KKOACTŞ'lLQtfJfcA Şl AOJMlAirtTKA'ţ'IUAfEA s
BRAŞOVd, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE lN FIECARE ţ)I.
anfl an ti 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi străinătate:
Pe and 40 fr.. pe şâse luni 20 fr.. p>: tr«i In»! 10 frsî.'d.
ANULU L.
se PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNŢURILE:
O seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
c-nr!gţîrî nefpf*oc«<» jiu se #Hros»o8 — Brniutorlp** nu »e rotrimltu.
m 173.
Vineri, Sâmbătă 8 (20) Augustă.
1887.
Braşovil, 7 Augusta 1887.
Cine ar fi crezuţii, că nevinovata esposiţiă din Turoţă-Sân-Mărtin a Slovaciloru va da nas-cere unei certe politice din cele mai aprige între Maghiari şi între SJavii din monarchiă!
Pentru Ungurii de tagma lui „Egyetertes44, acea eaposiţiune slovacă este uuil „scandală44, din simplulă motivă că Slovacii au vorbită atâtă la deschiderea ei, câtă şi la adunarea generală a reuniunei „Jivena44, precum şi la banchetă în limba loru slovacă, âr nu în „limba statului maghiară. “
Este mai multă decâtă comică a ceti într’o fâiă ungurâseă atâtă de cetită ca cea mem ort t, că Slovacii au vătămată „statulă maghiară/4 pentru că la esposiţiă au vorbită în limba loră ; este mai multă decâtă ridiculă, dâcă i se cere gi ver-nului ungurescu, ca sâu să-i facă pe Slovaci să vorbescă unguresce şi să umble cu cocarde unguresc!, sâu să ’nchitjă esposiţiă.
Nimică mai naturală, decâtă ca Slavii din Austria sS găsâscă scandalâse părerile ce le es-primă foile unguresc! asupra „scandalului44 dela TuroţăSân-Mfir tină şi âtă că cârta a fostă ne-încungiurabilâ.
Primele fase ale acestei certe le cunâseemă. Rămâne acuma să arătămă cetitori loră noştri c-fectele ce le-a produsă ea în imperiu.
Agitaţiunile unguresc! în contra esposiţiunei slovace au dată se înţelege numai nutrimentă agitaţiuniloru cehice pentru solidaritatea Slavi-loru, şi ameninţarea foiei tiszaiste din Pesta, că Ungurii voră părăsi pasivitatea loră faţă cu cele ce se petrecă în Austria, au făcută să se aprindă şi mai tare cârt? între Slavi şi Unguri.
Scimă cum a răspunsă „Narodni List.y44, numindă limb igiulă f6iei pestane o cutezătâre şi obrasnică provocare a celoră 18 milione Slavi din Monarchiă. Foile unguresc! se vede că ’şi au mai luată sâma şi n’au mai ripostată cu aceeaşi vehemenţă ca la începută.
Acâstă însă nu scliimbă nimică din încordarea estraordinară ce esistă între slavismulă şi maghiarismulu din împărăţia. Ea nu împedecă nici pe Nemţii austriac! de a trage folâse pentru germanismă din cârta celoră doi adversari.
Din întâmplare Nemţii central işti din Austria suntu învrăjbiţi şi ei pănă la cuţite cu Slavii, şi mai alesă cu Cehii din Boemia. Le vine la socotâlă dâr. că acum aceşt! Slav! suntu atacaţi în flancă şi de cătră Maghiari, şi foile suprema-tiste din Viena au şi începută să se legene în speranţa, că Ungurii le voră ajuta să ajungă ârăşl Ja cârmă în Austria
Li se dă indirectă de cătră amintitele foi Unguriloră sfatulă, ca să influenţeze asupra fac-toriloră conducător! ai monarchiei, cu scopă de a se restabili echilibrulă între cele două părţi dualistice ale monarchiei. Cu alte cuvinte să a-jungă şi Austria ârăşi sub căciula ideii unitare germane, căci numai aşa — susţină ele — se va putâ pune stavilă ideiloră panslaviste şi ten-dinţeloră de abusivă egală îndreptăţire, pe care le numescu „reacţionare44.
Se temă însă de ună lucru foile suprematiste germane, că adecă, dâcă ară vrea Ungurii să se «amestece în afacerile interne ale Austriei, ară crea numai ună casă precedentă pentru ameste-culu unui guvernă austriacă în afacerile Ungariei, şi acestu lucru le-ară conveni şi mai puţină Nemţilorfi, pentru că sciu ei bine, că dâcă şi Ungaria din „liberală44 ce e ar deveni „reacţionară44 prin egala îndreptăţire a popâreloră sale, atunc! ideile suprematiste dualiste ară fi pentru totdâuna înmormântate.
Ca să nu se întâmple acesta aşa curândă, Germanii din Boemia au hotărîtă şi de astădată s6 continue resistenţa pasivă faţă cu dieta boemă, sperândă că pe acâstă cale voră stabili mai cu-
rându echilibrulă cumetriei „liberale44 dualistile de dincolo şi de dincâce de Laitha.
Nonă ni se pare, că zadarnice suntă speranţele în reîntdreerea acelui timpă, când mi-nistrulă preşedinte austriacă tuna şi fulgera pe nemţesce, ca atj! Tisza la noi pe unguresce.
Situaţiunea s’a schimbată grozavă de atunci, dâr nu în favdrea dualiştiloră, şi ar fi mai multă decâtă necesară, ca şi Românii să caute a profita de acâstă situaţiune în favdrea politicei loră naţionale printr’o manifestare energică a solidarităţii loră.
Din atarâ.
Organulă bismarekiană „Nordd. Allg. Ztg.44 (}ice, că proclamaţiunea prinţului de Coburg nu menţionâză nici puterile, nici pe Sultanulă. Pare organului beriinesă că proclamaţiunea are însemnarea unei declaraţiunî de independenţă. Deja, călătoria prinţului de Coburg în Bulgaria, suirea sa pe tronă, implică o violare a articolului III din tratatulu dela Berlină, violare pe care proclamaţiunea o agravezi şi pe care Germania nu pote să o aprobe, avândă în vedeie că de trei an! evenimentele nelegale îndeplinite în Bulgaria turbură pacea, a cărei menţinere o doreseu tdte puterile. Fdia germană adauge, considerându că Bulgarii prin procederea loră ilegală turbura pentru a treia oră liniştea şi aspiraţiunile pacifice ale Eu ropei, că e peste putinţă ca poporală bulgară împreună cu şefii săi să se aştepte la simpatii din partea puteri loră, cari lucrâză la menţinerea păcei.
Sein sosite dela graniţa ruso-germanâ anunţă, că lucrările de fortificaţiă dela Thorn şi Posen suntă făcute cu multă activitate. De o lună înedee au fostă angajaţi 1500 de lucrători. „Monitorulă imperiului44 anunţă, că din ordiaulă împăratului Vilhelmă consfinţirea drapeleloră ce se voră distribui celoră 4 nouă regimente create şi celoră 4 batalione de infanteriă, se va face la Pot.sdam la 18 Augustă, (Ji memorabilă a bătăliei dela Gra-velotte.
„Fremdenblatt44 află, că o întrevedere va fi de sigură între prinţulă de Bismarck şi între contele Kalnoki. După cum e informată „Budap. Correspondenz44, prima întrevedere va fi la Frie-derichsruhe.
„Neue Freie Presse44 află din Berlină, că d. de Bismarck, înainte de a pleca la Kissingen, avu Vineri o conferinţă lungă cu corniţele Şuvalov, ambasadorulă Rusiei, în care s’au discutată raporturile Rusiei cu Germania.
Incidentală dela Predelnşu.
