GAZETA TRANSILVANIEI REDACŢII7KEA ŞI AD5HNI8TKAŢITNEA t BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ>I. Pe anii and 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei ianl 3 fior. Rom&nls şl itriinitate: Pe and 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe tr^i Iun» 10 franci. ANULU L. S£ PRENUMERĂ: la poşte, la libr&rii şi pe la dd. corespondenţi. A N U N •) IV B XI. B i O seriă garmondd 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 6 rotrimltQ. Sorl#f>rl nufrunoata nu •• prlmauoi». — Bunuuorlpt* m 183 'Vineri, 21 Augusta (2 Septemvre). 1887. Braşovfit, 20 Augusta 1887. Curândă au uitatfi foile unguresc! de mise-ria financiară şi economică de care sufere ţâra, de destrăbălarea în administraţiă şi de neajunsurile în justiţiă, precum şi de alte multe şi mar! rele, de car! mai astăprimăvâră erau pline col6-nele loru. Acum, după ce d-lă Tisza, actualulu conducătorii ală ministerului de finanţe, a isbutită să mai acopere momentanii printr’ună nou împrumută golurile din cassele statului, şi dupăce poporaţiunea o mai p6te duce încă de pe o pe alta dândă cea mai mare parte din produsul muncei sale (jilnice perceptorilor^ şi esecutoriloră de dare, pressa ungurâscă are răgază de a se ocupa ârâşi cu tbtă inima de grandi6sele ei planuri de maghiarisare. Intre altele se folosescă fiarele ungi-resc! de incidentulu venirei Maiestăţii Sale în Ardeală, spre a cânta imnuri şi a aduce osanale maghiarismului violentă. Se’mbată Ungurii înşişi cu apă rece. T6te le apară ârăşî într’o lumină fantastică, ca şi când ann'i fi în ajunulu unei desăvârşite metamorfosărî. Totă ce trâesce şi cresce la căldura s6relui, care scaldă în lumina sa câmpurile, văile şi munţii acestora ţări, este maghiar şi numai maghiară. Şi lucru naturală, că şi celă ce domnesce în mijloculă acestui mică globă maghiară ală fantasiei scriitoriloră unguri, maghiară trebue să fiă şi elă din crescetu până în tălpi. Maghiară e şi Kossuth, şi încă ce maghiară ! Maghiară generosă şi genială, care „viâţa lui şi tdte tesaurele minţii şi inimei lui le-a dăruită Maghiariloră, aceloră Maghiari cari — după cum asigură foile ungurescl — toţi trăescă în spiri-tulă lui. Adevărată că idolulă Kossuth face o escepţiune, căci trăesce departe de globulă un-gurescă încăl<}indu-se la sdrele libertăţii italiane. Pentru aceea însă nu încetâză de a fi marele Ungură, „ală cărui chipă este întipărită în inimile tuturoră Maghiariloru44. Elă trăesce acolo în streinătate, retrasă şi mâniosu asupra aceluia, pe care îlă sărbătoresc ă a<}i foile ungurescl ca pe celă dintâiu Maghiară. Curiosă jocă ală fantasiei, care pdte să’n preune două poluri atâtă de contrare/ Dâr ce configuraţiune nu este posibilă în caleidescopulă roşu-al bă-verde ? Unulă din organele cele mai de frunte ale oposiţiei unguresc!, „Peşti Naplo44 dela 18 Augustă a. c., sărbâtorindă 4*ua nascerii monarchu-lui nostru, face următdrea caracteristică descriere a sentimenteloră maghiare, de care pretinde a fi condusă Maiestatea Sa: „Ca Maghiară — 4*ce Peşti Naplo“ — mo-narchulă este mai maghiară decâtă antecesorii săi. Posiţiunea şi egemonia naţiunei maghiare în Ungaria o recunosce. Ba o promovâză chiar. Agitaţiunea naţionalităţiloră nu o protegiază ni-căeri în ţâră. Este mirare, dâcă ună asemenea domnitoră cuceresce din ană în ană totă mai multă inimile şi este celă mai poporală rege dela Matia încâce? Şi decă regele Franeiscă Iosifă şi naţiunea maghiară s’au apropiată aşa de tare unulă de altulă, încâtă nu mai esistă între denşii nici măcar urmă de neînţelegere, atunci e speranţă că înţelegerea loră va deveni şi mai complectă. Două mari dorinţe apasă inima naţiunei maghiare: Regele să aibă curte maghiară şi regimentele ungare să p6tă fi în armată maghiare cu oficeri maghiari.44 Nouă nu ne compete a intra în critica a-cestei descrieri, căci este vorba într’însa de ea-pulă statului, care — după noi — nu p6te a-parţinâ nici unei partide, ci trebue să stea susfl peste t6te partidele, ba care — după noi — nu p6te fi nici mâcară omulă specială ală unuia dintre popâreîe ce constituescă acestă stată. Nu p6te fi numai maghiară, ori numai română, ori numai germană, ori