BEDACţTUNEA ŞI ADMmHmŢIVHEA l BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22. ANULU L. se PRENUMERĂ: la poşte, la librârii şi pe la dd. corespondenţi. ,GAZETA** IESE ÎN FIECARE pi. Pe untt ană 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Komânia şi străinătate: Pe ană 40 fr.. pe ş4se luni 20 fr,, pe trei luni 10 franci. ANUN 7IUBILE: O serii garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsar? nefranoate nu aa prlmaaou. — ■anuaoripta nu aa ratrimltfi. Ni 178 Vineri, 14 (26) Augustu. 1887. Braşovu, 13 Augusta 1887. Linia telegrafică fiindu întreruptă n’amu primită eri nici o depeşă, ca să scinau ce se mai petrece în Bulgaria, asupra căreia suntti aţintite t6te privirile. Nu se p6te nega, că fasa în care a intrată acuma cestiunea bulgară prin suirea pe tronă a prinţului de Coburg inspiră cabineteloră mai multe îngrijiri ca pănă acum. De altă parte cele ce se petrecă în Bulgaria, enunciările principelui şi ale căpeteniilor^ bulgare, precum şi atitudinea puteriloră faţă cu faptele ce se săvârşescă oferă unu deosebită interesă. Fie-care se întrebă cu o drăptâ curiositate, cum o să se termine acostă nouă crisă, la ce sfârşită o să ajungă Bulgarii şi ce resultată o să aibă atitudinea plină de temere şi de reserve a mareloră puteri. Se vorbea de aceea, că Anglia, Austria şi Italia ară fi gata a recundsce pe principele. Dăr sosirea lui în Ternova şi mai alesă intrarea lui în Sofia ne-au dovedită că, şi dăcă numitele puteri ară avă dorinţa acâsta, ele suntă încă departe de a o pută împlini. Representanţii acestoră puteri au absentată dela primirea principelui, tocmai aşa ca şi representanţii Rusiei, Germaniei şi Franciei. Ba mai multă, organele oficidse ale guverneloră acestoră state au întors’o acum pe altă cdrdă, dându principelui de Coburg sfatulu se pârăsâscă Bulgaria, după ce şi-a făcută plăcerea d’a se preumbla în triumfă prin oraşele principale ale Bulgariei. I se împută prinţului Ferdinand mai eu sămâ, că s’a depărtată dela basele tractatului din Berlină şi că, urmândă unora sfaturi fatale ce pare că i s’au dată de cătră nisce 6menî cari voescă să facă imposibilă domnirea lui, a provocată directă mânia tuturoră puteriloră. De aceste puteri chiar ună Battenberg a avută respectă. Cum să voiască dăr ună Coburg a le nesocoti ? Este clară că de ună lucru se temă cabinetele, că adecă purtarea de faţă a prinţului de Coburg va face de lipsă ca Europa să intervină în Bulgaria şi că astfelu s’ar pregăti calea ocu-paţiunei rusesc! pe care t6te ară voi s’o împedece. Rusia a şi pusă cestiunea aşa, încâtă ea numai printr’o intervenţiune se p6te resolva. Şireţi cum suntă însă diplomaţii din Petersburg, ei s’au adresată mai ânteiu la Sultanulă, ce-rândă intervenţiunea lui în numele tractatului din Berlină. In (Jilele acestea se lăţise în Bulgaria faima că P<5rta va trimite la Sofia unu comisară estra-ordinară în persona lui Artin-Efendi şi că acestă comisară turcescu va fi acompaniată de ună co-misară rusescă. Se înţelege că acăstă veste a trebuită să producă mare turburare între Bulgari. Intr’aceea însă Părta temporisăză ca tot-dăuna şi nu se p6te hotărî să facă pasulă ce-lă cere guvernulă rusescă. Se constată adecă, că Rusia în adevării a somată pe Părta să trirnătă imediată unu comisară la Sofia. Cererea Rusiei este susţinută şi de Francia şi se asigură, că Germania geldsâ de acăsta s’a apropiată şi ea de vederile Rusiei şi stăruesce prin urmare în aceeaşi direcţiune ca să se facă ordine în Bulgaria. Interesantă este, că în legătură cu probabilitatea unei intervenţiuni a puteriloră s’a lăţită în România faima, că concentrările cele mari pentru manevrele din anulă acesta ale armatei române s’ar face mai multă în vederea urei eventuale ocupări a Bulgariei de cătră trupele române la mandatulă puteriloră. Planulă acesta ar fi destulă de aventuriosă, pe lângă aceea că e lipsită de orice temeiu încâtă privesce relaţiile de pănă acum ale României cu Bulgaria; cu t6te acestea îaimţi ce se lăţesce despre o eventuală ocupare de cătră trupele române pare a prevesti în ade-vără o apropiată interv^iire din partea puteriloră. Pentru momentă totulă atârnă dela hotărî-rile Sultanului. Rusia cere intervenirea lui şi se anunţă, că ea ar fi cerută chiar ca să se facă o ocupa ţiune mixtă, aşa ca Ruşii să ocupe Bulgaria propriu rjisâ, âr Turcii Rumelia orientală, Nu este cu neputinţă, ca vr’una dintre puteri, vrându să împedece o ocupaţiune rusă, să se fi gândită la espedientulă de a se trimite trupe române în Bulgaria. Intr’aceea este multă comentată vorbirea ce a ţinut’o metropolitulă Clemente principelui în Sofia. A esprimată adecă metropolitulă Clemente speranţa, că prinţulă va conduce poporală bulgară pe cărarea recunoscinţei faţă cu Rusia, căreia are să-i mulţămâscă liberarea şi esistenţa sa, şi că în caşul ă acesta păte fi sigură că poporulă se va grupa împrejurulă lui şi va fi raijimulă tronului lui. Acăstă vorbire să fi produsă nemulţămire între oficerii armatei şi într’adevără ea cuprinde o gravă ameninţare la casă când principele ar călca pe urmele antecesorului său. Situaţiunea prinţului de Coburg se presentă dâr pentru momentă astfelă: ca să se scape tea-fără, seu va trebui să se întărcă în curându de unde a venită, său vrendu a rămână, va trebui să se facă instrumentulă Rusiei. Prinţală de Cokurg în Bulgaria. La felicitările primarului din Sofia, prinţulă Ferdinand a răspunsă prin aceste cuvinte: , Adâncă atinsă de primirea d-văstre entusiastâ, sunt fericită că mă găsescă în mijloculă d-v. Răspun-cjendă la apelulă stăruitoră ală poporului, am socotită de datoria mea a veni în acăstă ţără, a lua frănele guvernului, şi a pune capătă crisei de care Bulgaria sufere de ună ană. Primirea ce întimpină pretutindeni pro-bâză câtă de multă aveam dreptate să iau o atare hotă-rîre. Speră că cu spirilulă de împăciuire, cu respectulă legtloră, cu îndeplinirea obligaţiuniloră internaţionale, mai cu sămă cu binevoitorulă concursă ală Sublimei Porţi şi cu sincera observaţiune a datoriiloră năstre cătră Curtea Suzerană, vomă isbuti a sfârşi crisa, a face să reintre Bulgaria în calea normală şi a inaugura o eră de pace, de ordine şi de prosperitate. Trăiască Bulgaria!