BEDiqirixi şi ADusismţivm « BRAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Pe ană anii 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luai 3 fior. BonSsla şi străinătate: Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trai luni 10 franci. S£ PRENUMERĂ: la po.jte, la librării ţi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. AiuniBiiiii 0 seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Rarlapr? nafranoaia na aa prlmaofi. — ■aautorlpt# to «■ rttriMtfi. N?- 176. Mercuri, 12 (24) Augusta. 1887. “f. Braşovti, 11 Augusttl 1887. De câte ori cetimîi în foile jidano-maghiare lăudându-se „patrioţii4* cu „imposantulii” loru numără şi cu „cultura” lorfi jidano-maghiară, ne aducemă aminte de fabula „Două bolo-bdce.” Şi nu aurită rare în care ţi se îm- puiazâ urechile cu asemenea lâudăroşii, amă pută (Jice că mai nu trece dăr -să nu uite cu tăte acestea respectulă datorită prinţului aliată cu case regale. După aceea, în uitjmulă momentă, agenţii primiră aprope în acelaşi timpă ordinulă să im se misce, prinţulă fiindă hatărîtă să nu primăseft pe consuli oecâtâ cu titlulă oficială. Aceste disporiţionl ale puteriloră suntă fărte comentate. • ' Censura depeşiloră este rădicată SOIRILE PILEI. ' ; Din incidentulă petrecerei Maiestăţii Sale în Cluşiu, fiarele ungurescl anunţă, că cu înegputulă lui. . Septemvre va sosi acolo consilierulă de curte Păpay,. car#,, ; între altele va lua dispositiunile necesari în privinţa au-dienţeloră. Pănă atunci însă, doritorii cţe a înainta petiţii, său de a’şî cere audienţe la Maiestatea Sa, potăsăse insinue la căpitanulă orăşenescă din Cluşiu, însegmAndâ , pe scurtă obiectulă, respective căusa în care se cşre audienţa, său recursulă eventuală. — Pas de însemnezi pe petiţiă, că te plflngl In contră volnicieî ungurescl, r c’apoi ţl-ajunge petiţia tn mâniiă monarchului la calşn; dele grecescl. —x— ' . v ' • " Ministrulă ungurescă de instrucţiune a. adresaţi,o ordinaţiune circulară cătră toţi inspectorii acoiari, In. care se accentuăză, că la înfiinţarea de scoli superidre,. ;dţ fete, în prima liniă s’a avută în vedere crescerea fetelor . şi prin urmare acesteia este a se da mai. întâiu atenţiune, âr grămâdirea feteloră cu p^ multă maţeriaţă de instrucţiune trebue evitată. Pe cătă a putută r;exper, ria ministrulă, pănă acum nu s’a pră ţinută contă de, cele 4ise mal susă, de aceea s’a iyită necesitatea, re^r-ganisărei instrucţiunii superidre de fete. 4n şcolile aşa numite superidre s’a dbservaUI, că Jreciu-enţa este mai mare în cele 4 clase de josă, după ab-solvarea cărora multe eleve părăsescă scăla. In vedere#, acestei împrejurări, noua organisaţiă dispişfie, ca planulă de instrucţiune ală celoră 4 clase de josă şă formele ună întregă de sine stătătoră, âr în clasa V şi VI să se Iărgâscă numai cunoscinţele primite în cl. I—IV. Sc6-lele civile încă voră primi o organisaţiă nouă, care diferă de organisaţia scăleloră superiore numai prin aceea, că limba francesă nu va fi obligată. Cu tăte acestea absolventele classei IV civile, dăcă au învăţată limba francesă in modă privată, după depunere^ unui esamen de primire, potă fi înscrise în clasa V a scăleloră superiore. După terminarea clasei IV ia scălă superidră său civilă se primescă fetele în preparandiele de stată, iţicî se primescă şi absolvente ale clasei IV dela SCdlele su-periăre şi anume în clasa III preparandialâ. Spre aceptfl sfirşită în cl. VI dela scdlele superidre se voră preda ca obiecte facultative pedagogia şi metodică. Scăleie «u-. peridre de fete suntă supuse inspeetoriloră şcolari, «ă-rora pentru controlarea educaţiunei şi ajungerea unei anumite unităţi li se voră da întru ajutoră câte ună co-‘ misară ministerială. Escepţiune face numai scăla supe. rioră din Pesta, care este directă supusă minişteriutar . : instrucţiunei publice. Noua organisaţiă a scăleloră de fete se va publica în cu rând 0 în făia oficială ungu-răscâ. —x— GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Nr. 17?. ' ----------- -------—....... 1 -------------------------- S’a pusfl în vedere din partea statului emiterea unoriV nouă bancnote de câte' 1 fl., cari vorO întră în circulfcţiune cu prima Iulie 1888. — Şi adecă de ce nu. când hârtiâ e destulă şi efiinâ? în adunarea generală a Kulturegyletului, ce se va tină anula acesta în Sepsi-St.-Georgiu, cela mai însem nata puncta ala programei îla află „Ellenzâk" în trac-tarea cestiunei de a se înfiinţa societăţi său associaţiunl aşa (Jise „Reiffensen*, prin cari s’ar contrabalansa „obs-curâ« tendinţă a institutelora românesc! de credita şi e-conomii, ca .Albina*, „Economulă* etc. După părerea lui „Ellenzâk", prin acăsta s'ar scdte proprietatea, industria. şi cpmerciula Ardeiului din acea nesuferită stare, în care î’a adusfi nesciinţa, ori lipsa de consciinţă a 6-menilora conducători dela unele societăţi seu institute de credita. — Frunză verde lobodă ... —x— Erî una incendiu grozava a nimicită în Hărmană lângă Braşovă vr’o SO de şuri până după ameijl. Fo cula s’a născuta din scânteile unei maşine de trierată. —x— In nr. 203 aia „patrioticului» »Egyetertâs« se scrie cft Sibrik Kalman, prim rula din Szarvaskend, esaren-dânda în locuinţa sa propriă dreptula de