KtKDAC'flUNKA ŞI AilMINIHTKAŢUJBIKA t BRAŞOVt), piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI. Pe and anfi 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Hom&nla şl atr&lu&tate: Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULO l. se PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUN3IURILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsnr» «nfrsno«tf» nu *o prlmntos — Himuaorlpt» nu as retrămltu. NI 172 Joi, 6 (18) Augustu. 1887. Din oansa S-tel aerbători de mâne (Jd&rulfi nn va apără pănă Vineri aera. Braşovfi, 5 Augusto. 1887. Cu <Ş.iusi de 2 (14) Augustu, anul fi curentfi, a espiratu mandatulu marei Sobranie şi alfi regenţei bulgare şi s’a începutfi domnirea principelui Ferdinand I alU Bulgariei. Incunjuratfi de înaltulu cler ii, de miniştrii şi demnitarii statului prinţulfi de Coburg a depusă înaintea Sobraniei jurămentulfi pe constitu-ţiune şi după ce a sărutată evangelia şi crucea a subscrisă formula de jurămentă şi acoperin-du-şl capulă s’a aşecf^tfi pe „vestitulfi tronă ală Ţariloră bulgari." Momentulă acesta, care fu salutată cu urale frenetice şi nesfârşite de cătră representanţii ţâ-rei, a inaugurată noua domniă a principelui Ferdinand I. Depeşele ce sosescă din diferite centre ale Bulgariei vorbescu de unu entusiasmă nespusă de mare, ce a cuprinsă întregă poporulu bulgară la scirea despre acestu însemnată evenimentă. Nu scimă dâcă în adevărfi însufleţirea este aşa de mare precum o descriu telegramele oficiale dela Teruova şi Sofia, dâr trebue să recu-nâscemfi, că cuprinsulă proclamaţiunei, prin care principele Ferdinandă anunţă poporului bulgară că a luată domnirea peste ţâră, ocupândfi tronulă ce i s’a oferită de cătră Sobraniă, este atâtă de patriotică şi naţională, încâtu fie-care Bulgară, care ’şl iubesce ţâra, trebue să se simţă adâncă mişcată şi însufleţită. Principele accentuâză de repeţite ori nisuin-ţele de independenţă ale Bulgariloră şi mulţă-mesce patrioţiloru bulgari pentru eroicele loră opintiri spre a’şl păstra acâstă independenţă; vor-besce de încrederea în puterea de viâţă a popo-rălui bulgară. Este dâr ună succesă ală bărbaţiloră de stată bulgari, cari au luptată pentru independenţă, ce-lă anunţă principele Ferdinand I în procia-maţiunea sa. Atâta e de ajunsă spre a caracterisa situa ţiunea noului principe faţă cu Rusia. Protestulă guvernului din Petersburgă în contra alegerei şi suirei pe tronă a prinţului Ferdinand nu este decâtă o consecinţă logică a fapteloră petrecute, şi aşa amă fi ajunsă „în pace" ârăşî la acelă punctă, unde se aflau lucrurile în vâra anului trecţită, când prinţulă Alexandru dc Battenberg s’a întorsă, după detronare, îndărătă în Bulgaria. Tâte (ferele rusescl au începută din nou a reclama luarea de paşi energici din partea guvernului rusescă şi din nou emigranţii bulgari au pornită agitaţiuni formale cu scopă de a răsturna şi pe noulă principe bulgară. Abia şî-a făcută intrarea sa în Bulgaria, şi âtă că şi principelui Ferdinand I îi stau în cale o mulţime de pedecî şi-lă aştâptă mulţime de greutăţi. Se vorbesce multă de înclinarea ce ară avâ-o Anglia, Austria şi Italia de a re-cunâsce pe noulă principe. Se (fice, că chiar şi Turcia ar fi gata a-lu recunâsce, dâcă ar merge numai după voia ei. Dâr nu le dă mâna numiteloră puteri de a păşi pe faţă în favârea nouei stări de lucruri în Bulgaria, ci îşi îmbracă dorinţele loră în nisce clausule, cari ne spună cu alte cuvinte că, de-ârece puterile nu potă ajunge nicl-decum la o înţelegere, Bulgarii trebue să-şî ajute şi de aci înainte ei singuri, fără concursulă loră, ală pu-teriloră. Trebue că s’au pusă pe gânduri diplomaţii stateloră europene şi în urma declarării, ce o face Rusia în nota sa de protestare, că dâcă una sâu mai multe puteri ară recunâsce pe prinţulă Ferdinand de principe ală Bulgariei, Rusia n’ar mai considera tractatulă din Berlină ca fiindă în vigâre, Nu le-ară păsa nimică mareloră puteri de acâstă ameninţare, dâcă ar fi unite între sine. Dâr ce să facă, dâcă chiar şi organulă cancelarului Bismarck se’ntârce acum în contra prinţului de Coburg şi declară proclamaţia lui ca o ruptură a tractatului din Berlină. Puterile potă continua şi mai departe cu acestă jocă de-a baba ârba; dâr ceea ce în mij-loculă tuturoră încurcăturiloră este mai îmbucu-rătoră: Bulgarii mergă înainte, fără a mai aş tepta ajutorulă puteriloră. Unde va eşi lucrulă, Dumnezeu scie; noi însă le dorimă Bulgariloră ca să se ’mplinâscă dorinţa noului loră prinţă, care ’şî-a încheiată proclamaţia cu cuvintele: Zivila Bulgaria slobodna i nezavisima! (Trăiască Bulgaria liberă şi independentă.) Vorbirea lui Salisbury. Ni-s’a comunicată (filele acestea pe cale telegrafică, că în curândă ministrulă-preşedinte englesă Iordulă Salisbury va ţină o interesantă vorbire. Acestă vorbire a şi ţinut’o la ună banchetă ală lordului majoră şi a atinsă în ea cestiunea irlandeză, afacerile esteriâre, cestiunea egiptână şi situaţiunoa eu-ropâmâ. In privinţa Irlandei 4‘se Salisbury, că guvernulO a lucrată şi parlamentulă a primită legea, care are de scopă a împedeca crimele organisate. Avendă guvernulă puteri la disposiţiune, elă e responsabila pentru manţi-nerea ordinei. Dâr să nu s’aştepte îndată resultate magice. Stările din Irlanda suntă urmarea lipsei de bunăstare şi prosperare. Numai fiindă o bună-stare mai mare şi mai generală în Irlanda, se voră stabili raporturi mai cordiale intre Anglia şi între insula soră. Trecândă la afacerile esterne, oratorulă fe licită ţâra pentru înlăturarea diferenţeloră ce esistau între Anglia şi Rusia în privinţa graniţei afgane. E o greşâlă a crede că acesta s’a obţinută prin mari jertfe din partea Angliei. O mai eftină regulare nu se putea pune la cale. E de sperată, că guvernele Angliei şi Rusiei voră fi însufleţite în viitoră de înţeleptele cuvinte ale lordului Beaconsfield, că în Asia e spaţiu destulă pentru Rusia şi Anglia. Despre cestiunea egiptână (|ice: .Anglia are îndatoriri faţă cu Egiptulă. După ce amă înăbuşită revolta, nu puteamă lăsa ţâra jertfă vre-unei răsvrătirî interne şi invasiunei vre-unei puteri agresive. Presenţa trupeloră englese în Egiptă p6te să nu placă unoră Musulmani şi pâte şi unoră Creştini, Amă făcută oferte întinse guvernului turcescă, ca