REDIOŢICITKA ŞI ADMIHriNTRAŢIUNEA i BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>l. He un# anii 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei In ni 3 fior. Bom&nift şi strftluâtate: Pe an ti 40 fr., na şAse luni 30 fr.. ne tr«v? în»’* !!> frânei. S£ PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. v* -------- ANULU L. i*BI1UHILEi O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare *url»cr> nu BHrna^ov — ^anuforlpts nu ca retrimltfi. Ni 181 Mercuri, 19 (31) 1887. Braşovti, 18 Augusta 1887. „T5t,ă pasărea pe limba ei pere,u <}ice unu proverbu, pe care nu-lO putemfl mai bine aplica decâtâ la acea clasă de Unguri, născuţi şi fă-I cuţl, cari ca fariseii şi vameşii se lapădă, când i-apucl de scurţii, de tendinţele şi scopurile duş-măndse ce li se atribue faţă cu naţionalităţile, pentru ca apoi în pressa loru nenţelăsă de streini, în adunări şi ori unde potO, să cultive şi să nutrăscâ cea mai mare duşmăniă pentru Nemaghiari şi la orice ocasiune binevenită să o şi manifeste punândâ în esecutare acele tendinţe şi scopuri. Cine nu scie că de câte-orl le-amu demascată tendinţele şi scopurile acestoră pretinşi liberali şi civilisatori, toţi au sărită să se bată cu pumnii în peptă şi să jure, cei mai mulţi pe tal-mudă, că nici prin minte nu le trece a ne lovi în ce avemă mai scumpă, în limba şi naţionalitatea ndstră, în esistenţa ndstră ca ceea ce sun-tenni, pentru ca a doua Ţi păcatele loru să le dea de golă răutatea inimei loră şi acţiunile ce se pregfttescii a le întreprinde contra Nemaghia-riloră ? Şi aceste scene de nevinovăţia fariseică şi vămeşăscă le repetă mai pe fiă-care Ţi, atâtă gu-vernulă cu organele sale din ţărâ, câtă şi acea parte din societatea ungurăscă, care sub adăpos-tulă „reuniuniloră de cultură11 lucrăză la dă-răpânarea esistenţei naţionale a Nemaghiariloră. Avemă dovedi nouă despre tendinţele şi sco purile aceloră reuniuni, numite Kulturegyleturî. Şi dovezile sunt.ă cu atâtu mai preţidse cu câtă, fiindu unguresc!, de rendulă acesta, mai multă ca ori şi când, se spune curată şi limpede ce urmărescă acele reuniuni, în fruntea cărora stau fişpanii şi pe care guvernul ă le sprijinesce, chiar miniştrii fiindă membri ai acelora. In 26 Augustă n. Kulturegyletulu din Ungaria de susă — între membrii căruia figurăzâ şi ministrulă Trefort — şl-a ţinută adunarea s’a generală în Neusohl. Etă ce se Ţiee într’o dare de sămă făcută în oficiosulu „Pester Lloydu de Duminecă 28 Augustu despre acestă adunare şi despre scopurile reuniunei; Reuniunea de cultură din Ungaria de susă nisu-esce a deştepta şi însufleţi între locuitorii de limbă nemaghiară ai comitafeloră Arva, Barş, Hont, Liptau, Ne-ograd, Neutra, Pojună, Trenein, Turoţă şi Sohl, mai departe ai oraşeloră Şitnniţ şi Diln spiritulă naţională prin înfiinţarea de asiluri (grădini) de copii, de scăle elemen tare şi super ore .. Pe cei presenţi (la adunare) i-a sa lutată fişpanulă comitatului Sohl Radvanszky, vorbindă despre nobila chemare şi despre ţelurile măreţe ale reuniune^ a cărei problemă e : a contopi pe cetăţenii terii intr'o unitate naţională.... In acelaşi timpă scriitorii şi artiştii unguri cutrierau Ardealulă mergendu spre Sepsi-Sân-Georgy ca să asiste la adunarea generală a Kul-turegyletului ardelănu. Şi pe când compatrioţii noştri Saşi se pregătău să-i primăscâ cu zale şi ţimbale şi se-i admire, creŢându, p6te, că le va schimba agitatoriloru unguri pe viitorii firea, pe atunci oficiosulă „Nemzet“ Nr. 228 dela 20 Augustă publica unu articula ală unuia dintre apostolii maghiarisărei, ală lui Gusta v Beksics, în care se Ţice: In Ardeală se află o societate dîvisată după rassă, religiune şi naţional’tate, isolată una de alta. Acestă societate trebue contopită sub supremaţia rassei maghiare. Acesta se p6te ajunge numai prin cultură şi bunăstare. De aceea are dreptate distinsulă fîşpanu ală Săcuiloră, Iosefă Potha, când cere cu deosebire pentru ţăra Săcu-iloră institute de invăţămăntă, căci altmintrelea se va desvolta cultura în ţinuturile săsescl şi românesc!, te-renulă săsescă şi românescă va lua avântă, pe când adevărata ţeră a maghiarismului dincolo de Muntele Craiului, ţâra Săcuiloră, decade şi acâsta ar fi fatală pentru causa maghiară in Ardeală. 