“ Săra, prinţulă fiindă sondată asupra însemnărei cu-vinteloră «Îndeplinirea obligaţiuniloră internaţionale*, a răspunsă: „Acăsta însemnăză: terminarea drumuriloră de feră, aranjamentulă cestiunei datoriei şi a tributului Sublimei Porţi, a cestiunei liniei Rusciuk-Varna, etc. Prinţulă a primiţii diminăţa pe ofiţerii garnisănei din Sofia, lntr’ună discursă rostită pe franţuzesce, prinţulă a vorbită de disciplină şi de unire. Elă a (fisă că înţelegerea deplină între densulă şi armată va fi siguranţa şi viitorulă ţărei. La Te-Deum, cântată la Catedrală, ce era Împodobită intr’ună chipă măreţă, asista ună numărosă clerfi. Prinţulă, înconjurată de statulă său majoră, ocupa tro-nulă. După Te-Deum, mitropolitulă Clement a rostită discursulă următoră: „Poporulă bulgară primesce cu entusiasmă pe prinţulă, ale cărui calităţi le cunăsce şi pentru tronulă căruia elă va fi totdeuna gata să-şi verse sângele. Prinţulă cunosce, fără îndoială calităţile poporului, pentru că a acceptată să ia în mâni destinele sale. intre alte virtuţi poporulă are recunoscinţa; de aceea elă e recunos-cătoră Rusiei, căreia elă da:oresce libertatea şi existenţa sa.“ Mitropolitulă în ;heiâ esprimându - şl speranţa, că prinţu ă va sci să conducă poporulă pe acestă cale a recunoscinţei. In acestă casă, prinţulă p6te fi sigură că poporulă său se va grupa în jurulă tronului şi-lă va susţine cu tăriă. * * * O făiâ vienesă publică testulu ordinului cătră armată, datu de prinţulă Ferdinand: „După depunerea jurământului înaintea Sobranie; în vechea reşedinţă bulgară, declarămă bravei năstre armate bulgare, că amă luată în mână administrarea ţării conformă § 11 din constituţia, precum şi comanda supremă peste oştire. „Suntemă profundă convinşi, că brava şi gloriăsa oştire bulgară va fi însufleţită numai de o idee: Stricta îndeplinire a jurământului, ce l’a depusă astăcjl pentru credinţa şi devotamentulă cătră noi şi patria năstrft Bulgaria, că nici ună telă de influenţe esterne său interne politice nu voră fi în stare să sdruncine acestă devota-mentă şi că cu ajutorulă lui Dumnezeu se va justifica speranţa ndstră ce o punemă în armată, noi şi poporulă nostru. Dumnezeu celă atotputernică să o protăgă, ca să devie mare şi tare pentru apărarea, libertatea şi independenţa Bulgariei şi spre onărea armeloră ei. Corpu ’i să fiă păstrată curată şi să’i fiă menită victoria şi gloria asupra duşmaniloră patriei*. Ferdinand. După cum i se telegrafiază din Sofia f<5iei „Kolnische Zeitung“, acestă ordinii de ',a de 26 Septemvre. Cetimă în «Foia Diecesană* din Caransebeşă dela 9 (21) Augustă a. c.: „Conformă ordinsţiunei consistoriale publicate in acăstă foiă, conferenţele pregătitbre cu comisarii conferenţeloră învâţătorescî s’au ţinută Luni, Marţi şi Mercurea trecută. Conducătoriulâ acestora conferinţe a fostă d. profesoră de pedagogia Platriciu Drăgălina, pe carele on. publică îlă cunâsce din interesantele tractate istorice publicate în foia nâstră. Materia conferinţeloră din anulă acesta este »P1 anulă de învăţământă şi eserciţii practice din istoria universală*. Traciarea istoriei în şc6!a poporală este unulă dintre cele mai grele obiecte. D. Drăgălina însă cu nţiare desferitate şi cu precise cunosoinţe de lucru propuse metodulă, care înlesnesce şi face intuitivă pe câtă se p6te şi acestă studiu abstractă; dâr şi comisarii s’au arătată de profesorulă loră, dovedindă prin prelegerile de probă, că nu numai c’au pătrunsă metodulă istoriei, der şi l’au şi însuşită pe deplină, încât ă putemă (|ice, că pregătirea a succesă câtă se pote mai bine. Mai departe notificâmă, că comisarii: Martină Ţapu şi Ştefană Albu suntă împedecaţl a conduce conferinţele în ppbiteratele încredinţate loră, şi astfelă conferinţele învăţâtoriloră din ppbiteralulă Yărşeţului le conduce d lă asesoră consistorială Ioană Ionaşă, ără în ppbiteratulă Făgetului d. George Mage ţiă învăţător în Sacoşuă ungurescă. —x — In săptămâna trecută s’au vândută în Mercurea la jicftaţiă de ce boi confiscaţi sub cuvântă că au fostă aduşî ca contrabandă din România. —x— Inconventulă anuală ală bisericei ev. conf, augsb. din districtul0 Thsei, ţinută în filele trecute, în locă să se tracteze cestiunî de interesă bisericescă, s’a ţinută judecată asupra duoră pretinse afaceri panslaviste. Anume, episcopulă Czekus avi-sase senioratulă, ca să ceră nnă reversă dela învăţă-torulă Ludw. Klementisz din Tiszolcz, care fusese învinuită de nisuinţe panslaviste. Der deorece mai târziu re-versulă fu anulată de presbiteriu, episcopulă ceru, ca în contra presbiteriului să se pornescâ cercetare disciplinară, cerere pe care senioratulă n’a satisfâcut’o până acum. Inspectorulă senioratului Szentivanyi numi procederea presbiteriului scandalosă, âr pe seniorulă Czener uimitor intelectuală ală acestei afaceri. La propunerea lui Fechy se esprimâ desaprobarea contra presbiteriului din Tiszolcz A doua afacere e, că acelaşi presbiteriu n’a ascultată de provocarea episcopului Czekus, ca în contra învăţătorului Szalva din Klenocz să se pornescă cercetare disciplinară, fiindă că a editată ună călindară — vetjî D6mne — panslavislă, duşmană Unguriloră. S’a hotărîtă, după multă vorbă, ca presbiteriulă să pornâscă contra lui Szalva cercetare disciplinară într’ună timpă anumită şi să lă suspendeze imediată din postă. — Se scie că «panslavismul* acestora constă în faptulă, că