GAZETA TRANS BKDACŢimrEA ŞI ADMm§TRAŢIUK£A l BRAŞOVft, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Pe anfi an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&nla ţi striln&tate: Pe anfi 40 fr.. pe şAse luni 20 fr.. pe trei luni 10 franci. ANULU L. SE PRENUMERA: Ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AIUKŞIDRZLE: 0 seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare «orlaarT nsfranoata nu as prlmaaoii. — Imaiorifti aa aa ratrimltff. m i7o. Sâmbătă, 15 (27) Augustă. 1807. Din oansa S-tal «orbitori de mâne ^iarnld nn va ţpixâ până Luni oâra.* Braşovtl, 14 Augusttl 1887. \ Din incidentulA apropiatei veniri a Majes-i t&ţii Sale monarchului nostru în Ardâlâ, colânele fbilorft unguresc! suntă pline de tot o felulu de soiri despre pregătirile de primire ce se facă din partea Ungurilorfi şi a autorităţii ora unguresc!. Cu inima mâhnită trebue să privescă Ro-©ânulil ardelânfi la aeâstă mişcare în sîuulă adversarilor ă săi politici şi naţionali. Mâhnită este elă până în adânculu sufletului nu pentru că naţia conlocuitâre ungurâaeă vrea să facă o pri-jjftire strălucită Domnitorului nostru, ci pentru că trista şi durerâsa stare la care a fostă redusă ţiaţiunea românâscă în cursulă celor A două 4e°l de ani din urmă îi face Românului eu neputinţă de a pută întîmpina şi elă pe monarchulă său în acelaşă modă ca Maghiarulă, aducându-i în numele naţiunei sale urările de fericire şi de îndelungă viăţă pentru binele şi prosperarea Ardâ-lului, peste care domnesce acum de patruzeci de ani. Fost’a ună timpii, când şi Româniloră ar-. deleni le era datu să comunice cu Domnitorulă loră şi să audă mângâietăre şi multă promiţă-tăre cuvinte din gura sa. Acestă timpă a încetată de multu. De două4ecî de ani încâce adversarii noştri, ajunşi la putere, lucrăzâ neobosită, aci pe faţă, aci pe ascunsă spre a răpi Românului ardeleană putinţa de a lua parte şi elă la viăţa publică a statului; de dou&jecl de ani încăce se pună tdte în mişcare spre a face ca Românulă să nu mai potă figura ca Românu, nici în comună, BHâ în judeţe, nici în representanţa ţării, care a fostă de multă cu totulă delâturată, nici în eorpulă administraţiei, nici în ală jnstiţiei, nici nic&iri. In modă sistematică poporală nostru rornâ-aescă a fostă despoiată de l.âte drepturile sale politice-naţionale, pe cari le monopolisâză rassa maghiară în folosulă ei esclusivu. Celă mai viu documentă pentru acâsta este împrejurarea despre oare Maiestatea Sa de sigură se va pută convinge în de ajunsă, că tâte oficiele publice ale ţării ardelenescl suntă în mânile Unguriloră. Au totă voită Ungurii să sugrume vocea Românului ardeleană, să facă dintr’ânsulă ună flotă politică; au totă voită să’lă separeze şi să’lă depărteze .de trouă, ca .să nu iae dca iuci întrUmă feliu posibilitatea de a se pută redica ărăşi la ▼alărea ce i se cuvine în aeâstă ţără ardelenăscă. Şi-au ajunsă scopulă ! Astă4î Românulă ardeleană nu se mai păte apropia de monarchulă său ca Română, spre a’i spune păsurile şi necazurile sale şi a se bucura şi elă de fericirea de-a pute sărbători în mijloculă $u pe capulu statului. Nu se pâte Românulă ardeleană apropia de monarchulă său, pentru că tâte cărările şi drumurile ce ducă la elă voră fi ocupate de cei ce tfau jurâtă a nu-lă mai lăsa să trăiâscă ca Română în aeâstă ţără. Nu se pţ5te apropia Românulă ardeleană de Maiestatea Sa, pentru că sclavului politică, | eare nu este admisă nicăirf, nu-i pâte fi ertată & vorbi cu Domnitorulă săă ca liberă cetăţeană. A şi luată stăpânirea ungurâscă tâte pre-cauţiunile spre a împiedeca ori-ce contactă ală poporului nostru