0 industria des- voltată în mână maghiară ar aduce naţionalităţile tocmai aşa în dependinţă de societatea maghiară, ca odi-nibră fendalismuiu. De asemenea caracterulă maghiară ală proprietăţii de pământă este ună interesă de primul rangă... Ţera Săcuiloră e cheia Ardealului nu numai in privinţa strategică, ci şi economică şi politică. A desvolta industria în Ardeală şi mai alesă in Ţera Săcuiloră însemnâză atâta câtă a îmulţi poporaţi-unea de aco'o, care soade şi emigreză, atâta câtă a îmbogăţi acolo societatea maghiară, atâta câtă a asigura rolulă conducătoră nu num ii statului maghiară, ci totodată şi societăţii maghiare, atâta câtă a crea oraşe industriale maghiare ori civilisaţiune maghiară dincolo de Muntele Craiului, ori atâta câtă a resolva cestiunea maghiară. Asupra acestui obiectă să se gândescă scriitorii şi artiştii unguri in timpulă escursiunei loră. Acesta-i programulu guvernului şi alu societăţii maghiare kulturegyletiste pentru resol-varea cestiunei Ardealului, a cărei esistenţă din nou o adeveresce fdia ofieidsâ ungurâscă. Programă precisă şi concisă : peste lVa milidne Români şi 2 sute mii Saşi s6 se contopăscă în 6 sute mii Maghiari ai Ardealului, în cari suntă socotiţi şi cele 2 sute de mii de Jidovi; apoi să trăcâ pămentulu şi industria ardelenăscă în proprietatea şi în mânile Maghiariloră, să se creeze şcăle maghiare, să reînvieze feudalismulă şi ătă că scapă Ardealulă de soboli! Dăr pretinşii civilisatori ai Orientului şi-au făcută socotăla fără birtaşă. Uită că statulă nu suntă Maghiarii şi Maghiarii nu suntu statulă, uită că cultura maghiară intolerantă, neliberală şi persecutăre nu se potrivesce cu firea Românului care iubesce libertatea, dreptatea şi echitatea; uită că Românului îi place căciula, ţundra şi opinca ; uită că Românului îi place să-şi a-d6rmâ şi să şî desmerde copilulă cântându-i şi grăindu-i românesce; uită că-i place numirile românesc! ale oraşeloră şi sateloru, ale rîuriloră şi munţiloră, ale văiloru şi colniceloră; uită’n fine că nu esistă putere pe pâmentă care să-lu facă să renunţe la limba şi naţionalitatea sa, la portulă şi datinele sale, la postulatele şi drepturile sale. Se înşălă amară, guvernă şi kulturegyletiştî ca şi scriitori şi artişti, dăcă credă că cu porniri asiatice, cu măsuri ilegale, cu agitaţiuni şi persecuţiunl violente contra nationalităţiloră nemaghiare din Ardeală, şi mai alesă contra Români loră, voră resolva cestiunea Ardealului! Le-amă declarată noi Românii de atâtea ori Unguriloră dela putere, şi le declarâmă din nou, că numai împlinirea postulateloră năstre şi numai redobândirea drepturiloră ndstre voră resolva cestiunea Ardealului. Ceşti anea bulgară. După o telegramă din Sofia, situaţiunea se înfăţi-şeză în momentulă de faţă astfelă: Din punctulu de vedere exteriorii, impre-siunea prodi să de atitudinea Franeiei, Rusiei, Germaniei şi a Porţei a fostă destulă de viă în primulu momentă în cercurile oficiale bulgare. Ea s’a schimbată aŢl. Lumea pare din ce în ce mai convinsă, că negociările începute de P6rtă cu Rusia în privinţa generalului Ehrnrooth, şi cele ce voră urma cu alte puteri, voră avă ună altă resultatu decâtă manţinerea statului quo, din causâ, că se voră opune Austria, Englitera şi Italia la măsurile de coerciţiune ce ar pută fi propuse. Acăsta e nota dominătăre la persănele politice bulgare în generală. Dăcă e puţină temere de o acţiune exteriără, lumea se aştăptă cu tăte astea la aceea ca Rusia să provăce, în lipsa intervenim sale personale său mixte, câte-va răscăle din partea emigraţiloru şi a membriloră oposiţiei. Numai prin acestă mijlocă, mai multă decâtă printr’o acţiune ce ar face să nască, — după cum se crede, — coua- plicaţiuni europene, Rusia ar înţelege să ajungă la ţinta proiecteloră sale în Bulgaria. Au circulată deja sgomote în privinţa <5re-căroră mişcări ce s’ar fi produsă ia graniţele sârbescl. Autorităţile militare bulgare spună, că au luată mari precauţiunî, ăr opiniunea cercu-riloră oficiale este că orl-ce mişcare ar fi fără isbândă. Inăuntrulu Bulgariei situaţiunea este destulă de complicată. Fără a. socoti uneltirile Zankoviş-tiloră, cari se voră vedă în curândă favorisate de ridicarea stărei de asediu în momentulă alegerilor Q, suntă şi divisărl de persăne cari vatămă consolidărei noului regimu. E temere totuşi că elementele ce voră compune ministeriulă nu voră avă destulă influenţă asupra ţărei, pentru a pre-sida la alegeri. Trebue să se adauge, ca causă de natură a spori crisa, situaţiunea personală a prinţului faţă cu armata şi cu ămenii politici. Ei nu se cu-noscă încă şi potă fi supărări, înainte ca şi unii şi alţii să se cunăscă seriosă. Cercurile oficiale din Berlină socotescă in-tervenirea militărăscă a Rusiei în Bulgaria ca aprăpe sigură, dăcă Turcia nu o va lua înainte, său nu va lucra în modă energică contra prinţului de Coburg. Ca ce trâesce Maghiarulti? La acăstă întrebare răspunde „Egyetărtăs“ Nr. 232 dela 25 Augustă, în articululă său de fondă, astfelă: Cu ce trâesce Maghiarulă? Apoi, (Jău, trăesce şi ela cu ce pote. Mănâncă dăcă