numai slavă, ci trebue să fiă deopotrivă maghiară^ ca şi română, ca şi germană şi ca şi slavă. Acâsta ar resulta chiară din cuvintele f6-iei unguresci amintite, care în acelaşi articulă 4ice despre acelaşi monarchă: „In constituţiune este leală, este gelosă pe drepturile sale suverane, dâr drepturile popdreloră nu le vatămă, ci le apărău. Dâcă acesta este chemarea capului statului, atunci nu înţelegemă cum vine f6ia ungurâscă să pretindă dela dânsulă să se identifice cu marele Maghiară „expatriată44 şi să lucreze în spi-ritulă lui, pentru ca Ungaria să se rupă de Austria şi să devină ună domeniu independentă şi esclusivă ală elicei domnit6re maghiare. Dâr nu credemă, că „Peşti Naplo44 precum şi celelalte foi unguresci, cari mai alesă de ună timpă înedee variază mereu tema despre sentimentele maghiare ale capului statului, suntă aşa de sigure despre ceea ce scriu. Nu credemă, că în adevără ele se aştâptâ să vâ(Jă pe capulă statului urmărindu aceeaşi politică ce o urmărea odinidră adoratulă loră exdictatoră dela Turină şi să facă cum doresce voinicosuiâ fişpanu dela Sighişdra, care cu ocsiuuea adunării generale a Kulturegyletulni în Sepsi-Şân-Georgi a esclamată cu patosă: „Focă şi sabiă celoră ce nu voră să recundscă, că a ndstră e cultura şi istoria ei, ale ndstre apele şi pădurile, administraţia şi justiţia, limba în oficii şi afară de oficii; focă şi sabiă celoră ce nu recunoscă că noi suntemă domni aci, âr ceilalţi suntă sclavi, sânge stricată şi a-mestecată cu Daci, Goţi, Gepizi, Avari şi alte soiuri afurisite de dmeni, cari nu suntă accesibili pentru cultură, nici bună pentru altă trâbă, decâtă a ne face drumuri, a ne lucra moşiile şi a ne pă<}i oile...44 Dâr este metodă în espectorările pressei unguresci. Ele credă că ne voră spăria cu gogoriţe, ca să ni se pară că acum amă ajunsă la cdda veacului când nu ne-a mai rămasă alta, decâtă ca să ne facemă simbriaşii magnaţiloră unguri şi să fimă fericiţi dâcă ne voră suferi să le sărutămu pulpanele dela atilă. Cine nu vede însă câtă hăbăuciă este în acestă agitaţiă sistematică a adversariloră neamului nostru ? Ori ddră nu este hăbăuciă a crede că at}l se potă întâmpla minuni, care să ’ntdrcă lumea pe dosă ? Fiă liniştiţi cei dela „Pâsti Naplonoi Românii nu suntemă de eri nici de alaltaeri aici şi nu este a<}i putere omenâseă, care să facă să ne lâpădămâ de fiinţa ndstră românescă. Vomă mai nainte spre scopulă acesta, dela reşedinţa Sa, la Craiova. După terminarea Liturghiei s’a ţinută ună Te-Detun în biserică şi s’au sfinţită stăgurile diferiteloră secţiuni ale societăţii. După aceea, Episcopulă în ornatulă său bisericescă, cu preoţimea asistentă, cu steagurile şi musica militară in frunte, urmată de o mulţime imensă de poporă, a-vendu înaintea sa pe membrii Comitetului Exposiţiunei, au defilată prin o parte din strada principală a oraşului, pănă la localulă Exposiţiunei. Musica militară a începută cu marşulă românescă „Aida* şi a terminată cu „Deştăptă-te Române.44 Intraţi în localulă Exposiţiunei, după încetarea cho-rului bisericescă, d. Butculescu, preşedintele Exposiţiunei, a rostită ună frumosă discursă de ocasiune, Ia care a răspunsă d. Primară ală oraşului, apoi d. N. Romanescu consiliară ală primăriei şi deputată ală Craiovei la camera din BucurescI. D-lă Romanescu, ună tânără talentată şi fârle ?e-losă In totă ce privesce Românismulă în genere, trecâ în discursulâ său preste marginile Regatului, română înşă Nr. 183. GAZETAgTRANSILV ANTEI. 1887. pe tărâmulă economică, bine înţeleşii, âr nu pe celă politico. Solemnitatea deschiderei se termină cu „Mântuesce D6mne poporalii tău* cântatO de ehorulii catedralei şi cu stropirea interiorului de cătră EpiscopQ. Se înţelege de sine, că atâtă discursurile, câlQ şi rostirea numelui SuveranilorO noştri, prosperitatea mancei romane etc. au fostă cu însufleţire aplaudate. Prefeetulii judeţului (Doljiu) încă a luaţii parte, cu mai mulţi funcţionari din totă tagma, nu însă în modo oficialii, pentru că întreprinderea este de iniţiativă privată, protegiată numai de guvernă. După cum se arată, Exposiţiunea are să fiă interesantă, deşi nu este încă deplinii gata şi multe obiecte