cu monarchulă. Deputaţiunile ce se voră trimite spre în-tămpijiarea Maiestăţei sale suntă condusă numai de funcţionari şi demnitari unguri, suntă, compuse ajprăpe eselusivă din âmenii stăpânirei, ba câ să np nă nici o dubietate despre aceea, că numai pe, tJpgurl;,#u săi representezse, li se mai cere membriloră loră să se presenteze în costumuri naţionale ungurescl. S’au mai luată măsuri ca nici poporulă să nu se pâtâ apropia cu plângerile lui de Impă-ratulâ, ordonându-Se ea toţi cei ce voră să-i în-nainteze petiţii, să arate mai Intâiu poliţiei ungurescl din Cluşă care este dorinţa loră. Ajunge să spunemă, că tâte, primire, salutare, audienţe, se voră petrece în Cluşiu, spre a înţelege că acolo nu mai pdte fi locă şi pentru Românii, cari ară voi să mârgâ în numele naţiunei lorti. Se voră pută presenta înaintea monarchului numai căpeteniile nâstre, bisericesc!, cum s’a mai întâmplată şi de altă dată; le-amă dori numai, — fiind oă e vorba că şi de rândulă acesta Maiestatea Sa va fi însoţită de ministru-preşedinte Tisza, — să fiă scutiţi măcar de astă dată, şi aici în ArdealO, de mustrări ca cele ce li s’au făcută la Segbedină şi la Aradă. Del? mai mulţi fruntaşi români din Deva primirămă în 4dele acestea o invitare la o întrunire, cil scopă de a se combina o întâmpinare câtă mai potrivită a Maiestăţii Sale din partea Româniloră de acolo. Ne bucurămă de sentimentele leale ce le dovedescă Românii din Deva, ca întotdâuna aşa şi acuma; ne dore, însă inima, când ne gândimă câ dorinţa acâsta şi t6te stăruinţele loră voră rămână fără succesă. Câte ună particulară română dintre cei mai bine vă4uţi la stăpânire se va pută strecura ici colea printre Unguri, dăr ca naţionalitate româ-născă în Ardeală, nu ne este posibilă a întâmpina a4i pe suveranulă nostru. Nu-i rămâne dăr alta bietului Română ardeleană, decâtă său să stea acasă cu inima tristă şi sdrobită, că nu se păte apropia a4i nici de acela, pentru care şi-a vârsată de atâtea-ori sângele, său să alerge în drumulă ţării şi să se înhame la carulă de triumfă ală lui Tisza, care vine împreună cu monarchulă, de sigură numai ca să-i arate, câtă de pacificată şi mulţămită este Ardealulă în urma „kiţeleptei44 sale politice şi a „părintescei44 sale oblăduiri. Ceşti anea bulgara. ţ)iarulă orleanistă „Soleil44 vestesce, după informaţii din Petersburg: In raporturile esteriăre ale Rusiei s’a întâmplată o modificare. E sigură, că negocieri secrete se facă intre guvernulă rusă şi celă germană. Prinţulă Bismarck ar fr prodtrst! o ocupa ţi ă rusăscă~' a Bălgârier şi Armenfeî pănă la Erzerum, spre a dobendi mână liberă în Apusă. Neutralitatea binevoitâre a Angfei s’ar cumpăra prin cestiunea Egiptului, Cretei şi la trebuinţă a Arhipelagului turcescă. De altă parte se scrie din Constantinopolă „Corespondenţei politice14 : Rusia a recomandată sublimei Porţi, prin mijlocirea lui Şakir-paşa, ca soluţiune a cestiunei bulgare, ocuparea mixtă de cătră armatele ruso-turce a Bulgariei şi a Rumeliei orientale. După operaţiunile militare, înaltul comisarâ numită de P6rtă se va duce la Sofia pentru a constitui acolo utră cabinetă şi a stabili o stare de lucruri conformă tractatului din Berlină. Pârta resistă la aceste propuneri, dăr Rusia continuă negocierile în acestă sensă şi caută a influenţa directă pe Sultanulă. In Petersburgă însă, după cum spune o telegramă de acolo, se consideră ca imposibilă q, ocupaţfune ruso-tureâscă a Bulgariei. Se crede că Rusia nu va voi să ia rolulfi unui comisarii de poliţiă. Ca mai probabilă se consideră că puterile semnatare voră comunica Bulgariloru prin mijlocirea Turciei, âr dâcă