are ce, ăr decă n’are, flămânzesce. Suntă şi Maghiari de aceia, cari mai de multe orî rabdă făme, decâtâ se satură bine. Şi chiar decă mănâncă ceva, nu mănâncă o mâncare nutritivă, care să dea omului putere. In unele părţi ale ţerei, cartofii (picioicile, perele de pământfl) suntO principalul articula de nutrire. Afară de acestea puţină bobă, cucuruză, âr vera pere pădureţe. Borşulă, despre care unii Z'că, că e mâncare, ba încă că te şi poţi sătura bine cu elă, pe unele locuri mai adesea îlă afli pe măsa săracului, decâtă pânea. »Egyetărtăs< declară, că le susţine acestea pe basa esperienţeloră câştigate de astfelă de bărbaţi, cari trăescâ in atingere cu poporulă, cari suntâ îngrijaţl de sărtea aceluia şi cari urmărescă cu atenţiune năcasurile poporului. Preşedintele biuroului de statistică, Carolă Keleti, a scrisă ună opă, în care tractăză din punctă de vedere scienţifică cestiunea acăsta. »Egyetărtăs« salută cu bu-curiă apariţiunea acestui opă, der — multe putemă învăţa din opuiă acesta. Paternă învăţa aceea, că o parte a poporului ungures ;ă se nutresce fărte sărâcăciosu şi că aserţiunea, că poporulâun-gurescâ trăesce mai binedecâtă popărele din alte ţări, în genere Zisă, nu este alta decâtâ o poveste*. Constată mai departe fdia ungurescă, că în unele ţinuturi ale ţării partea mai săracă a poporului abia decă gustă carnea. In Maramureşâ, nutrimenfulâ priDci-pa!ă — afară de cucuruză — consiste în bobâ, varZă (curethiu), picioicî, cepâ şi pere pădureţe. In Sătmarâ mănâncă dimineţa pâne cu căpă, la amăZâ verdeţuri, pe cari le fierbă cu uleiu de florea sbrelui. In Sălagiu mănâncă mai vîrtosâ mămăligă, bobâ şi sîrnburl de bostan, carne arareori gustă chiar şi în Zile de sărbătbre. Intregă populaţiunea nu consumă de persdcă mâi multă ca 7.3 kilgr. carne de vită pe ană. Va să Z,c& Î00 de omeni mănâncă pe Z' 2 kilgr. carne; din aceşti Nr. 181 G AZET AJTRANSIL V ANIEI. 1887. 1 100 de 6menî voră fi p6te 10, din cei mai bogaţi, cari mănâncă cele 2 klgr. de carne, er restulO de 90 nu mănâncă din carne p6te nici o bucălură. Din carnea de porcii se vinii pe omQ 10 klgr. pe anii, din cea de oiă mai puţina ca 3 klgr.; din lapte asemenea nu se vina mai multa ca 31 litre de oma pe ana, prin urmare pe 10 (|ile mai puţina de o litră. Şi mai rău trăesca locuitorii comitatului Arva; mâncările fiinda seci. se consumă multa; nutrementulO de o persdnă se socotesce în 706 klgr., dintre cari abia 29 grame albuminose. Din t6te cărnurile la olaltă socotite una oma abia consumă în comitatula acesta 10 klgr. pe ana. Aci însă mai mănâncă omenii şi ceva pâne de grâu, dăr sunta comitate, unde poporula, peste tota (fisa, nu mănâncă pâne de grâu, aşa d. e. sunta comitatele Turocz, Lipto, Zemplina şi Ungă. In comitatula Trencina se consumă de personă mai multă ca o majă metrică pâne de ovăsă, er în comitatele Sâros, Se-pes şi Nyitra mai multa ca 80 klgr. Piciocî în cornita-tula Trecină, Ârva, Lipto şi Turocz se consumă de personă mai multă ca 2 măji metrice. La datele pănă aci (Jtse, „Egyeterfes“ mai adauge, că vină se consumă în proporţia mică, er vinarsa seu rachiu în proporţia mare. In comitatele susa 4'se âbia se vină 5 litre de vină pentru una orna pe anO, tota asemenea şi în comitatele Hunedărei şi TreiscaunelorO, în timpa ce vinarsa se consumă pe anO peste 40 de litre de personă, nu numai în multele comitate de mai sustt, ci şi In comitatula Bihorului, comitatula Hajdu, comitatula Ternavei mici şi ală Sibiiului. După aducerea acestora date, »Egyetârtăs" îşî es-plică uşoră causa atâtora corpuri amărâte şi netrebnice, ce se observă la tânăra generaţiă cu ocasiunea asentă-rilord. Din o miiă de tineri, în comitatula CaraşO-Se-verină şi Arada, mai multă de 550 trebue să se respingă, 6r în comitatele Hajdu, Sălagiu, Gojocna, Mara-murăşa, Timişa, Pojuna, Nyiţra de asemenea mai bine de jumătate nu se potă înrola pentru miliţia. • Fărte tristeesperienţe sunta t6te acestea», —sfîr-şesce tăia ungurâscă. — Ele arată, că poporulă este fdrte sărăcită, ori câta se silescfi omenii guvernului să documenteze, că înotâma în lapte şi unt a. Ba ama a-junsa pănă acolo, că nu mai putemQ se privimă lucru rile în neactivitate, dâcă nu vrema să ajungemD timpula, în care rassa să prindă a degenera şi a se nimici.