GAZETA TRANSILVANIEI. REDiCţirm ŞI ADMIHISTRAŢIUMFAI BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. fe unfl anâ 12 fior., pe ş£se luni 6 fior., pe trei luni 3 fioi. Jiciaâoia ţi străinătate: Pe antt 40 fr., pe ş£se luni 20 fr., pe tre i I" ni 10 franci. ANULU L. SE PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNŢURILE: O serii garmondii 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sor'sar? nefrarsota n* *** ţrlmsenfi — MonuaortDte nu «a retrimit!!. R. 180 Luni, Marţi 18 (30) Augustă. 1887. Braşovu, 17 Augusta 1887. Vorbeamu în numărul ă trecută despre pregătirile ce se facă de cătră Unguri pentru întâmpinarea monarchului cu ocasiunea venirei sale în Ardealft la manevrele din ţinutultt Devei şi (Jiceamti că s’au luată măsuri, ca Maiestatea Sa să fiă încungiuratu numai de Unguri, îmbrăcaţi în etilă, cu calpacu şi cu pinteni. Numai aceştia se credă a<}l a fi demni de a se apropia de capulă statului; ei au monopo-lisată patriotismulă, lealitatea cătră dinastiă şi fidelitatea cătră tronă. Curidsă schimbare la faţă, într’ună timpă aşa de scurtă. Dăr trebue că a fostă scrisă în stele, ca Ungurii să fiă aKolozsvar« Nr. 198 dela 25 Augustă 1887). Va să 4*câ aceiaşi Unguri, cari îşi dau atâta silinţă de a feri pe donmitorulu nostru de ori-ce atingere cu „nepatrioticii44 şi „nelealii44 Români, declară — prin t6te foile loru, nu numai prin cea guvernamentală din Cluşiu, — că ei suntă cu trupă şi sufletă KossuthiştI. Cine este Kossuth, orl-cine o scie. Elă este viulă representantu ală ideei maghiarisării prin focă şi sabiă, este duşmanulă declarată ală dinastiei habsburgice şi ală legăturii cu Austria. Dâcă Ludovică Kossuth a îmbătrânită în streinâtate şi astăzi ca octogenară se mulţâmesce a purta acolo titlu de „guvernatoră44, causa este că nu vrea nicidecum să se’mpace cu acelă mo-narchă, cu a cărui primire Ungurii facă ac)I atâta sgomotă de patriotismă şi de lealitate cătră dinastiă. Spiritulă lui Kossuth şi-lă iau ei ca călăuză când plăcă înaintea Maiestăţii Sale să-lu întâmpine. Fiind aşa, atunci în adevără că Românii n’au ce căuta în acestă conductă festivă, Românii, contra cărora Kossută a purtată răs-boiu de esterminare la 1848. Dăr mai multă, în asemeni împrejurări nu ne p6te de locă mira că spre mai marea ilustrare a patriotismului şi a lealităţii ungurescl cu ocasiunea venirei Maiestăţii Sale între Români, stăpânirea d-lui Tisza află de cuviinţă să-şî por-nâscă pandurii în contra fiiloră credincioşi ai poporului română şi să-i aresteze. Cu adencă consternare cetimă în tote foile din ţâră şi streinâtate (biuroulă telegrafică din Pesta n’a găsită cu cale a ne telegrafia şi nouă aşa ceva) că preotului din Sisiesd, Dr. Vasilie Lucaciu, care se bucură de vâ(Jâ şi stimă între conaţionalii săi, fostulă profesorii de limba română la gimnasiulă din Sâtmară, a fosta pusa în aresta preventina învini ită fiindu de agitaţiuni daco-române. Noi scimă că acestă harnică preotă nu face alta, decâtă îşi apără pe credincioşii săi în contra crinţiloră năvălitori cari îi răsboescu limba şi naţionalitatea, urmându esemplului ce li Pau dată idolulu loră Kossuth la 1848. Sunteniă curioşi să vedetnu ce va mai scdte la ivâlă şi cercetarea contra d-lui Lucaciu, care bântână, ca ou cu ou, cu t6te cercetările anteri- dre de felulu acesta, din cari nimicu nu s’a a-lesă decâtă că adversarii noştri şi-au ajunsă scopulă loru tendenţiosă şi duşmănosu de a ne înegri înaintea dinastiei. Deocamdată facemă trista constatare, că a-tuncl când se pregătescă a întâmpina pe capulă statului, Ungurii dela putere sărbătorescu în modă demonstativă pe răsturnătorulu Kossuth, şi începu a înfunda în temniţe pe aceia, despre cari t6tâ lumea scie că nu facă nimică altceva decâtă că apăra poporul ă în contra cutropitori-loră de săma lui Kossuth. Ceşti unea bulgară. „Neue Freie Presse* primesce dela corespondentulă său din Sofia o depeşă ^icăndă, că guvernulă bulgară a primită dela Părtă o comunicare neiscălită, somândO pe principele Ferdinand să părăsescă Bulgaria. Consiliulft de miniştri bulgari s’a întrunită, şi luândă cunoscinţă de nota turcescâ a hotărîtă să nu răspundă. ♦ Journal de St. Petersbourg», înregistrândă scirea dată de .Berliner Tagblatt*, cum că puterile voră rechema pe representanţii loră din Sofia, (fice că acăstă satisfacţiune platonică este cu totulă insuficientă. Trebue ca principele să plece, eâ ©Xguyer-n a t o r ă. —x— In Mândra, lângă