vânata ala comunei, a lovita cu pumnula, adecă cu formidabilula inelO* ce-la avă în degeta, pe Bertalanffy Pal în faţă IncfttO l’â năpădită sângele, pentru că a cutezată a licita şi ela la dreptula publica, pe care însă primarule a vruta să-lă aibă ela însuşi şi eftină Insă cu atâta n’a fostfi de ajunsa, ci Sibrik porunci plăieşilora să-la arunce în druma pe licitatora, orna de 60 de ani, ceea ce sa şi împlini. Acuma treaba e la judecătoria. Primarule < Sibrik la alegerile din ăsta ana a fosta preşe dinte ta comisiunea electorală dietală a cercului Kor-mend. Şi fotă ne mai plângemă de cultură un-gurfecă! C Din Nagy-Maros se scrie cătră ,N. P. Journal* cu data de 17 Augusta n.: Trei bieţi, fii de cetăţeni de aci, se jucau aZl după amâcjl sub cerule liberQ. După ce se săturară de celelalte jocuri, se jucară de-a „hingherii", cu care oeasiune anula dintre băeţl, anume Franz Ainzinger, fu spânzurata cu o funiâ cum se cade Voinda micii hingheri să-la ia ârăşl josa, nu mai putură desface Şghil(ulQ dinprejurulă gâtului. Strigară după ajutoră, dâr bând acesta sosi, băâtula era deja morta. Autoritatea a fosta îucunosciinţată despre a:;esta casa. Cetimă in „Tutova* din Bârlada, că d-II. Popescu, directoruia scălei normale (pedagogice) de acolo, împreună cu 19 elevi norm iliscl, va întreprinde o escursiune pentru lăţirea indusdriei pălăriilora de paie. „D sa va merge, cu ocasiunea conferinţelora învăţători ora din Augusta, ,m£ft prin tăte oraşele României, unde va ţinâ câte o conferinţă, ca să arete necesitatea de a lucra pentru progresulu stării economice, pentru dezvoltarea industriei şi mai alesă a celei casnice deocamdată, şi vora termina arătâhdfl foldsele ce se vora trage din lăţirea industrie pălflriilorti de pale .şi va lăsa pentru câteva Zile, în fiă-care oraşfl pe unde va trece, câte câţiva elevi norma-liscl, eâi*l j>ă arete Invăţătoriloră modula fabricării pălă-riilortt. Dăcă voma arata scopula acestei întreprinderi vomtt vedâ, că eid tinde a da foI6.se imense şi d la mi nistru ala instrucţiunii publice, precum şi direcţia gene i ralâ‘ a căilora ferate române i’âu inţelesQ şi au data tot eoactfrsulă acestui adevărata patriota, care lucrăză fără FOILETON D. (8*K.< --- , • Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali. XI. Felice scapă. Pescarula lăsă capu'Q în josa. — Podestatulă este omO temuta! Z'se elO* — Şi-ţi este frică să nu te compromiţî? întrebă numai decâta Fiamuta. — Mă compromită, ve^i bine! răspunse pescarula; — însă nu face nimica, casa mea vă este deschisă. Intraţi şi am să vă apăra chiar şi împotriva podestatului de va fi trebuinţă. Pescarula, Şutată de fiula său, unQ băiată de vre o 12 ani, pe care-la chemă, duse în colibă [pe gondoliera şi pe Felice Badoer. In momentula sOsirei streinilorD, pescarula se pregătea «ă şl arunce mrejile, însă pe u-mă se lăsă de asta şi se hotărî să rătnâe acasă pănă săra. Chemă pe fiul săfl de o jparte şi, i şopti ceva la ureche. Copilulă eşi numai decâta. Trech câtăva vreme şi copilul nu se mai int6rse. Fiametta se ingrija de lipsa băeţaşului. Ii venise unQ gând# rău. — Unde l’ai trimesQ ? întrebă ea cam tulburată. pescarula băgase de «âmă tulburarea fetei. li răspunse zimbindQ: -r- p^qă luntrea cu care aţi venita ar fi rămasa pregeta pentru lăţirea a tota cc-i naţionala şi folositora. Şi în adevâra, decă din cinci miliăne locuitori, măcarO doue milione ara purta pălăriile fabricate de ei, costând pălăria măcarQ câte 2 fr., etă că ama ave o sumă de patru milidne, rămasă in punga RomânilorO. Tota prin stăruinţa d-lui Popescu, d. prefecta ala judeţului şi on. comiteta a acordata d-lui învăţătora P. Mohora şi unui eleva normalista sutm de 160 lei, pe timpula lenei lui Augusta, spre a merge să studieze la Braşova, unde d-nii învăţători G. Moiana şi Candida Muşlea au deschisa una cursa de industrii casnice. Afaceri locale. Braşova, 8/20 Augusta 1887. In 2 (14) Augusta s’a ţinuta una sinoda extraordinara la biserica Sfântului Nicolae din Prunda în Scheiu. Obiectulă principala la ordinea 4^e‘ a cestiunea stipendiului acordata tînărului Vasile Saftu, dela facultatea filosofică din Lipsea. StipendiulO i s’a sistata fiinda că i-a fosta acordata numai pe 3 ani (6 semestre de studiu) dâr i s’au acordata banii colegiali şi mai departe spre a-şî pută termina studiile sale, deârece acesta ti» nărO promite a face chiar şi esamenele cele mai grele în semestrulQ VII lea resp. pănă Ia finea lui Februariu 1888. Dorima succesQ tînărului Saftu. Tota sinodula paroehialO i-a acordata acestui ti-năra şi una împrumuta pănă la 1000 fl., fără interese, pe lângă o garanţiă corăspuntjătăre din partea rudelora şi a mumei sale, spre a se pută ajuta în viitora pănă la terminarea studielora şi pănă la ocuparea unei funcţiuni. După acăsta s’a pusa la ordinea Zilei alegerea unui membru in comitetula parochiaia, aclamându-se d-nulO I6na M. Burbea. Era de dorita, ca şi următărele cestiunl importante să fi fosta aduse înainte la acesta sinoda: 1) Raportula comitetului parochiaia referitora la festivitatea arangiată aci şi la Caransebeşă în on6rea multa meritatului bărbata a Pre Sfinţiei Sale Episcopului din Caransebeşă Ionă Po-pasu; 2) Raportuia comitetului, despre