“ La aceste preţidse mărturisiri unguresc! vomă reveni. SCHi-I LE PILEI. Ministrula unguresca de agricultură, in lustriă şi co-merţa a încuviinţata, ca comuna Veneţia inferiără d n comit. Făgăraşului să aibă trei [târguri anuale: în 3 Martie, 28 Augusta şi în 20Noemvre; oraşulO Deşiu două târguri anuale, anume Mercur! şi Joi după 5 Februarie, şi Mercur! şi Joi între 18 şi 24 Septemvre terg de vite şi porci; comuna MiheşuîQ de Cârnpiă din comit. Turda-Arieşa târga de săptămână Joia. —x— Trenurile om ni bus Nr. 1813 şi 1814, care circulă între Sibiiu şi Ocna Sibiiului, cu 4»ua de 1 Septemvre se sistâză. —x — La cererea sa, subjudele Antona Columbana dela judecătoria cercuală din Blaşiu e transferată la judecătoria cercuală din AiudD. —x— in Sibiiu s’a deschisă pentru câtva timpa o es-posiţiă de arte săsâscă, la care sunta espuse obiecte di pictură, sculptură, architecturâ. In filele acestea vora apără în editura Librăriei N. I. Ciurcu în Braşova urmăfOrele cărţi didactice pen-trn şcdlele poporale române: I. Dariu, Elemente de Fisică, pentru scolele poporale cu mai multe figuri intercalate în texte.. Preţuia unui exemplara legata 30 cr I. Dariu, Geografia patriei şi elemente din geografia universală, pentru scdlele poporale române. Cu 12 figuri şi mapa Ungariei colorată şi împărţită în comitate. Preţuia broşatu 25 cr., legată 30 cruceri. I. Dariu, Istoria patriei şi elemente din Istoria universală, pentru scălele poporale române, tractată după metodulO biografica in două cursuri concentrice cu por tretele mai multora regenţi şi bărbaţi aleşi. Preţuia broşata 20 cr. legata 25 cr, Aceste ' cărţi didactice pentru scolele poporale române sunta lucrate după cerinţele celui mai nou plana ministeriala. Făgăraşă, 13 Augusta, 1887, st. V. Domnule RedactorO ! Despre producţiunea literară şi musicală a tinerimei studiose din FăgăraşO şi jura, dată In favorulă societăţei »Progresula“ de aici, aţi luata notiţă şi în coldnele preţuitului 4>ard «Gazeta Transilvaniei», Nr. 155, dela 16/28 Iulie a. c., eventuala despre concertula improvisatO de aceştia cu ajutorula pe neaşteptate alQ d-lord IacobO Mureşianu, profesore la gimnasiulO din Blaşiu, şi TraianO Mureşianu, aca-demistO de sculptură în Munchen, la 31 Iulie a. c. st. n., în hotelulO „Lauritsch® din FăgăraşO. Vâijânda însâ că nimenea mai competenta n’a prinsa condeiula ca să facă o dare de sâmă, îmî iau îndrăsnâlă după puţina-ml pricepere a relata eu următorele: încă din anula trecuta tinerimea studiăsă de pre lângă Făgâraşa a făcuta una începută în direcţiunea a-câsta, aranjânda ei de ei o producţiune literară» care după împrejurări a reuşita în moda mulţămilorO. In anula acesta tinerimea venită dela studiu — ze-losă cum e — a voita să dovedesoâ mai multa ca în anula trecuta, şi astfela s’a concentrata după esamene aci în FăgăraşO, şi prin producţiunea arătată a dovedita, că voinţă se fiă, şi ea (tinerimea) pote face multa — forte multa. Şi cum nu ? oânda în Sibiiu şi Blaşiu tinerii studenţi de acum au ocasiune a se adăpa de cu-noscinţe în musica vocală şi instrumentală dela profesori ca George Dima şi lacoba Mureşianu? încă pănă erau la studiu în Sibiiu, Blaşiu şi Braşova, tinerii Olteni prin epistole unii către alţii şi-au formata programula p r o d u c ţ i u n eî 1 i ter a r e-m u s i ca le publicata in Nr. 155 alQ acestei foi, care programa însă, din împrejurarea, tă tinerimea adunată în Făgăraşa pentru pregătire, a avuta fericirea sâ salute în mijloculO ei pâ simpaticii d-nî: IacobO Mureşianu şi TraianO Mureşianu, car! veniseră pentru a-i asculta şi cari au binevoita să ia parte şi activă la aceslă producţiune, s’a schimbata astfela, că partea literară din programa s’a lăsata afară, şi în locuia ei s’au pusO cinci puncte nouă — părţi de musica vocală şi instrumentală — esecutale de noii os-peţî, şi aşa producţiunea a devenita curata numai „con cer ta.“ Concertula acesta fiinda avisata din nou publicului FâgărâşanO, că adecă producţiunea tinerimei se comple- tâză şi cu producţiunea noilora dspeţl bineveniţi, încă de timpuriu sera, sala cea mare a hotelului numita era plină de publicula inteligenta fără deosebire de naţionalitate din FăgăraşO, şi parte mică şi din juiO. Rău face inteliginţa ndstrâ din jurulQ Făgăraşului, că nu sprijinesce astfela de întreprinderi salutare ale tinerilorO eşiţî din sînulO lord. Nicolae S. ŞerbanD de Voila, studenta de jură în Buda-Pesta, ca preşedinte alo comitetului aranjatoi-O a premersO concertula cu unO cuvânta de deschidere. A urmata esecutarea programului: 1. Reîntdr cerea rândunelei, comp. de Ia-cobO Mureşianu şi Uite mama, cântate în patru voci de corulO tinerimei. CorulO s’a condusă de clericulo abs. losifa Mora-riu din Feldi6ra în ţâra Bârsei, şi deşi era compusa numai din 10 persdne, totuşi a satisfăcuta pe deplina au-(jitorilorO. 2. Solo de fia u tă, executata de Valeriu P. Comşa, cleric u curs. IV-lea în Blaşiu. D-nula Valeriu Comşa a doveditO încă dela producţiunea anului trecuta, că e bună flautiste, der în anula acesta dexteritatea sa în acesta instrumenta musicală a culminată, esecutândQ una dintre cele mai grele compuneri din cânfecile românesc!. 