In privinţa îrnpuşcărei unui Română de cătră finanţii ungur! la Predeluşă, ni se comunică următdrele amărunte :
In (Jius de 29 Iulie st. v., o ceiă de vr'o 10 omeni duceau lână şi piei pe muntele Sasaiu spre vama Pre-deluşă din România, care se află faţă ’n faţă cu vama Şanţului. Trecândă omenii valea Azuga şi ajnngendă in muntele Rativoiu, depărtare de IVa chilometru de fruntaria Ardealului, se opriră ca 'se poposescă in pădure. Pe la 6 ore dimineţa se pomeniră cu trei finanţî unguresc!, car! deseărcarâ mai multe focuri asupra loră. De frică ca să nu fiă împuşcaţi, ompnii au lăsată pe locă marfa şi au fugită cum au putută. Finanţii luân-du-se după dânşii, au prinsă pe vr’o trei din ci, i-au forţată să ia marfa de unde era lăsată şi să o ducă la fruntariă Propriefarulă mărfii, care încă se afla în a cea grupă de omeni, se duse la finanţî şi-i rugă sâ-i libereze marfa, de-6rece atâtă elă câtă şi ceilalţi tovarăşi nu suntă contrabandişti, căci marfa o duce la vama română Predeluşă pentru a o preda comerciantului care o cumpărase. Doi dintre finanţî s’au învoită la acesta, er celă de ală treilea mai tînără iuândă puş :a la ochi
a trasă într’unulă din aceşt! âmenî numită Niţa Comâ-nicenu, care se afla pe teritoriulă română la 50 de metri distanţă de finanţî şi care a cădită pe dată mortă.
Constatarea acestui faptă petrecută pe teritorulă română s’a făcută de primulă procuroră de Prahova (din Pioescî) împreună cu primarulă şi cu mediculă care a făcută autopsia.
Generalulă română Cruţescu, secretarulă generală ală ministerului de răsboiu, a fostă la Predeală pentru a se informa asupra împrejurărei încăicărei teritoriului română de cătră finanţî.
SOIRILE PILEI.
Ministrulă de esterne din Viena a adresată autorităţiloră politice şi poliţienesc! următorulă ordină: In Viena şi Pesta se angagiază, de cătră agenţii teatral!, cântăreţe, acrobaţî şi alţi artişti de felulă acesta pentru diferite halle şi sale teatrale din Serbia, promiţându-Ii-se ună onorară relativă bună, der a cărui achitare întâmpină necontenita piedeci. Prefectura poliţiei sârbe îşî declină competenţa de a interveni în favărea aceloră artişti; a purta procesă este a pierde multă timpă şi bani; ş’apoi contractele încheiate în Viena seu Pesta pe formulare tipărite şi cu semnături nelegalisate suntă nule şi neavenite după legile sârbe. Consulatulă austro-un-gară pentru Serbia 4'ce s& nu se ma* închee asemeni contracte şi că ar fi de dorită întâiu, ca agenţii, car! suntă în dreptă a mijloci îneheiarea de contracte pentru cafenele r-âniânde ete. în Serbia, sâ cunoscă bine cerinţele legale pentru valabilitatea contracteloră ; ală doilea, să se întrebe din casă în casă consulatulă austro-ungar din Serbia asupra întreprin4âtoriloră de acolo, car! vo-iescă să angsgieze artişti, mai alesă fete ; ală treilea, in genere se dă sfatulă ca nimeni să nu ascepte asemeni angajamente.
Cearta în sînulă Chinului austro-ungară din Bueu-rescî continuă. »Unirea “ 4'pe că numărulă Unguriloră demisionaţi este de 108, adecă toţi. Comitetulă a adresată fiă căruia în parte o scrisăre, prin care îlă vestesce <ă mai pote reveni asupra demisiunei pănă la 22 Augustă; de atunci încolo, cei cari nu voră fi revenită, vor fi şierşî din catalogulă Societăţii.
—x—
In Bus dă a suferită locuitorulă de acolo Achimă Hudea o pagubă de 288 fl. prin incendiu.
—x—
Sub titlulă ,0 afacere riscată “ cetimă în • Neue freie Presse': Prinţulă Ferdinand de Coburg înainte de a pleca în Bulgaria, a voită să se asigure, ia o societate germană de asigurare, cu o poliţă de 800,000 mărci combinată pentru casă de mărte şi viâţă. Societatea, temându-se de acesta risică, a propnsă o poliţă de 300,000 mărci. Prin plecarea prinţului tratările s’au întrerupta. Totă la acea societate s’a asigurată odini-oră Alecsandru Batenberg cu 350,000 mărci. Intorcân-du-se în Germania elă a împuţinată suma de asigurare.
—x—
Târgulă anuală de tămnă se va ţine în Sibiiu: celă de oi la 2 Septemvre, celă de vite cornute şi de cai la 9 Septemvre, târgulă principală la 14 Septemvre.
—x—
Din Pap oiţă şi din comunele învecinate se a-nunţă din nou, că nu trece săptămână în care urşii să nu mănânce câţiva boi. Ce ne mai şi trebue altceva după atâta „fericire" în care ne înbuibămă ?
—x—
Casierulă oraşului Odârheiu, losefă Virag, s’a împuşcată la 15 Augustă. Precum spune ,Ellenzek,“ Virag se făcuse vinovată de delraudărî şi de aceea fusese trasă în cercetare disciplinară.
—x—
Ni se scrie, că Luni în 3 (15) Augustă după amecjî ună incendiu grozavă a nimicită in Govasna casele a 170 locuitori, au perită — se 4,ce — Ş* ămeni în focă.
Nr. 173.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Din Munţii apuseni.
D-lu primaru din Abrudsatfl, Iosifu Draia, ne trimite o lungă întâmpinare la o corespondenţă apărută în nr. 154 ală fdiei ndstre, în care e vorba şi de d-sa. D-lu Draia se apără în contra învinuirei, că nu s’a purtatu corectu la alegeri, dăr nu se mărginesce la atâta, ci a-tinge şi cestiuni de notară delicată, car! fără a privi persdna d-sale potO suscita din nou cărta între fruntaşii români din Abrudtt. Noi însă nu voimă să nutrimu, ci a mă dori să se curme câtă mai curândâ acâstă căită, atâtă de păgubităre causei Româniloră din munţi. De aceea publi-cămă scrisărea d-lui primară cu eliminarea pa-sageloră amintite.
D-lă Iosifu Draia (}ice în scrisărea sa, datată din Munţii apuseni, luna lui Augustă anulă curentă :
In nr. 154 ală preţuitei »Gazeta", ună anonimă, între altele, se ocupă şi de neînsemnata mea persănă. Decă ar fi vorba numai de unele espresiuni vătămătore aduse acolo la adresa mea, uşoră amă isprăvi. Simpla-mente le-aşî trece cu vederea. Este însă vorba de ună ce, care stă mai pre susă de noi ambii, eu şi anoni-mulă, este adecă vorba de adevărulă infalibilă. Declară că esclusivă numai din acestă consideraţiune am prinsă n momentulă de faţă condeiulă în mână.
Se <Jice anume în acelă ariiculu, că aşi fi umblată să câştigă alegători. Categorice o denegă acesta, ca unulă, care nici cu locuinţa mea nu aparţină cercului electorală „Abrudă*, nici dreptă de votare nu am acolo, nici nu potă sili pe alţii să voteze Şi decă din întâmplare s’a nimerită ca în cjiua de alegere de deputată die-tală pentru acelă cercă să mă aflu şi eu pe piaţa Abrudului, credă că prin acesta n’am detrasă nimică din nimbulâ şi prestigiulă anonimului. Şi decă eu am a-vută curagiulă ca într’ună modă passivă, şi de totului totă inofensivă, să-mi esprimă părerea în faţa mai mul-toră abrudeni, — ca ună omă mai multă indiferentă în t6tă afacerea — că ar fi bine să catjă candidatulă B. B., acâsta am făcut’o numai din punctulu de vedere âlă intereseloră nostre locale, cunoscute tuturoru Româ-niloră din Munţii apuseni...