ei luptă contra maghiarisării şcolei şi bisericei loră. —x— Cetimă in «Kolozsvar*: «O veche datorinţă a facultăţii de medicină din Cluşiu s’a împlinită, deorece ministrulă justiţiei a ordonată, ca cadevrele ares-tanţiloră din penitenciarulă dela Gherla, pe care nu le cere nimenea, să se predea institutului anatomică din Cluşiu. Sa calculeză pe ană 20—25 cadavre— Ce dorinţă ! In Pesta a murită deunătjile Dr. Bukovinszky, după ce a testată, din averea sa de 100,000 fl, suma de 60.000 fl. pentru diferite scopuri unguresc!, anume între altele 4000 fl. pentru associaţiunea industrială ungurescă din Ardelă, 4000 fl. pentru biserica rom. cat. a Ceangăilor imigraţi, pentru preotulă şi învăţătorul loră, 4000 fl. pentru crescerea unui şcolară săracă ceangău, 4000 fl. pentru biserica ref. a Ceangăiloră din Bucovina şi 2000 fl. pentru întreţinerea şcâleloră ref. ale Ceangăiloră de aci şi din Bucovina. Disposiţiuni contra confesiunilor!!. Surită admirabile disposiţiunile, cari de cari mai nouă, ce le iau miniştrii unguresc! contra a totă ce e confesionala. Pănă acum e anulă, învăţătorii, respective profesorii dela scâlele confesionale, mai aveau celă puţină atâta considerară din partea organeloră statului, că, pe lângă o cerere provâcjută cu timbru de 50 cr., puteau dobândi dela direcţiunea centrală a căiloră ferate unguresc! ună libelă de călătoria pe căile ferate unguresc! cu ună preţă scătjută de 50%. Ei erau mul-ţămiţT şi cu acestă favoră, măcară că fără nici ună drept şi fără nici o consideraţia logică se făcea o deosebire intre învăţătorii confesionali şi între cei de stată, cărora 11-se concedea libelă de călătoria redusă cu 66%, va se dică cu 16% mai josă ca la cei confesionali. Vrândă pote, ca să îmblân^escâ acestă furiă a ministrului de comunioaţiune, care în companiă cu colegii săi lovesce în confesiuni, deosebite corporaţiunî de ale profesoriloră unguresc! romano-calolic! au aflată de cuviinţă, ca cu ocasiuuea alegerlloră dietale din periodulă trecută să voteze cu guvernulă. Nu şî au ajunsă însă scopu'ă nici pe acesta cale de linguşire, căci pe când profesoriloră dela şcolile de stată li-se acărdă acum, ca şi mai ’nainte, libele de călătoria pe căile ferate unguresc! cu preţulă seătjutQ cu 66%, pe atunci profesoriloră dela seălele confesionale li-s’a denegată cu totulă ori ce reducere de preţă. Disposiţiunea acesta a ministrului de comunicaţiune este cu atâtă mai nedrâptă, cu câtă profesorii scâleloră do stată prin niinică nu suntă superiori profesoriloră dela scâlele confesionale. Dilerenţa zace numai în aceea, că pe cândă celoră dintâiu li-se acordă — pe basa monopolisărei patriotismului — favoruri nenumărate şi un salară mai grasă pâte de cum ară me rlta, pe atunci profesoriloră şi scâleloră loră confesionale nu li-se dă din partea statului — dâr negreşită din bani românesc! — absolută nici ună ajutoră, ba li se denâgă chiar şi cele mai mici favoruri, cuvenite ;ns-tituţiuniloră culturale din patriă. Acâstă nouă disposiţiune, pe care numai în ajunuţ vacanţeloră de ăstă timpă au luat’o la cunoscinţă profesorii scâleloră confesionale, le p6te servi ca o nouă dovedă, mai alesă profesoriloră romano-catolicî, că prin linguşiri şi prin votare la alegeri pentru candidaţii guvernului, nicî-odată nu se pote elupta dreptulă unei confesiuni. Din fostulă corni tatu Dobâca, în Augustă 1887. La adresa on. comitetu centralii alu „ Asociatiunei transilvane pentru cultura şi literatura poporului românii In legătură cu interpelaţiunea comembrului Ioană Popă Reteganulă, făcută în adunarea generală a Asocia-ţiunei nâstre de anulă trecută, ţinută în A!ba iulia. relativă la starea fondului scâlei centrale române ală fostului comitată Dobâca, din Gherla, în ajunulă ţinerei adu-nărei generale din âstă ană — din nou ne permitemă a atrage atenţiunea Onoratului comitetă şi a Aduoărei generale asupra conţinutului uimătâreloră disposiţiuni din „învoirea fundamentală* de dto 8 Maiu 1862 a comunelor!! române din numitulă comitată Dobâca: a) p. 24. ,Fiind-că convenţiunea ndstrâ se unesce deplină cu scopulă măreţă ală Asociatiunei pentru literatura şi cultura poporului română în Transilvania cu reşedinţa în Sibiiu : Aşa noi punemu totu institutulu acesta, atâtii în privinţa fondului şi a averei, câtu şi în privinţa planului de înveţămSntiî sub nemijlocita priveghere a numitei aso-ciaţiunV. b) p. 25. „Prjveghiarea acesta ra consta însă întru a griji, ca averile să se administreze după convenţiunea acesta, şi învăţăturele să se propună după planulă institutului. , . âr când în astă privinţă ar simţi scădere, să facă arătare la adunările representanţilorO anuale, ori ocasionale, şi să ceră vindecarea răului*. e) p. 2::‘. „Asoeiaţiunea pentru literatura şi cultura poporului română în Transilvania* va pute întreprinde dreptulă acesta de priveghiare, trimiţândă din membrii săi comisari, car! să cerceteze scola cursulă invăţăture-loră, protocolulă şi tote raţiunile senatului, şi va puie c’ună cuvântă toţi paşii bun! de densa aliaţi a-i face, numai ca institutulă său s--61a acesta să 'nflorescă şi să fiă asecurată. T6te disposiţiunile şi actele relativă la scâla acâsta, precum şi menţionata ,învoire fundamentală" aprobată de reg. guvernă transilvană cu data Cluşiu 13Iuniu 1862 Ni*. 