acesta va fefusa, prţn mijlocirea consuli loră, că ducele de Coburg este ună usurpătorfy. Cum că lucrurile stau rău, ae vede dintr’o telegramă diu Sofia cătră „Nene Freie Presse", în care se 4ice, câ situaţiunea politică este f<5rte gravă, dâr că sobiţiunea va fi în curâudă. Este cu totulă esactă că Germania şi Francia au declarată oficială d-lui Nacevjci, minîsţrulA aface-riloră streine, că ele strică orice reiaţi tini cu gh-vernulă bulgară. Rusia, Francia şi Germania insistă pe lângă Pârtâ ca să trimâtâ fie Arttiîti Efendi ca comisară extraordinarăIa'‘Sbfiâ. ĂiiS-tria, Italia şi Anglia lucrâză în sensă contrară şi 4iarulă .adaugă că una. din iaeeâfe . jîutărl ară fi declarată Porţii că, dâcă arculă ya fi prâ întinsă, situaţiunea s’ară complica fârte gravă. - . In Sofia circulă deja sgomotulă, că Artii^-Efendi va sosi neîntâr4iată acolQ fusoţiţă da ună agentă diplomatică rusă aduoâpdA utimiatufa ce Pârtă a adresată principelui Ferdiuaţid. • De altmintrelea însuşi prinţulă. ,de poburg nu pâte fi sigură, că se va pută susţiftâ ,pe tronă şi câ armata îi va fi devoţată, căci ce ne comunică o telegramă din Filipopolu; • /. Comandantul îi garnisânei de aici a fostă chemaiă prin lelegrafâ la Sofia, unde a şi plecată. Artileria staţionată aprâpe de Karlova a fostă fără veste transferară în oraşă şi s’a trimesă cavaleriă ca sg ocupe prg-cyMtt puncte de pe la Karlova. Se cjice că aceste măsuri s’au luată în urma unoră bănueli contra trupeloră artfieriatţ ai căroră ofiţeri s’ară fi esprimată nefavorabilă asupra prinţului Ferdinand. — Pănă acum noulă .prinţă a gă-t sită puţine simpatii în Rumelia orientală. Atitudinea Puterilor în cestiunea bulgară. Pârta a primită acum răspunsurile complecte ale tuturora puteriloră la circulara sa dela 14 Augustă. Pu* terile suntă esactă împărţite în chipulă următoră: Austria, Italia, Englitera de o parte şi Rusia, Germania, Franaia de cealaltă. . , Austria a răspunsă că cfiipulâ de A lucra ală prinţului de Coburg este nelegală şi că ea nu cunâsce pe acesta ca prinţă ală Bulgariei, că consulii austriac! au primită instrucţiuni în aeestă sensă. Austria nu indică mijlOcele pentru a ajunge la o soâiţiune, aşte^tândă să cunbscă părerea puteriloră; dăr baronulă de Galiceâ declarată verbală Porţei, câ ori-ce soluţiune ar tvelmî #8 obţină unanimitatea puteriloră; dăcft nu, Pârta at*fi res-pun^ătt^’e de urmările unei conflagraţiunî eventuale. ' » j Italia a răspunsă ca Austria, dăr a insistată' tru o rânduială paclnică care să dea satiefadţiănă fitil-gariloră. Pe lângă acestea, ambasadorulă ItttW^5°a ii jinită declaraţiunea baronului de Calice indicată mâi susfl, adâugândă câ tdte ceştiunile privităre • & Bulgaria, curgândă din traţatulâ dela Bcr1îr|ftf n anin- ţiune nu e arătată de acestă tratată, trebue să fiă re-solvate într’ună sensă favorabilă = dorinţeloră Bulgarilortt. Englitera, î.n privinţa primai părţi, a răspunsă ca Austria, câtă pentru’ niijlocefe âfe soluţiune, lordulă Salisbury nu vede decâtă o intervenire militfă'ââ’că,' dâr e atâtă de periculosă din pricina unei mişcări posibile din partea Macedoniei, ipcătă se grăbeşte de a abate pe Portă pentru momentă dela acestă mijlocă şi o sfjitueşce să aştepte cu răbdare şi să observe resşrva. Pe lâJUflPk acesta Sir W. White a sprijinita, verbală demersuUî-'ba' ronului de Calice, der mai moderată decâtă Itafia.' Răspunsurile Rusiei şi Gerraa-ni e i suntă cu noscate. c ■ v‘r" Franţa a răspunsă că socoteşte âlegărea prinţnlpi Ferdinand ca nulă şi că luarea sa în posesiune a putfirşi, în Bulgaria violâză într’ună chipă vădită fratafulfl dnln Berlină. D. Flourens