nu suntă încă arangiate. Printre cele arangiate se vădii multe lucruri, eşile din mâni de Români şi Române, de o perfecţiune şi fineţă încâtQ nu lasă mulţii de doriţii. Dâcă e de criticată ceva, şi ce nu se p6te în lume critica, apoi mie unuia nu-mi place expunerea Vinerei prea desbrăcată, din punctă de vedere ală pudotei şi, dâcă voiţi, chiar ală moralei publice, tocmai in faţa intrării în exposiţiă, unde nu intră numai 6menl maturi, ci şi copii şi copile, âr la piciorele ei ună strengariu nea-politană cu pipa în gură. Destulă suntemă de sensuall, nu este trebuinţă a mai provoca senzualitatea în cei încă inocenţi. Apărerea obiecteloră este scrisă în 4 limbi: româ-nesce, frânţuzesce, englesesce şi nemţesce. In locă de englesesce, era mai bine să se fi scrisă italienesce, căci Italieni suntâ mulţi p’aicl, er Englesî mai de locă. Preţulă intrării a fostă la deschidere 3 lei; în alte cfile 1 leu, âr Dumineca şi sărbătorea 50 b ni. Ună visitatoră. soirile pilei. Din y o i 1 a ni-se trimise o corespondenţă, ală că-. reia autoră ne descrie impresiunile unei călătorii făcute - n comuna Jlimba vă din comitatulă Si bi iui ui. Locuitorii acestei comune suntă de două confesiuni, cu tote . a estea suntă uniţi în cele naţionale, scola le este comună pentru ambele confesiuni, durere numai, că din causa difteritei acâstâ scdlă de doi ani stă închisă. Solidaritatea loră naţională s’a manifestată cu multă demnitate şi cu ocasiunea alegeriloră dietall din anulă acesta, la cari nimeni din comună, nici chiar primarulă n’a luată parte. On6re loră! Se află în acâstâ comună o fru-m6să biserică românâscă, care atâtă prin esteriorulă său, cătă şi prin regularitatea şi ordinea ce se observă în lă-untru insuflă respectă străinului câlătoră. Cimiterulă, bine îngrădită, are înfăţişarea unei frumOse grădini; tină rulă preotă de acolo, d-lă Ioană A1 e s a n d r u, oficiază cu multă pietate serviţiulă divină. In scurtă, respecti-vulă câlătoră a rămasă forte satisfăcută de tOte cele vă- ♦ li .*, • ' 4ăte în acăslă comună. De asemenea l’au surprinsă frumdsele lucrări din petră ale ţăraniloră români din Găinară şi Noulă română, cari, deşi numai unulă dela altulă au învăţată acâstâ măestriă şi deşi luereză cu nisce instrumente forte primitive, totuşi ca petrarl des-vâltă admirabilă destoinicia. Petra aflătore în acele comune e bună, trainică şi în t6tă privinţa superforă petrei dela Perşanl, pe care o esploateză străinii. De aceea crede corespondentulă nostru, că ar fi bine să se escrie premii din partea , Asociaţiunei“ pentru tinerii din aceste comune, cari ară vre să se perfecţioneze în măestriă pe-trăriei, care ll-ar da ună bună isvoră de câştigă. —x— FOILETON U. (41) ------ Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali. XIV. Intre doi nori. Vai! tâte acestea suntă numai ună visă! Octoge-narulă este singură pe Tronulu acesta, unde l’a exilată voinţa Senatului, singură, ca o corabiă stricată, bătută de furtună pe Oceană. Pe când Francesco Foseari se gândesce astfelă, se anunţă ună ofiţer care are să-i comunice ceva urgentă din partea inchisitoriloră de stată. — Să intre 1 datoria mea este să stau totdâuna şi la orice ceasă la disposiţia Consiliului de Trei, 4>se Francesco Foseari — Alteţă, — 4ise ofiţerulă după ce salută pe dogele — Consiliulă ar dori ca Serenitatea vostră să bine-voiască să asiste, măcar o clipă, la interogatoriulă po-destatului Padovei, deârece aeusatulă refusă formală d'a (Jice vre-o vorbă dăcă nu va fi întrebată de Alteţa Vdstră. — Bine! Int6rce-te la Consiliu şi asigură-lă că mă grăbescă să-i împlinescă dorinţa. Viu îndată! răspunse dogele. Făcu câţi-va paşi să ăsă şi vădăndă că şi tinerii se sc6lă, le făcu cu mâna ună semnă amicală ca să stea josă. — Aşteptaţi-mă aci.. speră că consiliulă n’o să •mă ţiâ pră multă vreme! le 4ise elă. Ungurii din Sătmară sciindu-se crociţî din totă so-iulă de neamuri, au găsită cu cale se năseocâscă că Dr. Lucaciu n’ar fi de origine română, ci de origine armeană, prin urmare Armeană românizată. Familia sa să fi fostă înainte catolică şi să fi purtată numele „Lu-kacs“. — Nici vorbă, că d. Dr. Lucaciu le va da croc-i-ţiloră cuvenita