Şercaia, treispre4ece economi au suferită, din {causa incendiului, o pagubă de peste 2500 fi. —x— In filele acestea, câtă a ploată, a ninsă 'pe vârfurile mai înalte ale munţiloră. Vârfulă Negoiului e acoperită cu zăpadă prăspătă. De altmintrelea de pe Negoiu nici nu s’a topită t6tă zăpada cea veche, deşi în Iulie a fostă destulă de caldă. —x— In privinţa despărţirei de corpă â l’amiable a pă-rechei regale serbescî află „Epoca*, că condiţiunile a-cestei despărţiri au făcută obiectulă unei convenţiunl, semnată de ambele părţi, şi prin care, pe deoparte Regina Natalia se angajezâ a nu reintra în Serbia pe câtă timpă soţulă său se va afla pe tronă, er pe de alta Regele Milană lasă pe prinţulă moştenitoră sub îngrijirea Reginei pănâ la maioritatea constituţională a A. S. R. Regina se obligă încă a face ca prinţulă moştenitoră să fie condusă lăngă părintele său, orî de câte ori acesta va voi să lu vedă, însă nu pe teritoriulă serbescă. Regele lasă în disposiţiunea Reginei totă venitulă ăestrală ală ei şi osebită îi vă servi o pensiune pentru educa-ţiunea moştenitorului. —x— Agio vamală pe luna Septemvre s’a stabilită cu 25 procente. —x— Episcopulă reformată Dominik Szasz se va duce în săptămâna acesta în România, pentru ca să organiseze comunele bisericescl aflătăre acolo ale missiu-nei reformate înlr’ună depanată cu comuna bisericâscă Bucurescî în trunte. Episcopulă, spunfe „Kolozsvâr", va călători prin diferitele comune bisericesc!, care' îi pregătescă o primire sărbătorescă, şi le va regula în persdn! afacerile. Nr. 180. G AZET AVTRANSILV ANIEI. 188?. piarele din Bucuresci ne comunică îmbucurătorea scire, că d-lă Miehailă Kogălniceanu, care fusese Ia Parisă unde s’a supusă unei operaţiuni, s’a întorsă in Bucuresci deplină sănătosă. D-sa plecă la Constanta pentru a asista la ceremonia inauguraţiunei statnei lui Ovidiu. —x— In „Meseriaşulă română* e publicată concursă — din partea comitetului „Associaţiunei pentru sprijinirea învăţăceiloră şi sodalilorO meseriaşi români, din Braşovă*, — pentru 2 premii de câte 75 fl. din fundaţiunea ,Mi-chailă şi Elisa Stroescu.* La aceste premii potă concura pănă la 1 Septemvre st, v. 1887 sodalii români perfecţi său şi măestrii români din ori ce locă, cari voescă să deschidă în Braşovă meseria de: faură, rotară, lăcătară, tinichigiu şi de compactoră. Concurenţii au a-şî trimite petiţiile la Comitetulă numitei AssociaţiunI, provă4ute fiindă cu atestată de boteză şi de sodală, şi cu concesiunea dela diregătoria de meserii, că au drep-tulă a deschide în Braşovă atelieră pe numele loră. Dela Adunarea Associaţiunei Transilvane. Ieri Associaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultuia poporului român a avută la Sibiiu a 25-a adunare a sa. E o frumdsă esistenţă acestă pătrară de sec-ulă, socotindă neajunsurile prin care a cătată să străbată dela înfiinţarea sa, căci multe au fostă piedecile ce i s’au pusă în cale şi prin cari din fericire a trecută triumfătore. După depeşile şi informaţiunile ce primimă dela corespondenţii noştri, Associaţiunea a fostă impunătoră representată, în ciuda retuşului d’a se acorda ăstimpă membriloră reducerea de preţuri pe liniile ferate ce de 24 de an! s’au acordată mereu. Puterea de viâţă a unui poporă se mă-s6râ după puterea de viăţă a literaturei şi culturei sale. Salutămă dar cu nespusă bucuriâ rtvna cu care fraţii noştri au alergată la acăstă întrunire! Ea ne dovedesce că Românii par a înţelege mai bine pericolulă d’a trăi streini de cele ce atingă cnltura neamului şi simtă mai viu nevoiă d’a se întruni şi con-sfătui la daltă, par a se încredinţa mai adâncă de ade vărulă exprimată de poetuiă care a încarnată genială poporului română: Unde-i unuia nu-i putere La nevoi şi la durere Unde-să doi puterea creşce . . . Feliei tândă căldurosă Asocia ţi unea, îi urâmă sporă la lucru cu folosă şi viaţă îndelungată, fiindă veeî-nică farulă conducătoră ală neamului românescă pe tă-rămulă culturală ! Sibiiu, 28 Augustă 1887. Pentru a participa la adunarea generală a »Associaţiunei Transilvane* a începută încă de ieri dimineţă a sosi în Sibiu numărosă publică inteligentă română, de ambe sexele, bărbaţi şi femei, din tăte părţile locuite de Români. Asâră a fostă convenirea de cunoscinţă în pavilio-nulă Hermann, la care s’au întrunită peste 200 persăne. Localulă era pră îndesaită, mulţi 6speţl au fostă siliţi a ocupa locă tn grădină. Petrecerea fu forte animată şi a durată