stadiulă în care se află averea bisericei spre a se soi cum progresâză averea ei; 3) Proecîulă do regulamenta pentru stola preoţilorQ şi a tufuroră funoţionariloră bisericei, spre a se pute cu timpula întregi ala treilea posta de parochil, a se alege una cauîoră definitiva, a se înfiinţa funda ţiunea de 1000 fl. v. a. a protopopului I6na PetricO, a se desfiinţa diferinţa de salarii pentru preoţi, precum şi a se pută orienta Epitropia în ce privesoe taxarea paro-chieniloril in diferitele caşuri*(boteza, cununiâ, morte etc etc.) 4) Proectuiă, cu care s’a însărcinata comitetula pa-ro hiala pentru înfinţarea unei şcoli pentru copii de 3— 6 ani (sc6la froebeliană, grădină de copii) căci locale posede, ăr personaluiâ uşora se p6t.e afla. De voma întârzia, ne vomă pomeni într’o bună diminăţă cu cei nechemaţi între noi. 5) Comunicarea, că pentru postula de contabila aii bisericei s’a deschisă concursă, său s’a con-creZuta postula acosta unui bărbatO cu eualifieaţiunea renerută. 6) Ce disposiţiunl şi măsuri a luata comitetula parochiaia de a îndemna pe părinţii copiilora din Scheiu a-şl trimite copii la şc6lă, căci cu durere trebue să Z‘~ cema forte puţini copii din Scheiu din parochia sf. Ni-culae frecuentâză şcdlele şi nu e de glumita, căci sun-tema aprăpe de începerea anului şcolarO 1887/8 Cam acestea suntă punctele, cari s’ar fi putut per-tracta. Mai sunt a încă şi altele, deocamdată însă ne măr ginima a semnala acestea. la uşa mea v’ară fi trădată şi pe d-v6stră şi m’ar fi pierduta şi pe mine tota într’o vreme, fiindcă la spatele ei suntă vopsite armele podestatului. — Ai dreptate.. . Dâr ce ai făcuta cu ea? — Am poruncită fiului meu s’o ducă d’aicî şi să vesleze totă Z'ua spre rniaZâ nople şi s’o părăsâscă în vre-unQ loca la vedere 1 celalaltă capa ala lacului. A-eolo au s’o găsescă mâne prigonitorii d-vostră şi cu chi-pula ăsta o să vă piai’Ză urma. — Oh, cum să-ţl pota mulţâmi vreodată şi cum să te îndupleca să me ierţi că te-am bănuita! Z*se Fiametta stringândQ cu căldură manile pescarului, d-ta eşti tota aşa de prevăZ$tora pe câta eşti cinstita şi cu iote astea eu amQ putută să te bănuesca ! — Ama ghicita eu, însă nu face nimica, fiindcă eu tota am să mă silesca să vă scapa. Oi hii Fiamettei i se umplură de lacrimi, aşa de multa o atinse astfela de simplitate în devotamenta. — Amândoi bolnavii d-tale a adormita. Nu creZl c’ai face bine să te duci şi d-ta să te odihnesc! câte va ceasuri? Zise pescarula văZ^nda pe Fiametta cft moţăe pe scaunO. — Da, p6te. — Dute dăr, fiindcă vă aştâptă p6te multe încercări mai înainte d’a sosi in Veneţia. — Ai dreptate, mă simţfi tare obosită! Z'se Fia-metta uitându se cu jinda la patula de telişcă pe care durrneau alături ca nisce fraţi gondolierula Ricardo şi pa-tricianulQ Felice Badoer. — N’ai să te desparţi de noi? întrebă ea cu una tona rugălora. — Nu le teme de nimica, eu priveghezO, şi să fii Agricultura în Germania. 0 escursiune [agricolă făcută la Rosalii 1884 în provincia Sacsonia Ocnele şi industria dela Stassfurt. (Urmare.) 0 altă seriă de studii era asupra nutreţurilorD. Pentru ca să le potă face analisa chimică, îşi inventase ela însuşi una fela de morişcă, cu care măcina paiele de orză tota aşa de fina, precum e făina de grâu cea uşără. Pentru ca să sc6tă părţile nutritive tiata făina acăsta de paie de orza cu apă, alcoolQ şi diferite alte lichide şi reagenţii, determinândfi din ele 1) substanţa solidă 2) substanţele mineralice (cenuşa) 3) Azotula, respective al-buminele 4) grăsimea 5) Celulosa 6) Materiile extractive fără de azotâ (amidonulO, glucosa etc.) Inir’unulti din numerii trecuţi amQ văZutfl metoda păstrărei tăieteilorQ de sfeclă de zacharQ, ce au fostQ scoşi din fabrică, adecă prin înăcrire, precum şi inconvenientele ei, risipa prin muceZire, furtQ etc. Neobosi-tulQ profesorQ supuse şi acăsta studiului său, dăcă nu s’ar pute găsi o altă me'odă de conservare mai practică şi mai uşără pentru aces'fl însemnată nntreţQ de vite. Anume: făcu începutulâ prin uscare. A luatQ într’unfl vasQ sfecle tăiate măruntQ şi opări e, aşa precum au eşitQ ele din fabrică, şi le-a pusQ la căldură pănă şî-au perdutQ mai t6tă apa, ăr din materiile nutritive nirnicO. AstfelQ dâr, bine uscate, cum suntă bunăoră ciupercile uscate, făcu cu ele încercarea, dăcă conservându-le timpfl îndelungată, său pe o temperatură umedă, nu s’ar strica ele, muceZ'-ndă său alterându-se, şi le compara cu alte nutreţuri. Spre acăsta o vedriţă de spălată, lungă, o umplu ca de 3 degete pe fundă cu apă, şi d’asupra apei puse apoi o scândură, însă astfelă, ca să nu atingă apa, dâr totă să fiă ceva jilavă. Pe scândura acăsta puse în-tr'unO borcană de sticlă sfeclele uscate, în unQ altuia puse tritoiu roşu uscată, de celă sămânată, în ală 3-lea trifoiu de livade, în ală 4-!ea borcană ună felă de fânfl de livade, bună şi nu rogozosă, în ală 5-lea rogoză, în alu 6-lea paie de orză, în ală 7 lea borcană paie de grâu. T6te aceste nutreţuri erau Regală de uscate, nici unulă mai uscată ori mai verde, ba le alesese aşa, că t6te au fostă cosite când erau in deplină desvoltare şi suculă din ele în totă puterea lui. Curn borcanele au fostă puse unulă lângă altuia pe scândura din vedriţă, nimeni