să-i înduplecămă a primi o convenţiune, care sâ ne pună în stare a ne împlini îndatoririle fără a mai lăsa multă timpă trupele nâstre în Egiptă. Nesuccesulă convenţiunei însă nu ne deslegă de îndatoririle nâstre faţă cu poporulă egiptenă. înainte de a-lfi deşerta trupele nâstre Egiptulă trebue sâ fiă asigurată îndeajunsă contra oricărei răsvrătirî interne şi oricărui atacă din afară. Şederea nâstră în acâstă ţâră ofere cele mai mari avantage pentru ea. Se pună base late, tari unei viitâre bune-stărî naţionale; e necesară deci, ca ţâra să stea sub ocrotirea nâstră încă câtva timpă. Ocu-paţiunea nu ne ofere nouă nici ună avantagiu nemijlocită ; ea isvoresce numai din inspiraţiunile filantropiei şi umanităţii*. Vorbindă apoi despre situaţiunea europână, (Jice că ună răsboiu pe continentulă europână ar fi cea mai grozavă nenorocire ce se pâte cugeta. „In tâmna trecută era causă a ne teme de o astfelă de nenorocire, Bărbaţi, cari suntă bine versaţi în afacerile europene, credeau că pacea europână atârnă de ună firă, dâr nu cutezau a profeţi, a încerca să predică ce pote ascunde destinulă in sinulă său, ori a depreţia periculele ce continuu le oferă pasiunlie iritate şi uriaşele înarmări, cu tâte astea eu potă tjice că, după tâte calculele omenesc!, pericululă a trecuta şi d-ta, Mylord, poţi spera, că Mayo-ratulă ţi-lă vei termina într’ună timpă de cea mii adâncă pace europână". Fi-va esactă calcululă lui Salisbury? Nu se pâte sci, căci şi calcululă lui e ună calculă omenes ă. Pressa rusă şi prinţnlft de Coburg. .Nowoje Wremja* (Jice că pasulă pripită ală prinţului se va termina prin decepţiuni şi neplăceri. Sosirea lui în Bulgaria nu va aduce nici o soluţiune şi nu va putâ' nici măcară să silâscă pe Rusia să facă o decla-raţiune. Rusia va ignora pură şi simplu acâstă comediă politică, care se jâcă în Târnova. Călătoria prinţului, proclamarea lui ca Domnitor ală Bulgariei, otărîrile pseudo-Sobraniei, tâte acestea în Petersburgă suntă considerate ca nule şi neavenite, fiindă ilegale şi în contra stipula-ţiuniloră tratatului din Berlină, ţ)iarulă menţionată speră că şi celelalte puteri voră urma esemplulă dată de Rusia, căci orl-ce pasă întreprinsă de ele în defavârea ei ar fi o violare a tratatului din Berlină, care ar libera şi pe Rusia de îndatoririle luate când l’a subsemnată. Prinţulă Ferdinand jâce-şl după placă în Târnova sâu Sofia ro-lulă său de prinţă ală Bulgariei. Rusia nu ’i va face greutăţi materiale chiar şi pentru motivulă, că intrâgă acâstă afacere nu va mai dura multă. Bulgaria e o ţâră vasală, Domnitorulă ei are nevoie de învestitura Sultanului şi acâsta nu va putâ-o obţinâ prinţulă de Coburg fiindă că Turcia scie că Rusia n’ar consimţi. „Petersburgsky Wjedomosti“ cfioe că Europa nu trebue să uite. că Battenbergulă numai prin puterniculă cuvântă ală Rusiei a fostă răsturnată fără ameninţări şi fără să scotă sabia din tâcă. Pentru înlăturarea Iui Coburg ajunge tăcerea Rusiei. Nimeni nu pâte fi prinţă ală Bulgariei fără să fiă amică ală Rusiei. PROCLAMAŢIA PRINCIPELUI FERDINAND DE COBURG. Prinţulfi Ferdinand de Coburg, după ce a depusă în Târnova jurământul^ pe constituţiunea bulgară, a dată cătră poporulă bulgară următârea proclamaţi une: Noi, Ferdinand întâiu, din graţia lui Dumnezeu şi prin voinţa poporului principe ală Bulgariei! In momentulă sărbătorescă, în care Noi amă depusă marei adunări naţionale în vechia capitală bulgară jurămânlulă, vesti mă multă iubitului nostru poporă, că amă luată în mână regimulă ţării şi că o vomă guverna după cons'ituţiune spre gloria, mărirea şi desvoltarea ei, pentru care ne vomă da tâte silinţele posibile şi vomă fi totdâuna gata a ne jertfi viâţa nâstrâ pentru fericirea ei. Suindu-ne pe vestitulă tronă ală Ţariloră bulgari, considerămă ca o sfântă datoriă a declara sincera nâstră mulţămită bravului poporă bulgară pentru încrederea sa ce nl-a dovedit’o prin alegerea nâstră ca principe ală Bulgariei, precum şi pentru inţelâpta şi patriotica sa atitudine în cursulă greleloră timpuri prin care a trecută ţâra. Eroicele opintiri ale naţiunei, pentru a’şî apăra independenţa, onorea şi interesele sale, i-au câştigată simpatia întregei lumi civilisate, şi i-au insuflată flăcăruia încredere în puterea ei de viâţă, care merită ună strălucită viitoră. Mulţămimă şi regenţiloră şi miniştriloră loră pentru inţelâpta şi fericita conducere a afaceriloră statului, prin care au putută apăra independenţa ţării nâstre în cele mai critice momente Deplină convinsă despre aceea, că poporulă nostru şi brava sa armată se voră grupa împrejurulu tronului nostru şi ne voră sprijini la tâte silinţele nâstre pentru fericirea patriei nostre, invocămă binecuvântarea lui Du*a-nedeu asupra tuturoră acţiuniloră nâstre. Trăiască Bulgaria liberă şi independentă! Semn. Ferdinand întâiu. înţelegerea anglo-rusă privit6re la Afganistan!!. »Pol. Korr.“ e informată din Petersburg că, după scirile cele mai nouă sosite acolo din Afganistană, domnia Khanului Abdurrahman e fârte ameninţată şi abia va mai dura multă timpă. Deârece indatoririle Angliei 'aţă cu Atganistanulă espiră, în casă când Abdurrahman e isgonită ori mâre, şi de altă parte deârece între Anglia şi Rusia s’a obţinută o înţelegere asupra Asiei cen- Nr. 172. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. trale, se crede că la o răsturnare a Khanului Abdurrah-man Anglia şi Rusia voră ocupa în înţelegere Afganistanulă. Acesta şi e adevărata destinaţiune a nu merăseloră trupe, ce le-a concentrată a^i Anglia la graniţa afganistană, pe când din erore s’a crecjutil, că acele trupe ar avă misiunea se ajute Khanalui Abdurrahtnan în casă de nevoiă contra duşmaniloră intern! şi esternî. Certă dualistica în Bticuresci. Amă împărtăşită în (Jdele acestea cetitoriloră noştri o scurtă dare de semă a „României44 despre neînţelegeri ce s’au ivită în sînulă casinului austro-ungară din Bu-curescî. A41 ne dă „Epoca44 amărunte asupra acestoră neînţelegeri, cari suntă forte caracteristice pentru raporturile ce esistă între Austriacî şi între Unguri, afle-se ei şi peste graniţă. £tâ ce ne spune »Epoca44: „Mai multe 4‘ar® au publicată, cari de cari scirî diferite despre o neînţelegere, ce ar esista între Unguri şi Austriacî, membrii casinului, conehi4endâ mai tote organele ndstre de pressă, că disolvarea casinului este iminentă. Rasaţi pe unele informaţiunî precise, suntemă astăzi în posiţiune a istorisi lectori loră noştri faptele astfelă, precum s’au petrecută, rămâindă ca fiă-care din noi să’şi facă idea cea mai nemerită despre amabilii noştri vecini, răsfoiaţî descendenţi ai lui Atila*. „Certa în familiâ, adică între Austriacî şi Unguri, isbucni în momentulă aducerei musicei militare, care de-lectâză publiculă bucureşteană în t6te serile în grădina casinului. Ungurii voiră cu orice preţă să se cânte în tote serile câte două ceardaşuri, pe câtă vreme Austriac ii, dreptă recunoştinţă cătră ţera ospitalieră, România, ceruseră ca pe lângă bucăţile clasice să se cânte celă puţină două bucăţi româneşti. Cei de pe urmă obţinură dreptate, cu tote scandalurile provocate de Unguri în grădina casinului bunăoră cu strigătele de EJjen la cântarea unui ceardaşă44. „Din acestă momentă vrajba între cetăţenii imperiului dualistă ajunse aşa de acută) îneâtO toţî membrii austriacî ai comitetului dădură demisiunile loră, rămâindă numai Ungurii şi câţi-va Polonesî şi Boemi în comitetă. De menţionată este, că tote lucrările necesare casinului, precum tapetată, clădirea unei bucătării şi localului de popiei etc. s’a efectuată de Unguri, membrii comitetului şi ală casinului, cu nisce preţuri exorbitante. După de-misiunea Austriaciloră din comitetulă casinului, ilegalităţile Unguriloră nu mai cunoşteau margini, injurii chiar la adresa casei împărătesei erau la ordinea dilei. strigăte de »trăiască Kossuth« nu erau ceva rară, veniturile casinului se duceau în ventă, în fine scumpii noştri vecini se credeau acasă la ei, in pustă, cu tote că majoritatea membriloră casinului se compune din Austriacî44. »Spre a pune capătă unei asemenea stări de lucruri, câţî-va bărbaţi de inimă din sînulă Austriaciloră luară afacerea în mână, şi în urma stăruinţei loră < omi-tetulă ungură-slavă, descompusă prin demisiunea Austria-ciloră, fii nevoită să ciori voce o adunare generală extraordinară, care avu locă in diua de 4 curentă st. n. »In urma unoră acusaţiunt sdrobitore ridicate de oposiţiunea austriacă contra Unguriloră, o majoritate iin-posantă dete ună votă de neîncredere comitetului, care pe dată îşi depuse demisiunea forţată, er nu voluntară, cum au anunţată diarele, alegenclu-se ună comitetă pro-visoriu în capă cu consululă generală austriacă, d. de Suzzara*. »Acestă comitetă a decisă, din prea multă delicateţă se vede, convocarea unei alte adunări generale es- FOILETONU. (30) ------ Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali. X. Cursa. — Decă este aşa, alergaţi iute la castelă şi luaţi o altă păreche de lopeţî Signora şi eu vomă aştepta aci. Gondolierulă sări numai deeâtă afară din luntre şi plecâ în fugă urmată de tovarăşulă seu, pe când Felice şi Veneţia se puseră pe banca, care înconjura ună castană bătrână de o miiă de ani. Veneţia, râtjimată de trunchiulă bătrânului copacă, cu capulă pe senă, cu braţele atei nate, părea cufundată în nisce gânduri pe cari tenărulă patriciană nu cuteza să le întrerupă. Pe de altă parte Felice se uita înaintea sa incercândă să deosibescă, între azurulă cerului şi al-bulă lăptosă ală lacului, o liniă slsbă si inperceptibilă care trebuia să fiă pămentulă Lombardiei. Ună suspină ală Veneţiei îlă deştepta; înforse capulă şi vedu că logod nica lui plângea. — Dăr pentru ce plângi signora? o întrebă elu. — Plângă Veneţia, patrona mea iubită şi ilustră, pe care copii săi degeneraţi o ducă spre prăpastiă! răs punse Fiica Adriaticei. — Ce te face să crecjî astfelă de lucru, signora? — Unde mai este patriotismul ă acelora nobili Ve-neţiani, cari în timpă de mai bine de cinci sute de ani traordinare pe 4'ua de 11 (23) curentă, spre a se pro-cede la alegerea unui comitetă definitivă.44 „Ungurii văcjendu-se d’ocamdată bătuţi, au părăsită imediată atâtă casinulă câtă şi grădina, astfelă că astă4i mai poţi răsufla puţină, mai ve4î lume civilisată şi nu mai au4î strigătele sălbatice ale tagmei unguresc)44. „Ceea ce dovedeşte încă şi mai multă, cum judecă lumea acâstă afacere, este că din momentulă ce s’a aflată că Ungurii nu mai calcă casinulă, peste 30 de persbne, printre care mai mulţi ofîoerî români, s’au înscrisă ca membrii, fiă ordinari, fiă extraordinari ai casinului, »Ceea ce caracterisâză însă mai multă purtarea a-supritoriloră fraţiloră noştri de dincolo, este că, cu totulă contrariu afirmărei foiţei săseşti „Bukarester Tagblatt44, Ungurii nu voră lua parle la banchetulă care se dă în 4iua de 6 (18) curentă cu ocasiunea naşterei M. S. împăratului Austriei. In orî-ce casă 4*ua de H (23) curentă va decide, decă casinulă va rămâne austriacă seu ungurescă.44 SOIRILE ţ)ILEI. Hotelurile şi hanurile din Cluşiu suntă deja ocupate pentru timpulă şederei Maiestăţii Sale a-colo. Geioră ce caută adi camere câtă de simple, li se cere câte 20—40 fl. pe 4»- Streiniloră li se ia deci putinţa d’a visita Cluşiulă. —x— La 16 ale lunei acesteia se va inaugura în oraşulă Constanţa desvălirea statuei lui Ovidiu cu mare pompă. Primă.'ia locală va da ună banchetă cu acestă ocasiune şi sera se voră face iluminaţiunl, organisându-se şi pe mare o serată veneţiauă. Guvernulii va fi representată la acestă serbare de d. ministru Sturdza, scrie „Ro-mânulă." —x— Cursulă de industria de casă, destinată pentru învăţători, ce-lă voră ţine d-nii învăţători G. Mo-iană şi C. Muşlea în Braşovă, se începe la 7 Augusta st. v. şi va dura pănă la 31 Augustă. —x— In Crai o va, România, la ună inslitută privată de băeţi suntă de ocupată două locuri de pedagogi repeţi torî: unuia absolută de gimnasiu cu certificată de maturitate, care să cuno.