KEDAOflfNKA ŞI ADKlHKtTRAŢIFNEA« BRAŞOYC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Pe untt an ti 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Românit; ţi strftin&iate: Pe anti 40 fr., pe ş6se luni 20 fr . pe tr*'i îunî 10 franci. m 175, Braşovtl, 10 Augustfl. 1887. Nici o naţionalitate nemaghiară din Ar-deală, Bănatft şi Ţâra ungurâscă nu pdte întreprinde vre-o mişcare menită a’i promova inte-r regele sale culturale ori şcolare, industriale orî agricole, comerciale ori sociale — nu mai vorbimu de cele politice, — fără ca să nu se ridice contra ei întrâga pressă jidano maghiară, cu stăpânirea ungurâscă şi cu organele ei cu totti, ba chiar şi cu o parte din societatea ungurâscă, a-nume cu pătura jidano-maghiară kulturegyletistă cu patentă „patrioticâscăw. De ai biserică, ţi se crează greutăţi în administrarea ei, cu amesteculu ungurâscti, şi începândâ dela solgăbirău şi pănă la ministrulă cultelorfl, caută să-ţî corupă pe preotulu, ca sâ alerge mai puţină pentru interesele credincioşiloru bisericei sale, decâtă pentru interesele maghiarismului. De ai scdlă, îţi face 4^e amare notarii lă şi primarulu ca şi solgăbirăulă şi fişpanulă, cu mi-nistrulă instrucţiunei în frunte, şi sub pretextă că nu se învaţă destulă limbă ungurâscă, că nu se predă destulă istoriă patrioticâscă kulturegyletistă, că nu e edificiulă în condiţiunl higienice, i că suntă prâ mulţi băeţî, că învăţătorulă nu e destulă de cualificată — dâcă nu scie unguresce ori nu e „ patriotă “ ca ună kulturegletistă — ori îţi închide scdlă, oii îţi trăntesce cu forţa pe capă ună învăţătoră cu nici o altă cualifi-caţiune decâtă că posede cele două „calităţi “ amintite mai susă, ori îţi trîntesce în cdstele şcdlei tale o scdlă ungurdscă. De ai vr’o reuniune de cultură, ori industrială, ovi agricolă, deşi ministrulă i-a aprobată statutele, agitatorii jidano-maghiari cu micele pa-şale din ţâră, născocescă câte neadevăruri t6te, intrigâză contra loră, li se împedecă mersulă loră înainte sub diferite pretexte nedemne, dr guvernulă aşteptă cu ochii înholbaţl momentulă în care să le nimicdscă. Ddcă vre-una din reuniunile nemaghiare esis-1 tente — căci altele cu greu se mai potă înfiinţa — caută a’şi manifesta esistenţa prin espunerea } producteloră muncei sale de ani, prin întruniri mari orî prin alte semne, dela ună capătă la al-tulă pressa jidano-maghiară cu cei ce o susţină, fiă din bugetă ori din alte isvdre bănescî, ţipă câtă îi ia gura că s’a verîtă calulă troiană între Ridurile, cetăţii că statulă e în periculă, că naţia maghiară e ameninţată cu peire şi altele. Incepă apoi primarii, notarii, solgăbirăii, inspectorii şcolari, fişpanii, a da g6nă după soboli, ministrulă îşi frdcă mânile de bucuriă, şi ordonanţa d’a se lua măsuri escepţionale e gata. Esemple de încălcări în biserică, de perse-cuţiuni contra scdlei, de disolvări de reuniuni, de împedecărl de adunări generale, de respingeri d’a se aproba statutele cutărei ori cutărei reuniuni, de insulte în pressa jidano-maghiară la adresa cutărei ori cutărei naţionalităţi din causa vre-unei întreprinderi de a’şi promova vre-unulă din interesele sale, avemă câtă pâră în capă şi înregistrămu pe fie-care <}i. In timpulă de faţă avemă ca esemplu campania întreprinsă de presa jidano-maghiară şi de guvernulă ungurescă contra esposiţiei şi reuniunei slovace „Jivenau. Pressa cere în gura mare închiderea esposiţiunei şi indirectă persecutarea şi chiar disoîvarea reuniunei. Mărturisimă că orî-câtă amă căutată să gă-8imă în statele constituţionale esemple de asemenea natură n’amă găsită. Din contră amă găsită esemple de adevărată vidţă constituţională şi nemărginită libertate. Şi acele state vedemă că progresăză pe tdte terenele, mulţămirea e generală, prindă pe (ji ce merge putere. Când vedemă însă ferberea din statulă ungară, nemuiţămirea cea mare a naţionalităţilor, pedecile ce li se pună progresului loră, persecu-, tarea loră şi atâte aalte nenumărate nedreptăţirî St PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. ANUM^IURILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorfosirT nsfrsnoate nu se primeaofi — Ranuaorlpts nu «a retrimltS. huni, Marţi 11 (23) Augusta. şi schingiuiri, care suntă totă atâtea cause de slăbire a temeliei unui