t.e patru 1 fl., câte una deosebită 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea !. cuprindă materii fârte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, industriâ, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scâlele popor, de T. Roşiii. Ed. 11. Preţulă 30 cr.
îndreptară teoretică şi practică pentru învăţă-mentulă intuitivă în folosulă eleviloră normali (pre-
parandiali), a învâţâtoriloră şi a altoră bărbaţi de scâlâ, de V. Gr. Borgovană, profesoră preparandială. Preţuia unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nâstră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scâleloră năstre în măsura în care este acesta! pentru aceea îlă şi recomandămă mai alesă Directoriloră şi învăţâtoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De Vas. Gr. Borgovană. Preţulă 15 cr.
Manuală de Gramatica limbei române oentru sc<5-lele poporali în 3 cursuri de Maximă Popă profesoră la gimnasiulă din Năsăudă. — Manualulă acesta este aprobată prin Inaltulă Ministeră de cultă şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — Preţulă 30 cr.
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebrall, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducătore la propunerea caiculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparaniţl. Broş. I. scrisă de GavrilQ Trifu, profesoră preparandială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni.
Mărgăritarulă sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericeşti f6rte frumosă ilustrată. Preţuia unui esemplară broşată 40 cr. legată 50 cr. legată în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr. I fl., în legătură de luxă 1.50—2.50.
Miculă mărgăritare sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl — frumosă ilustrată pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericescl. Preţulă unui esemplară broşata 1* cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu mai multe icâne fru-m6se. Preţulă unui esemplară trimisă franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl.
Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-ţjeu urmată de mai multe rugăciuni frum6se, Cu mai multe iedne frumose Preţulă unui esemplară espedată franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esem-plare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusă Christosă. Preţulă unui esemplară legată e 15 cr.
:
s
:
t
»
t
i
t
Tipografia ALEXI, Braşovti.