-i-ă bine limba latină şi e-lină ; altulă absolventă aiă scdlei comerciale, de aseme nea cu certificată de maturitate, forte în limba franoesă, germană şi în matematică. Nici unulă să nu fiă mai tânără de 20 de ani. Voră ave să mediteze elev i a 4 clase liceali interiore din tote obiectele, să-i supravegheze în timpulă de recreaţiune şi peste nopte, şi să-i ţină în continuă disciplină, afară de orele 8—10 a. m. şi 2—4 p. m., care este timpvlă de scolă şi în care ambii pedagogi suntă liberi, copii fiindă la liceu. Sa-lară: provederea completă peste întregă anulă, cu locuinţă, mâncare şi spălată; afară de asta pentru 10 luni de scolă câte 80 lei pe lună, âr pentru 2 luni de vacanţă câte 40 lei pe lună însă numai decă respectivii pedagogi se voră obliga a rămână în funcţiune şi pentru anulă urmăloră. In casă de oualificaţiune inferiâră salarul ă se reduce. Cererile de informaţiunî pentru ocuparea acestoră posturi surită a se adresa d-lui profesoră şi directoră de liceu Ioană Fa ură, în Craiova, celă multă până la 16 Augustă st. v. —x— Calea ferată săcuiăscă se construesce repede. Precum află »E—K,« şinele suntă aşe4ate deja pănă Ia Cristurulă săcuescă. au făcută din Veneţia cea dinteiu împărăţiă din lume? A41, moravurile afemeiate pe cari le-au adusă din Orientă au enervată pe întrega veche nobilime, ai cărei străbuni făcuseră Republica Veneţiei aşa de puternică şi aşa de temută. Ah, signore Felice, aceea ce vâdă eu fără voia mea de câteva dile este durerosă pentru o inimă adevărată veneţiană. — Pentru ce signora! întrebă tânărulă pentru ca să 4i( ă ceva. Veneţia 4*^ cu mai multă aprindere: — Când vădă eu pe descendenţii familiiloră Moro sini, Bembo, Zozzi, Cornaro, Barozzi, — potă s’adaugă şi pe Badoer — ale tuturoră bărbaţiloră iluştri, cari, de cinci vâcuri, au ridicată aşa de sustt renumele Veneţiei ; când îi vădă aeji că nu mai au alte griji deeâtă să a-legă stofele cele mai scumpe pentru hainele loră, mâncările cele mai delicate, vinurile cele mai profumate pentru masa loră, când vădă tote acestea pierd0 orice speranţă de ţera mea. — 0 signora! astfelă de patriotismă ai d-ta? îţi blaslemî ţera / 4*se Felice, care începea să simţă colco-tindu-i în vine sângele străbuniloră săi. ■— Vai! — dise Veneţia — căderea Serenisimei Republici nu s’a apropiată pote încă, însă este sigură, să crt4i, Felice, decă nobilimea veneţiană nu se va hotărî fntr’o 4* bărbâtesce şi nu se va deştepta din a-morţela ticâlosă în care o vădă afundată. Ori câtă de stricată era de moravurile timpului său, Badoer se simţi mişcată de apostrofarea acesta violentă, aşa de ciudată in gura unei fete abia scăpată din schiţă. Mii de sentimente se luptau într’însulă. Era Cursulă specială pentru medici şcolari şi pro -fesorî de higienă la scdlele medii se va ţine dela 15 Septemvre pănă la 15 Decemvre a. c. la universitatea din Pesta. Petiţiunile de admitere la cursă se trimită până la 10 Septemvre n. la decanatulă facultăţii de medicină. —x — Dela 20 pănă la 23 Augustă voră fi întrunite în Ş i b i i u tote reuniunile săsesc! din Ardeală. Cu acâstă ocasiune se voră ţine conferinţe şi se voră da diferite petreceri. —x— Mâne, Joi, 6 (18) Augustă, se va serba în modă deosebită prin serviciu divină aniversarea 4’le> nascerei Mn-iestăţei Sale, er corpulu ofîcerescu cu ostaşii regimentului 2 de infanteriă întocmesce la 5 ore după amedi o frumâsâ petrecere la fântâna Popii (Honterusplatz) cu următorulă programă: Sosirea Şahului Persiei Khim-Klum Kham cu trenă separată, conductulă festivă : partea I. grupurile arteloră: doi herol4î pe cai anunţând ă conductulă diferiteloră grupuri de arte ş meserii: clu-bulă cântăreţiloră unguri „Arion", pictorii, lustruitorii, văpsitorii, şi alţi mânjitori, actori, comedianţi, »Thalia« pe ună cară trasă de trei zebre, comedia divină, sculptori, olari, zidari şi alte suflete impetrite, reuniunea germană de cântări „Vindobona*, poeţi, scriitori, Ziarişti, d. Kikeriki, divina „Venus44 într’ună cară trasă de şâse Arabi electrici, trigemenii siamezi, Chinezulă uriaşă „Hercule44 dela băile Erculane, elefantulă uriaşă din Bor-neu condusă de 2 Negri; partea II: grupurile artelor libere plastice: arta bucătăriei, jucători de cărţi, pungaşi, ca cămătari, efractorl, defraudatori şi alţi 6menî cinstiţi; partea III: comerţulă: confederaţiunea cântăreţiloră români, »Mercur44 pe ună cară festivă dă publicului cele mai fine lucruri jumătate degeaba; partea IV: meseria: coşarii (urluierii), brutarii, cismarii şi croitorii lucrândă â la minute cele mai de modă ghete şi haine, tinichigii, căldărari, sîrmarî şi perieri; partea V: industria; turnătoria de tunuri a lui Krupp, diverşi cavaleri de industria; partea VI: naţionalităţile; Unguri, Germani, Români, Jidovi, Ţigani, în costumele naţionale. Ca încheiere suntă jocuri festive; cântece naţionale ungurescl şi ceardaşă în costumă naţională, »Kuni-bert şi Adelgunde" tragi-comediă esecutată de cei mai vestiţi trage4i din presinte şi viitoră, cântece naţionale germane şi landler (joeft naţională germană) în costumă naţională, o melodramă, ună representantă ală unui erou din evulu mediu, cântece şi danţurl românescî in costumă naţionala, cea mai mare menageriă din lume, musică, fugă, saltă etc. pe întrecere. La fine diferite jocuri eseculate de ostaşii regimentului. Ampoiţa, în 13 (1) Augustă 1887. Singurulă terenă râmasii pentru activitatea poporului română şi a clasei Iui inteligente din Ardeală este celă bisericescă -şcolară şi terenulă Associaţiunei transilvane pentru cultura română şi literatura poporului română. Ambe instituţiuni suntă prin aşe46mântulă loră atâlă de avantagiâse pentru fericirea unui poporă, în-câtă mă cuprinde mirare cum -ă clasa nâstră inteligentă nu a cuprinsă idea salutară, ca pe terenele aceste sfi-şl desvâlte cu t6iă virtutea puterile sale în unire sufletescă şi concordiă. Oricare poporă pusă Ia adâ postă de cătră puterea lumescă caută să-şî oţelăscâ puterile, să şî rediee popo-rulă la cultură, ca prin dobândire de puteri nouă şi de valâre morală şi materială să-şi redobândescă posiţiunea încă prea tânără, avea inimă prea generosă pentru ca să nu-lă misce adânc i vorbele Veneţiei. Felice însâ nu vrea se părâsescă fără ună simulacru de apărare a-cele maxime şi moravuri uşore în cari adormise pănă atunci tinereţea lui trîndavă. — Signora, eşti prea aspră pentru ună modă d’a trăi, care păte că nu este deeâtă opera unei lungi civilizaţii ! 4ise elă în slîrşitn. — Civilisaţia! răspunse fata că o adevărată aprin dere, civilisaţia stă în a îndulci moravurile, er a nu le strica! — O signora! — A le enerva, decă vrâi. Cuteză, mă rogă, sâ 4ici că sunteţi ună poporă virilă, voi, cari încredinfaţî unoră omeni plătiţi grija d’a comanda armatele vostre! Civilisaţia! 