pănă la 11 6re. A4I diminâţă au mai sosită şi alţi număroşl dspeţî români. Se aştâptă încă sosirea mai multoră insinuaţi. După săvârşirea serviciului divină prin Escelenţa FOILETON O. (88) ----------------------- Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de Ioanu S. Spartali. XIII. Fantele. Omenii din poporă admiră totdeuna o desfăşurare mare de forţă fisică; de aceea toţi îlă aplaudară. Ba unii chiar mai îndrăsneţl strigară: — Bravo! grafierule! Insă din pricina asvirliturii, grafierului îi pică rochia de lână nâgrft şi adunarea vă(}u înaintea sa ună gentilomi tînără cu înfăţişare mândră şi înbrăcată cu o haină scurtă de catifea negră. Elă mai ţinea în mână o bonetă roşiă pe care o şi puse pe capă. Numai decâtă se făcu o mişcare mare. — Fantele! Fantele! strigară Omenii podestatului uluiţi. — Da! sunt Fantele! — 4*se gentilomulă arătândă galbenulă de aură care îi împodobea boneta-i roşiă. — Eu snnt Messer grande! Sunt singură aci şi voi sunteţi mai mulţi de cinci sute, însă eu represintă legea şi voi sunteţi uneltele unui mişelă pe care am să-lă sdro-bescă în faţa vOstră, Podestatulă, vă4ândă autoritatea cu care vorbea Fantele, se înfuriâ aşa de tare, încâtă deocamdată nici nu pută vorbi. In cele din urmă scoborî câteva trepte ale peronului şi arătândă cu degetuiă pe Fantele care sta cu braţele încrucişate pe pieptă, singură în mijloculă incintei, se ofiţeriloră cari îlă înconjurau: Sa Metropolitulă Mironă Romanulă, s’a deschisă prima şedinţă în sala comitatului. De faţă erau mulţime de membri şi numărosă publkă română. Deseră se va da concertă în pavilionulă Hermann, mâne seră, Luni, se va arangia balulu în sala dela ,Im-păratulă Romană*. Timpulă frumosă şi însufleţirea este generală. Despre resultatulă materială vă voiu raporta mai târijiu ; celă morală se pote constata de acum; e strălucită. Pe largă va urma. Din incidentulă a dunărei, d-lă Dr. Lu-caciu a fostă reţinută de »p a t r i o ţ i i “ unguri, ba, după cum se aude, este arestată. Coresp. Munţii apuseni, in 2L Augustă 1887. Onorate D-le Redactoră! In Nr. 173 al „Gazetei Transilvaniei*, Ios’fă Draia din Abrudsată are tristulă cu ragiu de a denega publice ceea ce a făcută. In urma acesta eu, care în nr. 154 am declarată într’ună modă fOrte cruţătoră, că dînsulă ,a umblată nu numai prin Abrudă în modă cinică după alegători, ci şi în Gorna după suflete*, mă vădă moralmente consirînsă a dovedi afirmaţiunea mea. Cumcă losifă Draia a umblată iu 4iu& alegerei de deputată din Abrudă prin Corna spre a câştiga, cu risi-culă de a căpăta bâtaiă, voturi românesc! pentru Be-nitzky, se dovedesce prin declaraţiunea estradafâ de cea mai competentă pers6nă adecă de preotulă George Gen-delă din Corna, care o acludă aci în origine şi care sună: »eu subscrisulă constată conformă adevărului cumcă losifă Draia jude comunală din Abrudsată, în 4iua alegerei de deputată din Abrudă a umblată prin comuna Corna spre a câştiga votanţi români pentru Benitzky.» Aşa credo că acâsta nu are lipsă de comentară. Cumcă losilă Draia, care după mărturisirea s’a în Abrudă nici dieptă de votare nu are şi care prin urmare ar fi făcut mai bine, deeă şedând acasă nu s’ar fi a-mestecată în treburi, cari nu lă atingă, totuşi a fostă prin Abrudă şi a debutată în contra unuia şi a corteşită în favorea celuilaltă candida!â o recunosee şi dănsulă fi-reses într’ună gradă cu multă mai mică şi prin urmare şi în acesta privinţă nu este lipsă de dovadă. Cumcă losifă Draia a umblată ca- ună pandură după vice-comitele şi cumcă la porunca acestuia a ehe mată dănsulă pe neguţătorulă George Ivascu din boltă, au vătjută toţi {Românii, cari au fostă în piaţă. După aceea a provocată pe măestrulă Nicolae Cirlea la votare promiţendu-i treizeci florini v. a., ce se pOte dovedi cu Domnulă Nicolae Cirlea şi Alexandru Ivascu. Aceste şi altele, bunăoră chiămarea prin telegrafă a ginerului său română spre a vota pentru Benitzky, m’au constrînsă, deeă am voită să scriu adevărulă, a-lă aminti şi pe dănsulă şi aşa cugetă, că după faptele sale servile ar fi meritată o amintire cu multă mai aspră. Păta acestoră fapte ale sale nu o p6te spăla losifă Draia prin calumniarea nedreptâ a altorO persone. Ca-sulă cu adv. C. nu e altceva de câtă o simplă întorto-ehiare de cuvinte severşită de Hulă lui losifă Draia, ună iuristă sfătosă, care verosimilă a scrisă articlulă şl care încă înainte de acesta cu trei ani, cu ocasiunea cercetă-rei efectuile