Nu voescă a acusa pe nimeni, der Ore mai multă am greşită eu prin esprimarea părerei mele decâtă d. e. adv. C., care în mijloculă piaţei, la autjulă grupei de Români, ce erau de faţă, nu s’a sfiită a da susă şi tare acelă sfată necvalificabilă d-lui F. S , ca „în totă casulă decă va fi lipsă, să ’şi dea votulă pentru candidatulă B. B. (patronulâ său dela fondulă pisetală).
Cumcă eu n’am avută nici ună rolă în tOtâ afacerea, dovadă e împrejurarea, că deja la orele 10 a. m. (alegerea s’a terminată abia la 3 Ore p. m.) m’( in depărtată din piaţa Abrudului în afacerile mele private, de unde abia sera m’am reîntorsă. Martori îmi surită toţi vecinii mei. Aserţiunea că am fostă la Gorna după alegători o declară de o calumniă.
„Moţulă" a fostă cum a fostă, der pare-mi-se „Ob-servatorulă“ în aventulă său de inalcontenţă misantroph ă, e cu multă mai posnaşă, pare-mi-se chiar dânsulă e celă cu musca pe căciulă.
Apoi nu este mai ridiculă, decâtă a defăima pe u-nulă şi a glorifica pe altulă în paralelă— ipsissima verba — atunci când nici defăimarea nici glorificarea nu este meritată. Ce şodă mai sună la urechile munteniloră din Munţii apuseni, cari cunoscă împrejurările, hosanele aduse de „Obs.« la adresa protonotarului T., care susă şi tare,
FOILETON U.
(31)	-----
Misterele Veneţiei.
de Edouard Didier, traducere de loanu S. Spartali.
X.
Cursa.
—	0 luntre cu ancoră în mijloculă lacului!
Ce pOte însemna asta? 4'se Feliee Badoer.
—	ţ)eu! stăpâne, îţi mărturisesc că nici eu nu sciu ce pote să fiă ! <Jise lopătarulă care pretindea că este fratele sergentului Bartolomeo.
Câteva lopeţi vîrtOse apropiară numai decâtă luntrile una de alta. Insă când fură lipite, lui Felice Badoer i se păru că are ameţi alâ. I se părea că luntrea în care s’afla elă cu logodnica lui se cufunda pe la spate.
Cum băgă de sâmă că părerea lui era o realitate, cel dintâiu gândă ce avu fuse pentru Veneţia. Biata copilă era în apă pănă Ia jumătatea corpului. Feline o luă în braţe şi încercă s’o scape; însă nu apucă să facă nici o mişcare şi simţi că se afundă împreună cu ea şi cu luntrea care’i tîra p’amendoi în adâncimile braz dei ce săpa sub valuri.
întâmplarea acâsta nenorocită găsi pe amândoi vâslaşii în pictore pe banca loră şi pănă când să nu se înece luntrea, ei şi săriseră în luntrea cealaltă, de unde putură prtvi în totă siguranţa nenorocirea.
Drama acesta fiorosă nu ţinuse nici cinci secunde.
Când amândoi s’asigurară că nici luntrea, nici nenorociţii tineri înghiţiţi cu ea nu mai apăreau d’asupra
fără sfială înaintea tuturoră, a declarată, că dâcă va fi lipsă ’şi va da votulă pentru B. B., conformă promisiune)' sale. Cu o gldtă de martori se pote dovedi acesta. Nu passivitatea deci în înţelesulă ei eminentă politică, ci angajamentulă faţă de B. B. l’a îndemnată pe protono-tarulă T. a’şi „amâna*4 pe „nesimţite" votisarea pănă ce căpătândă B. B. majoritatea absolută n’a mai fostă lipsă de ea. Nu s’a întâmplată deci aci „denegarea votărei**, ci numai „amânarea** ei, şi nu cu reproşele întrebuinţate faţă cu vice-comitele, pe cari „Obs.** află de bine a i le pune în gura protonotarului T. Dovadă e şi aceea, că la banchetulă dată după actulă alegerei de alesulă B. B. d-lă protonotară — risum leneatis amici — şedea în fruntea mesei 1
Iubescă şi pe Petru şi pe Pavelă, der adevărulă stă mai pre susă de Omeni.
Incendiultt (lin Veza.
Ci uf udă, 15 Augustă 1887.
Multă onorată Redacţiune! Diua de 15 1. c. a fostă o adevărată di tristă pentru comuna Veza, ce este situată în imediata apropiere de opidulă Blaşiu.
Era pre la orele 7 diminâţa, când în numita comună a isbucnită ună incendiu fOrte înfricoşată, care cu aiâta a fostă mai înspăimântâtoră cu câtă a fostă ajutată de ună ventă teribilă, care aşa sufla ca şi când ar fi eşită dinpeştera lui Eoiă.
In celă mai scurtă timpă au fostă prefăcute în ce-nuşe mai multe case, şuri şi grajduri; apoi grâu, fenă, vestminte şi altele.
’Ţi venea să le plângi de milă, când în totă eo muna era cea mai mare consternaţiune din causa acestei mari nenorociri. Cu deosebire trebuia să te doră inima, când vedeai c-â omenii după ce au mai fostă certaţi în anulă acesta şi cu o mare rugină, ce a nimicită în mare parte sămenăturile de tomnă, acuma după ce odată şi-au adunată puţinulâ ce le-a mai rămasă din certarea Dumnezeiască, li-s’a răpită la mai multe familii şi acelă puţină, arcjendu-le grâulă, parte în stogă, parte in plevâ şi parte de iotă alesă în cămară.
Causa adevărată a incendiului nu se pote constata, der se spune, că s’a aprinsă din o şură a judelui comunală, care tocmai cernea la giâu în şură cu unele persone.
De bună sâmă, că în stadiulă in care s’a fostă es-tinsă focuiă asverlită de venlulă puternică, s’ar fi încinsă în flăcări mai Iotă comuna, de nu cumva bravii pompieri din opidulă Blaşiu, in frunte cu comandantuiă supremă Petru Solomonă, nu ar fi alergată la momeniă spre localisarea focului.
In adevătu trebue să-mi esprimă prin acesta cea mai mare mulţăinită faţă de aceşti pompieri şi coman-dantulă loră, cari nu ’şi-au pregetată a lna t6le măgurile spre a puie localisa focuiă, ce li-a şi succesă, pre lângă ostenelâ mare şi espunere în jeelă mai mare pe-riculă, necrulându-se pre sine, ei din eonlră unde era mai mare pericululă acolo se îndesau şi dan ajutorulă necesară.
Primescă aşa dâră cea mai mare mulţămită toţi domnii pompieri din opidulă Blaşă, dela locuitorii din Veza, cari au scăpată de complectă nimicire prin ajutorulă d lorii.	Tom a Si mu,
învăţătoră.
apei, începură să vîsleze în direcţia spre Isola Bella cu t6tă energia de care erau capabili.
Îndată ce ajunseră la o distanţă pe care n’ar fi putut-o străbate nici cel mai neobosit înofătoră, încetară d’a vâsli.
Atunci unulă din ei scose ună felinară surdă şi o maşala (torţă, faclă)
După ce ajunse masalaua, omulă o sgudui de 3 ori aşa de tare încâtă scinteile cari eşirâ aprinseră luntrea.
Intr’o clipă totă partea aceea a lacului de Garda fuse luminată de lumina unui incendiu.
XI.