n’a mai mişcată vedriţă din locă, pentru ca să nu se clăi ine apa din ea şi să se formeze unde, cari ară fi putută să inlluinţeze mai multă asupra unui borcană, deoâlă asupra celeilalte, ăr pentru ca temperatura d n vedriţă să fiă câtă se pote de umedă, a acoperită vedriţă întrâgâ cu ună straiu său pătură gr6să. Resultatele au fostă: deja a 4 a Z' trifoiulă a începută a muceZi, a 5-a Zi au începută a muceZi paiele şi la o săptămână tenulă, ăr după 2 săptămâni trifoiulă, cu deosebire celă sămănată era aşa de bătută cu mu-ceZ^lă — verfilzt — încâtă nu mai puteai desface din elă nici ună singură firă, pe când bucăţelele de sfeclă erau cu totulă neatinse încă de muceZelă* Aceste studii, continuate cu aceeaşi diliginţă, ne facă să sperămă, că savantulă profesoră ne va da în curândă o metodă mai simplă şi mai practică de a păstra sfeclele, precum şi alte nutreţuri. Deja din anulă trecută (1886) o fabrică dela Lipsea a isbutitO să conserve drevele de bere prin uscare, şi a economisi enormă la tran-portulă loră. Insă nu aceste studii şi cercetări suntă, prin cari d-10 Hellriegel şl-a câştigată renumele său int e învăţaţi, ci cu deosebire studiile sale asupra încredinţată că voiu face totă ce-mî va sta prin putinţă, pentru ta să vă scapă de răsbunarea podestatului. — Ce inimă bună ai / — Facă ce potă, d6mnă, nimică mai multă, nimicii mai puţină. T6te acestea fură Z'»e cu aceeaşi simplitate, fără îngâmfare. Fiametta mulţumi încă odată cu ochii şi se duse şi se întinse pe ârbă la piciorele patului pe care se o» dihrit^au cei pe cari îi scăpase ea. Era târZiu dirnineţa, când ună sgomotă tare de trâmbiţă deşteptă pe Fiametta. Fata sări numai decâtă ca ună câne care aude că este ameninţată casa stăpânului lui. Trâmbiţa tăcuse şi ună glasă răsunătoră cetea la câţiva paşi de ea avisulă acesta pe care’l auZi întregă: ,ErI sără, în Isola Bella, s’a făptuită ună atentată scîrbosă asupre persănei puternicului senioră, Escelenta Sa Batista Martinengo, podestată ală Padovei, sen: toră ală Serenisimei Republici, senioră peste Isola B,;fla şi alte locuri. Podestatula a scăpată numai prin vigorea şi bravura sa. Vinovatulă este ună gondolieră mişHft, care chiar elă a fostă rănită în lupta ce a susţinuifl în potriva nobilului podestată. Ricardo a putu u să scape şi a fostă ajutată în fuga sa de o cameristă a signorei Veneţia, epitropisita Veneţiei „O sută de galbeni de aură suntă făgăduiţi ca iăs-pîată celui care va preda marelui şi puternicului domnii Batista Martinengo, podestată ală Padovei, pe unulă ebu cei doi fugari.* Nr. 176. GAZETA TRANSIVLANÎEI. nutriţiuneî platifeloră, cari le continuă şi acum cu multă silinţă şi ardâre şi anume prin culturile sale de nisipă. Aci, erăşî, spre a ne pută înţelege, e necesară să facemă o mică digresiune dela temă şi să vedemă mai ântâiu materiile din cari se compună plantele, şi a doua, ce materii iau ele spre hrana loră. Cu toţii scimă, că tdte lucrurile din lume sunt o compuse din câteva materii simple, în numără de 64, suntă combinaţiunî ale acestora în diferite raporturi şi măsuri, şi aceste materii fiindâ că din ele se compună t6te celelalte lucruri, se numescă substanţe simple său elemente. Ascfelă, dăcâ cercelâmă mai de aprâpe plantele, vedemă că şi ele se compună numai din câteva substanţe simple său elemente, dintre cari unele formăză organele plantei şi prin ardere se prefacă tn gazuri şi dispară cu totulă, ca: Cărbunele (C), Oxigenulă ;0), Hidrogenulă (H), (Oxigenulă cu Hidrogenulă formăză apa) şi Azotulă său Nitrogenulă (N), care cu Hidrogenulă formăză Amoniaculă (NH8) ăr cu Oxigenulă şi Hidrogenulă acidulă (acrimea) nitrică (NHOj) şi altele; apoi elementele minerale, cari prin ardere nu dispară, ci rămână ca cenuşă a plantei, cum e fosforulă (P); sulfurulă său puciâsa (S), Kalium său po-tasa (K), Calcea său varulă (Ga), Magnesia (Mg) şi ferată (Fe), pe lângă cari în unele plante se mai află şi alte elemente, In cantitate mai mică, aşa că pe ele le putemă trece cu vederea, de 6rece aceleaşi plante potă si vieţuiăscă şi fără ele. Aceste 10 materii suntă indispensabile şi trebue să fiâ in ori şi care plantă, care e sănătâsă şi voimă ca si crăscă şi rodăscă. Astfelă dela feră, planta işl căpiţă colârea ei cea verde, şi fără feră, ea ar fi cu to tuia palidă şi in fine s’ar veştetji. (Va urma.) Mnlţâmit publică şi dare de semâ, uupra ofertelorfl primite de comitetulă pentru adunarea de ajutore în favorulfl incendiaţiloril din comuna Galaţi. Comitetulă pentru adunarea de ajutâre în favărea nenorociţiloră incendiaţi din comuna Galaţi, de lângă Fâgăraşă (in ţăra Oltului), după <*q în urma Apelului său dela 24 Apr Im n. c. a primită ajutâre din mai multe părţi locuite de inimi nobile şi marinimâse, vine pe acăstă cale a-şî da sâmă şi a mulţămi în numele ce-lord ajutoraţi binevoitoriloră contribuitori. Anume s’au trimisă ajutore: 1. Din Sibiiu, prin Escelenţa Sa Domnulă Ar-chiepiscopă şi Metropolită Mi rond R o m a n u 1 ă 54 fl. v. a. colectaţi dela: Escelenţa Sa d-nulă Metropolită Mi-rontl Romanulă 20 fl., llustritatea Sa Nicolae Popea, vioară 5 fl., Dr. Ilarionfl Puşcariu, archimandrită 3 fl., Nicanoră Frateşiu, protosincelă 2 fl., Ioană Popescu, prof. 1 