12717/1862 se află publicate per extensum în Nrii. 27 şi 28 din »Foia pentru minte, inimă şr literatură# din anulă 1862, din cari acte etc. ună esemplară trebue să se afle — în înţelesulă p. 31 din desă pomenita „Învoire fundamentală — şî în archivulă »Asociatiunei pentru literatura şi cultura poporului română în Transilvania* din Sibiiu. Mai mulţi membrii ordinari ai „Asociaţiunei din fostulu comitatu alu Dobecei“. Agricultura în Germania. O escursiune agricolă făcută la Rosalii 1884 în provincia Sacsonia Ocnele şi industria dela Stassfurt. (Urmare.) Spre scopulă arătată elă şî-a construită o cale ferată transportabilă din laborator pănă în grădină, numai de vre-o 130 stânjin! lungime, cu 4 vagâne mici, şi în fiecare vagonă a pusă câte 8 <51e, construite anume în formă FOILETON TJ. (86) ------------------- Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de loanu S. Spartali. XIII. Fantele. ,Aţî aurită toţi vorbindu-se de Carmagnol. Car «magnol ăsta era ună generală cu foite mare nume la „începutulă văcului ăstuia. Eu, care vă povestescă, am «slujită sub dânsulă. Carmagnol, după ce a comandată «trupele ducelui de Milan, se desgustase de pationulă său «şi venise după servicii în Veneţia, unde i se dete ună „comandamentă mare, comandamentulă unei armate în-„sărcinată să lupte împotriva necredincioşiloră, cari pu-«seseră mâna pe'Candia. Eu făceam parte din armata „aceea. Mai mulţi ani pe rendă am văzută pe Carmag-«nol Ia lucru, şi, v’o spună înc’odată, elă era ună gene-«raltt vestită, care nu sta în furgonă, când era vorba „să ducă trupele la asalta. Se punea în frunte şi nu „tngrija de sine, după cum nu îngrija nici de alţii. De „aceea şi fiecare soldată îlă adora. Insă în oihii Sena-«tului generalulă Carmagnol avea ună cusură, elă avea «mare stimă pentru orl-cine simţea că ’i bale o sabiă pe *c6psa stângă. Câtă despre 6menii ceia cu rochii de „catifea căptuşite cu eacom, car! şedă pe scaune în Sfa-„tultt celă Mare, Carmagnol ală meu nu se turbura de «ei, după cum nu se tulbură soldatulă de plosca pe care „a golit’o. Judecaţi chiar voi, n’avea elă dreptate? Ce „omă sdravănă era Carmagnol!* Aci bătrânulă se întrerupse şi şterse o lacrimă pe care o vărsă spre amintirea fostului lui generală, pe urmă urmă ast-felă : „Cu totulă altfelă era când Senatulă li trimitea or-„dine. Pricepeţi că Carmagnol ala meu le punea sub «şeua calului său şi pe deoparte asigura pe Serenisima «Republică că o va asculta, er pe de altă p->rfe făcea „cum îlă tăia pe dânsulă capulă şi avea dreptate. Nu’ţ.î «vine să turbezi, vă întrebă eu, când scii, că eşti ună „generală viteză, care ai ideia ta, care ţi-ai studiată lă-«rîmulă, care sci ce poţi trage dela trupele pe cari le-ai „dresată, când te pomeneşti câ primesc! nnă ordină de „bătae, ori ceva cam la felă, dela nisce domni mari, ,carî n’au văciută altă e-âmpă de bătae decâtă piaţa Sf. «Marcu, şi care nu sciu să comande o armată, după cum „nu sciu eu să slujeecă o liturghie. „Senatulă însă se încăpâţîna să’i dea porunci şi «Carmagnol se îneăpăţîna să nu le asculte. ,In lagără se şi răspândise vestea despre neînţelegerea dintre Senată şi prea iubitulă nostru generală „şi noi, soldaţii, îi luamă partea lui Carmagnol şi di-„cearnă între noi: „— Ascultă-ne, Carmagnol! Dă-ne ordinulă să dămă „ună iuruşă (asalta) prin rochiile negre şi să ne vecjî «că nu ne codimă. „Carmagnol scia tote amănuntele acestea. Ne zîmbea „când trecea prin Fgără şi în faţa stăpânirei se ţinea „bine, rătjimându-se pe opinia şi la trebuinţă chiar pe „armele soldaţiloră lui. „Senatului însă nu-i plăcea încăpăţinarea asta a ,lui Carmagnol d’a face după capulă lui. Sfatulă cela „mare în sfîrşitu plictisindu se d’a vedea că Carmagnol „refu.să cu încăpăţinare ca să-i dea ascultare, hotărăsce „să-i trimetă ună emisară cu scrisori de rechemare. Se-„natulă luă comanda din mâna Iui Carmagnol. Inţelege-ţ! „feţii mei, că asta nu-i putea plâce lui. S’a înfuriata -grozavă şi a pusă soldaţi să plimbe pe trimisulă Senarului călare pe ună măgară şi cu nisce vorbe de ocară «scrise p’o iâb'i ă şi atârnate de gâtd. Bietulă emisara „fu pe urmă trimisă înapoi în Veneţia ca să spue Senarului că Carmagnol are să rămâe totă în fruntea tru-„peloră. Să ne fi văzută pe noi ce mulţămiţî eramă! „Nu se mai gândea nimeni la întâmplarea asta, „când, într’o (Ji, pe când trupele erau aşezate în mijlo-«culă lagărului pentru o inspecţiă a generalului, una „omă necunoscută de noi toţi, deşi era îmbrăcată ca „unu ofiţerii cu rangă înaltă, trecu călare pe dinaintea „frontului steagului şi se opri cam în mijlocă, cu faţa «la trupe de cari era despărţită numai de vr’o cjece paşî. „Atunci sc6-:e din buzunară o bonetă roşiă împodobilâ „cu ună sechină de aură şi şi-o puse pe capă. „Niciodată n’aţi simţită ceva ca aceea ce amă sim-,ţită noi. Toţi amă încremenită. „— Fantele! strigară soldaţii. «Orî-care din voi, dragii mei, scie ce va să (Jică ,Fantele Culmea puterei, representaţia viuă a Senarului, a Sfatului de 4ece» a Sfatului de trei, lnchisiţia «personificată intr’ună omă, Messer Grande. Nimeni „dintre noi nu avusese în vieţă prilejulă să vet|ă pe „Fantele, fiindă că elă nu s’arată decâtă rară şi tot-„dâuna in crise grave. Aşa că deşi ne cuprinsese Q Nr. 178. GAZETA TRANSIVLANIEI. 1887. cilindrică, şi de ună metru de adânci, în totală avea 4 vagâne cu 32 6le. In grădină, la ună locă mai adăpos tilă de curenţi şi de vânturi, a clădită ună choscă, o căsuţă de stică, ai cărei păreţî, acoperişă etc. erau cu totului totă de sticlă, aşa ca sdrele să pdtă străbate la plante în ori şi ce timpă ală (Jilei, dâră ventulă şi ploia să nu le p6tă ajunge de locă. Pentru ca ele să aibă aeră curată, întocmai ca şi cele din libertate, deschidea o ferâstră din partea, unde aerulă era în linişte, său când timpulă era Irumosă le împingea cu vagdnele la aerulă liberă, dâr la cea mai mică adiere a vântului le aducea ârăşî înapoi în chioscă. Cu t6te aceste precau-ţiunî, se înţelege, că aducerea de materii hrănitdre din altă parte, era cu neputinţă. Ca dela începută să nu fiă în pământă nici o substanţă organică, nici o materiă hrănitdre, lua nisipă sburătoră din o movilă sterilă de nisipă şi anume dela o adâncime de lVa metru, unde de sigură, că nici vântulă, nici plăia nu au pută aduce său depune materii