lecţiune, dovedindu-le că Românulă n’are obiceiulă a’şl spurca sângele. —x — Din Lugoşă i se scrie lui »Pester Lloydu, că „Luminătorulă* din Tiraişora va trece în curândă în proprietatea editorului foiei »Rumăniş£he Revue,“ Dr. Cornelia Diaconovicî, şi se va tipări în Reşiţa. In Saculă din Bănată grindina din 4‘lele trecute a nimicită totă cucuruzulă şi tote celelalte fructe de câmpă. In Kănigsnad a bătută grindina o oră întrâgă şi a fostă de mărimea ou&loră de găină; pagubele pricinuite suntă enorme, coperişele tuturoră caseloră au fostă stricate, arbori groşi au fostă desrădăcinaţî. —x— Tinărulă econoraă română Pavelă B u g i n ă se însurase în Lugoşă cu fiica cărăuşului Nedelcu. Acesta însă amărea în totă modulă traiulă ginerelui său. Nu numai că nu i dete (Jestrea promisă, dâr sermanulă trebuia să îndure şi maltratări. In 4*Iele trecute se născu între ei o dispută înfocată, şi nevoindă Bugină să prirnesră liniştită insultele şi maltratările degeneratului său socru, a-cesta se infuriâ aşa de tare, încâtă aducândă ună cuţită mare de bucătăriă îi dete ginerelui său vre-o (Jece lovituri, dintre cari trei forte mortale. Rânitulă e între morte şi viâţâ; făptuitorulă s’a predată singură autorităţii. — Membrii representaţiunei comitatului Braşovu suntu convocaţi la adunarea generală estra-ordinarâ, ce se va ţine în 7 Septemvre 1887 la 10 ore înainte de amâdfi în casele magistralului Braşovă. Adunarea comisiunei permanente se va ţine în loculă îndatinată, în aceeaşi (Ji la 9 6re înainte de amedl. Obiectulă adunărei generale este : esmiterea unei comisiunî, care să esprime omagiele de supunere ale municipalităţii cătră rnonarchulâ cu ocasiunea venirei Sale la Ciuşiu. —x— De câteva (Jifo se află în Braşovă vestita musică naţională (română) din Abrudă a lui Ghiuţă. Oricine a ascultată Duminecă sera acâstă musică, la berăria orăşenescă din Strada Găldărariloră, s’a putută convinge, că e o musică escelentă, cum nu întâlnesc! în t6te talele. Trebue să ne esprimămă părerea de rău că numai astă seră mai putemă au^i, la aceeaşi berăriă, frumâsele şi românescile cântece din Munţii apuseni, de6rece poliţia a găsită cu cale să nu-i dea musicei din Abrudă voiă a concerta aci mai multă ca trei (Jifo- Nu vremă să fimă bănuitori, dâr se scie că musicei unguresc! din Cluşă, condusă de Pongratz, i s’a permisă să cânte în Braşovu vr’o două săptămâni. Mâne musică lui Ghiuţă se va duce la Sinaia, ca să concerteze câteva seri acolo. Ii dorimă din inimă succesă ! Dumineca viitore bicicliştii voră ţină pe loculă de gimnastică din Groveră o academiă. Intre altele voră apără 9 bicieliştl în costume vechi romane. Se voră esecuta diferite jocuri şi figuri cu velocipeda. Bici-cliştii voră fi toţi legaţi cu o funiă conducătore. Preţurile de intrare suntă: fotoliu 1 fl., loculă I 70 cr., loculă II 50 cr., locă de stătu 20 cr. Bilete se află la d- Felice Badoer, fericită că întâmplarea îlă ajuta ca să rămâe singură cu logodnica lui, profită pentru ca să îşi ia ună rămasă bună p6te pră pasionată, fiindcă ea respingea uşoră pe tânără. — Plecă mâne! — 4'cea cu 0 voce rugătore. — Cine scie dăcă mă mai întorcă. — Ce vorbesc!? — Trebue să ţinemâ sâmă şi de nenorocirile răs-boitilui. Mortea nu mă înspăimântă ; dâr celă puţină dâcă moră, lasă-me Veneţio să ducu cu mine o vorbă a d-tale care sâ’mî probeze că am lăsată aci o inimă ce bate d’opotrivâ cu a mea. — Du te! — 4,se fiica Adriaticei dându-i mâna lui Felice ca să i-o sărute. — Du-te! şi să scii că numai la d-ta mă gândescă! Tocmai când 4>cea Veneţia vorbele acestea, dogele întră galbenă, pierdută, şi câ4u pe ună fotoliu. — Dâr ce ai, tată? îlă întrebă Veneţia repe4;ndu-se la elă. — O!... Martinengo !.. ce blăstemală uneltire!... 