4’ceai admeori. Civilisaţia trebue să ridice, să sprijine, s’ajute pe cei slabi, pe umili şi pe cei mief, însă trebue să exaiteze pe cei mari pentru a-i manţinâ în demnitatea rangului loră şi să le inspire acelă entu-siasmu, decă vrei, care permite să devotezi viâţa pentru serviţiulă Statului în locă să ţi o petreci în plăceri tică-ldse. Ah, decă aşî fi eu bărbată!.... , — Ce ai face signora ? — Deşi în Veneţia nu este obiceiu, a’şî încinge sabia, a’şi ridioa trupe pentru ca să mă ducă să apâră Republica ori unde ar fi trebuinţă; in Morea la care rîmnesce Turculă, în Candia pe care vrea s’o înhaţe, în Milană, unde posiţiile cucerite de Francesco Foseari suniă de pe acum amerinţate. — Insă nu sunt deeâtă o fe-meiăl 4>se Veneţia descurajată. Felice Badoer ascultase pe fiica Adriaticei Intr’o Nr. 172. GAZETA TRANSIVLANIEI. 1887. unui poporil ca influintă, de care să ţină sâmă ceilalţi streini de noi şi pismaşî ai progresului nostru. T6te poporele cari aifî suntd mari şi tari numai prin marala creştină, prin cultură şi prin con cord iă s’au aventatd !a posiţiunea ce o au. Suntd de convingere că şi între noi esistă dorinţa de a câştiga putere şi de a ne asigura esistenţa naţiunei n6stre, însă mă dore că cei mai mulţi la noi se mulţămescd cu credinţa fără fapte, şi doruld lord este simplu o amăgire propriă, ne-Defolosindu-şî puterea intelectuală în lupta comună pentru progresulQ poporului romântl. Este fdrte îndreptăţită întrebarea, că ce folosii are poporulQ româna din jurulO nostru de-o grămadă de inteligenţi de totă trăpta, când individii rămânQ separaţi şi încarcă sarcina pe unii puţini mai zeloşi şi mai cu inimă pentru progresulQ Românului? Ideile de mai susQ mă cuprinseră când mă aflam tn mijloculQ adunărei sub-despărţământului VIII alft As-sociaţiunei transilvane române în comuna MeteşQ pe Ampoiu. O mică ceată de 12 inteligenţi şi puţind poporii la numărd ca 200 se aflară la acea adunare. In frunte ca directorele despărţământului, I. P i p o ş d, se presen-tară la adunarea despărţământului d. protopr. Alis. Tor-dâşanu, adv. Rubiud Patiţia, Mateiu Ni cola ca membrii ai subcomitetului. Ca decoraţiă se presentâ solgăbirăulă Konz din [ghiu cu doi gendarml. Adunarea generală decurse în ordine esemplară şi se aduseră conclusele recerute de programuld adu-oărei. După ce actuaruld îşi fini raportuld său, când privii în jurd de mine vă(|ui cumcă din mulţimea plugari-lorfi dispăruseră mai mulţi, p6te chiar de gr6za solgăbi-rgului şi a gendarmilord. Solgăbirăuld, cunoscută nouă ca und nemilosd şi nepretind poporului nostru, se uita cruntd ascultândd la cele ce se vorbiau Acesta a fostd causa principală că secerişuld aşteptata de măreţulQ scopd ald Associaţiunei transilvane du a corespunsd aşteptărei şi decă und bravd proprietarii din comuna nostră Ampoiţa, Georgiu Lascu, nu se îDscria ca membru ordinara pe vieţă şi nu solvea tacsa - sumele intrate ard fi fostd numai o ironiă a institu-liuiiei salutare. E cam de obiceiu la noi acea plecare, a porni la lucrare cu ideia că se faed tute de sine, şi puţini se gândescd, că la întreprinderea causelord mari se cerd puterv şi concursă câtd de mare. Preoţimea nostră e cam pre blajină, este descu-ragiată, eră poporuld peste măsură suptd şi prigonitd din partea oficielord politice, fără ca cei lâptaţ! cu pâne ro-mânes'. ă la studii, acjl, în timpuri grele, să şî dovedescă in concordiă şi cu zeld semţămentuld pentru progresulQ roinânesed. Unde sunteţi cei eu învăţătura de dreptd, şi unde este tinerimea şcolară la ocasiunî de aceste ? Sâu vă ruşinaţi de sângele vostru? Ar fi pre mare lovitură pentru und popord, care a jertfitd totd pentru voi ca la timpd de periculd săi fiţi radiind. Certele mici personale nu trebue şi nici nu suntd la locd a escusa pe negligenţii noştrii inteligenţi la astfeld de ocasiunî, de ârece nepăsarea în acest d casd devine păcatd. Nu mă adresezd cu aceste ale mele cuvinte cătră cei Intraţi în castre străine, ci le spun acelora cari mai voicsc a fi priviţi şi consideraţi de Români. Dâcă nu voiţi a fi solidari pentru progresulQ poporului romănd — trebue să şi aveţi cdragiuld a nu mai seduce poporuld cu litiu români* purtată numai pentru interesulă propriu, dela care v’aţî fâcutd starea ce-o posedeţl. tulburare mare. Deodată’i scăpărară ochii, luă mâna logodnicei şi i (Jise: — O femeiă! cjicî că nu eşti decâtd o femeiâl ţ)i mai bine că eşti inspiraţia, credinţa, entusiasmuld, totu ce este nobild şi totd ce este mare! Oh, scumpă, scumpă Veneţiă, mulţămită d-tale, ce bărbatd nou am să a-jungfl! Vorbele d-tale suntd scrise colea cu litere de focd, întocmai ca spirituld dumnecjeescd care se scobora In limbi de focd peste Apostoli. Vei fi capuld care concepe şi eu voiu fi braţuld care execută, Egeria este und simbold. Pentru ce n’ai fi Egeria unui nou Numa Pompiliu, a bietului Felice Badoer regenerată? Roluld acesta m’ar ispiti! răspunse Veneţia zîm- bindd. — Primeşte-ld dâr, iubita mea şi dă’mî o părticică din inima d-tale în schimba. — 0 vei ave întregă, decă vei ajunge într’adevărd omuld ce promiţi să fi! Veneţia. In momentula acesta gondolierii podestatului se’n-torseră fiăcare cu câte o lopată pe umărd. Amândoi săriră iute în luntre şi o întorseră astfeld ca logodnicii să se potă îmbarca. îndată ce se aşezară pe frumosuld covord de Smyrna,|lopeţile începură a bate apa şi luntrea porni repede şi uşâră, trăgândd brazda ei luminosă în apele lacului pe care lumina ratjelord lunii ild arăta nemişcatd şi sclipiciosd, ca o oglindă de oţeld. Emoţiunile prea prelungite nu-i plăceau firei lui Felice Badoer. De aceea, cu iotă seriositatea convorbirei re avusese cu logodnica sa, se înveseli ârăşî numai de-câtd şi arătândd Veneţiei pe Pietro, care şedea pe ban- Sunt und omd simplu luptâtord insă nu potd privi cu nepăsare la purtarea multora din inteliginla nâs-tră, a cărord membrii nici la asemmî ocasiunî solemne nu se află îndemnaţi a concurge la lucrarea comună. Ruşine peste egoi.smuld acestora. Trifond. Agricultura în Germania. O escursiune agricolă făcută laj Rosalii 1884 în provincia Sacsonia. Ocnele şi industria dela Stassfurt. (Urmare.) Cumcă în adevărd aceste enorme sacrificii băneşti şi aceste preeauţiunî nu suntd superflue ne arată casuld ocnei dela Wielicka şi cu deosebire ald celei dela Aschers-leben. Cea