hrănitdre. Totuşi nici acestă precauţiune nu era de ajunsă, ci pentru ca să stirpâscă ori şi ce urmă de substanţă organică, ce s’ar fi putută afla cumva în movila de nisipă, a pusă nisipulă într’o tigaie şi l’a arsă câte o jumătate de oră la 100° Celsius. Nisipulă âstfelă curăţită şi lipsita de ori şi ce substanţă organică, l’a băgată în olele acelea afunde, şi a sămânată în fiăcare 6lâ câte 8 bobe de orză. Fiăcare olă o uda 4*ln>cd cu câteva centimetri cu-nicl de apă destilată, din care erăşl era înlăturată orî-ce materiă hrănitdre, astfelă, încâlă pământulă să fiă tot-dâuna aşa de umedă, precum îlă iubescă plantele, şi precum e şi în natură. In privinţa nutrimenteloră a pusă în fiăcare vasă în formâ de săruri tote elementele necesari şi în măsura cuvenită, afară de unulă singură, adecă a pusă apă, azot, vară, feră, kali, magnesiă, sulfură etc. afară de accidulă de fosforă, care din vasulă Nr. 1 lipsia cu desăvârşire. In vasulă Nr. 2, erau tdte ca în celă dinainte, numai câtă i s’a pusă şi accid de fosforu, însă în o cantitate neînsemnată d mică. In vasele No. 3, 4, 5, 6, 7, 8—12 a pusă totă acealaşî materii, ea şi înainte, accidulă de fosforă însă treptată totă în măsură mai mare. Deja vasulă No. 6 avea fosforulă în dosa cuvenită, âr de acolo înainte, elă întrecea din ce în ce mai multă. Şi care a fostă resultatulă acestoră încercări? Firele de holdă din vasulă Nr. 1, de6re-ce în curândă au consumata fosforulă ce se afla în grăunţe, şi altuia ne mai căpătândă, deşi răsăriseră şi înverziseră fdrte bine, au începută să devină din ce în ce mai palide, şi în fine s’au uscată cu tolulă. Vasulă Nr. 2 arăta nisce fire ceva mai mari, dâr şi ele fdrte palide şi şubrede, dela ună timpă încoce au încetată cu crescerea şi des-voltarea şi duceau numai o viâţă pipernicită. Firele din vasulă nr. 3 erau şi mai mari, mai puternice şi nu aşa palide, ear d’aci încolo cu câtă fos-foră li se dăduse mai multă, cu atâtă şi ele erau mai mari şi mai vigurose. Firile din vasulă Nr. 6 erau de t6lă frumseţea, de o verdâţă închisă. Dela Nr. 6 încolo, cu câtă fosforulă întrecea dosa cuvenită, în locă ca holda să fie şi mai îmbelşugată, ea începea să dea în- napoi, să devină din ce în ce mai palidă, să rămână mai mică, mai pipernicită, încâtă plantele din vasulă Nr. 12 nu se deosebeau de cele din vasulă Nr. 1 La o altă senă de ole li-se dăduse accidulă fosforică, dâr li se retrăsese treptată azotulâ, şi ârăşî cu acelaşi resul-tată. In celelalte ole făceau totă încercări de felulă acestora, însă cu alte plante, şi cu sărurile in diferite grade de solubilitate. De aci vedemă lămurită, că şi planta vrea şi tre-bue să-şî aibă hrana ei anumită şi în măsură potrivită, şi or! câtă i s’ar da din alte materii, ele nu-i folosescă nimică. Fără azot şi fără fosforă, planta nu p6te vieţui; primulă e indispensabilă la formarea foiloră şi fldrei, â1* ală doilea, a semânţei. Totă aşa e cestiunea cu kali şi celelalte elemente. Deci nu e totă una, când duci pe ună agru ună cară de gunoiu de vite, său din mustă, care e compusă numai din paie şi noroiu. Decă unui agru i s’a împuţinată tare varulă, câte-va cară de vară său margă îi folosescă mai multă decâtă 4—5 gunoiurî straşnice, căci t6te celelalte gunoiurî nu-i folosescă nimică, ci elă caută numai varulă şi tocmai de acesta nu e prâ multă. Şi erăşl dăcă îi lipsesce magnesia său fos-forulă, înzadară îi grămădimfi vară şi azotă, căci nu-potă fi de folosă. Deci şi pământulă ca şi planta îşi are vindecarea sa, remediulă său propriu şi nu p6te fi tămăduită după calapodulă altora, celă multă scăderile şi daunele potă fi evitate, ca să cultivăm acelă pământă cu plante, cari nu receră o dosă însemnată din elemen-tulă care lipsesce. Apoi ârăşî, că nu tdte plantele recer elementele nutritive în aceeaşi cantitate, aceea ne-o a-rată analisele chimice ale pianteloră agricole, precum şi esperinţele de tdte Z^ele ale agricultoriloră practici, cari prin variaţiunea pianteloră cu f6ia îngustă: grâu, orză, secară etc. cu altele cu fdia lată, cum e mazere, trifoiu, cartofi, sfecle etc. au căpătată în ambele râde mai mari decâtă decă le-ară fi cultivată una singură neîntreruptă pe acelaşi terenă. (Va urma.) Avisu 1 înscrierile la scâla elementară de fete a Re-uniunei femeiloră române din Sibiiu se potă face în Zi* lele de 28 Augusta — t Septemvre a. c. st. n. între 6rele 8—10 a. m. în localulă direcţiunei şcolare (Strada Morii Nr. 8). Tacsa de înmatriculare este de 2 fl. v. a. Elevele, cari au cercetată acâstă scdlă în anulă trecută, nu solvescă tacsă de înmatriculare. Didactrulă este de 2 fl. v. a. pe lună, care este de a se solvi anticipative. Părinţii din provincia îşi potă adăposti copilele în internatulă Associaţiunei transilvane pe lângă o tacsă lunari de 22 fl. v. a., în care se cuprinde şi didactrulă. Prelegerile se începă în 1 Septemvre a. c. st n. Sibiiu, în 21 Augustă st. n. 1887. Pentru comitetulă Reuniunei Ioană Bădilă Bologa vicepreşedinte. secretară. Mulţumită publică şi dare de s6mă, asupra ofertelortt primite de comitetulă pentru adunarea de ajutore în favorulă incendiaţilor^ din comuna GalaţT. (Urmare.) 