contra tineriloră români dela universitatea din Cluşiu, a dovedită, că e capabilă de fapte cu multa mai mari, decâtă de o simplă întortochiare de cuvinte. Altcum „la totă casulă* şi la casă de lipsă* nid nu are înţelesă. Deeă C. întru adevără ar fi voită se indemne pe S. P. la votă, atunci atâta minte ar fi avută de a-Iă chiâma doi său trei paşi de laturi şi a se adresa cătră densulă cu de totului totă alte cuvinte. Ar fi psyho’ogice inexplicabilă, că adv. C în acelă momentă să indemne pe cineva la votă, în care a apostrofată pe losifă Draia pentru purtarea sa cinică, pentru care apostrofare apoi fiulă aceluia a aflată de cuviinţă a face cârtă de lana caprina. Deeă nici tote aceste nu ar fi destulă, în acelă casă acludă aci declaraţiunea*) dela cea mai competentă persona în acesta privinţă, adecă dela P. S., din care e pe deplină evidentă, că nu adv. C. ci losifă Draia e a-cela, care a consăltată şi provocată pe P. S., ca să voteze pentru Benitzky. E lucru constatată, că protonolarulă Târnoveanu, cu tote că superiorulă său a fostă de faţă, cu tole că de votulă său a fostă mare lipsă, totuşi nu a votată. ‘ 0 astfelă de faptă în sine e lăudabilă şi din va-16rea ei cu secăturile afirmate de Draia eu afâtă mai puţină se p6te detrage ceva cu câtă e cunoscută că puţini seu doră nici urmlă dintre oficialii români nu a a-vută acelă curagiu de a denega votarea, cu câtă caşuri anteriăre dovedescă, că Draia în loculă lui de sigură ar fi votată la porunca superiorulu său. Participarea lui Ternoveanu la banchetă, de cumva s’ar fi intâmplată, nu ar involva in sine nimicO anlina-poraiu căci participarea său neparticiparea s’a la acelă banchetă nu a mai putută nici ajuta nici strica nici causei naţionale şi nici deputatului deja alesă fără con-cursulă său.. . Multă audaciă am cunoscută la omeni, der atâta cutezanţă potă 4>oe cinismă de a nega fapte, cari 4‘ua la ame4î în vederea tuturora s’au întâmplată şi apoi ca pupăza pe eolacă a ataca şi încă îutr’ună modă copilă-rescă, omeni, cărora ei greu voră egala, nu am as-ceptată. Mai multă iubire de adevără, mai multă modestiă! Amicus Plato, sed magis amica veritas**). Observatorulu. Saracseă, 23 Augustă 1887. Grindină ne mai pomenită. Eri după amec}! între 6rele 2 şi 3 s’aă ridicată nori negri despre apusă, in urma cărora au că4ută pradă grindinei înspâimântătore mai multe hotarâ, încependă dela Geoagiulă de josă pănă la Alba-Iulia, partea drâptă a Mureşului şi cu deosebire teriloriulă comuneloră Saracsău şi Aemariu a fostă totală nimicită de grindină, aşa încâtă bietulă poporă îşi blastămă sortea, căci după atâta ostenâlă în 15 minute a rămasă la sapă de lemnă, nu lî-a rămasă nici câtă să'şl p6tă hrăni gura în o 41- Grindina a că4ută ca niciodată, aşa afirmă bătrânii, ploiâ nu a fostă de locă ci numai ghiaţă ca ouăle de gâscă şi şi mai mare, aşa încâtă animalele mai mici au fostă omorîte de torentulă grindinei; s’au găsită mulţime de pasări mdrte, epurl prin pădure, asemenea oi, capre, purcei şi pasări de casă; recolta a fostă sdrobită de nici urmă nu i-a mai rămasă, aşa că nimenea nu ar crede să fi fostă pe acelea locuri Civa sămenătură. E de compătimită bietulă poporă, care *) Atâtă acâsta, câtă şi declaraţiunea mai sus menţionată ni s’a alăturată în originală. Red. **) Dând l locă acestei apărări la espresa rugare a corespondentului din cestiune, declar imiî totodată discu- , ţiunea îm hisă şi esprimămă dorinţa ca cu-o 4* mai tona nte să se curme cârta dintre Românii fruntaşi munteni, făcendă locă unei solidare şi sincere conlucrări pentru binele comună naţională Red. — Vă poruncescă să arestaţi pe omulă acesta! Insă ofiţerii, în locă să asculte porunca podestatului, salutară şi nu se clătinară din locă. Atunci podestatulă strigă soldaţiloră: — Nu m’aţî autlită nici voi? Am poruncită să âves-taţî pe omulă acesta care pretinde că este Fantele. In soldăţime s’au4'i ună sgomotă care semăna cu urletulă unei mări înfuriate şi singurulă resultată ce putu elă să dobândescă fuse că toţi se retraseră pănă în fundulă curţii Astfelă de mare groză le inspira puterea misterioş i pe care o represintă Fantele; toţi soldaţii aceştia cari, în alte înprejurărl, şî-ară fi dată viâţa pentru ca să scape pe Martinengo la ună semnă dată, acum retuşau să pună mâna pe ună omă singură şi nearmată, dâr care avea pentru dănsulă legea. — Cine este dintre voi ofiţerulă cu gradulă celă mai înaltă? întrebă Fantele. — Eu! răspunse o voce. — In numele Inchisiţiei îţi ordonă să arestezi pe podestată! Ofiţeiulă înplini porunca, cu tătă lupta podestatului care striga; — Protesteză! Procurorulă venise numai cu ună mandată de întâţişare înaintea Senatului! — N’ai voită să asculţi de mandatulă acesta, de aceea, tribunalulă celoră Trei, prevă4endă refusulă, â decretată arestarea d-tale. — Şi cine va presida tribunalulă care trebue să mă judece? întreba Martinengo. — Dogele în persănă! — Bine! Celă puţină am mijloculă să-mi răsbunl pe densulă! 