3. Vi sul a meu, —romanţă, s’a cântată solo de Ioanâ Bârsana, clericO curs. III, şi s’a acompaniata pe violină de losifa Morariu, clericO abs. 4. Cucuruză cu f6ia ’n susă, acesta cântecO populară s’a esecutatO fârte bine de corulO tinerimei. 5. Doina, solo de flaulă cu acompaniamente, s’a esecutatO în moda esemplarO de clericulo abs. IosifO Morariu. D nulă IosifO Morariu a contribuita multă Ia reuşita producţiunei, căci pe lângă aceea că a luată parte activă în programula tinerilorO Olteni, dar totdeodată a condusO şi corulO acestora, instruindă în FăgăraşO pre acesta corO cu trei (}ile înainte de producţiune. 6 Te-ai dusă iubit’o, romanţă, s’a cântată solo de Cornelia Popa de Galaţi, studenta abs., acompaniata pe violină de losifa Morariu cler. abs. 7. Română verde ca stejarul a, comp. de lacoba Mureşianu. Cu acâstă frumdsâ cântare a păşită mai întâiu simpaticulO d-nă profesoră lacoba Mureşianu înaintea publicului alesă din Făgăraşa, esecutându-o des-tera şi uşor a pe piano. Era de admirata puterea artistică cu care scia d-nulQ profesoră Mureşianu să producă cele mai încântătore variaţiunî prin bătaia pe piano în cântarea numită. 8. E r n a n i de Verdi, solo-bariton. Acesta cântece italiana l’a esejutata d-nu!a Traiană Mureşianu, aca-demistulă. O voce mai puternică şi totodată curată de baritonă ca a domnului Traiană Mureşiauu n’am aurită. Aplausele frenetice ale publicului asistenta nu voiau sâ mai înceteze pănă cândă simpaticulă cântăreţQ n’a venita să mulţămescă. 9. Rapsodie românescă, comp. de lacobă Mureşianu. Acesta a fosta ală doilea şi cela- din urmă cântecă adevărata românescă esecutatO de d-nula profesore lacoba Mureşianu. Nu *sunt în stare să cualificO rosultatulă cân'ărilorO esecutate de d-nula profesorO Mureşianu şi fratele dânsului, Traiană, în concertula de faţă, ci despre acela Iasă să vorbâseâ publicula fosta presenta, care le-a autjitâ şi care nu mai înceta cu aplausele. 10. Nu plânge, de IacobO Mureşianu şi Retrasa de ochii 1 urnei de Mezzelti, au fosta cele din urmă cântece esecutate solo de d nula TraianO Mureşianu acompaniata pe piano de d nula profesorO Mureşianu. 11. Cor dna cufundată şi In pădure, ca FOILETON U. (39) —---- Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de Ioanu S. Spartali. XIV. Intre doi nori. — Mă ducO, stăpâne! — încă ceva!... (jdse Foscari.... TenărulO Felice pdle aşa slaba, cum este să se înfăţişeze la palatulC ducalO îndată ce-i vomO porunci? — Speră că da, Alteţă! — Să fiă gata pentru când îlO voind chema şi o să-10 chemămă curândd! dise Foscari. Mititica Fiametta eşi din palatula ducală cu puţine ilusii despre atotputernicia care credea ea că este prin-cipalulO apanagiu ala unui prinţO ald Veneţiei, însă cu cea mai mare încredere în făgăduiala dogelui Francesco Foscari. Intr’asta, cela puţind, ea nu se înşela, fiindO că îndată ce se întruni SenatulO în <}iua aceea în sala Marelui Consiliu, dogele se înfăţişă declarândă senatorilorO că are să le comunice ceva de cea mai mare însem nătate. I se dete numai decăta cuvântuld şi, fără mâniâ, fără patimă aparentă, bâtrânu'O doge spuse atunci tâte acusaţiunile cari apăsau pe podestatuld Padovei, fără să ascundă nicidecum chipula cum o biată femeiă din po-pora adusese la picioiele tronului denunţarea aceea. Când s’aşe(jâ dogele, du^â ce făcu ape'a la dreptatea Senatului, toţi senatorii cari ascultaseră pe Fran cesco Foscari într’o tăcere reîigibsă, se uitau unuia la altuia fără să 4ică nici o vorbă şi păreau încremeniţi, învinovăţirea era aşa de hotărită, aşa de netedă, şi Felice aşa de cunoscute, încâtd se părea cu neputinţă îndoiala despre acusările acestea aduse podestatului. Aşa că cu tbtă dorinţa prea fi reşcă d’a fugi d’uuO srandala ce s’ar fi răsfrânta în parte şi peste dânşii, senatorii simţeau câta de greu era ca sâ iasă Martinengo spălata din ancheta ce era să se deschidă. Singura Jacob Lo-redano avu euragiulO să ridice vocea ca să apere pe po-destatula învinuita. — Eu nu mă îndoescă, — cjlise densulO, — că, in afacerea acesta, unde este angajată aşa de tare onorea unui patricianO, dogele nu are numai dorinţa să facă să triumfe dreptatea şi adevâruld, dăr pe cine se baseză pân’aci prea grelele acusărî ridicate în potriva unui bărbate aşa de însemnata ca podestatula Padovei? Pe spusele unei slujnice. — Aveţi sâ vedeţi o altă mărturiâ de care vă garanteze că nu aveţi să vă îndoiţi: şi anume mărturia victimei, care va veni sâ depue în potriva călăului său! dise dogele cu 6re-care aprindere. Francesco Foscari făcu unii semna: uşa care