sfâtueşte pe P6rtâ să depărteze 'f&-prinţulă Ferdinand şi să lucreze de acordă Ou Rirsiâ. ; Pentru a ne pune la diapasonulă puteriloră, a instituită o comisiune ministerială, şub preşedinţa Ma. relui-Viziră, însărcinată intr’ună moda ^speefa^ă' cu afacerile Bulgariei, comisiune care este împărţită4 eâactă ÎU( partisanl şi adversari ai Rusiei. Acâstă cpm îşîunâ: fii pripaa , sa întrunire de alaltaerl, «a hotârită : telegrafieze lui Sakir-Paşa la Petersburg, că -BitMiiw indicândO oficială pe generalulă Ehrnrdbth ăâ locotenentă’ princiară provisoriu, Pdfta câre Nr. 179. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. esactfl, cari vorii fi atribuţiunile generalului Ehrnroolh pentru a supune pe acest) candidaţi) la asentimentul) puteriloră. 2) A tace să se telegrafieze de $cătră Marele vizir prinţului Coburg la Sofia după cum urmeză textual: »Răspunzând0 telegramei Alteţei Vâstre adresată Sultanului şi datată din Rahova, declară Alteţei Vostre că alegerea sa n’are asentimentul0 tuturoră puteriloră şi că intrarea sa în Bulgaria şi luarea sa In posesiune a paterei suntfl desaprobate unanimă. In consecinţă, presenţa Alteţei Vâstre în Bulgaria fiindă contrară tratatului dela Berlină, este nelegală*. 3) A se răspunde prin mijlocirea d-lui Vulcovici la a doua telegramă a prinţului de Coburg datată din Filipopolă, că Sultanulă nu p6te să primâseă pe prinţulă de Coburg Ia Constantinopole, pentru că n’are asentimentulă tuturoră puteriloră. Aceste trei decisiunî, sancţionate de Sultanulă, au şi fostă esecutate. In privinţa misiunei lui Artin-Efendi la Sofia, care pare a fi amânată de vecî, aflămă din sorginte bună că: asupra sgomotului că Artin-Efendi ar merge la Sofia să pregătăscă căile pentru ună regentă rusă, guvernulă bulgară a dată Porţei să inţelegă, că în acestă casă Artin-Efendi n’ar pută să trecă graniţa fără a fi însoţită de ună corpâ de trupe, de ore ce Bulgarii suntă hotărîţî a resista înfr’ună modă energică. Nota Rusiei privitore la prinţulă de Coburg. „Politische Correspondenz* primesce din Londra textulă depeşei circulare, în care guvernulă rusă aduce la cunoscinţa cabineteloră mariloră Puterî, că nu p6te recunâsce de valabilă nici alegerea prinţului de Coburg ca prinţă ală Bulgariei, nici legalitatea apariţiunii lui în ţâră. Textulă acelei depeşe este : „Guvernulă imperială nu pută reeundsce de valabilă alegerea prinţului de Coburg. Prinţulă a adusă acâstă alegere la cunoscinţa împăratului. Elă a cerută să vie aici spre a primi sfaturile Maiestăţii Sale, înainte de a se duce în Bulgaria. Impăratulă a făcută cunos cută prinţului, că alegerea lui nu păte fi recunoscută şi cfi a lui călătoriă în Bulgaria nu păte fi justificată sub nici ună titlu. Sfaturi analăge s’au dat prinţului de atunci din partea majorităţii mariloră Puteri şi în prima liniă din partea Curţii suzerane. De ărece insă Alteţa sa a cretjută că trebue să se îndeplineseă dorinţele pretinşiloră represen-tanţl ai poporului bulgară şi că se păte duce în princi-patO, ne vedemă siliţi a declara, că Rusia nu păte rt-cunăsee de valabilă nici alegerea prinţului de Coburg, nici legalitatea venirei lui în Bulgaria spre a se pune în fruntea guvernului acestei ţări. Voimă bucurosă a spera, că guvernulă va împărtăşi aceste vederi şi nu va tolera acâstă violare flagrantă a tractatului de Berlină. Rusia nu se p6te (ace singură apărătore a acestoră stipula-ţiunl, pe care se basăză starea lucruriloră, ameninţată de o definitivă surpare.