4'^e Martinengo. XIV. Intre doi nori. Âmă spusă, într’unulă din capitulele trecute, cu câtă bunătate primise dogele Francesco Foscari pe mititica Fiametta. La începută o asculta cu o mare bunăvoinţă şi fără să s’abată dela acea linişte plină de demnitate pe care se obklnuise s’o aibă. Insă cu câtă mergea Fiametta mai departe în povestirea ei, cu atâtă bătrânulă doge îşi pierdea încetă-încetă liniştea. Obrajii i se roşau, fruntea i se încreţea . . er cândă fata sfirşi d’a mai înşira necrecjutele atentate săvârşite de podestatulă Padovei dela începutulă logodnei fiicei Adriaticei, Francesco Foscari isbucni. Reţinerea firescă a capului Statului făcu locu numai decâtă temperamentului bătrânului soldată care sg deşteptă într’însulă. îşi luase cu amândouă mânile boneta-î de doge şi o asverlise cu furiă pe o mobilă. Umbla încâcl şi încolo prin cameră vorbindă şi dândă din mâni. Oprindu-se deodată în faţa Fiamettei îi 4*se: — Fată, poţi tu să-mi probe41 totă ce ml-ai spusâ | pănă acum? — Da, Alteţă, potă să probezft! răspunse Fiametta | cu asigurate. — Cuvântulă tău nu-mi ajunge. Pricepe*mă bine; îmi trebue probe. » Nr. 180 GAZETA TRANSIVLANIEI. 188?. şî-a avuţii totă speranţa în productulti pentru care a asudata vera întregii, numai B*4eă scie ou câte greutăţi. Sece rişu Iii pe aici tocmai în 4'ua care a câijutQ şi grindina s’a începută, pentru că pe aici nu cresce aiul soiO de grâu deeâtă de primâveră şi fiindil hotarulO totă pe delurl nu s’a putută coce mai eurândG, eră partea hotarului aprope de Murâşă a fostă în luna lui Maiu inundată de apă, aşa încâtă a rămasă păşune viteloră. Mai era speranţă la puţinele g.'âne şi cucurutje sâmânate pe cdste, cum le numeseă pe aici. Astă4i nu se aude altceva între poporă decâtă că suntă decişi a pleca în lumea largă spre a’şî putea câştiga traiulă vieţii. înainte de căderea grindinei, preolulă gr. orientală din Bulbucă, comună vecină cu Acmariu, in Dumineca din 21 1, c. a scosO sătulă întregă la clacă, asemenea şi alţi fruntaşi ai comunei l’au urmată. Judece lumea, decâ (aptă creştinescă este acesta. (La întrebarea acâsta vomă reveni. Red.) T. Albani, adj. not. Înmulţirea Jidovilor!! în Bucovina. „Revista politică41 dela 15 Augustă scrie: Cine n’a cercetată de vr'o 5—6 ani încoce munţii românpscî din Bucovina şi-i va cerceta acuma, are să se înspăimânte de unde a răsărită deodată atâta amară de jidovime şi cum de s’a încuibată ea aşa de tare In aceş l munţi, în cari până nu de multă era numai unde şi unde câte-o crâşmă jidovescâ. Incepăndă dela Gura-Homoru lui şi până în verfulă Mâgurei, nu este nici ună singură oraşă, sată şi cătună, în care să nu se afle acuma câte mai multe familii jidovesc! aşe4ate pentru totdăuna. Cu deosebire însă în Vamă şi CăndrenI s’au încuibată atâtă de mulţi Jidovi, că vetrile acestora două sate suntă mai cu desăvârşire măturate de Români şi bucşite de case jidovescl. Şi 6re din ce trâiescă aceşti Omeni veniţi ca vai de ei de prin tote părţile împărăţiei, şi mai alesă din Galiţ a ? Partea cea mai mare dintre denşii trâiescă de pe spatele şi din sudorea poporului românescă, care a fostă atâiă de nepremută a’i piimi fără cea mai mică băgare de sema in sînulă său şi a se lăsa a fi înşelată şi esploatată în iote chipurile, mai alesă însă prin ca mete şi beuturî spirtuose. Unde te '’ei intărce, nu ve4> alta deeâtă crâşmă lângă crâşmă, şi nimărui nu-i plesneşte prin minte a pune odată capătă înfiinţării atâloră crâşme, cari suntă ruina şi nimicirea poporului nostru. Diregătoriile politice suntă unicele în stare cari ar pute să pue stavilă creării ulâtoră amară de crâşme, căci în a loră mână e puterea. Der cine-.şî m.i bate capulă cu astfelă de lucruri? — Românii să’şl bătă, altfelă îi cutropescu şi Jidovii si Rutenii. Agricultura în Germania. 