4*se bâfrânulă Foseari abia vorbindă. XV. Răsbunarea lui Martinengo. Dogele tresări când trecu puntea suspineloră, sin-gurulă drumă, ce ducea dela paiaţă la închisorile Veneţiei. Când se dusese acolo pentru cea din urmă 6ră, se dusese totă pentru ca să întrebe p’ună acusată; însă a-cusatulă acela era fiiulă său, celă din urmă ală său M. şi L. Laszlo lipscană, precum şi la d. H. Zeidner librară. Năsăudă, 24 Augusta 1887. Stimate D-le Redactori ! Studenţii români năsăudenî dela scdlele înalte, precum în anii trecuţi, aşa şi acuma, au arangiată ună bală în 18 Augustă, 4,ua onomasticii a Maiestăţii Sale. îndată după 9 6re sala hotelului „Ra-hova* din Năsăudă, decorată câtă se pote de frumoşii, era îndesuită de 6menî. Ună publică numărosă şi alesă din Năsăudă şi jurii, din Bistriţă, Gherla etc., ne-a onorată cu presenţa, pe lângă tote că timpulă a fostă cam nefavoritoră. BalulO s’a începută cu joculă naţională „Someşana“. Cu deosebită plăcere priveai frum6sa cunună de dâmne şi dom-nişore, precum şi mulţimea de tineri români, cari, veseli de frumseţea unui publică atâtă de alesă, petreceau frăţeşte împreună, cu cea mai mare însufleţire. Cu durere trebue se mă esprimă însă, că costu-mulă naţională românescă a fostă prea puţină represen-tată, mai cu sâmâ considerândă, că domnişârele din ju-rulă Năsăudului s’ar putâ mândri ori şi unde cu frumo-sulă costumă ce se pârlă pe acolo. Puţinele, câte au fostă, au representată însă costumulă naţională cu super-biâ. Intre acestea numără domnele: Susana Mărcuşă din Rodna veche, Luciana Grapini din Rodna nouă, Măriţi Grivasă din Năsăuaă; apoi domnişorele: Rafila Porciusil din Rodna veche, Rafila Rusă din Ida, Măriţi BalanO din Braşfalău, Sabina Pavelea din Năsăudă şi Măriţi Popd din Zagra. Preste totă, balulă a fostă forte animată şi cu ca-racteră românescă; abia la 5 6re diminâţa au părăsită dspeţii sala de dansă, ducăndă cu sine fiăcare cele mai plăcute suvenir!. Musică a fostă escelentă. Acesta ar fi în scurtă succesulă morală ală balului academică din Năsăudă; ce se ţine de succesulă mate rială ală balului, după câtă am înţefosă, ar fi în genere de asemeneu mulţflmitoră; de altcum prea credă, că o-noratulă comitetă arangiatoră de acum îşT va da soco-tâla pe cale (Jiarislică, evitându-se prin acâsta eventualele bănuelt, ce s’ar putâ nasce, şi de cari, durere, n’ami) prea rămasă scutiţi în anulă trecută. Unulă din cei presenţl. Agricultura în Germania. 0 escursiune agricolă făcută la Rosalii 1884 în provincia Sacsoni» Oraşulu Quedlinburgd şi cultura de florî. (Urmare.) încrucişarea e basată [,1a plante, ca şi la omă şi animale, pe diferenţa de secsă, adecă bărbată şi femei Femea are ovariulă, sâu germenele, pe care-lă fructifică fforea bărbâtâscă prin polenulă sâu prafulă său, precum se întâmplă acâsta şi la animale prin spermatozoi. Dife- ' renţa de secsă se vede fârte bine la urzici, cânepă şi j alte plante. Ună firă de cânepă produce numai prafulă cu care să fructifice pe cealaltă, şi acesta e fforea băr- ( bătescă, pe care ţăranii noştri o numescă cânepă de veră, âr cealaltă conţine ovariulă sâu germenile şi după fecundarea de cătră prafulă firului bărbâtescă produce sămânţa, şi acâsta se numesce cânepă de fomnâ. Dâcă n’ar veni prafulă dela Iforea bărbâtâscă, firu!ă femeescO n’ar produce sămânţă, ci ar rămâne sterilă. Aducerea polenului (prafului) pe germenele femeescă se tace prin ajutorulă vântului; vântulă scutură fforea de praffo şi * duce prafulă In depărtare, pe care-lă prinde germenele femeescă prin nisce mic! perl provă4uţî cu zimţi fini. născută, scumpulă său Jacob. Şi fiindă că vinovatulă nu mărturisea crima ce i se împuta, după invitaţia ma- , relui Consiliu, tatălă porunci — astfelă voia legea neîu-păcală — ca Jacob să fiă pusă la tortură. Cum nu se uscase mâna bătrânului Foseari mai nainte d’a iscăli sentinţa aceea barbară? Cu t6te acestea iscăli şi se întorse forte zăpăcită la Paiaţă. Insă oricâtă se grăbea elă, călăii totă mergeau mai iute decâtă densulă şi când punea bătrânulă piciorulfl pe puntea aceea funebră a suspineloră care representa aşa de bine pe guvernulă Veneţiei — ună paiaţă şi o temniţă legate împreună printr’o negră trăsură de unire, puntea suspineloră — aucji ună ţipetă de durere. Ţi-petulă acesta era smulsă din pieptulă bietului Jacob. Bătrânulă doge dete din capă, ca cum ar fi voitO să gonâscâ negrele gânduri, cari îlă munceau; pe urmă înaintândă repede spre sala jdsă, unde-lă aşteptau Martinengo şi delegaţii sfatului celoră 4dce? Francesco Fos-cari tăcu ună semnă de ameninţare şi 4>se încetă: — O! scumpe Jacobe, ai să primesci în curândfl scirea acâsta bună pe pâmântulă exilului! UneltitorulO de căpetenia ală nenorociriloră tale este numai aci in mânile mele; mâ jură că tatălă tău te va răsbuna! Când întră dogele în sala cea mare, unde trebuia să se ia interogatoriulă, fiă-care se sculă în pieiâre cu capulă golă. Bătrânulă doge însă rămase şi elă o clipă în piciâre în pragulă uşii. In sfîrşită 4‘se» luândă unt) scaună: • — ŞedeţI, domniloră, şedinţa este deschisă. (Va urma.) Nr. 183 GAZETA TRANSIVLANIEI. 