Trădătorii!—
Locuitorii din Florenţa, ală căroră idolă era Cosma Ie Medicis, s’arătară într’o <}i grozavă de nerecunoscători câtră binerăcătorulă loră, oătră acela chiar, căruia, într’ună eeasă de rer-unoscinţă entusiastă, îi deteseră gloriosulă nume de „Părintele Patriei.11,
Cu totă prosperitatea fără esemplu pe care, graţiă Iui, comerţulă levantină o procurase ţării sale, Cosma de Medicis fusese exilată de concetăţenii săi înşelaţi ună momentă şi îndemnaţi la ostracismulă acesta odiosă de nisce conducători nemernici
Fără să se plângă măcară, marele cetăţenă se retrăsese în Veneţia unde luase cu densulă pe învăţaţi, pe artişti, pe omenii de litere, cari formau tOtă curtea lui. Nu trecu însă nici ună ană şi Florentinii se căiră şi rechemară pe Cosma de Medicis, care fusese gonită de o plevă de pismaşi şi de intriganţi.
Impedecarea contrabandei de vite. Ministeriulă de induslriă, comerciu şi agricultură a emisă următorea or- j dinaţiune cătră publiculă comitatului Sibiiu : »Cu scopulti de a împedeca contrabanda, ce se tace în mare măsură, cu oi, capre şi porci din România, în înţelegere cu d-lă ministru de finanţe, ordoneză să se ia în comunele: Poiana, Rodu, Jina, Dobra, Şugag, Sălişle, Galeşă, Vale, Tilişca şi Orlată urmâtărele măsuri escepţionale, care voră rămâne în vigâre, pănă când organele de cont rolă nu voră pute raporta, că a încetată contrabanda: 1) Comunele numite suntă obligate a-şi procura îndată câte o carte legată, cu paginile numerotate şi legalisată prin oficiulă solgăbirăescă, în care se voră introduce, ca într’ună protocolă, paşaportele de vite, ce se dau pentru oi, capre şi porci. 2) Orice oiă, capră, său porcă, cari suntă aduse pe teritoriulă comunei loră de mai susd, suntă a se insinua în decursă de 12 6re la oiganulă însărcinată să dea paşapdrte de vite şi a se preda acestuia paşaportele viteloră aduse. Acestă organă este obligată a purta despre vitele insinuate o consignaţiune separată, care să cuprindă, afară de numărulă curentă, pentru loculă estradârei paşaportului de vite, pentru da-tulă şi numărulă acestuia, pentru numele proprietarului, pentru descrierea şi pentru numărulă viteloră câte o rubrică separată, precum şi rubrică pentru observări, în care, în casă când s’ar mâna vitele din localitate, să se însemne acurat loculă unde s’au mânată vitele (eventuală ţinutulă de păşunată). In dosulă paşaportului de vite pre-sentată se va însemna totdeuna numărulă curentă din consignaţiunea descrisă mai susă, datulă nrătărei şi subscrierea organului respectivă. Paşaportele suntă a se păstra de acestă din urmă, pănă când voră fi mânate vitele din comună. 3) Pentru porcii, oile şi caprele, ce voră fi mânate din comună, proprietarulă are să şl procure totdăuna câte ună paşaportă de vite, eliberată pe numele său; acesta trebue să o facă şi atunci, când îşi mână vitele la o păşune (vera), în care casă este a se însemna în paşaportă loculă de păşunată, unde se mână vitele. Paşaportulă are să-lă porte păstorulă, seu cio-banulă la sine şi la cerere să-lă arate gendarrailoră, fi-nanţiloră şi organeloră comunale, seu de contumaţiă. 4) l Dâcă organele de controlâ înşirate în punctulă premer-gătoră voră afla pe teritoriulă comuneloră din cestiune mânându-se, seu păşunândă vite fără paşaportă, seu cu paşaportă ilegală, ori când vitele nu păşunescă pe păşunea desemnată în paşaportă, au să le confisce şi se porte de grijă, ca acele să fiă duse la oficiulă solbăbi-răescă competentă. 5) In comunele amintite este a se destina pentru liberarea de paşaporte de vile şi pentru purtarea eonsignaţinnii mai susă descrisă câte ună individă vrednică de încredere, er dâcă în comună nu s’ar atla asemenea individă, locuitorii acelei comune să se adreseze pentru paşapârte şi pentru insinuări la organulfl pentru liberarea paşapârteloră din altă comună. Acestă organă pote percepe taxele prescrise pe calea ordina-ţiunii pentru liberarea de paşapdrte de vite, âr pentru 1 insinuarea viteloră şi vidimarea paşapOrteloră câte 3 cr. [ de fiâcare paşaportă. Directorulă de contumaţiă din Turnu-Roşu va inslrua pe organele încredinţate cu liberarea de paşaporte de vite în priv nţa manipulaţiunei, precum şi a agendeloră, cari cadă asupra loră din ordinaţiunea de faţă. 6) PaşapOrtele viteloră mânate pe teritoriu neutrală (kulzel), pe cari oficiile de vamă pănă acum aveau obiceiu a le reţinâ, suntă a se restitui vidimate păsio-riloră, proprietariloră, respective are să facă prenotârl asupra dateloră ce se cuprindă în paşaportă. Provocă pe publiculă comitatului a lua disposiţiunl pentru esecu-tarea imediată a ordinaţiunei de faţă şi a-mi raporta amănunţită, în cursă de 30 4'lei despre îndeplinirea ei.
Mai loţî bărbaţii deosebiţi, cari însoţiseră pe Cosma de Medicis în exilulă său, se întorseră cu elfi in patriă.
Unii insă rămaseră în Veneţia: aceştia nu erau— trebue s’o spunemă — nici cei mai iluştri nici cei mai de recomandată. Cei mai mulţi, învăţaţi falşi, prea cunoscuţi pentru a fi capabili să ’şi facă ună locă în pleiada pe care o adunase Cosma de Medicis împrejurulă său, sperau negreşită să potă, pe o altă scenă, să uimescă auditori mai puţină luminaţi şi cu ună gustă mai puţină delii ală dcâtă cei pe cari îi lăsase în ţâra lord.
Trebue să mai spunemă că în Florenţa chiar printre cei cari găsiseră ajutoră şi protecţiune împreiurulfl lui Cosrna de Medicis erau destui învăţaţi şarlatani. Ast-felă se născură acele sciinţe false cari, în timpă de mai multe secole, făcură pe lumea din Europa giurgiuna lord şi cari se chemau astrologia judiciară, alhimia, magia nâgră şi altele multe.
Unulă din şarlatanii aceştia, lăsată în Statele vene-ţiane ca o amintire a îndelungetei visite pe care Cosma de Medicis o făcuse silită Serenisimei Republici, se înfăţişase într’o (Ji înaintea lui Martinengo, podestatulă Pa-dovei.
—	Escelenţă, am venită să’ţi facă ună serviţiu; ii tjise elă.
—	Ce anume? întrebă a lene podestatulă.
—	Ţi-am căutată noroculă şi am descoperită că ai ună destină mare.
—	Ah, şi anume?
—	Escelenţă, de când sunt în Veneţia nu ml-a trecută o n6pt,e fără să nu întrebă stelele ca să le primjfl secretele viitorului reservată acestui poporă mare, şi am
GAZETA TRANSIVLANIEI.
1887.
Nr. 173.
Agricultura în Germania.
O escursiune agricolă făcută laj Rosalii 1884; în provincia Sacsonia.
Ocnele şi industria dela Stassfurt
(Urmare.)