0 escursiune agricolă f&cută la Rosalii 1884 în provincia Sacsouia Oraşulu Quedlinburgu şi cultura de flori. (Urmare.) Pe deplină satisfăcuţi de cele arătate de venerabi-lulă profeaoră Heilriegel, în murgu'Q serei, pârâsirâmă IJeriiburguiă, plecândă cu trenulă spre Quedlinburgă, unde aveamă cuartierele deja tocmite. Quedlinburg-uiă erăşî e ună oraşă vechiă, care in veculă de mijlocă a lostă de mai multe ori residenţa îm-păraţiloră germani, şi stanţa seu mai bine 4>să egume-nesa mnuâstirei de călugăriţe de acolo, a fostă de mai iuulte-ori iiicâ, ori nepotă de împărată şi făcea parte din — Am, Alteţă Serenisimă! am adusă cu mine în Veneţia pe palrieianulă Felice B idoer şi pe gondolierulă Ricardo, cari amândoi erau să cadă victimele podesta-tului Padovei. Amândoi aşteptă buna plăcere a Alteţei Vostre. — Mă ducă la denşii! 4lsc Franeeseo Foscari pu-indu-şî er boneta pe capă. Fiametta, bueurâsă, plecase înaintea dogelui până la uşa apartamentului pe care o şi deschisese. Insă bă-trânulâ se oprise de-odată, ca şi cum i se pecetluiseră piciârele. Da din capă şi în ţaţă ii puteai citi o descu-ragiare nespusă. — Der ce ai, Alteţă Serenisimă? îlă întrebă Fia-metta. — — Uitasemă că sunt doge ală Veneţiei şi că portă legată de piciorulă meu ghiulâua suveranităţii mele! 4'se Foscari cu amărăciune. — Ce vrei să 4'cî Alteţă? — Eu sunt. prisonieră în pa'atulă acesta, draga mea copilă, şi nu potă să esă dintr’ânsuiă fără voia Senatului ! — Nu eşti prinţă ală Veneţiei? 4*sfc Fiametta. —- Ba da, decâ prin vorba prinţă vrăi să înţelegi că sunt restatulă Republieei şi că n’am voii să esă nici o clipă din ocna mea, deeâtă numai decă’ml dă voiă Senatulă! răspunse bătrânulă. — 0 stăpâne! 4'se Fiametta care se simţea prâ tulburată de astă confidenţă ciudată a dogelui. — Nu face insă nimic! înt6rce-te la Felice Badoer şi asigură-lă de bunăvoinţa nOstră! 4>se Foscari reluân-du şi ţâţă demnitatea. (Va urma). stalurile (ordinile) imediate ale imperiului germană, a-vândfi o putere şi jurisdîcţiune forte mare. Şi a4l pe vădă zidurile de apărare şi cele 7 turnuri din juruit) oraşului, ce au fostă edificate de ună senior — conte — germană, care pentru 6re-care delicte, ori crimă, a fodă închisă de egumenesă pe mai mulţi ani şi în urmă eliberată numai cu condiţiunea, ca să încingă din propriele-i mijloce oraşulă cu ziduri şi bastiăne de apărare. Şi lucru curiosă! După trecerea oraşului şi a egu-menesei la protestantismă, cu tăte combaterile şi desapro-barea monarchismului şi a mănăstiriloră de câtră Luther, mănăstirea acesta de călugăriţe nu fu desfiinţată, ci rămase ca mănăstire protestantă — luterană, — până la anulă 1820, cândă o desfiinţa regele Prusiei, în a cărui potestate devenise întregă provincia Sacsonia în urma resboieloră Napoleonice. Cea din urmă egumenâsă protestantă (la 1820) a fostă o principesă de Gottorp, o mătuşă a actualei case imperiale rusesc!. Şi acâsta încă e o dovădă, că protestantismul şi lăţirea lui nu a fostă o luptă de principii, ci mai multă o luptă pentru întinderea egemoniei şi a averei, şi chiar autorii lui principali, unde nu puteau râaşi în altă chipă, nu se sfiiau a-şi da consimţămentulă şi aprobarea loră la lucrurile cele mai perverse. Quedlinburgulă şi jurulă său nu mai cultivă atâta sfeclă de zăchară, ci favorisate de o situaţiă potrivită, închisă de tăte părţile de coline şi delurl, cari oprescă şi calmâză vânturile cele reci şi orcanele, de ună pă-mântă humosă şi ceva nisiposO, şl-a făcută ună mare renume în t6tâ lumea prin cultura de săminţe de flori pe cari le cultivă pe ună areală de 80.000 Morgen-e parte în grădini, parte pe câmpulă liberă. Noi aveamă să visitămO o astfelă de cultură de grădină, pe aceea a fraţiloră Dippe. Fraţii Dippe au începută la anulă 1845 cu 50 morgen-e şi a4î cui»ivă pe fiă-care ană peste 8000 Morgen-e, peste 2000 hectare, dintre cari 3000 Morgen-e suntă proprietatea loră privată, âr celelalte luate în a-rândâ. Şi aci der avemă d’a face cu o moşiă forte mare şi totă aşa de grandiăsă ca şi cea din Kl. Wanz-leben, cu deosebirea numai, că pe acâstă moşiă nu se cultivă altceva, deeâtă flori de grădină şi ârăsî flori, şi anume tote numai pentru sămânţă; 16 cai de şea osteneau în tîăcare 4'* alergândă dela o parţelă ia alta ca să inspect jze pe lucrători. (Va urina.) Avisă. Domniloră acţionari ai institutului de credită şi economii „Arieşana44, din Turda, li-se aduce la eunosoinţă, că terminulă d> solvire ală vărsăraântului ală 111 lea (fl. 10 — de acţiune) a espirată în 24 Augustă st. n. a. c.; deci prin acâsta suntă rugaţi a solvi câtă mai în grabă acesta vărsâmântă. Turda, 25 Augustă st. n. 1887. Direcţiunea institutului de credită şi economii .Arieşana.44 D. St. Şuluţiă, Silvestru Moldovană, dir. esecut. secretară. Mulţămită, publică şi dare de seină, asupra oferteloru primite de comitetulă pentru adunarea de ajutore în favorulii incendiaţilor^ din comuna Galaţi. (Urmare.) 