II. (toţi din Sibiiu) Dr. Maieră, protop. (Selişte) 1 fl., Alasandru Tordoşană, protopopă (Alba lulia) l fl., Ioană de Preda, advocată 1 fl., Dr. Ioană Grişană, profesoră 1 fl., Petru Ciora, oficiala consistorială 1 fl., (Sibiiu) Petru Truţa, advocată (Baia de Crişiu) 1 fl., Ioană Danciu, dep. sinodală (Ofenbaia) 1 fl., Augustir.0 Nicâră, dep. sinodală (Deva) l fl., Vasiliu Damiană, protopopă (Bradă) 1 fl., Cornelia Aiser, oficială de bancă (Sibiiu) 1 fl., Dr. I6nă Mihu, advocată (Orăştiă) 2 fl., Ioană Gală, protopopă (Abrudă) 1 fl., Romulă Crainică, protopă (Dobra) 1 fl., Teodoră Hermană, dep. sinodală (Deşiu) 1 fl., Dr. Moga, medică (Sibiiu) 1 fl., Alesandru Lebu (Cacova) 1 fl., Ioană Hanea, directoră seminarială (Sibiiu) 2 fl., Eugenă Brole, dep. sinodală (Sibiiu) 1 fl., Ioană Petrică protop. (Braşovă) 1 fl. şi iuliu Dană, administrat oră protopopescă (Fâgăraşă) 2 fl. (Va urma.) Avisti! înscrierile la scâ'.a demontară de fete a Re-aniunei femeiloră române din Sibiiu se potă face în filele de 28 Augustă — 1 Septemvre a. o. st. n. între 6rele 8—10 a. m. în localulă direeţiunei şcolare (Strada Morii Nr. 8). Tacsa de înmatriculare este de 2 fl. v. a. Elevele cari au cercetată acăstă sc61ă în anulă trecută, nu solvescă tacsă de înmatriculare. D dactrulO este de 2 fl. v. a. pe lună, care este de a se solvi anticipative. Părinţii din provincia îşi potă adăposti copilele în internatulă Associaţiunei transilvane pe lângă o tacsă lunară de 22 fl. v.tL, în care se cuprinde şi didactrulă. Prelegerile se începă în 1 Septemvre a. c. st. n. Sibiiu, în 21 Augustă st. n. 1887. Pentru comitetulă Reuniunei Ioană Bădilă Bologa vicepreşedinte. secretară. Invitare! Toţi domnii membri ai »Associaţiunei transilvane* şi ştim. loră familii, cari voră participa la adunarea generală din ăstă ană în Sibiiu, se invită prin acăsta cu tâtă stima la balulo care se va da în folosulă Associaţiunei Luni în 29 Augustă în sala dela hotelulă „la Impăratulă romană*. Inceputulă este la 8 âre săra. Preţuia biletelorO: de perşână fl. 150, bilete de familiă până la 3 persâne în acelaşi preţă, dela 4 per-s6ne în susă â 1 fl. pentru fiăcare persână ce trece peste trei. Biletele se vândă Luni în 29 Augustă dela 9—12 6re a. m. şi dela 4—6 6re p. m. in localulă societăţii de lectură române, strada Gisnădiei nr. 7 (in curte mez-zanin) şi săra la cassă. Suprasolvirile se voră chita pe calea publicităţii. Pentru comitetulă arangiatoră V. Bologa, preşedinte. V. Roşea, secretară. Ultime sciri. Sofia, 21 Augustă. — Principele Ferdinand este aşteptată aici mâne. Se facă mari pregătiri pentru primirea sa. FilipopolU, 21 Augustă. — Principele Ferdinand a refusată să primăscă pe consululO en-glesO, care venise a’i face visită ca persănă, privată. Alteţa sa a declarată că nu p<5te primi pe consulă decâtă ca persănă oficială. Sofia, 21 Augustă. — Mâne este serbarea regelui Serbiei. Consulii nu voră arbora drapelele loră decâtă în casulă când consululu germană va arbora pe ală său. Sofia, 21 Augustă. — Mitropolitulă Clement stăruesce a voi să. împlină9că funcţiunile sale şi a primi mâne pe principele Ferdinand când va sosi în capitală. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.*) SOFIA, 23 Augustă, — Representantulă Germaniei Thielmann a primită ordină să se ducă la Darmstadt. CONSTANTINOPOLU, 23 Augustă. — A gentulă bulgară a comunicată marelui viziru o telegramă a lui Stoilovă, c$re spune, câ prinţulă de Coburgu, la sosirea sa în Filipopolă, a mijlocită sultanului espresiunea sentimenteloră sale de lealitate şi de supunere, asigurându-lă totodată, că va respecta îndatoririle ce le are faţă cu sultanulă. Prinţulă adause, că va fi fericită a-şl dovedi în persdnă sentimentele sale, dăcă sultanulă va găsi, că acăsta este oportună. După ce se depărtâ pristavulă*), pescarulă şi Fia-metta râmaseră ună minută faţă în faţă, fără să schimbe mei o vorbă. Fiametta era tărie galbenă şi avea ună tremură nervosă pe care nu şi-lă puiea stăpâni, ăr pescarulă, ca ri’şî ascundă turburarea, luase o plasă din cuiu şi se făcea că o drege. Deodată însă ridică capulă şi 4‘se zlmbindă: — 0 sută de galbeni de aură! curafă avere pentru unii omă sărmană ca mine, nu’i adevărată, «ignora ? Fiametta era să răspundă, însă Felice Badoer — pe care-lă deşteptase trâmbiţa — nu’i dete pasă să se Felice. Bietulă pescară era nebună de bucuriă; visa, şi Fiametta îşi dete multă ostenălă ca să-lă linişlâscă şi să chibzuiască împreună cum să fugă peste n6pte. Ună omă din vecinătate avea ună felă de căruţă îicălosă cu care ducea zarzavate şi p6me în Verona. Căruţa fu acoperită cu pânza luntrei şi cum se înserâ, culcară într’ânsa pe Ricardo şi pe Felice Badoer, care era încă cumplita de slabă. Fiametta se pusese pe scândura din stânga căruţei şi mâna mârţoga de cală pe drumulă Veronei, pe care mai târtjiu trebuia să-lă evite după cum trebuia să fugă şi de drumulă spre Padova mai târziu. Se făcuse învoiala ca Fiametta să lase cală şi căruţă la ună hană pe malurile Brenlei, în josă de Padova. Acolo primejdia nu va mai fi tocmai aşa de mare şi fugarii ar putea găsi uşorO o luntre în care să se ducă pănă în Veneţia. Merseră tâtă nâptea fără să se ostenâscă prea multă-In cjorî de călătorii erau dincolo de Verona şi ajunseră la ună cătună ticâlosă, unde Fiametta ar fi vrută să ră-măe tâtă 4>ua pentru ca să plece ăr peste nâpte. Insă Felice lîi de părere că trebuia să mârgă pănă în sătulă apropiată şi acolo să rămăe. Porniră dăr pe ună drumă plină de văgaşe. Mergeau anevoe, Fiametta stăndă totă pe scândura pusă peste căruţă şi mânândă csdulă, când doi âmenl călări le trecură deodată înainte ca la o sută de paşi şi pe urmă se Intârseră spre căruţă vorbindă cu a-prindere. 