In fine merserămă şi la una dintre cele dântâiu fabrici, ca să vedemă prelucrarea sărei în sare de în-grăşare — gunoire. — Prelucrarea e forte simplă, sarea numităj Carnalita (K CI -[- Mg Cl2 -f 6 Ha O), fiindă că de ordinară e roşiă ca carnea sa şi alte săruri, cum o a ducii din ocne o aruncă în nisce casane mari, cari suntă supuse la unii focă mare, şi astfelQ sărurile acele to-pindu-se, zâtna loră e deşertată in nisce crepurî mari, în cari răcindu se Chlorkali se cristalisezâ, se alege ca sare albă în miel cristale, er cealaltă leşiă —. apa o lasă să se scurgă din tr6că pe o gaură. Acesta este toiă mecanismulă.
îndată după reeunoscerea importanţei săruriloră Kali-feie, direcţiunile ocneloră începură a le desface intre agriculturi şi a le folosi aşa în starea cum le scoteu din ocnă — aveu Kali abia 10°/0 — însă cu resultate forte diferite: la unulă ele răuşiau de minune şi dedeu recolte de 6—10 ori mai bune în cantitate şi calitate, la altulă mai puţine, ală treilea nu pută să constate de locă nici ună efectă, ală patrulea constata chiar o scădere şi împuţinare considerabilă a vegetaţiunei şi recoltei, şi anume unele cereale şi ierburi se t'âcău de minune, de asemenea şi sfeclele de zachără, gogoşele (cartofii) şi lu-tunulă dedeu recolte colosale, numai câtă la sfeclele de zachară se observa o scădere şi împuţinare considerabilă a zacharului, er la gogoşe a amidonului — scrobelei — încâtă cu totă abundanţa massei, nu se renta fabrica-ţiunea zacharului şi spirtului din ele, er foile de tutună ardea greu de totă, pe când inulă şi cânepa se fâeeu mai bune şi firele erau mai tari, mai trainice. Direcţiunile ocneloră, scole de agricultură, staţiuni de încercare, ehemiştl, botaniştî şi agricultori practici, cu toţii lucrau pe întrecute, ca să studieze şi esplice aceste fenomene, eventuală să găsâscă alte forme ale sărei, cari să fiă apte pentru agricultură şi ă se potrivescâ pentru tăie pământurile şi plantele.
In curendă se convinseră că Kali e absolută nece-sală planteloră şi totdeuna folositoră, er acele regrese şi daune provină numai din unele corabinaţiunî ale ele mentului Chior (mai cu semă Chior magnâsium, Chlor-natriurn şi *Chlor-calcium cari în măsură mare suntă strieăcihse planteloră.) Deci pentru a le evita direcţiunile ocneloră începură să prelucreze sările în fabrici după diferite metode, şi in diferite graduri de concentra-ţiune, pentru a le face mai apte pentru agricultură.
In anulă 1865 descoperiră între celelalte săruri ună altă minerală bogată în sulfate, anume — Kainita — ce se află în deposite mari cu deosebire în partea ocnei ce aparţine ducatului Anhalt, care verosimilă are formula Ka S04 -j- Mg S04 -j- Mg Cl9 -}- 6Ha O, său şi fără Mg Cl2, din care apoi putură prepara o seriă de săruri lipsite de Chior, seu numai cu o dosă forte mică. Mai târtjiu se înthrserâ erâşî la sărurile brute, cari la unele culturi ca d. es. la cultura maremeloră — mlaştineloră — se dovediră ca escelente, precum se folosiră la întrebuinţarea loră şi de esperienţele (jhnice ale agricultoriloră practic!.
Cestiunea încă e departe de a fi terminată şi de a pute pronunţa cuveniulfi finală asupra rolului sâruri-loră dela Stassfurt. A(ji se întrebuinţeză în agricultură atâtă săruri brute, câtă şi preparatele loră chemice, numai câtă urmândă mai multă sfaturiloră esperienţeloră
şi resul ţaţelor ă de păn’ acum: Pentru plante cărora le trebuesce cu deosebir e multă Kali, cum e sfecla de zachară. gogoşele, tutunulă, nu se dau sărurile deadrep-tulă in primăvera anului aceluia, ci cu ună ană înainte la ovâsă, ierburi semeiate, etc. cari nu suntă atâtă de gingaşe faţă de chior, seu şi cu adause de vâră, margă, gunoiu animalică, ca în decursulă anului aceluia Chîorulă sâ se neutraliseze şi combine cu basele din pământă, şi astfelă pe anulă viitoră Kali să rămână singură. Kie-serita, Krugila etc. se întrebuinţâza pentru presărată în grajduri şi pe grămătjile de gunoiu, pentru atragerea şi prinderea amoniacului, ce s’ar desvolta din gunoiulă a-nimalică. De altcum acelaşă serviciu îlă face şi ghip-sulă nearsă, numai măcinată bine.
(Va urma.)
Mulţămită publică. Binemeritatuiă bărbată română, redactorO şi proprietară în Gherla, multă onor. d-nă Ni-colau F. Negru ţiu, precum la numerose scopuri filantropice, aşa şi cu astă ocasiune, apreţiândă însemnătatea schlei rom. conf. din Betleană, comitatulO Solnocă Do-bâca, cunoscendă lipsele cu cari are a se lupta, a fostă atâtă de genetosă a ne surprinde prin ună ajutoră de 100 fi. v. a. asemnatQ pentru ajutorarea schlei nhstre, cu ocasiunea balului arangiată în favorulă schlei şi bi-sericei din locă. Primescă dâr marinimosulă donatoră şi pe acestă cale în numele comitetului şcolară cele mai cordiale mulţămiri şi recunoscinţă.
Beţie ană, la 15 Augustă 1887.
Gregoriu Puşcariu, preotă gr. cat. şi preşed. comitetului.
Dare de s6mâ,
asupra contribuiriloru incurse în favorulu scalei româneşti gr. cat. din Lăpuşulu ungurescu.
(Fine.)
9)	Lista Nr. 6, dela d-lă Iacobă Marcu, not. cer. in Bereheşă, ni-s’a retrimisă ghlă
10)	Pe lista No. 30. Prin colecta d lui De metri u Bai cană, not. cerc. în Berinţa: Memetriu Baicană 1 fi. lonă Şovrea, protopopă gr. or. 1 fi. Ihnă Ghîrligă 20 cr lonă PetruşO 20 cr. Zahariă Tamaşă 10 cr. Todoră Ta-maşă 10 cr. Vasil u Petruşă 10 cr. Dumitru Tamaşă 15 cr. lonă Ungură a Corneliei 1 11. Andreiu Gheţie 1 fi. Ihnă Gosmu a Grapini 10 cr. Petre Ungură 20 or. Suma 5 fl. 15 cr.
11)	Pe lista Nr. 27. Prin colecta cî-lui Demiană Ne
chiti, învăţ. în llva	mică: Gregoriu	Bancu,	not. cerc.
(Feldru) 1 fi. Vasiliu	Nechiti, preotă	(Sebeşă)	50 cr.	Ni-
colau Gionca supra vigilă silv. (Feldru) 50 cr. Demiană Nechiti, învăţ. 50 cr.	Gavrilă Nechiti	învăţ, emerită	20
cr. Simionă Gaftone,	primară 20 cr.	Precubă	Jarda	10
cr. Suma 3 fl. v. a.
12)	Lista Nr. 15, dela d-nnlă Eliă Jugană învăţ. în Odescî ni-s’a retrimisă ghlă
13)	Pe lista Nr 47. Prin colecta d-lui Laurenţiu
Ca ba, preotă în S. N. Gorozlău: Laurenţiu Caba 1 fl. Gavrilă Trifă prol. preparând. 50 cr.	,
14)	Pe lista Nr. 9, prin colecta d-lui Ihnă Filip not. cerc. în Libotină: lonă Filipă 2 fl. 50. or. Grigore Perţia 50 cr., Nieolau Parapa, jude 1 fl., Buda Alexa 1 fl , Ioană Pmtea, jude com. 1 fl., Buda Dumitru 50 cr., Heresiu Teodoră învăţ. 50 cr. Nieolau Herman, din Rogoză 50 cr., Ioană Luciană 50 cr., Gregoriu Pintea 50 cr., Thira Savulă 1 11., Pavelă Buda 1 fl., Dumitru Buda, senatoră 1 11. Suma 11 fl. 50 cr.