stată, nu mai putemă e-sita ună momentă măcară de a ne convinge că trăimă într’ună stată absolitistă în t6tâ puterea cuvântului, unde libertatea, egalitatea şi dreptatea suntă condamnate de regimulă ungurescă şi de pressa jidano-maghiară, dr intoleranţa, perse-cuţiunea şi ilegalitatea constitue legile după care suntă tractate naţionalităţile nemaghiare. Să nu uite însă cei dela putere, că nici odată unu asemenea regimă n’a avută bună sfârşită. Pressa şi prinţulA de Coburg. „Zua onomastică a Ma-iestăţei Sale împăratului nostru. Toma Simu învăţ. Agricultura în Germania. O escursiune agricolă făcută la Rosalii 1884 în provincia Sacsonia Ocnele şi industria dela Stassfurt. (Urmare.) Pe deplină satisfăcuţi de studiile făcute la Stassfurt, Vineri la 2 6re d. a. pleearămă spre Bernburg, ca să vi-sitâmă încercările cu nisipă ale eruditului profesorO Hell-riegel, şi de acolo apoi âră să călâtorirnă la oraşulfl Quedlinburg, unde era să durmimă. *) Sâmbăta de Voila e numii ună ehiiometru în depărtare, deci orî-ce oferte marinlmâse, se trimită, se potă imanua inmediată. FOILETON U. (88) ----------------------- Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de loanu S. Spartali. XI. Felice scapă. Fericire pentru Fiametta, că nu uitase aspra meseria de atâţea anî moştenită, în familia sa, îşi aducea aminte că în copilăria lopătase adeseaorl forte bine pe lagune. Prin urmare nu-i fuse greu, după ce sări în luntrea lui Ricardo, s’o facă să lunece pe suprafaţa netedă a lacului totă aşa de iute cum ar fi putut’o mâna gondolierulă celă mai voinică. Din când în când, fără să înceteze să vîsleze, Fia-melta întorcea puţină capulă ca să se uite în mijloculă apei, fiindă că cum şedea ea pe banca de lopătară şi cu faţa spre Isola Bella îi era greu să ve4ă aceea ce avea atâta interesă ca să descopere. Nu trecuseră 20 de minute de câni părăsise ţăr-mu!ă insulei, când 4ări o luntre care fugea toi0 aşa de repede ca a ei. Insă lucru ciudată, luntrea acesta venea dinspre largulă apei; era prin urmare cu spatele spre Peschiera şi părea că se îndreptă cu tdtă iuţela spre Isola Bella. Cine era der in luntrea aceea? Ce-i păsa ei? Aceia, ori şi cine ar fi fostă ei, erau sănătoşi. Ea trebuia s’a lerge spre cei cari pote să înecau în eeasulă acesta. Pe când se gândea Fiametta astfelă, i se păru că aprinse-e cineva o maşala (torţă) pe bordulă luntrei, care se vedea încă. Dâr, lucru ciudată! flacăra acelei facle se înălţă numai decâtă nespusă de susă asverlindă în-ţmjurulă ei miriade de scântei. Nu cumva cei din luntl-e puseseră focă din prostiă tuturoră unelteloră luntrei? Nu mai pută fi îndoială! Fiametta vedea cu groză ună adevărată incendiu Dâr cam să desvoltase foculă aşa de repede? Instinctivă şi fără să aibă consciinţă de ce face, Fiametta privea la focă. Groza nu era insă la culmea ei. Nu trecură nici două secunde după ce s’aprinse foculă şi Fiametta 4ări doi omeni mişcându-se şi sbuciumându se in mijloculă flacăriloră. Pe unulă din ei îlă cunoscii numai decâtă: era sergentulă Bartolomeo. Der cine este celălaltQ cu obrazulă golaşă? Măcar că-i eşiserâ ochii din capă, măcar că groza îi sburlise toiă păru i sivă pe capă, Fiamettei i se păru că-şl aduce aminte do trăsurile acelea. Fiametta revede lagunele, casa ce se clatină, în care s’a născută ea; vede pe buniculă legănândă pe copii cu cântecele lui de mare, cărora rafalele vântului le slujescă dreptă acompaniamentă ; vede lângă dânsulă obrazulă seriosă şi tristă ală Giovanei, care sera înainte de culcare şi dimineţă în 40r^ de 4* cârpesce sdrenţele familiei. Povera madre Giovanna! Der pentru ce îşi amintesce ea scenele acestea din copilăria, acum când vede pe omulă acesta necunoscută, care ca ună demonă răsare din cuptorulă acesta? Ah, miseriă! omulă acesta, ea îlă eunoscej acum, este Pietro, este tatălă ei! .Fiametta ţipă şi’şî acopere obrazulă cu amândouă mânile ca să scape de vedenia aceea fiorosă ; când ri dică capulă şi se uită împrejură nu mai vede nimică: şi luntrea şi ămenii dintr’insa au că4ută în fund lă pră-pastiei; şi laculă niciodată n’a părută mai liniştită şi luna’şî reflectă melancolică chipulă ei pe suprafaţa lui argintată. Fiametta îşi înâcă lacrimele şi gândindu-se la datoria ce i se impune, apucă âr lopeţile şi vâslâză cu furiă spre loculă unde crede ea că presenţa-i este urgentă. Deodată vedeniă nouă: o altă luntre trece âr; haine lungi albe plutescă înapoi, unde o femeia pare întinsă ca şi cum ar dormi. Bărbalulă care duce luntrea.,.. Der nu, nu este o vedeniă, ea îlă vede bine cum se scolă, câtă e de înaltă şi cum se răstârnă înapoi pentru ca să s’apese mai bine pe lopeţî; bărbatulă acesta este contele Batista Marti-nengo, podestatulă Padovei. Pote să trecă înainte, nu pe dânsulă îlă caută Fiametta. Ge mai este?... N’a au4ită ea ună ţipetă uşoră, şi în fierberea apei, colo, înainte’i, nu e ună omă care se bate, nu-i o formă ne-hotărîtă care apare şi dispare pe rendă? Aide, curajă, Fiametto! cârmesce cu putere, p6te că mai este vreme! Fiametta sosesce, caută, ascultă şi nu mai aude nimică, nu mai 4ăresce nici ună semnă care s’o călău zescă. Dâr ce suntă acelea ce se ridică d’asupra ape ? nu suntă ore mâni? Ea apucă mânile acestea şi le trage voinicesce şi scăte şi pune în luntre pe Felice Badoer, care era *e cufunde. — Singură! ce felă! este singură?.... EsceUnţăL. domnule Badoer!.. 4*ce Fiâmetta aşe4Andu-lă în fundulil luntrei. Insă Felice nu răspunde. Fiametta se uita peste larii, Însă câtă ţine laculă ea nu vede nimică. Şi dâcă va fi acolo secretulă unei morţi prospete, laculă îlu ascunde în adâncimile sale.... Biala Fiametta se uită atunci Ia Felice Badoer, Nr. 175. GAZETA TRANSIVLANIEI. . 188Î, I I t ; t Bernburg, capitala ducatului de Anhaltă, e ună orarti frumuşelă, s’ar pute asăraăna cu Sibiiulă, are o bunicică industria de maşini agricole, er în giurulCk lui se cultivă ârăşi forte multe sfecle de zachară. Toţii ce e mai îsemnată adi în Bernberg, pe lângă fabrici, e o şcâlă de grădinărită şi staţiunea de încercare, ce se află sub conducerea d-lui Hellriegel. Onorabilii cetitori mă voră scusa, dâcă voiu face şi aci o mică digresiune şi voiu trata în câteva cuvinte cestiunea staţiuniloră de încercare , arătândă, cum în Germania sciinţa merge mână în mână cu vieţa practică, pe când la noi ele se află în nisce regiuni cu totulă diferite, avândă aerulă de a se exclude una pe alta. In Germania statulă, reuniunile sâu societăţile de proprietari dmtr’unâ districtă sâu altulă, după cum ei producO mai multa o plantă sâu alta— sfeclă de zacharO, ori gogoşe (cartofi) pentru fabricarea de spirtCk ori scro-bială, sâu ţină vaci pentru lăpfâriă etc. — după natura solului şi a regiunei, plătesca bine pe una oma învăţata, care a făcuta studii speciale în acela ramfl, îi pună la disposiţiă case, grădini şi agrii necesari, îi dau Iote mij-I6cele necesari, numai ca ela să se ocupe în continuu cu necesităţile şi lipsele producţiunei lord: să cerceteze pămăntula lora din t6te punctele de vedere, d. e. din punctula de vedere ala căldurei, ala gerului, umetjelei, substanţielora organice şi mineralice; să facă tota felula de încercări de lucrarea pământului şi a plantei anumite; să caute nouă metbde de lucrare şi producţiune, cari să fiă mai simple şi mai rentabile, şi acele să li-le comunice şi lord fiă prin conferinţe publice, fiă prin 4‘are'e reuniunei său cele locali, ca şi ei să p6tă scadă spesele producţiunei lord şi astfelă să-şî p6tă mări venitula curata ; să studieze tota felula de maşini, instrumente şi metbde nouă, ce s’au descoperita ori introdusa în vr’o parte a lumei cu scopa de a înlesni producţiunea; să le facă analize din probele de sămenţe, — ierburi — nutreţuri şi îngrăşeminte, ce vora a cumpăra, dâcă acele sunta falsificate ori nu, şi dăcă conţinutula lord corespunde preţului ceruta etc. Cu una cuvânta: staţiunile de încercare se ocupă cu t6te cestiunile şi necesităţile agricultorilord din acela ţinuta. Fiâcare membru ald reuniunei conlribue cu o mică cotisaţiă anuală la întreţinerea staţiunei şi în schimba analisele şi probele trimise de eld se faed său gratuita, său pe lângă o mică remunerară, pe când nemembrii pentru analise trebue să plălâscă taxe cu multa mai mari. De multe ori staţiunile de încercare sunta împreu nate şi cu şcble speciale din aceeaşi ramură de lăptăriă, fabricaţiune de zahard, de spirtd, bere, vini :ultură, ori de agricultură — şi distribuite astfela. ca fiă-care legiune să-şi aibă ori şcâlă de agricultură, ori staţiune de încercare. Toid de aceeaşi categoriă