da în apartamentele sale se deschise şi Felice Badoer se ivi in uşă. TânărulO patrieianâ, susţinuta de unuia din’re ofiţerii dogelui, înainta pănă in mijloculO pretoriului; însă, şi decă călcătura-i era şovâitore, privirea pe care o plimba peste fotă Adunarea era sigură. După ce se mai potoli puţina mişcarea de interesa şi djs compătimire care la primise la intrare, fu invitata ca să vorbescă şi să -şl expue plângerile, să se mărgi-nescă la fapte, fără să le însoţâscă de nici unO comentariu. Felice Badoer, după ce salută augusta adunare, povesti atunci forte limpede tota ce se petrecuse dela plecarea sa din Padova pănă în momentula când era sâ se înece. Sfîrşi (jicenda : — BănuescO forte multa că podestatula a voita să mă sdrobescă in stradele Padovei, c’a încercata sâ mâ arejă de viu în sătulo Cento, că a... — Mârginesce-te la faptele pe cari le poţi proba. ...Nouă nu ne trebue bănuell lipsite de probe! cjise preşedintele Senatului. — Fie!... Ei bine, fără a mai socoti pe gondolie-ruîo Ricardo, pe care podestatula l’a lovita pe la spate cu pumnalulO, la Isola Bella, afirma şi jura că a vruta să mă înece în lacula de Garda, isbindu-mă în capâ cu o vîslâ, în momentula când încercam să mă suiu în luntrea, în care scăpase cla pe fiica Adriaticei! doi saci ev sămânţă de resedă, atunci, când deja erau sămânate la vr’o 100 de morgen-e, afară de ceea ce vânduseră prin Germania şi străinătate. Erai mulţumită numai să te plimbi dintr’o odaiă într’alta, să ve4î lucruri ce nu ţi ai fi pututO închipui nici-odată! Câta privesce înventarulâ mobila, boi nu ţinâu ci numai cai, câţiva armăsari de prăsilă, o frumâsă colec-ţinne de mânzi de câte 2—3 ani, 16 cai de şea şi nisce cai mari, greoi, pentru muncă. Pentru ca nenumăratele păstări şi curpenî de flori să le p6tă folosi cum se cade ţineau vr’o 2 turme de oi — rassă de carne —, pe cari tocmai atunci le tundeau. Pentru ca să îndese şi bătu-câscă gunoiula, spre ala feri de intrarea aerului şi de perderî, sc6la de călărită (manegiulO) o făcuseră pe gunoiu, şi în fiăcare 4' alergau pe elâ mân4ii şi caii jde lucsO. Semenţele le scota dm păstări şi capsule parte cu maşina de treeratO şi parte cu mâna. Măşina de treerată era zidită în 4le în mânile chelneriţelcrd sale, şi petrece de presentâ în Sibiiu la amantulâ ei, poliţia a făcuta paşii necesari ca să închidă acesta locala în în-teresula moralului publica şi să espuiseze din oraşO a-câstâ neghină. In ndptea de 28 spre 29 1. c. făptuitori necunoscuţi pătrunseră, deschi4ând0 uşa cu puterea, în bucătăria (cuina) de veră a casei cu Nro. 277 din uliţa funa-rilorO, luânda o piuliţă cu pisâluga, o cratiţă albastră de •apte, o 6iă plină cu untură de porcO şi bani în valdre de 15 cr. S’a ordonata deja prinderea hoţilorO. Luni dimineţa trecu o birjă de piaţă în Braşovula vechiu peste fetneea unui fânarO din acela suburbiu. fără ca să o rânescă mai grava. BirjarulO nebăgătoră de semă se va pedepsi. Sciri militare. România. »MonitoruIa oficiala* publică ordi-nulO de chemare data reserviştilorO din contingentulâ anilorO 1880, 1881, 1882, 1883 şi 1884 cari urmâză a fi concentraţi spre a lua parte la manevrele din anulO curenta. Reserviştii cari facO parte din infanteria, vânători, artileria şi cadre călăraşi, suntO invitaţi să se presinte negreşita în 4lua de 19 Septemvre, orele 6 di-mineţa, spre a fi trimeşî la corpurile respective. Cadrele dorobanţi se vorO presinta tota în aceeaşi 4* com plecto echipaţi de companiele din care facil parte. Orî-ce reservisto, care nu se va conforma ordinului este pre-vemtO că va fi urmărită, prinsO şi pedepsita. Francia. încercarea de mobiiisare se va face cu corpulo 17 de armată (Touîouse), care a şi primită ordină de a mobilisa. Rusia. „Pol. Corr.“ află că în sistemulă fortifi-caţiuniloră dela Varşovia întră şi construirea în cela mai apropiata timpă a unui însemnata numără de barace pentru 150.000 omeni, pe câmpurile dela Povazki şi Mo-kotov. Mulţâmită publică şi dare de semă, asupra ofertelorfl primite de comitetuld pentru adunarea de ajutore în favorulfl incendiaţilorfi din comuna Galaţi. (Urmare.) 