1887. Acesta nî-o arată forte bine ciicuru^ulfi: spieuiă e bârbalulă, er ştuleulă femeia; firele de pâră ce e*ă din ştuleu au menirea d’a prinde prăfuiţi ce cade de pe spică. Taie din vreme spiculfl, înainte d’a se desvolla flbrea, seu cânepa de verâ şi nu lăsa prin împrejură nici alte fire de cânepă şi eu uruză, şi nu vei ave nici cucuruză şi nici sămânţă de cânepă. La alte plante prafulă bărbăteşti îlă ducă albinele şi alte insecte pe ovarulă fe-meescă, cari se bagă în flori după miere. Nu lăsa pe unfl locâ de triloiu său hirişeă albinele şi alte insecte, şi nu vei prăsi nici unO bobii de sămânţă. Der nu la iote plantele se află aceste părţi genitale pe gre diferite, ci la unele, cum suntă bostanii, erastavetii, suntă in flori diferite, dâr pe aceleaşi fire, de aceea şi vedemă, că unele flori nu producă castraveţi, şi aceste suntă cele băibătescl, pe când celelalte producă. Cele dintâiu însă producă polenulă de fructificare, de care au lipsă cele din urmă. La cele mai multe plante insă ambele genuri suntă împreunate în aceeaşi fibre, pistilulă e germenele seu partea femeiască, er staminile suntă cari dau pra-fulă, partea bărbătâscă, şi acesta e casulă la cele mai multe cereale: grâu, săcară, orză etc. Acum încrucişarea artificială o face ^rădinarulă prin aceea, că nu lasă florile la voia întămplărei, ca albinele, furnicile precum şi alte insecte, să vină să ducă poienulă bărbătescă pe flbrea femeiască, cr elă însuşi ia cu ună mică pâmătufă pulberea de pe florea bărbătâscă, ce-i convine, şi o duce pe flbrea femeiască, ce corâspunde intereseloră şi plăeeriloră lui. Deeâ d. e. flOrea bărbătâscă a fostă de o colbre închisă de totă, âr cea femeiască albă, atunci generaţia ce resultă din încrucişarea loră intrunesce calităţile amândurora în pri vinţa mărimei plenităţii, âr în a colorei stă între ele; şi decă în anulă ală doilea o fructifică âr cu pulberea dela 0 fibre închisă, noua generaţiune va fi şi mai închisă şi astfelă după 2— 3 generaţiunî, grădinarulă va avâ o flore, care va îndeplini tbte calităţile şi condiţiunile aşteptate de elă. Totă în modulă acesta se procede şi la crearea de nouâ tipuri şi varietăţi de pbuie, mere, pere, prune, cireşe etc, mai mari, mai frumose şi mai gustose. In străinătate uu e grădinarul* silitoră, care să nu-ţl pbtă presenta in fiă-eare primăveră forme şi tipuri nouă de flori şi legume. Totă astfelă se procede şi pentru a crea tipuri mai răbdurii, mai trainice, cari să pbtă suporta mai uşoră şi gerurile, d’a face din tomnatice văratice, şi din văratice tomnatice etc. Deşi florile cu colorile şi mirosulă loră ne îndemnau să rămânemă din ce în ce mai multă la ele. der stomaculă nu ne mai permitea, şi la 3 bre după arnâ^i ne intbrserămă acasă, unde ne aştepta erăşl ună piâu40 bogată cu vinuri şi beri a^se, er la urmă 1 şampaniâ. După mesă ne împrăştiarămă ărăşî prin curte şi magazii, ca fiăcare să mai vâdă şi cerceteze încă odată aceea, ce -a plăcută şi l’a interesată mai multă, seu alţii să-şi cumpere şi sămânţe de flori. Pe deplină muiţămiţl şi de cercetârile şi primirea d’aci,' mu'ţâmindo d-loră Dippe pentru ospitalitate, plecarămă să visitâmă mai întâiu biserica şi mănăstirea dornnescă, care era 4'dită pe ună dâlă, şi apoi d’aco'o la gată. Mănăstirea şi biserica aveau f6rt,e multe lucruri frumose de artă antică, odăjdii vechi, etc., în cripta bisericei se află depuse osemintele împăratului Henrică I păsărarulă şi ale fiicei sale, primei sta-riţe a mănăslirei. In faţa bisericei se află casa, în ca:e s’a născută poetulă Klopstock. La 7 bre părâsirămă ş* Quedlinburg-ulă spre a ne îndrepta pe o liniă ferată spre muntele Harz ş: localitatea numită Thale. (Ta uima ) Mulţumită, publică şi dare de seină, asupra oferteioră primite de comitetulti pentru adunarea de ajutore în favorulu incendiaţilor^ din comuna GalaţT. (Urmare.) 