* Suprimarea ligei irlandese. £tă textulă declaraţiei făcute de guvernulă englesă, In camera lorzilor) din Londra, pentru suprimarea ligei naţionale irlandese: »Considerândă că esistă in Irlanda o Associdţiune cunoscută sub numele de Liga naţională irlandesă, că numita Associaţiune provocă, în unele părţi ale Irlandei, acte de violenţă şi de intimidare şi că intervine la aplicarea legiloră existente, punendu-i piedici: „Noi, lordulă locotenentă şi guvernatoră ală Irlandei, conformă cu avisulă consiliului privată şi in vir- tutea articolului 6 ală legei dela 1887 despre legislaţia şi procedura criminală în Irlanda, in virtutea drepturilor şi a puteriloră cari resultă din jele, declarămă, prin a oâstă proclamaţiune specială, că începând) dela data mai josă notată societatea cunoscută sub numele de Liga naţională irlandesă e proclamată de periculosă. „Acâstă proclamaţia se va promulga, chiară prin faptulă publicare) ei în «Gazeta de Dublin* şi prin afişarea unui esemplară la fiecare postă da poliţiă, precum şi în fiece locă unde residezâ în Irlanda tribunale de poliţiă divisionare.“ Cu tote sfaturile ce diarele irlandese dau poporului de a nu comite violenţe din causa acestui actă despotică, mari turburărî suntă de temuta. Spiritele erau deja destulă de surescitate şi pănâ acum, aşa că suprimarea Ligei e uleiu turnată pe focă. La Kenmare, poporulă a atacată casarma de poliţiă cu pietri. Giandartnii s’au văzută nevoiţi să facă usă de arme. S'au întâmplată ună mare numără de răniri. încălcări de graniţă (?) •Szekely Nemzet“ erăşl se plânge contra încălcă-rei graniţeloră unguresc! din partea locuitorilor) de pe teritoriulă României. E vorba de proprietatea comune-loră Borjova, Sânmiclâuşă şi Ciucă-Szâpviz, aşa numită pe unguresce, „Kerek* şi «Fejârbiik*, precum şi de teritoriulă din jurulă muntelui „Apahavas“. Despre a-ceste proprietăţi scriu foile unguresc!, că nu este ană în care să nu fiă încălcate de supuşii români dela graniţă, pilele acestea chiar, nareză ,Sz N.", trei supuşi români — la cari s’au alăturată şi doi individ din comitatulă respectivă, cu numele Ţărână, cari locuescă pe valea Gyepecze (?) — au începută a cosi pe aceste locuri, fă-căndă cuceriri de teritoriu. Primăriile comuneloră, luândă veste despre acâsta, au trimesă Omeni din comune, cari au prinsă pe cei trei supuşi români şi doi supuşi ungari şi i-au escortată la prefectulă cercului Ciucă-Szepviz. La interoga'oriu, supuşii români, cari erau din Moldova, au recunoscută pe răndă fiâ-care, că în adevără ei au cosită peste însemnele de graniţă ale României, adecă pe teritoriu ungurescă, şi încă in urma unui contractă încheiată eu nisce o-vrei din Moldova sub condiţiunea, că dâoă le va succede a duce ierba cosită acasă la ei, le voră plăti, la din contră nu. Ocuparea intenţionată de teritoriu se Z'<;e că ar fi probat’o şi cei doi Ţărani, supuşi ungari, cari au recunoscută pe faţă, că de când ei locuiescă aco'o, la graniţă, locuitorii din Moldova în fiă-eare ană au străbătută cu ocupările loră totă mai înlâuntru pe teritoriu ungurescă, ba chiar ei înşişi mai de multe-orl ll-au dată spre scopulă acesta mână de ajutoră. La cererea prefectului şi a susă cjiseloră comune, indivizii arestaţi au fostă escortaţi —- la ord inul ă vice şpanului comitatului Giucă — la judecătoria reg. de cercă din Szereda. Scirea acesta o reproducă tote cjiarele ungurescl, şi ceră aspra pedepsire a pretinşiloră călcători de gra-n ţă, âr „Ellenzâk*4 îşi varsă mânia asupra Dorobanţilor o români, de cari se teme, că în o bună diminâţă voră sfâşia o parte din Ungaria pe sâma loră ; de aceea cere ca guvernulă ungurescă să se hotărască, în faţa acestoră repeţite încălcări, la ună faptă mai energică, de vreme ce mijlăcele de apărare, luate până