15j Pe lista Nr. 35. Prin colecta H-.ui Bodor Sândor, notară cerc. în Dobriţinasă * Salamon Herman 40 cr., Veinstoek Izsâk 10 cr., Ioane Filipă 10 cr., Bodor Sândor 40 cr. Suma 1 fl. v. a.
Atâtă contribuirile din primele 4 liste în sumă de 122 fl. 13 cr., câtă si contribuirile diu ultimele 11 liste in sumă de 35 fl., 15 cr. v. a. le-amă primita şi administrată la loculă destinată, despre ce chitămă, dândă
acestă raţiociniu publică şi reînoindă profunda nostr mulţămită atâtă faţă de d-nii colectanţî <âtă şi faţă d marinimoşii contribuitori.
Rugămă totă odată cu acăstă ocasiune pe onoraţii domni colectanţî angagiaţî, să binevoăscă a ne retrimite câtă mai curendă listele ce le au la mână spre a-le pute chita şi pe acestea pe cale publică şi a ne încheia astfelă pe deplină raţiociniulă.
Alesiu Latişiu,	Ioană Cohană,
contr. scol.	cass. scol.
Ultime sciri.
Sofia, 16 Augustă. — Intr’ună ordină de armată, publicată ac|i, prinţulă <}ice: „Sunt convinsă, că glori<5sa oştire bulgară se va entusiasma numai de o ideă, şi îndeplinindu şl strictă jură-mentulă depusă, nu va pute fi făcută să şovă-iascâ nici de cătră influenţe esterne, nici interne*.
Londra, 16 Augustă. — Din Petersburgă se anunţă, că guvernulă rusă menţine şi acum candidatura prinţului de Mingrelia pentru tronulă bulgară.
Roma, 16 Augustă. — Colera a începută se scadă în Sicilia. Guvernulă desfăşură ener-giă contra funcţionariloră negligenţi. Mai mulţi primari, 37 medici şi 24 farmacişti, care şi-au părăsită locuinţele de frica colerei, au fostă destituiţi. O navă ce venea din Catania şi vrea să abordeze la Tropea în Sicilia, a fostă primită de locuitori cu împuşcături şi cu o pl<5e de pietri. Primarul^ a interzisă abordarea navei. Guvernulă a dispusă imediata destituire a primarului.
SCIRl TELEGRAFICE.
(Serv. part. 8 »Gaz. Trans.*)
PESTA, 18 Augustă. — Regele Milană a plecată asâră la Csorbafurdci.
SOFIA, 18 Augustă. — Scirea că Austro-Ungaria, Anglia şi Italia au recunoscută pe principele de Coburg e falsă.
BABELSBERG, 18 Augustă. — Impăra-tulă a răcită. Eri n’a primită nici fină raportă.
DIVERSE.
Fanfaronada pedepsită. — La ună sate ală Ungariei aprhpe de Vesprimă s’a serbat, suntă câte-va <JiIe, o nuntă. Rudele şi cunoscuţii junei părechl au venito din locurile învecinate în mare numără la acestă serbare. Intre alţii a onoratO pe junii căsătoriţi cu presenţa lui şi junele proprietară ală unei moşii aprhpe de Szolnok, corniţele Sândor S. Se’nţelege că la o nuntă ţărănâscă nu potă lipsi musieanţl ţigani. După producţiunea loră, celă mai bătrână Ţigană se duse c’o tăviţă să strîngă con-tribuţiunile voluntare ale hspeţiloră. Când ajunse la corniţele Sândor, acesta, uitându-se cu dispreţă pe tăviţă, unde s’afla ună mică numără de crucerl, <jise Ţiganului: »Du-te mai îniâiu la ceilalţi, apoi numără câţi bani vei fi căpătată şi revino la mine ca să-ţi dau eu totă atâtă câţi îţi voră fi dato ceilalţi*. Bătrînulă Ţigană se grăbi a csecuta ordinulO şi totdeodată povesti tuturoră ceea ce-i (Jisese corniţele. Ţăranii, ascultândQ acăstă fanfaronadă îşi deşertară pungile şi peste puţine minute s’aflâ pe tăviţă peste două sute florini. Fisionomia junelui comite se lungise făcândo computulă, dăr n’avu ce face, trebui să plâtescă o sumă egală. Plecă făcăndu-şî jurâ-mântulă tăcută, că altă-dată va fi mai cu minte.
Editoră: Iacobă Muresianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
ci ită fhrte bine într’ensele, că shrta patriei are să fiă în scurtă vreme încredinţată unuia din copii săi cei mai nobili, născută în zodia Leului în momentulă conjunc-ţiunei Shrelui cu Mărie. Copilulă acesta eşti d-ta. mon seniore!
Deşi nu era încă vremea frumosă a astro’ogici judiciare, care nu ajunse la apogeu decât0 o sută de anî dup’aceea, însă credinţa în puterile supranaturale, în sorte, în vraje, in fermecătoriă, era p’atuncî aprope generală în Italia.
Podestatulă era fhrte tare de îngeră, cu tote acestea imaginaţiunea mişcăthre a ţării lui nu’lă putea lăsa nesimţitorii.
Ambiţiosulă Marlinengo auqiindă prorocia acesta simţise câ'i svîcnesce inima; ochii îi scăpărau, simţea parcă boneta ducală pe capă. Se vedea suindă scara Uriaşiloră şi salutată de ună poporă întregă, când deodată i veni o bănuială.
Podestatulă cunoscea îndestulă guvernulă ţării sale şi căile piezişe pe cari-i plăcea să umble; scia prea bine câtă lume se sfia de elă, de Martinengo, şi-lă ura.
— Dăcă cumva astrologulă ăsta va fi văndută Consiliului de Trei! Dăcă FlorentinulO ăsta o fi vre-ună spion ală Inchisitoriloră de Stată!
Se putea ună astfelă de lucru.
Bănuindă der pe Florentină, podestatulă îi tăiâ vorba spuindu’i scurtă, că nu punea nici ună temeiu pe prorocia lui şi că niciodată nu va crede îu astrologia.
Prin urmare dăcă n’ai ce să’mt oferi altceva, poţi să te retragi! 4>se contele Martinengo.
FlorentinulO. fără să se turbure, spuse că era meşteră în arta d’a fabrica otrăvurile cele mai subtile.
—	Bine şi aşa, însă, din nenorocire, nu am pe cine să otrăvescă. Numai atâta scii ? tjise podestatulQ batjocoritoră.
—	Escelenţa Vostră găsesce că nu’i d’ajunsă? Phte că are dreptate Escelenţa Vostră, fiindQcă poto să fabrică maşini grozave de răsboiu, după cum sciu să compună şi foculo acela pe care numai împăratulă GonstantinO Porfirogenitulă scia să’lă fabrice.
— A, a ! Şi cum ai putută descoperi secrelulă îm păratului aceluia? întrebă podestatulă totă batjocoritoră.
—	Escelenţă, l’am găsită într’ună manuscrisă de pe care se ştersese cerneala şi pe care l’am putută citi numai după ce am turnată peste elă o composiţiă himică inventată de mine.
Lui Martinengo îi veni pofta să ia pe Florentină de umără şi să lă asverle pe uşe afară, pentru ca să-lo înveţe minte să numai rujă de ună podestată. Insă după ce se uita mai bine la astrologă i se împrăştiâ orice bănuială. Atunci se făcu ună revirimentă complectă în spiritulă podestalului. Se gândi că omulă acesta i-ar pută fi de folosă, şi în locă să-10 gonescă, se închise cu densulă într’o cameră secretă.