8. Din Branulă superioră, prin d-lă Ioană Raţiu, notară, s’au colectată pănă acum 4 fl. 9. Din Fâgăraşă au mai incursă 6 fl. dela d-nii: Ioană Dejenariu, comptabilă 2 fl., Bârsană, căpitană în pensiune 2 11., Nicolae Cozgarea, căpitană în pensiune 2 fl. v. a. Sumele pănă aci 4ise, cari Iacă la olallâ 400 fl. 80 cr., s’au împărţită prin comitetulă de ajutorare celoră daunaţi încă în 10 Maiu 1887. 10. Din Orăştiă, prin d-lă Ioană Lăzăroiu s’au trimisă 21 fl. 58 cr. v. a. dela d-nii: Iustină Moldo vană, protopopă 1 fl., Aurelia Vladă 50 cr., Ana Popă 50 cr., Maria Corvină 50 cr., Aliquis 50 cr., Andrek 20 cr. Leoutina Dobo 40 cr, N. N. parochă 50 cr., Mana Mihai 30 cr., George Raciu, neguţătorii 50 cr., Schnell 40 cr., Dr. Binik, medică 1 fl., A. Nein 60 cr., Dr. Ioană Mihu, advocată, 1 fl., E'Dabeta Cristea 50 cr., Franiz Vidmann 40 « r., Brotschi 30 cr. Nicolau Dragomiră l fl.. Muier, hotelieră, 40 cr., George Munteană 50 cr., Ioană Mfchaescu 40 cr., Demetriu Şuşara 50 cr. Dr. A. Tincu 1 fl., Ioană Mariană 30 cr., E. Popă 50 cr. Dumitru Io-s fă, nolară (Beriu) 50 cr., Georgiu Avramă 50 cr., Ună preotă 20 cr, Iosită Dragoţielă, preotă (Gelmariu) 30 cr.ţ Ioană Popoviciu, parochă (Vaidein) 20 er., Ioană Fie-şieră, învăţ. (Romosă) 20 cr., Mulea N. 20 cr., Todoră Anastasiu 50 cr., I. Boca 20 cr., Toma Haneşiu, oficială 30 cr.. Stană Ioană 10 cr., George Puieanu 20 cr., Bo ieriu Maria 20 cr., Stoiană D^meter 30 cr., Popă 18 cr., Mihaiu Grolă 40 cr., G. Vintană 50 cr., N. Rozolă ilă cr. Demeter Rodu 20 cr., Iakob Georg 2) cr.. Samo-50 Popoviciu 2 ) cr , Toma lancoviciu 2 i cr., Nicolae Trifu 20 cr.şi Roza Lazaroiu 1 fl. (Va urma.) SCIKI TELEGRAFICE. (Serv. part. o »Gaz. Trans.«) CONSTANTINOPOL0, 29 Augustă. — Părta a adresată puteriloră o cerculară, prin care le comunică răspunsulă Rusiei, privitorii la resolvarea cestiunei bulgare. După acestu răspunsă ună generală va veni ea guvernatoră ală Rumeliei cu împuternicirea de principe ală Bulgariei, va forma ună nou ministeră şi va păşi la alegerea unei nouă Sobranie. Acesta ar alege pe principele. Deputaţii Rumelioţî inse să nu fiă admişi la alegere. Părta a declarată, că ea şi de aci înainte se va abţine dela orice pasă de iniţiativă, şi numai va comunica propunerile ce i-ar veni din-tr’o parte ori alta. SOFIA, 29 Augustă. — Stambulov e gata a forma noulă cabinetă, CONSTANTINOPOL0, 29 Augustă- — Audienţa ambasadorului Italiei a durată două ore, s’a discutată ceşti unea bulgară. Telegramă part. a »Gaz Trans.* SIBIIU, 28 Augustă. — Eri a fostă cină comună şi s’au încheiată cuuoscinţe între membii şi ăspeţii veniţi la adunarea Associaţiunei transilvane, care e bine cercetată. A4î după servi-ţiulă divină, oficiată de cătră I. P. S. Metropo-litulă, vice-preşedintele d-lă Bologa deschise adunarea salutândă cordială pe numeroşii membrii întruniţi. Se constată totalulă membriloră 767, votanţi 447, se cetesce raportulă comitetului, se esmită comisiunile îndatinate. In urma fumosului discursă a d-lui Bariţiu despre necesitatea înfiin-ţărei şi acum a susţinerei şcdlei civile de fete, închi4ându-se şedinţa, publiculă întregă visitâ cu deamâruntulă edificiulă acestei şcdle şi rămase deplină mulţămită. Astă sără concertă. Mâne a doua şedinţă, banchetă şi bală. Averea propriă a „Associaţiunei44 se urcă la 111,000 .fl., cea administrată de ea la 125,000 fl. SIBIIU, 29 Augustă. — Concertulă de eri săra a reuşită splendidă. Publică a fostă de faţă peste 350 persăne. S’au distinsă la concertă : d-şăra Elena Floriană, d-na Brote, d-şăra Adela Heldenberg, d-lă Heldenberg, d-lă Isaia Popa, Corulă reuniunei sibiiane de cântări şi capela orăşenăscă. Şedinţa a doua a fostă bine cercetată. S’au cetită telegrame dela inteligenţa din Viena, Şom-cuta, Reghină, Şimlău, Deşiu, Cluşiu şi Abrudă. Comisiunile esmise raportară. Se făcu amintirea membriloră răposaţi. Despărţămintele mai tardive se provăcâ la mai multă activitate. Comitetulă se însărcinăză să cerceteze starea funda-ţiunei şcolare a comitatului Dobeca. Se votăză mulţămită protocolară comitetului, în deosebi