acum, se vede că nu au nici ună efectă. SOIRILE PILEI. Ministrulă ungurescă Tisza e decisă să nu lase pe Maiestatea Sa a fi însoţită în Ardeală de altcineva decâtă de densulă. Se teme să nu ajungă la urechile Maiestăţii Sale scirî despre volniciile ungurescl, care în totă caşulă trebuescă acoperite şi învinuiţi totă hoţii de păgubaşi: Valahii. Precum^spune „Naţiunea*, guvernulă română, prin ministrulă de^esterne, va încunosciinţa în curândă pe guvernulă austriacă, că este decisă de a relua negociă-rile pentru încheierea unei convenţii coiner-cis 1 e. —x— Mare bucuriă le causeză foiloră ungurescl escursi-unea în Ardelă a scriitoriloră şi artiştiloră unguri, der nici acâstă bucuriă nu este pentru „Kolozsvâr" lipsită de dureri. Câmpia este ceea ce-lă supără pe „Kolozs* vâr", căci — cultura“ ungurescă! Câtă pentru sfi-râciă, voră avă să răspundă eseeutorii unguresc!, er pentru lipsa de căi de comunicaţiune, stăpânirea ungurâscă. De altmintrelea nu i-ar strica lui „Kolozsvâr* puţintică cultură românâscă şi încă chiar din Câmpiâ. Atunci şi-ar mai modera de sigură insultele unguresc!. N’au găsită Unguriii din Deva cum să facă ma plăcută şederea Maiestăţii Sale în Deva, decâtă maghiarisândă numele sfradeloră, precum: Kiralyutcza, Bethlen-utcza, Magyar-utcz-i, Roman uteza ş. a. Dâr pentru asta Iotă rornânescă va fi Deva, iu ciuda »patrioţi-loră*. —x— Getimă în »Revista Politică* din Suceava: „înainte de într*r.imperea convenţiei comerciale Intre România şi Austro-Ungaria rară când vedeai vr’o plută stândă mai multe <}ile pe undele Dornei şi ale Bistriţei, căci care cum se tăcea pleca pe Bistriţă la vale în România. Acuma însă sute şi mii de plute stau de-a lungulă Dornei şi Bistriţei şi o mulţime nenumărată de catargurî, cătărgele, scânduri, dulapi, lătunOie şi dra-niţe, clădite clue peste grămadă pe malurile acestoră rlurî, fără ca proprietarii loră să scie ce să incâpă şi să facă cu dânsele, căci, după câlă amO înţelesă, acuma nu e slobodă nici măcară să trecă, da încă să se mai vândă în România. O sâmă de inşi şi mai aiesă societatea Goelz, vâcţândă că nu e altă modru de scăpare, ca să nu remâe de totă păgubaşi, au incepută a transporta draniţa şi scândurile la Bistriţă, şi de acolo mai departe.* -X- Facemă cunoscută, că înscrieri pentru escur-s iu nea la Sinaia de Sf. Maria cu trenulă de plăcere întocmită de biurouiă orăşenesc) de călătoriă de aci se FOILdSTONU. (37) _____ Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali. XIII. Fantele. Pregătirile fiindă gata, nebunulă St Leger porunci maiestosă unui bucâtară transformată în herold de arme să Introducă pe procuroră şi pe grafierulă lui. Porunca fuse îndată împlinită. îndată ce intrară amândoi, zidulă de slugi şi de soldaţi se forma la locă, lăsându-i într’un spaţiu mare golă. Cele două rochii negre ajunseră atunci punctul) pe care se pironiră tote privirile Grafierulă, un) voinică ca ună Hercule, nu se tulbura câtuşi de puţină; însă o tniâ de ochi pironiţi pe dânsulă tulburară tare pe procuroră, ună bătrână scund căruia îi tremura capul). Cu t6te acestea şi elă se silea să s’arate liniştită. — Ai cerută ca să intri în castelulă nostru Lola Bella? întrebă nebunulă pe procuroră. — Da! răspunse procurorulO. — Cu ce scopă? — Cu scopă ca să înplioeseă mandatulă pe care l’am primită dela prea ilustrulă Senată ală Veneţiei. — Ei bine, vorbesce! ce lelă de mandată ai? <}ise nebunulă fără să piardă nimică din seriositatea lui ca-raghidsâ. — Mai întâiu aşă vrâ să fiu în faţa signorului Batista Martinengo, podestatulă Padovei, căruia este adre-1 sată mandatulă pe care îlă aducă! răspunse