Din (jiua aceea FlorentinulO ajunse intimulQ po-destatului Insă nu rămase multă vreme în guvernă-măntulO Padovei. După ordinulO lui Martinengo se stabilise la Isola Bella, unde’şî instalase laboratoriulă în ca-tulO celQ mai de susQ alo uneia din aripile castelului, care se chema turnulă Răsăritului.
In săra <}itei, când dase sărbarea logodnici loră, după
ce părăsi pe Felice Badoer şi pe fiica Adriaticei urân-du-le călătoria bună amândurora, Martinengo alergase in turnulO Răsăritului în iaboratorulO alhimistului.
FlorentinulO şedea răcjimată în cote într’o ferâstră, de unde vedeai thtâ partea meridională a lacului, adecă partea unde trebuia să se îmbarce logodnicii ca să plece la Peschiera.
—	Ce faci acolo? îlO întrebă podestatulă.
Pe Florentină îlă apucă ună mică rîsă nervosă şi răspunse nete<jindu-şî barba:
—	Hei, hei! vreu să privescă ună mică incendiu pregătită de mine.
Podestatulă îngălbini şi apropiindu-se de Florentină la care se uită ţintă în ochi:
—	Eşti sigură celă puţină c’o să răuşesci?
—	Te îndoeştl! — răspunse FlorentinulO. — Stai ună ceasă celă puţină lângă mine aci în ferâstră şi ai să vetjî a doua luntre, aceea în care trebue să se sue Bartolomeo cu noulă gondolieră, ai s’o vecjf înecându-se puţine minute după cealaltă.
—	Cum aşa?
—	Ah, Escelenţă, iarlă-mă! acesta’i secretulă meu/
—	Ţi-lă cumpără.
—	Ei bine, eu îlă vâmjă pe nimicO! Iţi aduc! a-minte, după cum ne-am înţeles0 amândoi, că ai poruncită lui Bartolomeo, ca îndată ce se va îneca barca cu logodnicii, să aprindă pe luntrea în care se va sui elă o maşala (torţă) care să fiă pentru d-ta semnalulă că s'au îndeplinită întocmai poruncile ce i-ai dată.
(Va urma.)
Nr. 173.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Oursaîâ la burâ% da Vîftjs** din 16 Augustfl st. a, 1887.
Rentă de aura 5°/0 . . . 100 60 Rentă de hârtiă 6°/0 . . 87.40 fmprumutuia căilorâ ferate
ungare................150.50
Amortisarea datoriei căilor â ferate de osta ung.
(1-ma em isiune) ... 98 20 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de osta ung.
(2-a emisiune) ....----------
âmortisarea datoriei căi-lortt ferate de osta ung.
(3-a emisiune) . . . . 114 — Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
' * mişti................ 104 25
Bonuri cu cl. de sortare 104.25 Bonuri rurale transilvane 104 40
Bonuri croato-siavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de
vind ung...............100.50
Imprumutuia cu premiu
ung....................121.50
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 124 50 Renta de hărtiă austriacă 81 50 Renta de arg. austr. . .	82 80
Renta de aura austr. . . 112 25 Losurile din 1860	. . . 135 70
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 885 —
Act. băncel de credita ung. 288.75 Act. băncel de credita austr.282.30 Argintula —. — Galbinl
împărătesei .............5 96
Napolecm-d’or:	....	9.96
Mărci 100 împ. germ. . . 61 77 Londra 10 Livres sterlinge 125 85
Bursa de Bueuresci.
Cota oficială dela 3 Augustă st. v. 1887.
vend.
Renta română (5°„),
Renta rom. amort. (5°/o)
» convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.)
Credit	fonc. rural	(7°/0)	■
*	>>	)>	(5°/0)	•
»	*	urban	(7°/0)	.
»	»	»	(6°/o)	*
»	(5°/o)	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
<	»	» Naţională
Aură contra bilete de bancă . Bancnote auslriace contra aura
Cump.
92— 94V8 89— 34Va 104 x/a 89 Va 103»/, 93»/, 87 V. 500 Lei-----
14. V.
2.01
92Va 95»/. 89*/. 36 — I051/, 90 b 4 103Va 94 Va 87—
15. V2 2.02
Cursuta pieţei Braşovi)
din 17 Augustă st. n. 1887
Bancnote române«cî . .	■ «	Cump	8 59	Văr.d	8 62
Argint român e-v . . ,	.	t l	8 55	*	8.60
Napoleon-d’orî ....	. »	ţ »	9.94	-	10 00
Lire turcescl		: .	, *	11.20	»	11.26
Imperiali			»	10.20	»	10.21
Galbeni				590	9	5.97
Scrisurile fonc. * Albina*	6°/0	, »	101.—	»	102.--
n * n	5%	• V	98.—	-	99.-
Ruble Rusescl ....		»	108.—	9	109 V,
DiscontulO . . .		7—10°/9 pe		ană.	
Nr. 431—1887. ofic. vie.
Concurs u.
Cu terminulCi de 10 Septemvre a. c. st. n. se escrie concursă pentru ocuparea următdrelora staţiuni învSţătoresci în Vicariatulu Rodnei :
1.	Staţiunea de învăţătorii secundară la sedla confesională gr. cat. din Leşiu, cu salarii anuala de 150 fl. v. a. de primita în rate lunare anticipative din fondula scol. conf. gr. cat. ala respectivei comunităţi, apoi cuartiru naturala şi 6 orgii de lemne.
2.	Staţiunea de învăţătorii îa scola confesională gr. cat. din Re-brişdra, ce se deschide de nou pe valea numită: „Gersa,“ cu salara anuala de200 fl. v. a. de primita. în rate lunari anticipative din fondulu scol. gr. cat. ala respectivei comunităţi.
3.	Staţiunea de învăţători) la scdla gr. cat. din Găurenî, cu sa-lard anualu de 80 fl. v. a., cuartiril libera, 6 orgii de lemne şi grădină de legume şi aratu.
Doritorii de a dobândi vr’una din aceste staţiuni au să-şi îndrepte suplicele lora provSiJute cu documentele de cu aii ficaţi u ne recerute în sen-sulu art. de lege XXXVIII din 1868 şi art. XVIII din 1879 câtră respectivele senate scolastice gr. cat. până la terminula defipta.
Dela inspectoratul a scolasticu distr. gr. cat.
Năsăuda, în 15 Augusta 1887.
Gregoriu Moi sila,
1__3	vicara episcop, foraneu.
Sosirea si plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu.
1.	Plecarea trenurilor!!:
•	1. Dela Braşovă la Feşta:
TrenulO de persdne Nr. 307: 7 ore 20 de minute săra.
TrenulO mixta Nr. 315: 4 Ore 01 minutâ diminăţa.
2. Dela Braşovtt la Bucaresci:
TrenuiO accelerata Nr. 302: 5 Ore 37 minute dimineţa.
TrenulO mixta Nr. 318: 1 Oră 55 minute după amecjî.
II. Sosirea trenurilor!!:
1. Dela Peşta la Braşovă:
TrenulO de persOne Nr. 308: 9 Ore 46 minute înainte de amO^Î.
Trenula mixta Nr. 316: 9 Ore 52 minute săra.
2.	Dela Bucuresoi la Braşovâ:
TrenulO accelerata Nr. 301: 10 Ore 12 minute sOra.
TrenulO mixta Nr. 317: 2 ore 32 minute după ametjî.