era şi staţiunea de în cercare din BernburgO, care era întreţinută de reuniunea fabricanţi lord de zachard din ducatele Anhalt-Dessau, dâr mai primia şi ceva ajutora dela |statd. Importanţa şi necesitatea unora asemeni instituţiunl şi pentru noi reese destula de lămurită şi comitetuld şcbleloră grăni-ţerescl din Sibiiu şi NăsăudO ar face forte bine dâcă a^T, când fiăcare comună trebue să-şi aibă şcbla sa propriă, pe unele din şcblele centrali, de compania de odinibră, le-ar transforma în şcble speciale de (agricultură, silvicultură, horticultura, ori de meserii atâta în interesula acelei şcble, cătd şi ald ţinutului întregd. Deşi venerabiluld profesord Hellriegel ne avisase, că nu va putâ fi.acasă, invitată fiindă la o nuntă în altd oraşO, şi trimesese pe unuia din ajutârele sale la gară, ca să ne întâmpine şi conducă la staţiunea de încercare, totuşi şi dânsula amână plecarea şi veni, ca însuşi să ne arate încercările şi studiile sale. Mijlocele bă-nesoi, de care dispunea elQ, suntd torte însemnate, şi pe lângă clădirile construite anume, avea din t6te aparatele şi instrumentele trebuinciose tota ce era mai bunQ, mai scumpa şi mai precisd. Ca ajutători avea 2 doctori în chimiă. Intrândd în loealula lord, ne arată mai întâia la-boratoriuld şi arangiarea aceluia. îndată trecendă la o mâsă ne arătă sub microscopQ Nematoda, lat. Hetero-dera Schachtii, parasituld acela de pe sfecle de zachard, care se prăsesce, când au fost cultivate de mai multe ori sfecle de zachar pe acelaşi loca fără întrerupere. El îi luase cu nisce sfecle cu pământ cu tot şi’i ţinea să se înmulţâscă, să-i pbtă urmări şi studia din tote punctele de vedere: pră sirea, crescerea, desvoltarea şi îmulţirea lui, precum şi mijlbcele prin cari ar putâ fi esterrninatd cu desăvîrşire. Astfela dispunânda de o colecţiune însemnată de atar! parasiţf, ni-ld putu arăta — se înţelege de 300— 400 ori mai mare decâtd e în mărimea naturală — în I6te tasele desvoltărei Iui, ca ouă, ca mici vermuleţi albi fără diferenţa de secsd, apoi după diferenţiare ca bărbatd şi temeă, femeă plină de ouă etc. Deşi îi ve-deama de 3 —400 mai mari decum sunta în mărimea nafurală,^totuşi nu păreau mai mari decâta vârfula unui mica aca de cusuta încăta abia-i 4&riam. Mijloculă, cu care i-ara putâ estermina nu s’a găsită încă, decâta numai unele măsuri palliative: de a i smulge cu plante cu totQ afară, şi de a nu cultiva mii multa de 3 ori una după alta sfeclă de zachara, ci a-le schimba cu alte plante: grâu, săcară, orza, cartofi şi apoi după 1—2 ani pâte ârăşi urma sfeclă. (Va urma). Manualulâ firmeloru comerciale din Ungaria. Camera comercială din Braşova ne aviseză, că în Budapesta a apăruta de curendă una manuala ala firmelora comerciale din Ungaria, Banata şi Ardeala. Autorulă acestui manuala, edata sub auspiciile ministeriului de agricultură şi comerciu, se numesce Edmund Battonyai Acâstă ca^te conţine Iote firmele protocolafe din Ungaria după locuia unde se află şi cuprinde şi date asupra ra-porturilora de drepto. Deorece manualulâ e lucrata pe temeiula isvbreloră oficiale, camera îla recomandă bme-nilora de afaceri. Ultime sciri. Lisabona, 19 Augustu. — Deputatul u Fer-reira, care pălmuise pe ministrulu de marină, a fostă condamnată la patru luni închisbre. Borna, 19 Augustu. — La 8 c. se va începe cu compunerea corpului specialii africanii de espediţiă. Se speră că elă va fi deplinii or-ganisatii pănâ la finele lui Septemvre şi va putâ pleca la destinaţiă. Din cercurile aristocraţiei s’au anunţaţii mai mulţi tineri ca să între de bună voiă în acelă corpii. SCIRI TELEGRAFICE. {Serv. part. a »Gaz. Trans.