rochia negră cu mai multă asigurare. — Eu sunt podestatulă Padovei! Z'se nebunulă cu o strîmbătură care făcu pe toţi să ri<}â. ProcurorulO se roşi ca ună mac). — D-ta!... d-ta, decă nu mă înşelă, eşti nebunulă podestatului şi n’atn de vorbă cu d-ta!... decă aşă tace una ca asta, aşă înjosi caraclerulă cu care sunt însărcinat) ! — (ji.se densulă. — Ce ai qjisă? nemernicule! — cjise nebunul) luându-şl aerulă de Martinengo. — ’ŢI spună înc’odată că eu sunt podestatulă Padovei. Vorbesce der! şi spu-ne-ne e cauţi aci! de unde nu, voiu soi eu să-ţi arătă că am puterea să facă orî-ce vrâu pe pământurile rne!e şi am sâ vă spânzură de fiarâle (Ţduriloră ăstora, pentru ca să vă învăţă cum trebue să respectaţi persdna nâstră podestată. Nenoroeitulă procuroră încremenise. Când vă03 o N 3 0 3 O o 93 0 3 0) JS o '0 >3 N '5 'EL 'S. 22 o tm, A o. « 2 'O a 3 r° âT a | « g cl> tr-i > O o a. O cn O 6 6 ffl s CQ s cc O 0) cu C/3 H s z Apă Klgr. 144 143 143 143 144 140 143 145 143 133 118 750 800 880 870 850 920 Materiă secă .... 856 857 857 857 856 860 857 855 857 867 882 250 200 120 130 150 80 Albumina 130 110 100 120 100 90 224 255 275 362 194 21 20 11 13 14 11 Grăsime 15 20 25 60 65 15 20 16 30 49 425 2 2 1 1 2 1 Substanţe estr. fără azot 664 674 659 557 121 587 525 459 458 280 121 207 155 91 95 108 55 Raport, facult. nutritive 5.4 6.6 7 59 7.8 69 2.6 1.9 2 1.1 6.1 10.1 8 8.5 7.5 8.1 5.0 Suma subst. organice 839 839 835 830 841 842 835 824 830 829 843 241 190 112 120 141 70 Cărbune (C) . . . . Azot (N) 20.8 17.6 16 19.2 16 14.4 35.8 40.8 44 56 6 31.2 3.4 3.2 1.8 2.1 2.2 1.8 Kali (K) 5.3 5.6 4.5 4.4 5.7 2.7 9.8 13.1 8 1 10.2 9.6 57 4.7 4.1 4.7 2.8 5.3 Var (Ca) 0.6 05 06 1 0 3 0.5 1.2 1 5 2.1 3 5.5 02 0.3 03 1.3 0.9 0.8 Magnesia (Mg) . . . 2 2.1 1.9 1.9 2 1.5 1.9 2 2 2.4 4 4.6 0.4 0.3 0.3 03 0.4 0.3 Acid fosforic PO* . . 7.9 . 8.4 7.7 6.2 5.9 5.7 8.6 11.9 10 14.3 16.6 0.6 1.4 0.6 1.7 1.0 0.9 Acîd de Siliciu S;Oa . 0.4 0.4 6.1 12.0 02 0.1 0.2 0.2 03 0.2 05 0.2 1.0 0.2 0.1 0.2 04 Suma subst. mineraiice 16 9 17.9 22.2 27 13 11.8 23.5 30.7 26 8 34.1 39.1 9.4 98 75 11.6 7.8 7.3 IE3 a, i e LF1 <§ zi ■& 3 <3 03 O O N a CR >3 N 3 0 3 CJ >3 V o> Ol 0 o> N *3 V 0 <33 N .2 '2. >3 'EL a> T3 3 > i trifoiu 1 roşu i >3 C t- V >3 3 0 3 O) -c o ‘E >3 N >3 *3 bfl kt <33 O m O 6 O X s CQ s uJ CC 901/, 103*/, 95— 87»/. 15.»/, 2.02 Cursuiu pieţei Braşov»! din 29 Augustă st. n. 1887 Bancnote românescl .... Cump. 8.64 Vând. 8.67 Argint românesc................ Napoleon-d’orî................. Lire turcescl.................. Imperiali...................... Galbeni........................ Scrisurile fonc. * Albina» 6#/0 . » * n 5°/0 . Ruble RusescI.................. DiscontulO ... • 8.55 9.94 11.22 10.20 5.90 101.— • 98.- » 108.— 7—10°/9 pe anii. 8.60 1000 11.28 10.26 5.95 102.--99.-109 V» Pentru fumători de ţigări Fabrica Braunstein freres. în Paris 65 Boulevard Exelmans produce Hârtiile de ORÎ CC CONTRAFACERE A ACESTEI hârtII se va urmări conform ICt »T«L-ETRMI6M 0@ Rffl&Q M 0@77 ţigară cu mărcile aici tipărite FRATii BRAUNSTEIN SINGURI FABRICANT! -----Paris------ atnti S G.O G n FRANCI tt« lEHUNGER IkfUr ft» •RAUNSTEIN FRERES FARIS Marque Dtposee. S C D E „Les dernieres Cartouches“ ^ „Dorobanţulu” cari au fostă declarate, de cele dintâiu autorităţi scienţifice din Austria şi Ungaria pe basa analiseloru făcute, absolută libere de ori ce materii vătă-mătore sănătăţii şi ca hârtia de ţigări cea mai uşoră şi cea mai bună, ce a esistatu vreodată. Deărece şi la noi domnence convingerea că pentru ţigări bune, în prima liniă calitatea hârtiei de ţigări este dăîătore de măsură, hârtia de ţigări ,Les dernieres Cartouches< şi ,,Borobanţulu“ a devenită din ce în ce mai plăcută, şi se p6te găsi la t6te firmele mai mari. Veritabilă este numai aceea hărtiă, a cărei etichetă se asemănă cu cliseulă şi care are firma „Braunstein Freres.