1887. BERLIN, 23 Augustă. — Starea sănătăţii împăratului se îinbunătăţesce mereu. îi DIVERSE. Curiosităţl contimporane. — Cetimă în «Ellenzăk* dela 17 Augustă: „Musica poporală a lui Pongracz Lajoş din Cluşiu a cântată Dumineca trecută Ia Sinaia înaintea regelui României, şi încă cu ocasiunea prân4ului de curte, ţinută dela 6—8. La dorinţa regelui musica a cântată mai multe cântece ungurescl, mai vârtosă ciardaşă, valsO şi mai multe polce; regele de mai multe ori a dată es-presiune plăcerei sale.* Gine n’are minte, n’are decâtă să cr64ă fâiei ungurescl. Turburărî în Sicilia. — Nesiguranţa şi spiritulă a-narhică a crescută în Sicilia în modă spăimântătoră. Se . anunţă răscâle sângerâse în 13 localităţi; suntă mulţi morţi; în fiâ-care 4» vină scirl despre asasinareajanfiar-miloră şi maltratări contra mediciloră, cari suntă acusaţl ) de otrăvire. Intr’ună sată ună omă cam idiotă a fostă > bănuită de nisce femei că ar fi autorul# colerei şi mul- . ţi mea Fa bătută de mârte. La Galtagiron a fostă atacată; A poşta; în diferite puncte s’au formată bande de tîîharl. 4 Ministrulă Crispi a dată ordină telegrafică să se procădă , cu cea mai mare asprime contra celoră vinovaţi. Mai multe mii de soldaţi voră pleca în Sicilia spre a, întări garnisânele de acolo. Puterea rublei. — ţ)iarului englesă »Times* i saţ A scrie din Konigsberg, că cabinetului din Petersburgă stau la disposiţiune 1,800,000 ruble pentru mitairea plomaţiloră şi a 4inreloră nerusescl, ca să lucre şi _ scrie, ve4I bine, în favârea politicei Rusiei. Suhvenţio-fA naţii suntă de trei categorii şi primescă câte cinci miţ^ de ruble celă puţină, dâră se dau câte şâse, 4ece ?* trei; '' sute de mii de ruble. Astfelă de foi cumpărate suptă în 1 ^ Francia 16, în Anglia 4, în Germania 28, în Anstria'-SS^ in Italia, Ungaria, Serbia, România la olaltă 18, tn Ga-liţia 3. Pănă acuma 89 foi primescă pimbriă rusăscâ. Afară d’aceea cabinetului îi mai stau la disposiţiune 900,000 ruble spre acelaşă scopă. Aibumulă Ţarului. — Alexandru III are ună al-bumă, in care răsfoeşte căteodată. Aibumulă conţine pdr-r:'; tretele tuturoră nihiliştiloră, cari au complotată în anii din urmă contra vieţii împăratului. Orî-ce criminală aceştia, care se condamnă, totodată se fotografiază şi “ portretută i se trimite Ţarului. Acum câteva c|tle, când a aşedată in albumă ultima fotogratîă ce i se trimLsesei Ţarulă 4ise mâniosă: ,Se umple iute; mai am câteva foi*. Itopărătăsa, sciindă că albhmulă nihiliştiloră este,-ună isvoră nesecată de emoţiunî pentru soţulă său, a voită deja de mai multe ori să-lă nimicâscă, dăr Alec-sandru III nu vre să se despartă de acelă albuină, care ii procură âre-care mângăere spunându-i că locatarii cărţii — nu mai suntă. Necrologu. — Şifronă Adamă, preotă gr. cat. Jn J. Gădălină, în numele său, aiă fiului său Ioană, âlă pă-rinţiloră săi Adamă şi Paraschiva, precum şi în numele ■?' altoră numărâse rudenii, anunţă cu inima frântă de durere trecerea din vieţă a neuitatei s^le şoţii: Paraâchiya ^ A damă născ. Nobili, care după ună morbă îndelungat^, *. împărtăşită fundă cu sf. sacramente, Sâmbătă, îrt 13 Au- ^ gus'ă st. n., s’a mutată la cele eterne, în anulă ală ■-24-lea ală vieţii şi abia ală patrulea ală fericitab.sate . ' căsătorii. Osămintele pâmântescl ale scumpei răposate s’au astrucală în cimiterulă rpmăpă din locă, Marţi în ^ 16 Augusta, petrecute fundă lă mormântă de puraârosă -publică şi cinci preoţi fungenţî. Fiă-i ţărîna uşâră şi memoria binecuvântată! Editoră: lacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel JUureşjann. Omenii aceştia purtau o îmbrăcăminte jumătate ci- ;c vilă şi jumătate militărâscă şi negreşită că erau plătiţi de vre-ună domnă mare din vecinătate, după cum se obiclnuia încă în epoca aceea, pe jumătate’feudală. Amin-doi purtau mustăţi lungi, săbii grele, şi-şi dedeau aere de voinici. Afară fie acăşta mai aveau siguranţa şi mişcările unoră slugi, cari se simtă protejaţi de numele stăpânului loră. — Unde te dud, fată frumoşă.? întrebă unulă din ei pe Fiametta oprindă calulă. — La Padova, dragă domnule. — Şi ce cauţi în Padova? •• — Ducă pe fraţii mei, cari suntă amîndoi soldaţi . ; ca şi d-vâstră, bunii mei domni, şi curi ş’au bolnăvită de friguri in armata din Lombardia. Călăreţii se uitară unulă la altulă. Celă care vor- . bise mai ântâiu 4ise ârăşl: — Frumuşico, te înşeli pâte şi în locă de doi fraţi ia sema să nu ai decâtă unulă singură? ‘ — Seusaţi-rmă... vedfcţl bine că suntă doi! 4'se Fiametta ridicândă pânza d’ună colţă. Ţ; Cei doi vagabun4l îşi cam pierdură cumpătulâ când vă4ură 4 piciâre, Cu tâte acestea celă care părea mai încăpăţînata 4ise erăşî: > — Pentru ce te duci Tn Padova? — Pentru că am o recomandaţiă pentru doinnulă ; podestatft. Mi s’a făgăduită că elă n'are să rie lasfc în su- $ ferinţă. Podestatulă este ună domnă aşa de buhă! (Va urma). Nr. 176. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Ouraulâ U bnns de Vlena din 22 Augustă st. n. 1887. 98- Rentă de aură 6°/0 • . • 100 60 Renti de hârtiă 5°/0 . . 87.45 Imprumutulă căilorit ferate angare................. 150 90 Amoftigarea datoriei căilor* ferate de ostă ung. (i-tna emisiune) . . . Anhiortisarea datoriei căilor* ferite de ostii ung. (2-a emisiune) ....----------- Araortisarea datoriei căi-, lord ferate de ost* ung. (3-a emisiune) . . . .114 75 Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişfi.................. 104 50 Bonuri cu ci. de sortare 104 55 Bonuri rurale transilvane 104 60 Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de vină ung................100.50 Imprumutulă cu premiu ung. ...................121.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124 50 Renta de hârtiă austriacă 8155 Renta de arg. austr. . . 82.85 Renta de aură austr. . . 112 70 Losurile din 1860 . . . 135 50 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 885 — Act. băncel de credită ung. 285.50 Act. băncel de credită austr.281.90 Argintulă —, — GalbinI împărătesc! ..... 5 94 Napoleon-d’orl .... 9.95 Mărci 100 împ. germ. . . 61 55 Londra 10 Livres sterlinge 125 82 Bursa de BucurescK. Cota oficială dela 8 Augusto st. v. 1887. Gump. 91V. 95-88*/4 34— 104 s/4 89Vs 103 V* 94— 87— Banca naţională a României 500 Lei------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ---- « » » Naţională ---- AurO contra bilete de bancă . . 14.V* Bancnote austriace contra aurO. . 2.01 Renta română (5°«), Renta rom. amort. (5°/0j » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/o) * 55 55 (B°/0) » » urban (7°/o) > (6%) (5°/0) vând. 92Va 95 Va 89 Va 36-105Va 90Va 103 8/a 95— 87V. 15.»/* 2.02 Uursulu pieţei Braşovâ din 23 Augustă st. n. 1887. Bancnote românesc! .... Cump. 8.62 Venrl. 865 Argint românea.............. Napoleon-d’orî ............. Lire turcesc!............... Imperial! ........ Galbeni.............. Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0 n * r> B°/o Ruble Rusesc!............... DiscontulO ... * » 8.55 » 8.60 » 9.94 » 10 00 » 11.22 » 11.28 » 10.20 * 10.26 » 590 » 5.95 » 101.— * 102.-- „ 98.— - 99.— * 108.— * 109.Va 7—10°/9 pe ană. Economiloru de oi, Li -se oferă spre cumperare 380—400 cară fenu de fdnaţe, împreună cu păşiune ‘ în dâue odăi pănă în 5 Maîu st. v. Eventuală, odăile se dau şi în arendă pe mai ani A se adresa pentru oferte şi informaţiunî la subscrisultt: Ludovici: Simonti, proprietara, în Sângeorgiula de Câmpia, posta uit. Uzdi.-St.-Pâter. (Comit,iduşului.) XXX XXX.XXX Avisă d-lorn abonaţi! Rugăm* pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s& binevoiască a acrie pe cuponul* mandatului postai* şi numerii de pe f^şia sub care au primit* 4'arulu nostru până acuma. Domnii ce se abondză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurit* şi s6 arate şi posta ultimă. ADMINISTR. „GAZ. IR ANS* Sosirea şi plecarea îrenuriloru şi posteloru în Braşovu. 1. Plecarea trenurilor!!: 1. Dela Braşovâ la Peşta: de persdne Nr. 307: 7 ore 20 de minute săra. mixt* Nr. 315: 4 dre 01 minută dimindţa. 2. Dela Braşovâ Ia Buouresoi: accelerat* Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa. mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după ame(jî. II. Sosirea trenurilor!!: 1. Dela Poşta la Braşovâ: de persdne Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amd(JI. mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera. 2. Dela Buouresoi la Braşovâ: accelerat* Nr. 301: 10 6re 12 minute sera. mixtă Nr. 317: 2 dre 32 minute după ametp. A. Plecarea poştelor!!: Braşovâ la Reşnovu-Zernescî-Brunii: 12 6re 30 min. după amăcj!. „ „ Zizinu: 4 ore după ame) a) Dela b) , c) Din d) „ e) 5, Pnblicatimile „CANCELARIEI NEGRUŢIU ’ - GHERLA - SZ. UJVAR. - $ AMICULU FAMILIEI, piară beletristic* şi enciclo-pedicfi-literartt cu ilustraţiunî, Cursulfl XI. — Apare In 1 şi 15 4i a lunei în numeri de câte 10/a—2 Va cole cu ilustraţiunî frumdse; şi publică articlii sociali, poe-şiă, nuvele, romanurl, suvenir! de călătorii ş. a. — iMai departe traclăză qestiunî literare şi scientifice, cu refieaiune Ie cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu -atenţiune viăţa socială a Românilor* de pretutindenea, ,jprfcc#fnl şi a celorlalte poporaţiunl din patriă şi străinătate ; şi prin umor* dulce şi satiră alăsă nisue.şce a face câte o dră plăcută familiei strivite de grijele vieţei ; şti peste totfl nisuesce a întinde tuturorfl indivizilor* din familiă o petieoere nobilă şi instructivă. '— Prtţulfl de prenumeraţiune pe anul* întregfl e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, plătibil! şi în timbre poştali. PREOTUL ROMÂN. Revistă biseriedscă, scolastică şi literară. Cursul* XIH. — Apare în broşuri lunare de câte B’/a—31/* cole; şi publică aFticiii din sfera tu-ţjjror* ştiinţelor* teologice.