din urmă a fostd pe neaşteptate năpădită de apă şi tote încercările de a-o împedeca seu a-o sc6te au rămasd zadarnice, încâtd societatea în cele din urmă fu constrînsă să-o părâsescă şi să sape o altă gaură. Cele două maşini de aburd dela gură învertesed nisce r6te, pe a cărord fuse se află und otgonă — o funiă grosă — de ţeld său drotd, er capetele otgonului atârnă în josd şi pe fiă-care capătd se află câte 3 dulapuri, în cari încape câte und vagonO de sare seu câte 4 persone. După ce fiă-care din noi îşi aprinse mica candelă de uleiu, ce primisemQ dela mineri pentru a pute vede în întune-reculQ ocnelord, intrarămd câte 4 persâne într’und du-lapd. îndată ce und dulapQ era plind, se închidea uşa, şi se ridica în susd ca în loculd lui să vie şi umple ald doilea, şi apoi ald treilea. Când tote dulapurile erau o-cupate se dete avisuld în josd, la care răspumjândd d’a-colo îă linia e liberă, îndată ne puseră în mişcare: candelele din mâni său de pe pălării licuriau puţinteld, er încolo o întunecime grozavă, o frecare şi roşnăire a fâ-relord dela dulapuri, puţină tremurare din piciâre, şi în 3 minute ne şi aflamd deja în ald 4-lea etagiu ald ocnei, la o adâncime de 1040 urme. Aci aşteptarămd sosirea unui ald doilea transporta, ca să ne strîngemd cu toţii, şi apoi und funcţionara ne conduse prin întregd etagiuld acela, de o întindere de 2 chilometrii. Acolo pentru că-ratulQ sărei dela diferite puncte ale ocnei era aşedată o cale ferată transportabilă, care în genere a dobândita acum o mare aplicare la totd felulQ de întreprinderi industriale şi economice mai mari, unde este multd de căratd, deorece căratuld cu ele este cu multd mai ieftind decâtd cu vitele. Orî încătrău ţinei candela vedâi numai stâncă de sare şi amestecăturile ci de diferite culori, âr încolo o întunecime grozavă şi o tăcere profundă; numai und mied părăuţd cu murmuruld său conturba liniştea cea de morte, ce domnea în t6te părţile şi bubuiturile şi sguduiturile de dinamită şi ârbă de puşcă, cu cari sfă-rîrnau stâncile de sare în caturile de josd şi susd, ’ţi a-duceau aminte de vieţă. După ce ne-amd plimbatd în destuld pe acele cariere lungi şi obositore, şi ne-amd luata diferite probe de sare, ne-amd întorsd ârăşî la gura ocnei, ca d’acolo să ne ridice în susd şi să ne scătă erăşl la lumină. Und transporta se ridică în susd, ald doilea cu profesorala suntemd gata de plecare, când calculândd numărulQ ce-iord presenţî, vedemd că lipsesod, calculămd din nou, ii srigătnd cu numele şi ne esd numai 15, pe când la intrare amd fostd 17 inşi, deci 2 inşi s’au rătăcita decă nu s va fi întâmplata altă nenorocire cu dânşii. îngrijirea şi temerea profesorului şi a nostră era mare şi cu dreptd cuvânta, căci avea motivd, deci eşimd erăşl din dulapuri, mergemd din nou prin acâstă carieră, pe unde venisemd ca să-i câutămd, să vedemd unde suntd şi ce li-s’a întâmplata de au rămasd de noi. Spre norocire însă în- ca’i de lopătard şi căruia i se cjărea câte odată obrazu-i uscatd cu t6tă gluga de pescard ce purta pe capd, Felice se Felice arătândd p’ald doilea vîslaşd. Alu doilea vîslaşd îşi trase mai multu gluga pe ochi când au^î vorbele acestea. — Hei! omule, nu cumva tu eşti sergentuld Bar-tolomeo? cjise tînărulQ patriciaud. — Nu, stăpâne, sunt fratele sergentului Bartolomeo! răspunse gondolieruld. — Ah, Bartolomeo este fratele tău 1 Ei bine, băete, tu eşti şi mai uritd decâtd eld. Nu-i adevărata, signora? — Lasă-ld pe bietuld omd în pace şi mai bine să privimQ spectacoluld minunata ce avemd înaintea ochi lord 1 răspunse Veneţia arătândd cu mâna peste valuri, pe când ochii i se rătăceau în miile de stele cari pătrundeau azuruld cerului. Făcuseră jumătate drumuld care despărţea Isola Bella de uscatd. In mijloculQ lacului începea să se dă-rescă o luntre care părea părăsită: n’avea pânză şi nu se zărea nimeni pe bordd. Cu t6te acestea se părea in-vederatd lucru că o ţinea în locd o ancoră, fundd-că vântuld, care se mai răcise de câte va minute, o legăna fără s’o gonescă înaintea lui. (Va urma.) dată sosiră şi ei: unuia dintr’ânşii fusese mai nainte funcţionara de mine, băiaşQ, şi nu se putea dâr aşa lesne rătăci prin ocne; ei se intârcjiaseră numai abâtându-se puţind din cale, pentru a-şî căuta şi alege nisce bucăţi de sare mai frumose. Deci cu toţii veseli, că i-amd gă-sitd, intrarămd din nou în dulapuri, şi ne puseră în mişcare; erăşl aceld întunerecd der mai puţină tremurare din pieidre şi peste 3 minute puturămd ârăşî saluta lumina sârelui, celui dătătord de viâţă. Straturile de sare se întindd pe und terend de mai multe mile pătrate cuprincjendd în sine şi pe ocnele dela StassfurtulQ nou, Ludurgshall, Leopoldshall, Wester-egeln şi Aschersleben, dâr în partea acesta ocnele se întindă pe sub oraşuld întregd, care e ameninţata a cădâ odată fără veste în abisuld pregătita. Deja de acum în urma cutremurilord şi sguduiturilord din ocnă causate prin esplosiunî de earbă de puşcă şi de dinamită mai multe edificii din oraşd căpătaseră crepăturî considerabile, încâtd orî-ce locuire în ele e imposibilă şi statuia este constrînsd să esproprjeze pe proprietari. Noi visi-tândd şi pe aceste, ca probă cât se pote abusa de punga altuia, fiă chiar şi a statului, ne-au arătata o mică căs-cioră veche, dorovăită şi întunecosă, care abia era vrednică 2000 mărci, totuşi fiinda-că în urma sguduiturilord şi esplosiunilord din ocne capătândă şi ea nisce crepăturî însemnate, şi fiindd statuia constrînsd să o cumpere, pioprietaruld ei a pretinsd o despăgubire numai de 18,000 mărcii! De sine se înţelege, că statuld nevoindd să audă de o pretenţiune aşa de esagerată, eld i-a intentata pro-cesâ. Resultatuld încă nu se putea sci. Decă însă direcţiunea ocnelord va continua în acelaşi modd cu esploa-tarea ca pănă acum, şi nu va lua alte precauţinî, e de temutd că într’o ndpte întregd oraşuld se va prebuşi în adâncime (Va urma.) Raportu poliţienescu. Eri (^ilernld George Petri a-flându-se în stare de betiă, a căzuta de pe stelagiulâ turnului celui mied dela biserica Sf. Niculae din Prundd, fără însă a se răni greu. A(Jî înainte de amâ(Jî, servitorea Szabo Vero fd arestată şi predată judecătoriei penale pentru lăpădarea fătului cu intenţiune. Dare de stimă, asupra, contribuiriloru incurse în favorulu scâlei românesc), gr. cat. din Lăpusulu ungur eseu. (Urmare.) 