17. Din Ţinţarî, prin d-lă Simionă 1. Ian culc seu. notară comunală, 4 fi. 60 cr. dela d-nii: Sr tneonă T. Iancuieseu 50 cr., Comuna Ţinţarî din cassa altodială 1 fl., Ioană Ciolană, primară 50 cr., N. N. 40 cr., ioană Gavrilescu, învăţătoră.50 cr., Moise Scornecke, proprietară 20 cr., Nicolae ComanelO, pioprietară 50 » r., Vasile Strimta. propietarO 20 cr., G* orge Giernadă, pro prietară 20 cr , Parasehiva Ştefană, proprietară 10 cr., Moise Ciolană , proprietară 10 cr., Gregoriu Faltineană, invâţâloră diligente 20 cr. şi Zachin Angelă, proprietară 20 cr. v. a. 18. Din Selişte, prin d-lo Dr. Nicolae Ma eră, protopresbiteră 20 fl. dela d-nii: Nicolau Henţiu, notară 1 fl., llie Neamţu, rotară 10 cr., D, Romană, comerciantă 1 fl., I. Păligradă, economă 20 cr., N. Ro manfi, comercianta 50 cr., D. Bloţă, economă 40 cr., P. Hanciu, economă 1 fl., I. Borcea, faură 40 cr., I. Moga, comercianta 50 cr., I. Comşa sen. comerciantă 1 fl, N. Păligradă, e 1° cutare locă, unde va găsi tbte gata. Când veni Engle-sulă, găsi pe generalulă lângă ună butoiaşă cu pulbere de puşcă. Generalulă se aşe4â liniştită pe butoiaşă, învitândă pe Englesă să facă totă aşa. Apoi Putnam aprinse ună fltilă lungă, ce atârna din butoiă, şi 4>sei că acumă amândoi au aceiaşi sorţi de a se duce tn cer ori în iadă. Englesulă îngălbini, dâr totă mai râmase în acea situaţiă prirnejdibsă, până ce vă4u că fitilulă a-jungea la butoiaşă; elă sari şi se retrase 30 de paşi. VC4ândă însă că Putnam şâde liniştită, se apropie din nou. Putnam îlă primi afabilă 4‘c£adă; »Te-ai ţinută bine. Dâr acesta nu e de câtă ună butoiaşă cu câpă, ală cărei mirosă se vede că nu-lă poţi suferi." Aşa se termină şi ală doilea duelă. Logodnă. — D-lă Nicolae Popă din Nemigea-un-gară, teologă absolută din diecesa Gherlei, şl-a încredinţată în 21 a 1. c. de fiitbre soţiă pe Maria Bălană din Blaşîfalăulă de susă. j Din publctl*) Eu subscrisa declară prin acâsta, că cele cuprinse în raportulă poliţienescă publicată în Nr. 181 ală .Gazetei Transilvaniei*, ca 4lse din partea chelnăriţeloră mele, suntă cu to*ulă neadevărate, debrece în presenţa mea astfelă de lucruri niciodată nu s’au petrecută. In privinţa călătoriei mele la Sibiiu, trebue să amintescă că m’am dusă acolo în afaceri. Ana Minninger, proprietara cafenelei »La câlăreţa de circti* *) Pentru cele cuprinse în acestă rubrică Redac-ţiunea nu e responsabilă. gflg** Numere singuratice din „ Gazeta Transillva-niei"1 ă 5 cr. se potu cumpăra în totungeria lui I. GROSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu. Editoră: lacobă Mnreşianu. Redactorii responsabilă: Dr. Anrel Maresiann, Nr: 183. GAZETA TRANSILVANIEI. 1886. La noua măcelăriă a subscrisului, din Târ-Straelorfl, Nr. 308, se recomandă totu fele carne, bună, prdspStă şi cu preţuri mo- Gfeorge Măsgăreanu, măcelarii. Mersuld trenurilord Valabilu dela I luuiu st. n. 1886. pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Veiuşti-Aradii-lSiidapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung. Predealti-IIiidapesta Trenft Tren Trenft Trenft de persdne accelerat omnibus omnibuB BucurescI — 4.30 - - 7.30 Predsalft j — — — 1.14 — 9.12 — — TimişO — 9.35 — 1.45 Braşovfi | — 10.12 — — 7 20 _ 4 01 2.32 Feldidra 7 57 4.47 — Apatia AugustinO 8.24 8.47 — 528 — — 5.59 — Homorodfl 9.29 — 6 49 — Haşfaleu 9 37 - - 8.35 — 8ighiş6ra j 10 53 9 02 — 11.00 9.12 — Elisabetopolo 1134 — 9 56 — MediaşO 12.03 — 10.37 — Copsa mică Micăsasa 12.26 12.42 10.59 11.16 11.37 — Blaşiu 1.11 — 12.16 — Crăciunelft 1.23 — 12.33 — Toiuşft . AiudO 2.06 2.27 1 1.51 2.18 VinţulO de susO 2.49 2 56 — 2.48 — Uidra — 2 56 — Cacerdea 3.12 — 3 64 — fthirisft 3.46 — 4 51 — Apahida 5.01 — 5.28 Trenu de OUşi» \ 5.21 — 5 56 persone — 6.01 — 6 37 Nedeşdu — 6.19 — 6.58 Ghirbâu — — — 7.14 AghirişO — — — 7.29 Stana — — — 7.56 H’iiedmO — 7.12 — 8.18 tirada — 7.41 — 858 Bucia — — — 9.15; Bratca -w- — — 9.34 VadO — 8.20 — 9 53 Mezd-Telegd — 8.46 — 10 28 Fugyi-Vâsârhely Veneţia-Orătjii — 9.11 Trenă de peraftne 10 47 10.57 11.07 Oradia-mare | — 9.16 10.50 11.19 P. Lidăay — 10.37 1.33 1.16 Siolnok Bada-peata — 12.20 4.24 3.29( 2.15 10.05 6.33 Viena > — — 2.15 ( 8.00 — Budapesta—Fredeală Trenft Tren Trenft Trenft | Trenft de pers. accelerat de pers. de i persdne j omnibus Viena 11.10 — — i Budapesta 7.40 2.