A. Plecarea posteloru:
a)	Dela BraşovO la RSşnovu-Zernescl-Branu: 12 Ore 30 min. după amftji
b)	„	„	„	Zizinu: 4 ore după amfrfî.
c)	„	„	în	Secuime (S. Georgî): 1 Oră 30 minute nOptea.
d)	„	,,	la	Făgăraşu: 4 Ore dimineţa.
e)	„	„	la	Săcele: 4 Ore diminOţa.
II. Sosirea posteloru:
a)	Dela Reşnovu Zernesci-Branu la BraşovO : 10 Ore înainte da amâtjî.
b)	„ Zizinu la BraşovO: 9 ore a. m.
c)	Din Secuime !a BraşovO: 6 Ore sera
d)	„ Făgăraşu la BraşovO: 2 Ore dimineţa.
e)	„ Săcele la BraşovO: 6 Ore 30 minute sera.
s»ssssesss»seseeeeeeseeeeeeee@#ss»##ses»#e#eses##ss#eseesse#
1	Pnblicatinnile „CANCELARIEI NEGRDŢID
2	9 — GHERLA — SZ.-UJVÂR. —
•	AMICULU FAMILIEI. piară beletristica şi enciclo-
#	pedicO-literarO cu ilustraţiunî, CursulO XI. — Apare 41 în 1 şi 15 (Ji a lunei în numeri de câte lVa—2x/a cOle
-4$ cu ilustraţiunî frumOse; şi publică articlii sociali, poe-$ siă, nuvele, romanurl, suvenir! de călătoriâ ş. a.* — Mai departe tractOză cestiunl literare şi scientifice, cu
Sreflesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune viOţa socială a RoqoânilorO de pretutindenea, 4| precum şi a celorlalte poporaţiunl din parriil şi străi-41 nătate; şi prin umorO dulce şi satiră alesă nisuesee m a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totO nisuesee a întinde tuturora indj-vicJilorO din familiă o petiecere nobilă şi instructivă. — Preţuia de prenumeraţiune pe anula întregii e 4 fi. 41 pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, 41 plătibill şi în timbre poştali.
_# PREOTUL ROMÂN. Revistă biseri căscă, scolastică • şi literară. CursulO XIII. — Apare în broşuri lunare 41 de câte 21U—3V, c6le; şi publică articlii din sfera tu-41 turorO sciinţelorO teologice şi între aceştia mulţime de w predice pe dumineci, serbătorl şi diverse ocasiunl, — -• mai departe studii pedagogice, didactice şi scientifice-i# literari. — Preţuia de abonamentO pe anula întregO e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plătibill şi în bilete de baucă şi în timbre poştali.
A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla 41 — Szamosujvâr, unde se mai află de ventjare şi ur-41 mâtOrele cărţi:
4P Puterea amorului. Nuvelă de Pauli na C. Z. Ro * vinarO. Preţuia 20 cr.
41 Idealulâ pierdută. Nuvelă originală de Paulina 41 C. Z RovinarO. Preţuia 15 cr.
41 Opera unui omu de bine. Nuvelă originală. —
S Continuarea nuvelei: ,!dealuiu pierdutu“ — de Paulina C. Z. RovinarO. Preţuia 15 cr.
41	Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu
41 Simu. Preţuia 10 cr.
41	Codrenu craiulâ codrului. Baladă de Georgiu
Simu. Preţuia 10 cr.
Elâ trebue să se însore. Nuvelă de Maiia Schwartz 4| traducere de N. F. Negruţiu. Preţuia 25 cr.
4| Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui DragoşO. Nuvelă istorică naţională. Preţuia 20 cr H Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-4| mann, de IoanO Tanco. Preţuia 30 cr.
3
Probitatea în copilăriă. Schiţă din rfera educa-ţiunei. După Ernest Legouvă, membru alO academiei, francese. Preţuia 10 cr.
Barbu cobzarulâ. Nuvelă originală de Emilia Lungu. Preţuia 15 cr.
Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. Preţuia 50 cr.
Ifigenia în Aulida. Tragediă In 5 acte, după Eu ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţuia 30 cr,
Petulantulu. Comedia în 5 acte, după Augusta Kotzebue tradusă de IoanO St. SuluţO Preţuia 30 cr.
Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în sadele gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu Nic6ră prof. gim-nas. Cu porlretulO M. S. Regina României. Preţuia î5 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unii volumO de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. Preţuia redusa (dela 1 fl. 20 cr. la) 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de IoanO Popu Reteganula. UnO volumO din 14 c6le. Preţulu 60 cr
Tesaurulti dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de aurii Studiu archeologicO de D. O. Olinesdu. Preţuia 20 cr.
Apologia. DiscusiunI filosofice şi istorice maghiare privitore la Romani, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I. Paulo Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. Preţuia 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (OpO completa ) Broşura 1. II. şi III. Preţuia broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. T6te trei împreună costau 1 fl. v. a.
Biblioteca Săteanului Română Cartea I. 11. III.
IV. cuprincjenda materii f6rte interesante şi amusante. Preţuia la t6te patru 1 fl., câte una deosebita 30 cr.
Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţuia 30 cr.
Colecte de Recepte din economiă, indusiriă, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. Preţuia 50 cr.
Economia pentru scblele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Preţuia 30 cr.
Indreptaru teoreticii şi practică pentru învăţă-mentulu intuitivă în folosultt elevilora normali (pre-
:
parandialî), a învgţătorilorO şi a altora bărbaţi de sc6lă> de V. Gr. BorgovanO, profesorO preparandialO. Preţuia unui esemplarO cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nbstră pedagogică abia aflămO vre-unâ opâ, întocmită după lipsele scblelorO nbstre în măsura în care este acesta! pentru aceea îla şi recomandămâ mai alesâ DirectorilorO şi învăţătoriloră ca celorO în prima liniă interesaţi.	$|
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Ro- 4 mâni. Dj Vas. Gr. Borgovană. Preţuia 15 cr.	4
Manuală de Gramatica limbei române centrii sc<5- 4 lele poporali în 3 cursuri de MsximO Popa profesorii 4 la gimnasiulă din Năsăuda. — Manualula acesta este 4 aprobata prin Inaltula Ministere de culta şi instruc- 4 ţiune publică cu rescripfulO de dato 26 Aprilie 1886 4 Nr. 13193. —	Preţuia 30	cr.	4
Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebra!!, ur- 4 mate de iertăciuni, epitafiă s. a. Preţuia 50 cr.	4
Carte conducâtore la propunerea caiculărei în 4 scola poporală pentru învăţători şi preparantjî. Broş. 4 I. scrisă de Gavrila Trifu, profesorâ preparandialO. 4 Preţuia 80 cr.	4
4
Cele mai	eftine cărţi de rugăciuni.	^
Mărgâritarulă sufletului. Carte bogată de rugă- 4 ciunî şi cântări bisericeşti forte frumosă ilustrată. Pre- 4 ţulă unui esemplară broşata 40 cr. legată 50 cr. le- 4 gată în pânză 60 cr. legata mai fina 60, 80, 90 cr. 4 l fl., în legătură de luxă 1.50—2.50.	4
Miculă mărgăritară sufletescă. Cărticică de ru- 4 găciunl şi cântări bisericescl — frumosO ilustrată pen- 4 tru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea 4 jurisdicţiunei sup. bisericesc!. Preţuia unui esemplarO 4 broşata 15 cr., — legată 22 cr., legata în pânză 26 cr. 4 Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii 4 şcolari de ambe secsele. Cu mai multe icone fru- 4 mose. Preţuia unui esemplarO trimisă franco e 10 cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl. -Visulu Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-^eu urmată de mai multe rugăciuni frumdse. Cu 4 mai multe iedne frumdse	Preţulă unui esemplarO
espedatO franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusu Christosft. Preţuia unui
esemplarO legata e 15 cr.
. Tipografia ALEXI, Braşoyă.