3j Pe lista Nr. 3, din Cluşiu. Prin colecta d-nului preotd Ioana Tâtard: II. Sa Alesandru Buhăţield 1 fl., d-nii: luliu Coroianu 2 fl., Dr. Gregoriu Silaşi 50 cr., N. N. 50 cr., Gavrild Popd 50 cr., Gregoriu Crişand 20 cr., Alesandru Tatard 1 fl., d-na Maria Cinca 20 cr., B. Podâbă 1 fl, N. N. 20 cr., d-na Mastaneasa n. Popd 20 cr., Gavrilă Crişand 20 cr., Ioand Popii 1 fl., V. Al-maşianu 1 fl., Iacobd Gerber 1 fl., Catarina Popd 1 fl., Ioand Petrand 1 fl., Ioand Tatard 1 fl., Ilie Căpuşianu 50 cr., Unuld din cei mulţi 43 cr. Suma 14 fl. 43 cr. 4) Lista Nr. 4, din Rodna vechiă. Prin colecta d-lui I. Popd Reteganuld: Pant. Domide, căpitand 1 fl., Dionisiu Logind 20 cr., loanO Costantind 20 cr., I. Popd Reteganuld 20 cr, şi spesele poştali. Suma 1 fl. 70 cr. Contribuirile primite prin listele pănă aci înşirate f.icd 122 fl. 13 cr. Amd mai primitd apoi: 5) Pe lista Nr. 1, din Groşii, dela d-ld preotd Ni-colau Popd junior 1 fl. 6) Pe lista Nr. 8 din Baiuţiu, dela d-ld Demetriu Dragoşm 2 fl. 7) Pe lista Nr. 10. Prin colecta d-lui Eliă Cen-tea, preotd în Chiuescî • Eliă Centea 50 cr., Comuna bisericâscă gr. cat. Chiuescî 40 cr., Comuna bisericăscă gr. cat. Rugaşiescî 50 cr., Gavrild Ladord, preotQ 50 cr., Comuna bisericâscă gr. or. din Chiuescî 50 cr., Ana China, m6şă diplomată 20 cr., Atanasiu Georgiu, învăţ. 50 cr., Comuna bisericâscă gr. cat. Strimbuld 50 cr., Georgiu Cupşia, preotd 40 cr., Gavrild Sleamu not. cerc. 50 cr., Arsente Ciceu, jude comunala 50 cr. Suma 5 fl. 8) Pe lista Nr. 11. Prin colecta d-lui Va sil iu Muşte, vice-prot. în Lăpuşuld unguresed: Ioand Muşte, proprietara 1 fl., Alb;si Kâroly 10 cr., N. Cosma 1 fl., Săra Donat 20 cr., V. Câmpianu 50 cr., Takâcs Kâroly 10 cr., Bonne Isfvân 20 cr., Nagy Lajos 20 cr., Butuza Jânos 20 cr., Vasiliu Raţd 20 cr., Gaman Gyorgy sz. vigy. 10 cr., Fucks Izsak 1 fl., Furst Samu 20 cr. (Va urma.) SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) PESTA, 17 Augusta. — Regele Serbiei a sositu asără aci şi plăcă la Baden cu Regina care sosesce adî după ametji. BERLINtJ, 17 Augustd. — „Nordd. Allg. Ztg.“ <|ice eă recenta proclamaţiune a prinţului de Coburg este o întărită călcare a dreptului tractateloru, în faţa căreia poporuld bulgarO şi conducătorii săi nu potu aştepta nici o simpa-uiă din partea puterilorâ europene, care dorescu jacea. Editord: Iacobd Mureşianu. Redactord responsabila: Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 172. GAZETA TRANSILVANIEI. 188 7. OswaJt la burse, de Viecs. din 16 Augustă st. n. 1887. Rentă de aură 5°/0 . , . 100 60 Rentă de hârtiâ 5°/0 . . 87.40 Imprumutulă căiloră ferate ungare...............150.50 Amortisarea datoriei căilor fl ferate de ostil ung. (1-nia emisiune) . . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) .... Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung (B-a emisiune) .... Bonuri rurale ungare . . Bonuri cu ci. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă..................104 25 Bonuri cu cl. de sortare 104.25 Bonuri rurale transilvane 104 40 98 20 114 -104.50 Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de vină ung..............100.50 Imprumutulă cu premiu ung....................121 50 Losurile pentru regutarea Tisei şi Segedinului . 124 50 Renta de hărtiă austriacă 81 50 Renta de arg. austr. . . 82 80 Renta de aură austr. . . 112 25 Losurile din 1860 . . . 1.85 70 Acţiunile băncel austro- ungare................ 885 — Act. băncel de credită ung. 288.75 Act. băncel de credită austr.282.30 Argintulă —. — Gal b ini împărătesei .............5 96 Napoleen-d’ort .... 9.96 Mărci 100 îrnp. germ. . . 61 77 Londra 10 Livres ster linge 125.85 Bursa de Bucuresd. Cota oficială dela 8 Augusto st. v. Cump. Renta română (5°0). . 92— Renta rom. amort. (5°/0) • 94 Vs » convert. (6°/0) • . 89— împr. oraş. Buc. (20 fr.) 34Va Credit fonc. rural (7°/0) . . 104Va •n ?» (5°/o) • 891/a » » urban (7 °/01 . . 103 ®/4 * (6°/0) • - 93»/, » (B°/0) • * 87Va Banca naţională a României 500 Lei------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- « * * Naţională AurO contra bilete de bancă . Bancnote austriace contra aură. 14.Va 2.01 1887. vând. 92Va 95Va 891/a 36— 10BV* 90 V 4 1081/. 94 V. 87— 15.Va 2.02 Cursulu pieţei Braşovu din 17 Augustă st. n. 1887. Bancnote românesc! . . Argint românesc .... Napoleon-d’ori........... Lire turcescl................. Imperiali..................... Galbeni....................... Scrisurile fonc. * Albina» 6#/o 5°/o Ruble RusescI DiscontulO Cump. 8.59 Vând, 86 » 8.55 8.6 . » 9.94 * IOC * 11.20 » 11,2 * 10.20 » 10.21 . » 5.90 » 5,2’ 1 O * • 102,- st CD 00 1 - 99,- » 108.— 7—10°/9 pe » ană. 109’i Carne eftină. Incepemlii cu diua de 4 (16) Augustă a. c. se vinde la subscrisulfl: Carnea de vită 1 Kii. 32 cr. Carnea de porcu 1 Kil. 38 cr. ŞTEFAN BURETEA, f 7 Strada "teatrului Nr. 7. sub podulQ batuşilorO. (Avisu d-loru abonaţii Rugămii pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulu mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită cjiarulft nostru până acuma. Domnii ce se aboneză din nou s6 binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. D6că se iveseft iregularităţi la primirea 4iaru^ui onor. abonaţi suntii rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtu depinde dela noi, să se delătureze. ADMINISTR. „GAZ. 1BANSU ABONAMENTE la „§azeta Transilvaniei se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai u prin mandate poştale. Adresele ne rugămu a ni se trimite esactâ arătându-s! şi posta ultimă. Preţulu abonamentului este: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni......... . 