4. Din Braşovă, prin d-lă Ioană Socaciu, profesoră la gimnasiulă română de acolo, 50 fl. şi 50 cr. v. a. colectaţi dela d-nii: Ioană Socaciu 1 fl,, La-zară Nastasi, profesoră 1 fl., Artemiu Feneşană, profesoră 1 fl, Andreiu Bârseană, profesoră 1 fl., George Chelariu, profesoră 1 fl., Dionisie Făgărăşană, profesoră 1 fl., Nicolae Pilţia, profesoră 50 cr., Iosifă Fericeană, profesoră 1 fl., Iosifă Maximă, profesoră 1 fl., A. Viaicu, profesoră 1 fl., Ioană G. Panţu, profesoră 1 fl., N. N. profesoră 1 fl., Ioană Dobreană, profesoră 1 fl., d-na Zoe Popă, confetăriţâ 50 cr., 1. Christescu, comersantă 1 fl., Gr. Birea, comersantă 1 fl., G. M. Zănescu, comersantă 1 fl., Petru Fara, amploiată 1 fl., Negrea, locotenentă c. r. 1 fl., Petra Petrescu 1 fl., N. Strevoiu, 1 fl., N. Bărbuceanu 50 cr., Nicolae T. Giurcu 1 fl., D. Ştefană 1 fl„ George Bârsană, învâţătoră 1 fl., Budiu, profesoră 1 fl., George Moiană, învâţătoră 1 fl., Ioană Dariu, învăţătorii 50 cr., Ioană Aronă, învăţătorii 50 cr., Nicolau Oancea, invăţâtoră 20 cr., Z. B. învâţătoră 20 cr., N. N. învâţătoră 1 fl., I. Saniuce, secretarulă eforiei scol. rom. 1 fl., N. Mocană 1 fl., G N. 60 cr., D. Eremias, nepoţii, 2 fl. N. N. B. 1 fl., Laurenţiu Maxi-miliană 1 fl., Ioană Lengeră, advocată 5 fl., Petru Ne-meşiu, notară reg. publ. 1 fl., Silvestru Moldovană, profesoră 5T cr., Bartolomeiu Baiulescu, parochă 1 fl., Ioană Duşoiu, comerciantă 1 fl., Fraţii Stănescu 2 fl., Dia-mandi Manole 5 fl., Vasile Voina parochă 1 fl. (Va urma.) SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) SOFIA, 24 Augustă. -— Tonceff a luată asupră’şi misiunea de a forma noulă cabinetă. SOFIA, 24 Augustă. — Sgomotulă, că Ar-tim-Efendi va sosi aci însoţită de ună comisară rusă, a făcută rea impresiune. SOFIA, 24 Augustă. jj— Representantulă germană Thielmann a fostă avisată să nu Pă-răsdscă Sofia înainte de terminarea crisei. SOFIA, 24 Augustă. — La serviciulă divină (Jise archiepiscopulă Clement, că poporulfi bulgară trebue să fiă recunoscătoră Rusiei pentru liberarea şi esistenţa sa. Elă speră că prin-ţulă va sci duce poporulă pe astă cale la cu-noscinţa acăsta, în care casă p6te fi sigură, că poporulă se va aduna împrejurulă tronului său. CONSTANTINOPOLtJ, 25 Augustă. — Intr’o telegramă cătră prinţulă de Coburg, P6rta desaprobă sosirea lui în Bulgaria înainte de a fi sancţionată P6rta alegerea sa şi de a o fi aprobată puterile. CONSTANTINOPOLtT, 24 Augustă. -r Arătândă urmările îugrijităre ce ară putea avea, P6rta a refusată cu hotărîre cererea urgentă a Rusiei de a se trimite la Sofia imediată Artim-Efendi. BERLINtl, 24 Augustă. — Impăratulă a făcută erl cea dinteiu preumblare cu trăsura. DIVERSE. Celu din urmă împăratu bizantinu. — Constantină XII, Paleologulă, s’a apâratO cu 7000 6menl, ce Ii maj rămăsese, contra Sultanului Mohamed II, care cu o armată de 300.000 omeni şi cu 400 corăbii împresuraseră Constantinopolea. După ce împăratulă apărase zidurile 58 (jite contra mulţimei duşmaniloră, aceştia în fine pătrunseră în oraşă la 29 Martie 1413. Dâr şi aci bra-vulă împărată eşi cu sabia în mână înaintea năvălito-riloră. Toţi căpitanii de pe lângă dânsulă că(Jură. Elă singură mai rămase, der plină de răni. „Ore nu se va găsi nici o sabiă — strigă elă — care să mă scape de acestă viâţă miserabilâ?" In acelă momentă capu-i fu despicată de o sabiă turcâscă. Aşa că(Ju tronulă bizantină 1 Unu crapii numismată. — Joia trecută nisce amatori, suindu-se într’o luntre şi dândă cu plasa aprdpe de loculă unde se împreună rîurile Meurte şi Mozela, au prinsă, după o jumătate de oră de osteneli, unfi crapă fdrte mare: cântărindă douăZeci şi cinci livre. Despintecatîi şi curăţită, se găsi In elă, spre marea mirare a celoră cari îlă pescuiră, trei piese de monete antice, ună liardă de Lorena de pe timpulă lui Leopoldft, o marcă de a'amă cu inscripţîunea; Saladin, morile dela Saint-Nicolas, 1520, şi o monetă mică de pe timpulâ Temerariuiăi. Ore acestă crapă era elă vre-ună numismată distrusă, său ne aflămă în faţa unui casă de viâţă lungă animală?! Rectificare. Capitlulă de mai ’nainte ală „Foiletonului*, întitulată „Felice scapă*4, a fostă capitlulă ală Xll-lea, âr nu ală Xl-lea, precum din erâre s’a tipărită. Editoră: Iacobă Mureşiann. Redactoră responsabilă : Dr. Aurel Mureşiann. ,groză respeotuosâ, lotuşi când vedeamu pe Fantele ni „se părea că sufletulă Patriei trecea în inimile ndstre ,şi ni le mişca. „Cum adică? o mână de soldaţi să ameninţe existenţa Republice! ăşfeia maiî, care era regina Adriaticei, „care era o putere temută, să ameninţe Veneţia, care „sta cu piciorele pe lagune! Nu! aşa ceva nu se putea .Aşa se gândea ori şi care dintre noi când s’arătâ „Fantele. Messer Grande ne şi câştigase pentru ,causa sa mai nainte d’a fi deschisă măcară gura şi „fiăcare dintre noi repeta încetă numele acesta misterios ă : >— Fantele / Fantele !« „— Da, Io son o! (fise Fantele cu o voce puternică, care întunecă deodată glasurile ndstre. ,Pe urmă Z'se: »— Senatulă ia comandamentulă din mâna lui »Carmagnol şi-lă dă în judecată! „Şi întorcându-se cătră prietinii cei mai buni ai „lui Garmagnol, mai 4>se: „— Arestaţi pe fostulă vostru comandanţii! »Şi-lă arestară! ,— Puneţi-lă in lanţuri! „Şi ei îlă legară cu lanţuri. „Aşa s’a întâmplată feţii mei, şi generalulă acela »pe cara-lă adoramă toţi, fu dusă înapoi în Veneţia ca „ună criminală, şi nici unulă dintre noi nu cuteză să »protesteze, şi când îi tâiară capulă pe Piazzelta, fiecare dintre noi, convinsă că Carmagnol era vinovată .„de înaltă trădare, apiaudâ mdrtea lui. „Iacă, copii mei, ce pote Fantele I« Pe când decanulă armatei povestea tineriloră săi camaraZI istoria lui Garmagnol, podestatulă primea vi-sita unui omă credinciosă ală lui, care’i spuse că ună felă de procuroră însoţită de grafierulă sCu, amândoi îmbrăcaţi cu rochii de lână negră şi pe capă cu barete (bonete) totă negre, debarcaseră la Isola Bella. — Scii cevrâ procurorulă ăsta ? întrebă podestatulă. — Da, stăpâne!... pretinde că este însărcinată sâ’ţl comunice o hotărîre a Senatului. Podestatulă încremeni d’ocamdată, aşa de cu neputinţă i se părea scirea asta, — să’i trimâţă ună procuroră lui, care aştepta o armată 1 — însă pe urmă se înfuriâ groznică. Ce să facă? Cum să’şî arate dispreţuia pentru ho-tărîrea Senatului ? Insă nebunia mândriei îlă împinse la hotărîrea a- cesta. — Spune nebunului meu St. Leger să vie aci, po rund dânsulă. Cum intră St. Leger în cameră, îi 