şi intre aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbător! şi diverse ocasiuni, — Urni departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-Hterârî. — Preţul* de abonamentfl pe anulfl întregfl e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plă-tibilî şi în bilete de bancă şi în timbre poştali. A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla — Szamosujvâr, unde se mai află de vân4are şi ur-mătdrele cărţi: Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-vinarfl. Preţulfl 20 cr. Idealul* pierdut*. Nuvelă originală de Paulina C; Z Rovinar*. Preţulfl 15 cr. Opera unui om* de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei: ,Idealul* pierdut*" — de Paulina C. Z. Rovinar*. Preţul* 15 cr. Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Simu. Preţul* 10 cr. Codrenu craiul* codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţuia 10 cr. El* trebue să se însore. Nuvelă de Maiia Schwartz traducere de N. F. Negruţiu. Preţul* 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui Dragoş*. Nuvelă istorică naţională. Preţul* 20 cr , Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, de loan* Tanco. Preţul* 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din sfera educa-ţiunei. După Ernest Legouve, membru alfl academiei, francese. Preţul* 10 cr. Barbu cobzarul*. Nuvelă originală .de Emilia Lungu. Preţul* 15 cr. Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune libără de Constantin Morariu. Preţulfl 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte, după Eu ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulfl 30 cr, Petulanful*. Comediă în 5 acte, după Augusta Kotzebue tradusă de loanfl St. Şuluţâ Preţulfl 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nicoră prof. gim nas. Cu portretul* M. S. Regina României. Preţulfl t5 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Un* volumfl de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţulfl redusfl (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr. Trandafir! şi viorele, poesii poporale culese de loan* Pop* Reteganul*. Unfl volum* din 14 cole. Preţul* 60 cr Tesaurui* dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aur* Studiu archeologic* de D. O. Olmesdu. Preţul* 20 cr. ; Apologiă. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privitdre la Romani, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Parteă I. Paul* Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţulfl 30 cr. Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opfi completfl ) Broşura I. II. şi III. Preţulfl broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tdte trei împreună costau 1 fl. v. a. Biblioteca Săteanului Român*. Cartea I. 11. III. IV. cuprin4endfl materii f6rte interesante şi amusante. Preţul* la tdte patru 1 fl., câte una deosebit* 30 cr. Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţul* 30 cr. Colecte de Recepte din economiă, industria, co-merciu şi chemiă, pentru econom!, industriaşi şi comercianţi. Preţul* 50 cr. Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţulfl 30 cr. Îndreptar* teoretic* şi practic* pentru învăţământul* intuitiv* în folosuifl elevilorfl normal! (pre- • 9 9 9 9 î Tipografia ALEXI, Braşov*, parandialî), a învăţâforilorfl şi a altorfl bărbaţi de scălăs de V. Gr. Borgovanfl, profesorfl preparandialfl. Pre-ţulfl unui esemplarfl cu porto francat* 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura năstră pedagogică abia aflămfl vre-un* op*. întocmit* după lipsele scfllelorfl nflstre în măsura în care este acesta! pentru aceea îl* şi recomandămfl mai ales* Directorilor* şi învăţătorilor* ca celor* în prima liniă interesaţi. Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Român!. De Vas. Gr. Borgovanfl. Preţulfl 15 cr. Manual* de Gramatica limbei române oentru sed-lele poporal! în 3 cursuri de Maximii Pop* profesor* Ia gimnasiul* din Nâsăudfl. — Manualul* acesta este aprobat* prin Inaltulfl Minister* de cult* şi instrucţiune publică cu rescriplul* de dato 26 Aprilie 1886 Nr. 13193. — Preţul* 30 cr. Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebralî, urmate de iertăciuni, epitafiă s. a. Preţul* 50 cr. Carte conducătore la propunerea calculărei în scola poporală pentru învăţători şi preparan4L Broş. I. scrisă de Gavril* Trifu, profesor* preparandialfl. Preţulfl 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni. Mărgăritarul* sufletului. Carte bogată de rugăciuni ş' cântări bisericeşti fdrte frumos* ilustrată. Preţul* unui esemplarfl broşaţii 40 cr. legat* 50 cr. legal* în pânză 60 cr. legat* mai finfl 60, 80, 90 cr. I fl, în legătură de lux* 1.50—2.50. Micul* mărgăritar* sufletesc*. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericesc! — frumos* ilustrată pentru pruncii şcolari de ombe secsele. Cu aprobarea jurisdicţiunei sup. bisericesc!. Preţul* unui esemplarfl broşaţii 15 cr., — legată 22 cr., legat* în pânză 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu mai multe ic6ne fru-mose. Preţul* unui esemplarfl trimis* franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.: 100 esempl. 5 fl. Visul* Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D'tjeu urmaţii de mai multe rugăciuni frumdse. Cu mai multe iedne frumdse Preţulfl unui eserpplarâ espedatfl franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a. Epistolia D. N. Isusu Christosfi. Preţul* unui esemplarfl legato e 15 cr.