«) FILIPOPOLtJ, 22 Augustă. — Cestiunea noului minister ii nu s’a resolvată încă. In faţa greutăţiloră esistente, e posibilii, că ministerulii actuală va rămână în funcţiune. E temere că amnestia va avâ, după reîntbrcerea emigranţi-loră, urmări rele. De aceea e probabilă, că se voră amnestia numai aceia, cari ceră a li se da voiă să se reîntbrcă în ţâră. BRUXELLE, 22 Augustă. — „Nordu declară, că Rusia nu va întreprinde nici ună pasă militară în privinţa Bulgariei. LONDRA, 22 Augustă- — Se vorbesce, că oposiţiunea va îmâna reginei o adressă ce-rândă retragerea proclamaţiunei guvernului pri-vitâre la suprimarea ligei naţionale irlandeze. Avisti. Din partea direcţiunei înfiinţândului insti-tutâ de credită şi economii „Silvania“ se facă atenţi acei domni, cari au subsemnată acţiuni pentru acelă in-stitută, însă — deşi terminulă a decă4ută de multă — vărsămentulă III eventuală şi II nici până In 4iua deas-tâ4l nu le-au plătită, celă multă până la 31 Augustă st. n. să plălâscă ratele restante, căci neputându-se înproto-cola firma institutului până după plătirea a 3 rate după fiă-care acţiune, în sensulă statuteloră, acţiunile, penţpi cari pănâ la 31 Augustă st. n. nu ar fi plătită careva din cele 3 vărsăminte decă4ute, numai dec&tă devenindă anulate, acţionarii respectiv! îşi voră perde dreptulă de atari şi sumele deja solvite trecă în fondulă de reservă ală institutului. Plătirile se facă Ia d-!ă Alimpiu Barbolo viciu preşedinte şi cassară inter. în Şîmlău (Sz. Somlyb). Din şedinţa direcţiunei ţinute la 18 Augustă 1887. Andreiu Cosma, directoră esecutivă. DIVERSE. 0 săritură din balonD. — O mare mulţime de lume s’a adunată, acum câteva c^ile, la Rockaway, lângă New York, spre a vedâ pe aeronautulă Baldwin sărindă dintr’ună balonă dela o înălţime de milă. Pentru acâstă câritură Baldwin s’a servită de o umbrelă anume construită. La începută căderea a mertă cu o iuţâlă teribilă, căci umbrela nu se deschisese destulă de repede, dâr în fine Baldwin că4u lină în apele mici dela Jamaica. Căderea a durată 84 de secunde. Necroiogă. — Jalnica familiă OUeanu din Graiova, soţie, copii, nepoţi şi surori, îşi face trista datoriă de a încunosciinţa pe cunoscuţi despre înceterea din viâţă a neuitatului Constantină Olteanu, administratoră ală creditului agricolă din Craiova, adormită după îndelungate suferinţe în Domnulă adi Ia 8 bre diminâţa, în vîrstă de 55 ani. Rămăşiţele pământesc! ale răposatului se vorâ înmormânta dela casa jeluitorului său ginere Dr. Daniilă Bărcianu (Kreuzgase Nr. 16) Sâmbătă la cinci bre d. a. în cimiterulă bisericii române din suburbiulă JosefinO. Sibiiu, Ia 6 (18) Augustă 1887. Adelina Olteanu, soţie. Elena Br. Popp, Amalia Filipă, Ana Şandoră, surori. Silvia mărit. Bărcianu, Fulvia, Horia, Cămilă, Marcelă, Nonu, Măribra, Adelina, fii şi fiice. Dr. Daniilă Bărcianu, ginere. Adelina şi Sorină, nepoţi. Editoră: lacobtt Mnreşiann. Redactoră responsabilă: Dr. Ânrel Mureşiann. Tânărulă este scursă de obosălâ; însă Fiametta, care se pricepe, nu descopere la dânsulă nici ună semnă de as-fixiă. Adevărată că nu trece multă şi-şi vine Felice Badoer în fire; ochi-i suntă totfi închişi, însă a oftată oşoră, şi, din buzele’i crăpate i-a scăpată ună nume, numele iubitei lui: — Veneţia!... îngână elă. Fameila l’a aui4tă. Ea-i ridică capulă : — Oh, vorbesce!... Ce s’a făcută Veneţia, stăpâna mea scumpă? A murită, pbte? 4‘ce ea. — Nu'/... răspunde Felice. — Ah! Mulţămescă lui Dumne4eu! Dâr unde este acum? Scii? — Da. — Oh, te rogă! spune-mî 1 — Numai decătă! 4ice Felice silindu-se să şî ridice capulă. După o clipă de tăcere 4'ce 6ri — Podestatulă!.. oh!., mişelulăl... mi a răpit’o... a dus’o... colo în vi4uina lui dela Isola Bella... negreşită pentru gp s’o facă prada lui.... tigru! — In sfîrşită este sănătbsă? a scăpatQ?... este în siguranţă? întrebă Fiametta. — In siguranţă! da, dâcă vreai, este la locă sigură ! 4ice elă! — Bine! te pricepă! — 4'ce Fiametta; dâr despre asta o să ne ocupămă mai târ4iu. Mai ânteiu să vedemă de ce avemă mai multă de grăbită. Este o altă victimă în ajutorulă căreia trebue s’alergă; a4I, signore Felice, în ochii mei celă puţină, viaţa unui gondolieră face câtă a unui senatoră. — Hai?., ce mai este asta? ce vreai să 4id? — Podestatulă nu te-a lovita numai pe d-ta şi bie-tulă Ricardo ală meu, pe care l’am părăsită pentru ca' s’alergă în ajutorulă d-tale, zace acum greu rănită, de mbrte pbta, singură într’ună colţă ală parcului din Isola Bella. — Bietulă Ricardo! alărgă iute la elă! — Ai dreptate, monseniore, acum n’avemă vreme să stămă de vorbă. Fiametta îndreptă luntrea spre fiola Bella unde se şi opri în mijloculă rogozului unde ascunsese Ricardp de cu sără luntrea iui. Gondolierulă şedea totă Ia rădăcina stejarului unde îlă pusese Fiametta. — Ce e nou? o întrebă elă cum o 4ări — Amândoi suntă scăpaţi! răspunse Fiametta. — Atunci tbte mergă bine! Pe urmă, ca şi cum ar fi aşteptată numai scirea acâsta pentru ca să potă leşina, gondolierulO lăsă capulă pe spate şi că4u încetă josă. — Oh, Dumne4eule! numai să-lă potă duce pănă la luntre! 