11. Din Comana inferioră, prin d-10 Geor-giu Hahnagyi, notarO de cercă, s’au colectata şi trimisa 11 fi. 03 cr. v. a. dela d-nii: Olgyai Kâroly 60 cr.. George Halmagyi 1 fl., Samoilă Conta 20 cr., IosifO Co-sipO 20 cr., IoauQ Langa 20 cr., George Popă 20 cr., Mariz Hirschfeld 60 cr., Ioana Cost. Popa 20 cr., Iacobă Salamon 10 cr., George Boeriu 5 cr., MilitonO Coanta 10 cr., Iacobă Fâtu 10 cr., Ioana Nichi Hirju 4 cr., Ni-colae Laucea 20 cr., Dionisie Popa 10 cr., George Furtia 6 cr., Samoelu Davidfl 30 cr., George GlococeanO 30 cr., Ioană Florea 4 cr., Ioana Popiţia 60 cr., George Cos-tea Vlaicu 10 cr., Nicolae SimonO GridanO 10 cr., loanfi Drag. Coanta 20 cr., Nicolae facobO 10 cr., Achimâ Hoafă 20 cr., George Matein Popă 30 cr. Dela mai mulţi 3 fl. 84 cr. şi George PopO GrideanulO 1 fl. 12. Din PorumbaculO inferior fi, prin d-10 leronimO Flitera, notarO de cerca, au incursâ 90 cr. dela d-nii: IoanO Comşa, plugarO 10 cr., Ilie Stoi-chiţia, plugarO 10 cr., Alexandru Stoichiţia 10 cr., Fli^ teră leronimO, notarO, 20 cr., Georgiu Mandeală, eco-nomă 20 cr. şi Peter Konig junior 20 cr. 13. Din SimonO (BranO), prin d-10 primara George Manoiu s’a trimisa o colectă de 4 fl. v. a. 14. Din Noulâ română, prin d-lă AurelianO NegruţO, not. cerc., au incursO 12 fl. 10 cr. Anume din ColunO dela d-nii: IoanO Caldărariu 4 cr., Moise Huiu, primara. 50 cr„ Ioane Drafcu, asesorO, 50 cr., DanO ValcanO, crâşmarO 20 cr., Onea Onii Gavrilă, plu-gariu 4 cr. I. Stoica şi Suma Nicolae, vice-primarO 22 cr., Comuna ColunO 1 fl., dela toţi locuitorii din comuna ColunO în preţuia bucatelorO vândute 2 fl. 30 cr„ Din Nouţă română: AurelianO Negruţa, not. 50 cr., Letmann Da-vidO, arândatorO 1 fl , Letmann Susana, soţia arândatorului 1 fl., Atanasiu Măcelariu, preotO gr. cat. 1 fl., Ioană StanO, vice-notarO 20 cr. şi dela locuitorii din NoulO românâ 3 fl. 60 cr. (Va urma.) SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) SOFIA, 30 Augustu.— Guvernulâ francesu a rechiămatQ pe consululă s6u generală. SOFIA, 30 Augustă. — La Stambulov s’a continuată consultarea pentru formarea cabinetului. încă nu e sigură cine va lua asupră şl formarea cabinetului. BERLINtJ, 30 Augustă. —Idea unei bănci de spirtă se consideră ca zădărnicită. DIVERSE. Exportfi. — Tablou de t6te cereale'e, făinurile, legumele Oscate, seminţe uliose, spirtO, boi şi rîmâtorî, exportaţi din România prin portulO Brăila pe întrâga lună Iulie 1887: Grâu chilogr. 21,536,455. — Săcară chilo-grame 1,570 576 — Porumba chilogr. 69.084,872. — OrzO chilogr. 5,854,650 — OvăsO chilogr. 1,173,285. — Meiu chilogr. 365. — Făină de grâu chilgr. 684,225. — Legume uscate (fasole) chilogr. 555,264. — Seminţe uiiose, cânepă chilogr. 20,089. — Ină chilogr. 3500. — Răpită chilgr. 840,964. — Boi 379. — Viţei 145. — Rîmâtorî 368 şi SpirtO lit. 113,413. * * * Congresulu Volapukiştilord. — CongresulO internaţionala ala Volapiikiştilora ce s’a ţinută în Munchen s’a terminata. Tote ţările Europei au fosta representate. Dintre capitale numai Betiinulâ nu avea delegata. In Capitala Prusiei noua limbă internaţională n'are de locă par-tisanî. Desbaterile în congresO au fostă vii. Partisanii Volapukului suntO forte optimişti. Ei suntă firma încredinţaţi că acâstă limbă are să acopere cu timpulă totă pămentulâ CongresulO a adoptată o resoluţiune prin care gu-vernulă germană este rugată să admită Volapukulă între limbile cari potă fi transmise prin telegrafă pe preţulă regulamentara. Rusia şi Danemarca au făcută deja nouei limbi acestă on6re. Necrologu. — Ioană Şiandoră, preotă gr. or. şi proprietara în Cuieşdiu, nu se mai află între cei vii, elO şi a data nobilulă său s fletO în mâna Creatorului astă4î a 1 oră d. a. Despre acâstă perdere ireparabilă cu profundă durere încunosciinţâmă pe consângenii, amicii şi pe mulţii stimatori ai defunctului. Rămăşiţele pământesc! ale iubitului nostru repausată în domnulă s’au a-şe4atO la 18/30 Augusta în cimitirulO din Cuieşdiu pentru răpausO eternă. — Cuieşdiu, la 1887 Auguslă 28/16. Anastasia ŞiandorO mamă, Maria m. Şiagau, Georgiu ŞiandorO, Rafila ŞiandorO, fraţi, GalacteonO Şiagau, cumnata. Livia ŞiandorO n. Popă, soţiă. Georgeta Op-timia, fiică. Josifă PopO, socru. Zoe PopO, cumnată. Editorâ: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabila: Dr. Aurel Muroşianu imputau. Insă tota singurO Loredano trebui să susţină opinia acesta. — Senatulfe Veneţiei nu este unO tribunalO! — ijise bâtrânulâ Bembo, a cărui vorbă avea totdeuna o mare greutate în hotâririle Adunării. — SenatulO p6te sfi facă o anchetă când purtarea unuia dintre membrii sili este încriminată fără probe flagrante; însă când crima este aşa de vădită nu rămâne Senatului decâtă să facă numai ună lucru: să predea justiţiei pe vinovată. Nesculându se nimeni ca să combată moţiunea acâsta, afacerea podestatului Padovei fu trimisă Consiliului de Rece, care şi elă la rendu-i o trimise la cei Trei De aceea am vă4ut0 în capitululă trecută pe Fan-lele procedândO la arestarea lui Batista Martinengo în mijloculă vasaliloră săi. Podestatulă tu aruncata în închisorile de pe cheiul a dei Schia vo n i, ca ună criminală de rendo. Insă fote umilirile acestea păreau că nu atingă pe Martinengo. Tiufia