“ Fabrica a deschisă ună deposită pentru servirea promptă a muşteriiloră, sub firma comercială protocolatâ în Austro-Ungaria: Braunstein freres, Wien, 2. Bez., Negerlegasse 8. 7—12 A V I S Cu începere de Duminecă în 16 (28) Augusto a. c. în tOte serile va da Concertă grădina din localulQ berăriei din Strada Căldărarilorfl renumita musică naţională din Abrudii sub conducerea personală a maesiriloru capelei Haşa şi Ghiuţa. In casîi de pldiă concertultt se va da în salontl. KIiOTH, Restaurator fii. Escriere de concursă. Postulă de învăţători, devenită vacantă la sc61a confesională gr. cat. din Telciu prin bolnăvirea, respective pensionarea actualului învăţători, se va ocupa în anulă scolastică 1887/8 prin unu învăţători suplinitori cu uni salari anuali de 240 fl. v. a. de percipiati în rate lunari anticipative şi 20 fl. v. a. reluti de corteli. Cei ce doresci a dobendi aceşti posti vori înainta suplicele lori subscrisului senati scolastici pănă la 15 Septemvre 1887. documen-tâdâdi cualificaţiunea de învăţători recerută prin lege. Presidiulit senatului scolasticii confesionalii gr. cat. Telciu, ,1a 12 Augusti 1887. Gregoriu Popă, 1—3 preşedinte. ABONAMENTE la „§azeta Transilvaniei se poţi face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşori) prin mandate poştale. Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă ar&tandu - se şi posta ultimă. Preţuia abonamentului este: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni............3 fl. — „ şăse luni.............6 fl. — „ uni ani...............I2fl. — Pentru România şi străinătate: „ pe trei luni.......................10 franci „ şăse luni...........................20 ,, ,, ună ani.............................40 ,, Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei." Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Braşovu. TrenulO TrenulO Trenulă TrenulO TrenulO Trenuli TrenulO TrenulO b) c) d) e) Dela a) Dela b) ji c) Din d) „ e) * 1. Plecarea trenurilorii: 1. Dela Braşovfi la Peşta: de persăne Nr. 307: 7 6re 20 de minute săra. mixtO Nr. 315: 4 ore 01 minută diminăţa. 2. Dela Braşovu la Bnouresoî: acceleratO Nr. 302: 5 6re 37 minute diminăţa. mixtO Nr. 318: 1 6ră 55 minute după amă<}I. II. Sosirea trenuriloru: 1. Dela Peşta la Braşovu: de persăne Nr. 308: 9 6re 46 minute înainte de araătţî. mixtO Nr. 316: 9 6re 52 minute săra. 2. Dela Buouresoi la Braşovu: acceleratO Nr. 301: 10 6re 12 minute săra. mixtO Nr. 317: 2 6re 32 minute după amătţl. A. Plecarea posteloră: BraşovO la Reşnovu-Zernescî-Branu: 12 6re 30 min. după ara&f „ Zizinu: 4 6re după amăiţl. în Secuime (S. Georgî): 1 6ră 30 minute năptea. la Făgăraşul 4 6re diminăţa. la Săcele: 4 6re diminăţa. B. Sosirea posteloru: R&şnovuZernesd-Branii la BraşovO: 10 6re înainte da amă<|T. Zizinu la BraşovO: 9 6re a. m. Secuime la BraşovO: 6 ăre săra. Făyăraşu la BraşovO: 2 <5re diminăţa. . Săcele la BraşovO: 6 6re 30 minute săra. TARIFA anunturiloru si insertiuniloro. Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —cr. 6. Pentru inserţiunl şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentrn repeţiri se acordă nrmătorele rabate: Pentru repeţiri de 1 co ori n n V QO 1 IO n n n 11 9—11 n n n 11 12—15 ii 1> ii 11 16—20 ii Dela 20 de repeţiri în susă 10*1, 151. 20°|o 30#|0 40°|, 501 Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. Tipografia ALEXI, Braşovă.