4ise fata- Adevără vorbindă nu era uşoră lucru deşi fata la-guneloră era totă atâtă de voinică pe câtă era de cu-ragibsă. Greulă era ca să ridice pe gondolieră de josă pentru ca să-lă ia în spate. Fiametta isbuti însă. Acum trebuia numai să-lă ducă până la bordă. Din fericire partea dinaintea lun-trei se prinsese între 2 stîlpl pe jumătate putre4b cari o ţineau mai straşnică decătă dâcă ar fi fostă legată d’a-mendouă capetele de două titireze pe Rialto. După ce aşe4â pe Ricardo lângă Felice în fundulă luntrei şi după ce puse luntrea pe apă, se gândi ună mo-mentO, ră4imată pe lopeţi, încătrău s’apuce. Lucrulă merita să fie chibzuită, fiind-că era vădită lucru că a doua 4i de diminăţă ori chiar peste nbpte, podestatulă are să bage de sămâ dispariţiunea corpului gondolierului şi fuga Fiamettei. Pe de altă parte ârăşi negreşită că va trimite bmenl cari s’o împiedece d’a ajunge pănă In Veneţia, unde presinţa ei ar putâ grămădi furtuni pe capulă pjodestatului. Martinengo avea dâr totă interesula ca aă pue mâna pe Fiametta, şi, ca consecinţă, ea, Fiametta, nu prea scia ce viclenii să întrebuinţeze pentru ca să facă pe vânătorulă acesta fiorosă să piardă calea apucată de vânatulă pe care-lă prigonea elă. După ce se codi multă vreme, Fiametta se hotărâ s’apuce drumulă, care i se părea mai primejdiosă, dru-mulă spre Peschiera. Negreşită că deocamdată podestatulă va trimite într’acolo pe omenii săi, însă Fiametta se gândi să nu tragă la ţărmă dreptă în Peschiera. Băgase ea de sâmă pe mală, la câteva sute de paşi de oraşă vre-o 5—6 colibe de pescari şi Fiametta avea credinţă în găzduirea pe care o va cere aceloră bmenl săraci. îndată ce se hotărâ astfelă, se îndreptă spre Peschiera. începea să se îngâne 4'ua cu ndptea cftndcurajbsa fată trase la mală în dreptulă unui pescară, care tocmai vrea să’şi înbarce mrejile. Se duse dreptă la elă. Îşi făcuse planulă. Hotărâse să încredinţeze sbrta ei şi p’ace-loră doi bărbaţi probităţii unui pescară, care-i mai sigură decâtă probitatea unui podestată. — Am venită să ’ţt ceră asilă pentru mine şi pentru alte două persâne pănă nbptea viitbre! 4*se ea omului de mare. — Asilă! nu cumva sunteţi criminali! 4>ae pesca-rulă făcândă ună pasă înapoi. — Suntemă fugarii cjise Fiametta. — De unde veniţi? — Dela Isola Bella şi fugă de mânia podestatului împreună cu doi bmenl din cari pe unulO l’a înjunghiată âr pe altulă Pa înecată pe jumătate. (Va urma.) Nr. 175. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. GnrtlaTă U bursa d® XTlen& din 20 Augusto st. u. 1887. Rent& de aurtt 5°/» . . . 100 60 Rentă de hârtiă 6*/o . . 87.45 hnpnimntultt eăilortt ferate angare................ 150 70 âmortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung. (l-m& emisiune) . . . 98 20 Âmortisarea datoriei căi-lorti ferate de osttl ung. (2-a emisiune) ....---------- Âmortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostO ung. (3-a emisiune) .... 11475 Bonuri rurale ungare . . 104.25 Bonuri eu el. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-mişO.................... 104 50 Bonuri croato-siavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de vinQ ung..............100.50 ImprumutulO cu premiu ung....................121.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124 50 Renta de hărtiă austriacă 81 55 Renta de arg. austr. . . 82.80 Renta de aurii austr. . . 112 60 Losurile din 1860 . . . 135.70 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 885 — Act. băncel de creditii ung. 288.75 Act. băncel de credita austr.285.25 Argintuia —. — GalbinI împărătesc! .............5 94 Napoleon-d’orl .... 9 95 Bonuri cu cl. de sortare 104 25 [ Mărci 100 împ. germ. . . 6155 Bonuri rurale transilvane 104 40 j Londra 10 Livres sterlinge 125 82 Bnrsa de Bueurescl. Cota oficială dela 8 Augustă st. v. 1887. Cump. Renta română (5°0). . • 91 Va Renta rom. arnort. (5°/0) • 95— » convert. (6°/0) • • 888/4 împr. oraş. Buc. (20 Ir.) 34— Credit fonc. rural (7%) . . 104s/4 „ „ (5°/0) • 89»/. » * urban (7°/0) . . 