baronului Ursu, vicepreşedintelui Bologa şi cassa-rului Brote pentru multele osteneli ce şi-au dată cu ridicarea, adaptarea şi organisarea scălei civile de fete. Se alegă: secretară ală doilea Dr. Crişiană, controloră Nicanoră Frateşă. Adunarea generala viităre se va tină la Abrudă. BAIA DE SUStJ, 29 Augustă. — Suntem în mare consternaţiune şi ferbere în întregă comitatulă. Dr. Yasiliu Lucaciu e deţinutu ' de tribuiialulă din Sătmară în arestă. Procu-rorulă tribunalului, pe basa însinuărei a trei inşi şi ortaciloră loră, a ţinută investigare înainte de ce ar fi fostă însărcinată de cineva. Acusatulă Lucaciu se afla pe cale cătră Sibiiu ca s$ participe la adunarea Associaţiunei. Nu s’a permisă nimărui să vorbăscă cu dânsulă, nici soţiei sale, nici tatălui seu cari îlă însoţău; nu păte vorbi cu elă nici advocatulă. Ca motivă ală deţinerei i se atribue agitaţiune politică şi mai alesă referatulă său ca delegată la conferinţa sibiană, ce l’a ţinută aci cu ocasiunea conferinţei cercului nostru: învinuiri false dela ămeni falşi. S’au făcută paşi pentru a-lu libera, dăr îuzadară. Sufere elă şi suferindă toţi din confiniile românismului. Bucuriă în căta vrăşmaşiloru. Dăr dreptulă şi dreptatea năstră, pentru care se luptă |deţinutulă şi noi Cu toţii, au să învingă. N’avemă nici o vină deeâtă aceea că voimă să trăimă ca Români cu drepturi. (Restulă depeşei e nedescifrabilă din causa telegrafiştiloru prin mâna cărora a trecută şi cari pară a nu cunăsce caracterele telegrafice. Atâta se păte înţelege că e vorba de anii blăs-tămului. — Red.) Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei‘4 ă 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GROSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu. Editorii: lacobă Mnreşianu. Redactorii responsabilii: Dr. Aurel Mureşianu. 1 Nr. 180. GAZETA TRANSILVANIEI. 188 7. Chutnli ia traraa de Vltna din 25 Augusto st. o. 1887. Rentă de aură 5% . . . 100 75 Rentă de hărtiă 5% . . 87.45 [mprumutulO căilorâ ferate ungare................150.90 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung. (1-ma emisiune) ... 9825 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostil ung. (2*a emisiune) .... 126 — Amortisarea datoriei căilor fl ferate de ostfl ung. (3-a emisiune) .... 114 75 Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişfl................. 10450 Bonuri cu cl. de sortare 104.50 Bonuri rurale transilvane 104 50 Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de vinii ung................100.50 Imprumutulfi cu premiu ung.....................121.75 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 12400 Renta de hărtiă austriacă 8160 Renta de arg. austr. . . 82.80 Renta de aură austr. . . 112 95 Losurile din 1860 . . . 136.— Acţiunile băncel austro- ungare.................. 886 75 Act. băncel de credită ung. 286.25 Act. băncel de credită austr.282.30 Argintulă —. — GalbinI împărătesei ..............5 94 ! Napoleon-d’orI .... 9.95 Mărci 100 împ. germ. . . 61 55 I Londra 10 Livres sterlinge 125 85 Bursa de Bueurescl. Cota oficială dela 12 Augustă st. v. 1887. vend. Cump. Renta română (5°0). . 91 Va Renta rom. amort. (5 °/0) • 95— * convert. (6°/0) • ■ 88s/4 împr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— Credit fonc. rural (7%) . . 104»/, » „ » (5°/o) - B9Vs » » urban (7°/0) . . 1031/* » • * (6%) • 94- * (5•/•) • • 87- Banca naţională a României 500 Lei-------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- « » » Naţională ---- Aură contra bilete de bancă . . 14. V* Bancnote austriace contra aură. . 2.01 92 Va 9BV. 891/* 36— 106*/. 90*/4 103»/, 95— 87*/. 15.»/, 2.02 Cursuiu pieţei Braşovu din 29 Augustă st. n. 1887 Bancnote românescl . . • • Cump 8.64 Vend . 8 67 Argint românesc . . . 1 8.60 0 8.65 Napoleon-d’ori .... » 9.96 0 10 00 Lire turcesc! ( I 11.23 » 11.27 Imperiali » 10.22 » 10.26 Galbeni » 590 » 5.95 Scrisurile fonc. »Albina* 6°/o » 101.— » 102.- - 9 * 9 5% • » 98.— - 99.— Ruble Rusesc! .... » 108.— » 110.- DiscontulO . . . * 7—10% pe anO. Nr. 14—1887. Concursă. Pentru ocuparea postului de învăţătorii ordinarii la scala confesională gr. cat. din Monorii, comitatulu Bistriţa-Năsăudă. prin acista se escrie concursă până în 10 Septemvre 1887 st. n. Emolumentele împreunate cu acestă postă suntu 300 fl. v. a samară anuală de solvită în rate lunare anticipativă din fondulă scolastică confesională, şi o grădină de legume în mărime de 2000°. Doritorii de