— 7.40 618 — Szolnok îl.05 4.05 10.42 9.38 — P. Ladâny 2 02 5.47 2.02 12.02 — Oradea mare 4.î2 7.11 4.78 2.01 — Venţia-Orătjii — — — 2 08 Fudi-Oşorheiu — — — 2 19 — Teleagu — 7.33 — 2.41 — VadO — 8.04 — 3.24 — Bratca — — — 3.47 — Bucia — — — 4.07 — Ciucia — 8.58 — 4.33 — Huiedin — 9.28 — 5.15 — Stana — — — 5.33 — Aghiriş — — — 5.53 — Glăibău — — — 6.05 — Nedişu — — — 6.20 -- Ciuşiu f 11.00 10.31 — 6.38 7.08 Apahtda 11 19 — — 7.36 Ghiriş 12 33 — — 9.16 Cacerdea 1.01 — — — 9.53 1.11 — — 10.— Ui6ra 1.18 — — 10.09 VinţulO de susti 1.05 — — 10.19 Amdfl 1.46 — — 10.48 îeiaştt 2 25 — — — 11.55 GrăciunelO Blaşă 2.50 — — 12.34 303 - — — 12.52 sViicăs&sa 3.35 — — 1.34 Cepşa mie 4.01 — -— — 2.13 MediaşO 4.20 _ — — 2.46 Ciisabetopole 4.55 - — — 3.31 igişâjCfi 5.42 — — — 4.32 Homorod Augustinu Apatia Feldi6ra BraşovS TimişG Prodealu BucurescI 7.27 8.08 8.36 9*06 9.46 Nota: Orele de ndpte suntfi cele dintre liniile grdse. 5.37 — .— 1.55 6.20 2.53 6.47 11.30 3.28 9.35 7.43 8.23 9.02 9.52 Tipografia ALEXI Braşovă. Hftrtia din fabrica lui Martin Kopony, ZemescI Teiuşft- lradă«Bu (5°/o) . • 87— 87V. Banca naţională a României 500 Lei — Ac. de asig. Dacia-Rom. — — « » * Naţională — — Aură contra bilete de bancă . . 14. Vi 15.»/* Bancnote austriace contra aură. 2.01 2.02 Cursuiu pieţei Braşovu din 31 AugustQ st. n. 1887. Bancnote românesci . . • • Cump . 8.66 Vând 1. 8.70 Argint românesc . . . » 8.60 • 8.65 Napoleon-d’orî .... > 9.95 0 10.- Lire turcescl » 11.23 » 11.27 Imperiali » 10.22 » 10.26 Galbeni 1 5 26 » 5.90 Scrisurile fonc. «Albina» 6°/0 * * 101.— J» 102.-- n * n 5°/0 98.— - 99.- Ruble RusescI .... 108.— » 110.- Discontulă . . . » 7—10°/» pe ană. ABONAMENTE la „§azeta transilvaniei" se potu face cu începerea dale*l şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorft prin mandate poştale. Adresele ne rugămil a ni se trimite esactă ară tău du - se şi posta ultimă. Preţulu abonamentului este: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni...........3 fi. — „ şăse luni...........6 fl. — „ unii anii............12fl. — Pentru România şi străinătate: „ pe trei luni...........10 franci „ şăse luni..............20 ,, „ unii ană...............40 ,, Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei." Tursolâ '* bars& do Tfte&a. din 30 Augusto st, n. 1887. Rentă de aurfi B°/0 . . . 100 90 Rentă de hărtift 5°/0 . . 97.35 împrumutul 0 căilorO ferate ungare...............150.73 Amortisarea datoriei căi-i lord (erate de ostO ung. (1-ma emisiune) . . . 98.20 Amortisarea datoriei căi-lortl ferate de ostO ung. (2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostO ung. (3-a emisiune) .... 115 — Bonuri rurale ungare . . 10460 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.60 Bcinurl rurale Banat-Ti- nuşO ................10450 Bonuri cu cl. de sortare 104.50 Bonuri rurale transilvane 104 50 Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de vină ung................100.50 hnprumutulG cu premiu ung.....................121.60 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124 60 Renta de hărtiă austriacă 81 50 Renta de arg. austr. . . 82.50 Renta de aurO austr. . . 112 60 Losurile din 1860 . . . 135.75 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 886 — Act. băncel de creditO ung. 286.50 Act. băncel de creditO austr.282 30 ArgintulG ■—. — Galbinl împărătesc! . i . . . 5.94 Napoleon-d’orI .... 9.95 Mărci 100 împ. germ. . . 61.55 Londra 10 Livres sterlinge 125.75 * * Avisu d-loru abonaţii Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să bineyoiască a scrie pe cuponulil mandatului postalu şi numerii de pe făşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. Dăcă se iveseă iregularităţi la primirea diarului onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediaţii prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze. ADMINISTE. „GAZ. TE ANS “ |