1031/* » * , (6°/o) • - 94- » (5°/o) • • 87- Banca naţională a României 500 Lei-------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- « » » Naţională ---- Aură contra bilete de bancă . . 14.Vi Bancnote austriace contra aură. . 2.01 Cursuiu pieţei Braşovfi din 22 Augustu st. n. 1887. vând. Bancnote românesc! . . . . Cump 8.62 Vend. 8 65 9 2»/. Argint românesc ..... , * 8.55 * 8.60 95 V. 89V* Napoleon-d’orî 9.94 * 1000 36- 1051/a Lire turcescl * 11.22 » 11.28 10.26 90 bi Imperiali * 10.20 • 103'/. 95— Galbeni » 590 % » - 5.95 87 V. Scrisurile fonc. «Albina» 6#/o • * 101.— » 102.-- — it * r> b°/0 • * 98.— - 99.— — Ruble Rusesc! 108.— » 109 V. 15.*/* 2.02 Discontulă ... » 7—10°/» pe ană. Nr. 2527—1887. Escriere de concursă. Pentru 10 stipendii din Fundaţiunea fericitului Br. Simeonu Ra-montiai se escrie concursă cu terminulă de 15 Septemvre a. c. st. şi în Specie: pentru 4 stipendii de câte 315 fl. v. a., din cari două usuate: unulă de Dr Alesandru Popii şi altulu de Petru Todorescu rigorosante în medicină, devenite ambele vacante, ăr celelalte două usuate: unulă de ItiKu Grecu rigorosante în medicină la universitatea din Viena, şi altulu de Ioană Florianu studentă în anulă alu IV-lea la Politechniculă din Budapesta dechiarate de vacante din motivulu, că ambii stipendiaţi nu s’au legitimată despre progresulă făcută în studii în anulu scolastică 1886/7. Pentru ună stipendiu de 84 fl. v. a. usuată de Liviu Marţiană absolută silvanistă la academia montan isticâ din Scliemnitz. Pentru 5 stipendii de câte 63 fl. v. a. usuate: de Danilă Popă absolută de sc61a reală din Deva, de Georgiu Raţă Basiliu Buteanu, Teodorii Buzanu şi de Corneliu Popă absoluţi gimnasiştl cu esamenu de maturitate. La stipendiele specificate aci potă concurge: a) numai tineri studenţi miserl, cari suntii născuţi în Transilvania şi suntu români de nascere. b) cari pe lângă purtare morală bună au din studii calci lu de eminen ă. \c) pe lângă ascultătorii de medicină ori drepturi potă concurge şi aceia, cari se voril aplica ţa sciinţele reale, precum: technica, monta-nistică şi silvanistică. d) dintre concurenţi voră avă preferinţă în sensulu testamentului, ceteris paribus cei de origine nobili şi consângenii piului Fundatoru. e) dela concurenţi se recere, ca pe lângă testimoniele scolastice alăturata nu în origine, ci copie legalisate la cererile concursuale, se mai pro-aducă: carte de boteză, atestată de paupertate, c?re să fiă subscrisă de antistia comunală politică şi de parochulă concernente şi întărită cu si-gilulă parochială şi celă comunală, precum şi cu subscrierea oficiului pretorială, ăr în cetăţi şi opide cu subscrierea antistiei cetăţene oii opi-dane, în urmă f) concurenţii se număscă espresu Institutulă la care şi unde voră să continue ascultarea sciinţeloră academice ori gimnasialî. Cererile concursuale astfelu adjustate să se subştărnă pănă la ter-minulă supranumită Consistoriului metropolitană subsemnată. Concursele, cari nu voru fi astfelă instruite şi nu se voru sub-şterne în terminulă prefiptă, nu se voră lua în consideraţiune. Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 13 Augustă 1887. Consistoriulu metropolitanii gr. cat. de Alba-Inlia. Escriere de concurse. Pentru două stipendii de câte 52 fl. 50 cr. v. a. din Fundaţiunea fericitului Fpiscopă Ioană Bobu usuate de absoluţii gimnasiştl maturisantî Aureliu Ciurilliană şi Victoru Colceriu şi dechiarate de vacante se escrie concursă cu terminulă de 15 Septemvre a. c. st. n. Doritorii de a obţină unulă din aceste stipendii, au de a-şi instrui cererile sale concursuale amăsurată condiţiuniloră espuse în escrierea de concursă pentru stipendiele ramontiane şi pe acele a-le subşterne subsemnatului Consistoriu metropolitană. Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 13 Augustă 1887. Consistoriulu metropolitanii gr. cat. de Alba-Iulia. Escriere de concursă. Pentru 3 stipendii din Fundaţiunea fericitului Gavrilă Vaida, două de|60jjfl. usuate: unulă de Victoru Anceană absolută giranasistă matu-risantă, ăr celălaltă de Dionisiu Vaida studentă de a VII cl. gimn., carele însă nu s'a legitimată despre progresulă făcută în studii în anulă scol. 1886/7, şi ună stipendiu de 50 fi. v. a. usuată de Clementă Bar-bulă absolută gimnasistă maturisanîă şi dechiarate tăte trele de vacante, se escrie concursă cu terminulă pe 15 Septemvre a. c. st. n. Cei cari dorescă se obţină unulă din aceste stipendii, concursele sale instruite conformă condiţiuniloră înşirate în concărsulă pentru stipendiele ramontiane, au să le subştărnă subsemnatului consistoriu metropolitană pănă la terminulă prefiptă. Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 13 Augustă 1887. Consistoriulu metropolitanii gr. cat. de Alba-Iulia. Escriere de concursă. Pentru 3 stipendii de câte 100 fl. v. a. din Fundaţiunea fericitului Archiepiscopă şi Mitropolită Alesandru St. Şuluţu usuate de Gavrilă Tripon rigorosantă în drepturi, Silviu Stanciu medicinistă de anulă I. Iuliu Br. Popă studentă de a VII clasă la scăla reală din Deva şi dechiarate de vacante, celă dintâiu din motivulu că beneficiantulă a abijisfi, ăr celelalte două pentru că beneficianţii nu s’au legitimată despre progresulă făcută în studii în anulă scol. 188 6/7, se escrie concursă cu ter-minulă pe 15 Septemvre a. c. st. n. Concurenţii la aceste stipendii au de a-şi instrui cererile sale în sensulă condiţiuniloră espuse mai susă în concursulu pentru stipendiele ramontiane, şi pe acele pănă la terminulă indicată a-le subşterne acestui Consistoriu metropolitană. Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 13 Augustu 1887. Consistoriulu metropolitanii gr. cat. de Alba-Iulia. Escriere de concursă. Pentru două stipendii din Fundaţiunea fericitului Canonică metropolitană Constantină Alutană, unulă de 60 fl. v. a. şi altulă de 40 fl. v. a. usuate de gimnasiştii absoluţi Ştefană Bota şi Ioană Fulicea şi dechiarate de vacante se escrie crncursu cu terminulă pănă în 15 Septemvre a. c. st. n. Concurenţii la aceste stipendii, cererile sale adj ustate în sensulfi condiţiuniloră din concursulă pentru stipendiele ramontiane au să şi-le subştărnă subsemnatului consistoriu pănă la terminulă defiptă. Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 13 Augustă 1887. Consistoriulu metropolitanii gr. cat. de Alba-Iulia. Escriere de concursă. Pentru ună stipendiu de 60 fl. v. a. din Fundaţiunea fericitului Petru Maioră usuată de Petru Marină girpnasistu absolută se escrie concursă cu terminulă pănă în 15 Septemvre a. c. st. n. Doritorii de a obţină acestă stipendiu au de a-şi subşterne cererile sale concursuale instruite conformă condiţiuniloră inşirate în concursulă pentru stipendiele ramontiane, subsemnatului Consistoriu metropolitană. Blaşiu, din şedinţa consistorială ţinută în 13 Augustă 1887. Consistoriulu metropolitanii gr. cat. de Alba-Iulia. Nr. 431—1887. ofic. vie. Concursu. Cu terminulă de 10 Septemvre a. c. st. n. se escrie concurai! pentru ocuparea următăreloră staţiuni învăţătoresc! în Vicariatulă Rodnei: 1. Staţiunea de învăţătorii secundară la scăla confesională gr. cat. din Leşiu, cu salară anuală de 150 fl. v. a. de primită în rate lunare anticipative din fonduîă scol. conf. gr. cat. ală respectivei comunităţi, apoi cuartiră naturală şi 6 orgii de lemne. 2. Staţiunea de învăţătoră la scăla confesională gr. cat. din Re-brişăra, ce se deschide de nou pe valea numită: „Gersa,“ cu salari! anuală de200 fl. v. a. de primiţii îu rate lunari anticipative din fondulâ scol. gr. cat. ală respectivei comunităţi. 3. Staţiunea de învăţătoră la scăla gr. cat. din Găurenl, ou sa-Iară anuală de 80 fl. v. a., cuartiră liberă, 6 orgii de lemne şi grădină de legume şi arată. Doritorii de a dobândi vr’una din aceste staţiuni au să-şi îndrepte suplicele loră provăcjute cu documentele de cualificaţiune recerute în sensulă art. de lege XXXVIII din 1868 şi art. XVIII din 1879 cătră respectivele senate scolastice gr. cat. pănă la terminulă defiptă. Dela inspectoratulă scolastică distr. gr. cat. Năsăudă, în 15 Augustă 1887. Gregoriu Moisilă, 2—3 vicară episcop, foraneu. Avisu d-loru abonaţi! Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţimiei sc! binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştală şi minierii de pe făşia sub care au primită tjiarulu nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie mlresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. Dăcă se ivescă iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca îu caii! depinde dela noi, să se delătureze. ADMINISTR. „GAZ. 7RANS ‘ Tipografia ALEXI, Braşovă.