lui nu-lâ părăsi nici măcarâ o clipă. Nu s’arăiâ câtuşi de puţind mişcata când intră în camera ce i-se reservase, şi a cărui ferâstră grilută situată aprope sub Puntea Suspineloră, vedea părţile dela spatele palatului ducalâ. Mai tar4iu când fu adusă in faţa unuia dintre Inc-hisitorî, care trebuia să-i ia intâială interogatriu, elQ îlfl întrebă, după cum întrebase şi *a Isola Belia: — Cine are să presideze»tribunaluld, care trebue să mă judece? — Dogele In persdnă! îi răspunse. — Bine! voiu vorbi câud mă voiu afla în faţa lui. Pănă atunci să n’aşteptaţî nimica dela mine. Eu cerâ numai, după cum este dreptulă meu de acusata, ca să şe pună unele întrebări principaliloră ospeţi dela ban-chetulă dată la Isola Bella! mai 4>se podestatulă. I se făgădui că i se va înplini cererea, însă când inchisitorulO voi să urmeze mai departe cu interogato-riulQ, nici rugăciuni nici ameninţări nu mai putură smulge o vorbă măcarO din gura podestatului. Câta despre fiica Adriaticei, care fusese adusă în Veneţia totă într’o vreme cu podestatulă, dogele declară că pentru epiiropisita Republicei nu era alto locO mai potrivita, decâta palatulă ducalO. De aceea i se şi pregăti unO apartamente în care Veneţia se aşe4ă chiar în aceea 4*- GondolierulQ Ricardo rămăsese în palatulă Badoer intr’o stare destulă de rea. Obosela şi pote chiar emo-ţiunea îi căşunaseră nisce friguri grozave. GondolierulO se luptă cu mortea mai bine de 15 4'le. In timpulO acesta mititica Fiametta nu-lă părăsi nici o clipă, ţ) şi ndpte îlă priveghiă cu o îngrijire ca de mumă. Insă în starea bolnavului se putea constata o îmbunătăţire uşoră. Putea chiar să constate tot ce se petrecea împrejurulă său. Mai înteiu cunoscu pe Fiametta şi vederea ei par că’i mai răcori sângele şi i pol oii frigurile mai repede. Când s’apropia fata de dânsulă ca să-lă întrebe de avea trebuinţă de ceva, elO ii lua mâna în mânile lui şi-i 4*cea: — Asta ese balsamulă celă mai bunO ce pot pune pe rana mea. Ah, Fiametta, Fiamina mea, mă simţd mai bine, multâ mai bine. (Va urma). Nr. 181. GAZETA TRANSILVANIEI. 188 7 Chir sală la bursa da Vltoa Bursa de BucurescI. din 20 Augustâ st. a, 1.887. Rentă de aurtt 5°/0 . . . 100 90 , Rentă de hârtiă 5°/o . . 97.35 Imprumutulâ căilorâ ferate ungare................150.73 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de osttt ung. (l-«na emisiune) . . . 98.20 Amortisarea datoriei ctitora ferate de ostă ung. (2-a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căilorâ ferate de ost Ci ung. (3-a emisiune) .... 115 — Bonuri rurale ungare . . 104.60 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.60 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă................... 104 50 Bonuri cu cl. de sortare 104.50 Bottur! rurale transilvane 104 50 Bonuri croatoslavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de vinâ ung................100.50 tmprumutulâ cu premiu ung.....................121.60 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124 60 Renta de hărtiă austriacă 81 50 Renta de arg. austr. . . 82.50 Renta de aură austr. . . 112 60 Losurile din 1860 . . . 135 75 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 886 — Act. băncel de credită ung. 286.50 Act. băncel de credita austr.282 30 Argintula —. — GalbinI împărătesei ..............5.94 Napoleon-d’orI .... 9.95 I Mărci 100 împ. germ. . . 61 55 Londra 10 Livres sterlinge 125 75 Cota oficială dela 12 Augustă st. v. 1887. Cump. vând. Renta română (5°0). . 91’/, 92*/. Renta rom. amort. (5°/0) 95- 96V. » convert. (6°/0) . 883/4 89Vi împr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— 36- Credit fonc. rural (7°/o) - 104 s/4 105Va * 55 55 (5°/o) • 891/. 90V* » » urban (7°/o) • 103 V* 103»/* » • . (6°/o) • 94— 95— * . » (5%) . 87— 87V. Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. 500 Lei « » » Naţională — — Aură contra bilete de bancă • . 14.1/* Bancnote austriace contra aură. . 2.01 2.02 Cursulu pieţei Braşovfi din 30 Augustu st. n. 1887. Bancnote românesci . . • • Cump 8 65 Vend 8.67 Argint românesc . . . . * 860 » 8.65 Napoleon-d’orî .... . » 9.95 i 10.- Lire turcescl . » 11.23 » 11.27 Imperiali . » 10.22 » 10.26 Galbeni . » 590 » 5.95 Scrisurile fonc. »Albina* 6°/o . » 101.— » 102.- - n » » 5°/o . , 98— - 99— Ruble Rusescl .... . * 108.— » 110— Discontulă . . . * 7—10°/9 pe ană. măcelăriă a subscrisului, din Târ Nr. 308, se recomandă totu fe^ bună, prospetă şi cu preţuri mo Greorge Măzgăreanti, măcelarii. La noua gultt Straelorfl, lultt de came, derate. (Avisu d-lorix abonaţi! Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului postalu şi numerii de pe făşia sub care au primiţii