4ise: — Te-ei pricepe tu să mă înlocuestl şi să joci cum se cade rolulă meu ? — Nu-i tocmai greu lucru. Fiă 4isQ fără supărare însă, întru câtă privesce nebunia tu m’ai întrece, vere ! răspunse nebunulă cu sfruntare. — Cum ai Z*sQ? — Ca să jocă rolulă tău firesee nu am decâtă să m’arătă ceva mai nebună decâtă de obiceiu. — Te emancipezi, nebune/ — Firesce, de vreme ce întru în rolulă meu de podestată! răspunse St. Leger. Pe buza lui Martinengo se ivi umbra unui zîmbettt. Podestatulă Zise: — ()eu! bine ai răspunsă ! Totă astfelă să te porţi mai pe urmă cu cei doi mişei pe cari a cutezată Senatulă ca să mi-i trimâţă. Arată-te neruşinată şi obraznică şi ai să fi perfectă ! — Oh, nici odată n’am să te potă egala în o-brâzniciă. Tu est! celă mai obraznică omă de pe pă-mântă, vere! 4>se blestematulă St. Leger. Podestatulă se făcu că nu pricepe. Se întdrse cătră servitorulă care aştepta poruncile lui, şi-i 4>*e : — Acum să introduci pe maiestatea sa procurorulă. Insă nu aci, fiindcă teatrulă este prâ mică pentru ca actorii sâ potă să se misce în libertate, ci în curtea cea mare a, în curtea de ondre a castelului, unde să se re unâscă tdtă casa mea, dela oficerulă celă dintâiu şi până la celă din urmă servitoră. Lucrurile fură făcute tocmai cum poruncise podeâ-tatulă. Nebunulă se puse în capulă peronului, încungtu-rat.0 de o curte caraghidsă compusă din rândaşl de bu* cătăriă şi totă felulă de slugi de rândă, fiăcare avândfl lângă sine, după porunca lui St. Leger, uneltele’i de lucru dreptă atribute. Tdte slugile şi toţi soldaţii formau ună îndoită şiră împrejurulă curţii de ondre, ală cărui mijloeă rămăsese golă. Podestatulă sta singură într’o ferâstră din catulO întâiu, în dosulă unui balconă lucrată din feră. D’acolo putea să vaZâ totă ce era să se petrâcă fără ca să fiă elă văZută. (Va urma). Nr. 178. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Onranlfi U, bursa de Viea» Bursa de Bueureseft. din 24 Augustă st. n. 1887. Eleată de aură 5 °/„ . . . 101 — Rentă de hârtii 6°/0 . . 87.50 Imprumutulfl c&ilortt ferate ongare................150.04 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . 98.— Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostti ung. (2-a emisiune) ....---------- Amortisarea datoriei căi-lortk ferate de osttt ung. (3-a emisiune) .... 11475 Bonuri rurale ungare . . 104.50 BdnurI cu cl. de sortare 1C4.50 BoriurI rurale Banat-Ti- miştt................. 104 50 Bonuri cu cl. de sortare 104.50 Bonuri rurale transilvane 104 50 Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de vină ung...............100.50 Imprumutulă cu premiu ung....................121 80 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124 60 Renta de hărtiă austriacă 81 60 Renta de arg. austr. . . 82.80 Renta de aură austr. . . 112 — Losurile din 1860 . . . 186.25 Acţiunile băncel austro- ungare................. 885 — Act. băncel de credită ung. 286.25 Act. băncel de credită austr.282 30 Argintulă —. — GalbinI împărătesei ..... 5 94 Napoleon-d’orI .... 9.95 1 Mărci 100 împ. germ. . . 61 52 , Londra 10 Livres sterlinge 125 80 Cota oficială dela 8 Augustă st. v. 1887. Cump. vând. Renta română (5°0). . - . 91% 92% Renta rom. amort. (5°/0) . • 95— 95 Va » convert. (6%) ■ . 88% 89% împr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— 36— Credit fonc. rural (7%) . . 104»/* 105% * » >> (5°/o) * 89% 90 Vi » » urban (7%) ■ • 103 V. 103% » » » (6%) . . 94— 95— * » * (5%) • * 87— 87% Banca naţională a României 500 Lei — Ac. de asig. Dacia-Rom. — — « » » Naţională — — Aură contra bilete de bancă . . 14. V* 15.% Bancnote austriace contra aură. 2.01 2.02 Gursulu pieţei Braşovd din 25 Augustă st. n. 1887 Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.62 Vând . 8.65 Argint românesc . » 8.55 A 8.60 Napoleon-d’orI . » 9.94 A 1000 Lire turcesc! . * 11.22 » 11.28 Imperiali . » 10.20 » 10.26 Galbeni . » 5.90 » 5.95 Scrisurile fonc. «Albina* 6% . » 101.— » 102.-- n * r> 5% • n 98.- - 99.- Ruble RusescI . * 108.— » 109 */. Discontultt ... » 7—10% pe ană. Escriere de concursu. Postulu de învăţătorii, devenită vacantă la scdla confesională gr. dat. din T ele iu prin bolnăvirea, respective pensionarea actualului învăţătorii, se va ocupa în anulă scolastică 1887/8 prin ună învăţătorii su-plinitoră cu ună salară anuală de 240 fl. v. a. de percipiatu în rate lunari anticipative şi 20 fi. v. a. relută de cortelu. Cei ce dorescă a dobendi acestu postă voră înainta suplicele loră subscrisului senată scolastică pănă la 15 Septemvre 1887. documentând ă cualificaţiunea de învăţătoră recerută prin lege. Presidiulă senatului scolastică confesională gr. cat. Teici u, la 12 Augustă 1887. Gregoriu Popă, 1—3 preşedinte. Avisă d-loru abonaţi! Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită 4’arulă nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. Dăcă se ivescu iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delâtureze. ADMINISTR. „GAZ. 1RANS* ABONAMENTE la „§azeta Transilvaniei se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale. Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându - se şi posta ultimă. JPreţulu abonamentului este: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni...........3 fl. — „ şăse luni .........6 fl. — „ ună ană.............12 fl. — Pentru România şi străinătate: „ pe trei luni...........10 franci „ şăse luni..............20 ,, ,, ună ană.............40 ,, Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.11 Publicaţiunile „CANCELARIEI NEGRUŢIU“ GHERLA AMICULU FAMILIEI, piară beletristică şi enciclo-pedică-literară cu ilustraţiuni, Cursulă XI. — Apare In 1 şi 15 (Ji a lunei în numeri de câte 1%—2% căle cu ilustraţiunl frumăse; şi publică articlii sociali, poe-siă, nuvele; romanurî, suvenirl de călâtoriă ş. a. — Mai departe tracleză cestiunî literare şi scientifice, cu reflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune viăţa socială a Româniloră de pretuUndenea, precum şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate ; şi prin umoră dulce şi satiră alăsă nisuesce a face câte o ără plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totă nisuesce a întinde tuturoră indi-vitjiloră din familiă o petiecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pe anulă întregă e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, plătibfll şi în timbre poştali. PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericescă, scolastică şi literară. Cursulă XIII. — Apare în broşuri lunare de câte 2V*—3% cole; şi publică articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbătorl şi diverse ocasiunl, — mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-literarl. — Preţulă de abonamentă pe anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plă-tibilî şi în bilete de bancă şi in timbre poştali. A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla — Szamosujvâr, unde se mai află de vânzare şi ur-mătărele cărţi: Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-vinară. Preţulă 20 cr. Ideal ulii pierdutd. Nuvelă originală de Paulina C. Z Rovinară. Preţulă 15 cr. Opera unui omu de bine. Nuvelă Continuarea nuvelei: Jdealulti’ pierdutu“ lina C. Z. Rovinară. Preţulă 15 cr. Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr. Codrenu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţuia 10 cr. Eld trebue să se însore. Nuvelă de Maiia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu. Preţulă 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoşă. Nuvelă istorică naţională. Preţulă 20 cr Numerii 76 şl 77. Naraţiune istorică după Waehs-mann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr. SZ.-UJVAR. originală. — — de Pau- Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educa-ţiunei. După Ernest Legouvâ, membru aiă academiei, francese. Preţulă 10 cr. Barbu cobzaruld. Nuvelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr. Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiurie liberă de Constantin Morariu. Preţulă 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr, Petulantulu. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue tradusă de Ioană St. Şuluţă Preţulă 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimhasiului din Fiume prin Vinceţiu Nicără prof. gim-nas. Cu portretulă M. S. Regina României. Preţulă *5 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unii voluraă de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr. Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de Ioană Popă Reteganulă. Ună volumă din 14 c6le. Preţulă 60 cr Tesaurulu dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de auru. Studiu archeologică de D. 0. Olinesdu. Preţulă 20 cr. Apologiă. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privitore la Romani, invederile şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulă Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţulă 30 cr. Renascerea limbei românescl în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opă completă ) Broşura I. 11. şi III. Preţulă broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. T6te trei împreună costau 1 fl. v. a. Biblioteca Săteanului Românu. Cartea I. II. III. IV. cuprintjendă materii fărte interesante şi amusante. Preţulă la tăte patru 1 fl., câte una deosebită 30 cr. Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr. Colecte de Recepte din economiă, industriă, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. Preţulă 50 cr. Economia pentru scălele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulă 30 cr. Îndreptară teoretică şi practică pentru înveţă-mentulu intuitivă în folosulă eleviloră normali (pre- parandiali), a învâţătoriloră şi a aîtoră bărbaţi de sc6lă> de V. Gr. Borgovană, profesoră preparandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura năstră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scăleloră năstre în măsura în care este acesta! pentru aceea îlă şi recomandămă mai alesă Directoriloră şi învăţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De Vas. Gr. Borgovană. Preţulă 15 cr. Manuală de Gramatica limbei române centru sed-lele poporali în 3 cursuri de Maximă Popă profesoră la gimnasiulă din Năsâudă. — Manualulă acesta este aprobată prin Inaltulă Ministeră de cultă şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — Preţulă 30 cr. Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. Preţulă 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scâla poporală pentru învăţători şi preparamJL Broş. I. scrisă de Gavrilă Trifu, profesoră preparandială. Preţulă 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni. Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericeşti forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşată 40 cr. legată 50 cr. legată în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr. 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50. Miculd mărgăritaru sufletescu. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumosă ilustrată pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesc!. Preţulă unui esemplară broşată 1* cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu mai multe ic6ne fru-mose. Preţulă unui esemplară trimisă franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl. Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(Jeu urmată de mai multe rugăciuni frumăse. Cu mai multe iedne frumăse Preţulă unui esemplară espedată (ranco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusă Christosă. Preţulă unui esemplară legată e 15 cr. i i « # î î § f » * Tipografia ALEXI, Braşovîi.