3 fl. — „ ş6se luni............6 fl. — „ unii ană.............12 fl. — Pentru România şi străinătate: „ pe trei luni...........10 franci „ ş6se luni.............20 ,, „ ună ană...............40 ,, Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei." • m m m m m m m m • # # # m m # # Publicaţinnile „CANCELARIEI NEGRUŢIU GHERLA — SZ.UJVAR. AMICULU FAMILIEI. piară bcdeSrbficQ şi enciclo-pedicQ-literarG cu ilustraţium, CursulQ XI. — Apare în 1 şi 15 di a lunei în numeri de câte l1/a—2Va c6!e cu ilustraţiuni frumdse; şi publică articlii sociali, poe-siă, nuvele; romanurî, suveniri de călătorie* ş. a. — Mai departe tracteză cestiunî literare şi scientifice, cu rellesiune le cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune vieţa socială a RomânilorQ de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiuni din patriă şi străinătate ; şi prin umorii dulce şi satiră alăsă nisuesce a face câte o oră plăcută familiei strivite de grijele vieţei; şi peste totft nisuesce a întinde tuturoră indi-vi(JilorQ din familiă o petiecere nobilă şi instructivă. — PreţulQ de prenumeraţinne pe anulă întregQ e 4 fl. pentru România şi străinătate 10 franci — lei noi, plătibili şi în timbre poştali. PREOTUL ROMÂN. Revistă bisericescă, scolastică şi literară. CursulQ XIII. — Apare în broşuri lunare de câte 2Va—31/a cole; şi publică articlii din sfera tuturora sciinţelorQ teologice şi între aceştia mulţime de predice pe dumineci, serbâtorî şi diverse ocasiunî, — mai departe studii pedagogice, didactice şi seientifice-literarî. — PreţulQ de abonamentQ pe anulă întregă e 4 fl. — pentru România 10 franci — lei noi, plătibili şi în bilete de bancă şi în timbre poştali. A se adresa la „Cancelaria Negruţiu în Gherla — Szamosujvâr, unde se mai află de vânejare şi ur-mătărele cărţi: Puterea amorului. Nuvelă de Paulina C. Z. Ro-vinară. PreţulQ 20 cr. Idealulu pierdută. Nuvelă originală de Paulina C. Z Rovinară. PreţulQ 15 cr. Opera unui omu de bine. Nuvelă originală. — Continuarea nuvelei: .Idealulu pierdutu“ — de Paulina C. Z. Rovinară. PreţulQ 15 cr. Fontâna dorului. Nuvelă poporală de Georgiu Simu. PreţulQ 10 cr. Codrenu craiulu codrului. Baladă de Georgiu Simu. PreţulQ 10 cr. Elâ trebue să se însore. Nuvelă de Maiia S' hwartz traducere de N. F. Negruţiu. PreţulQ 25 cr. Branda seu Nunta fatală. Schiţă din emigrarea lui DragoşO. Nuvelă istorică naţională. PreţulQ 20 cr Numerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachs-mann, de IoanQ Tanco. PreţulQ 30 cr. Probitatea în copilăriă. Schiţă din rfera educa-ţiunei. După Ernest Legouve, membru alQ academiei, francese. PreţulQ 10 cr. Barbu cobzarulu. Nuvelă originală de Emilia Lungu. PreţulQ 15 cr. Hermann şi Dorotea după W. de Goethe, traduc-ţiune liberă de Constantin Morariu. PreţulQ 50 cr. Ifigenia în Aulida. Tragediă în 5 acte, după Eu-ripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. PreţulQ 30 cr, Petulantulâ. Comediă în 5 acte, după AugustQ Kolzebue tradusă de IoanQ St. Şuluţă PreţulQ 30 cr. Carmen Sylva. Prelegere publică ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vinceţiu NicQră prof. gim-nas. Cu portretulQ M. S. Regina României. PreţulQ 15 cr. Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Unii volumQ de 102 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi a-rangiate. PreţulQ redusă (dela 1 fl 20 cr. la) 60 cr. Trandafiri şi viorele, poesii poporale culese de IoanQ Popă BeteganulQ. UnQ volumQ din 14 c6Ie. PreţulQ 60 cr TesaurulQ dela Petrosa seu Cloşca cu puii ei de auru Studiu archeologicQ de D. O. Olinesdu. PreţulQ 20 cr. Apologiă. Discusiunî filosofice şi istorice maghiare privitore la Romani, invederite şi rectificate de Dr. Gregoriu Silaşi. — Partea I. PaulQ Hunfalvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Sincai. PreţulQ 30 cr. Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere invederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Opu completQ ) Broşura I. II. şi III. PreţulQ broş. I. II. câte 40 cr. — Broşura III. 30 cr. Tote trei împreună costau 1 fl. v. a. Biblioteca Săteanului Românii. Cartea I. II. III. IV. cuprintJendQ materii f6rte interesante şi amusante. PreţulQ la t6te patru 1 fl., câte una deosebită 30 cr. Biblioteca familiei. Cartea 1. cuprindă materii forte interesante şi amusante. PreţulQ 30 cr. Colecte de Recepte din economiă, industriă, co-merciu şi chemiă, pentru economi, industriaşi şi comercianţi. PreţulQ 50 cr. Economia pentru scoiele popor, de T. Roşiu. Ed. II. Pr< ţulă 30 cr. îndreptară teoretică şi practică pentru învăţă-mentulu intuitivă în folosuiQ eleviloră normali (pre parandialî), a învgţălorilorO şi a altorQ bărbaţi de sc6lă, de V. Gr. Borgovană, profesorQ preparandialQ. Pre- I ţulQ unui esemplarQ cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. f a. In literatura n6stră pedagogică abia aflămQ vre-unfi | opQ, întocmită după lipsele scQlelorG n6stre în măsura fl în care este acesta! pentru aceea îlQ şi recomandăm!! fl mai alesă DirectorilorQ şi învăţătorilorQ ca celorQ în fl prima liniă interesaţi. ‘ fl Spicuire din istoria pedagogiei ia noi — la Ro* fl mâni. De Vas. Gr. BorgovanG. PreţulQ 15 cr. Manuală de Gramatica limbei române oentru sed-lele poporali în 3 cursuri de MaximQ Popă profesorii la gimnasiulQ din NăsăudQ. — ManualulQ acesta este aprobată prin TnaltulQ MinisterQ de cultQ şi instruc- i ţiune publică cu rescriptulQ de dalo 26 Aprilie 1886 f Nr. 13193. — PreţulQ 30 cr. f Nu mă uita. Colecţiune de versuri funebralî, ur- | mate de iertăciuni, epitafiă s. a. PreţulQ 50 cr. " fl Carte conducătore la propunerea calculărei în ţj scola poporală pentru învăţători şi preparantjl. Broş. 1. scrisă de GavrilQ Trifu, profesorQ preparandialfi, PreţulQ 80 cr. Cele mai eftine cărţi de rugăciuni. Mărgăritarulu sufletului. Carte bogată de rugăciuni şi cântări bisericeşti f6rte frumosQ ilustrată. PreţulQ unui esemplarQ broşată 40 cr. legată 50 cr. le* f gatQ în pânză 60 cr. legată mai fină 60, 80, 90 cr. { l fl,, în legătură de luxă 1.50—2.50. | Miculă mărgăritaru sufletescu. Cărticică de ru* ( găciunî şi cântări bisericesc! — frumosQ ilustrată pen- $ tru pruncii şcolari de ambe secsele. Cu aprobarea | jurisdicţiunei sup. bisericesc!. PreţulQ unui esemplarQ f broşată 15 cr., — legată 22 cr., legată în pânză 26 cr. Cărticică de rugăciuni şi cântări pentru pruncii | şcolari de ambe secsele. Cu mai multe ic6ne fru- f mose. PreţulQ unui esemplarQ trimisă franco e 10 fl cr.; — 50 esemplare costau 3 fl.; 100 esempl. 5 fl, fl Visuiu Prea Sântei Vergure Maria a Nâscetorei I de D-lJeu urmată de mai multe rugăciuni frumdse. Cu fl mai multe iedne frumose PreţulQ unui esempIarQa fl espedată franco e 10 cr.. 50 esemplare 3 fl., 100 esem* § plare 5 fl. v. a. fl Epistolia 0. N. Isusu ChristosQ. PieţulQ unui | esemplarQ legatQ e 15 cr. fl îuaiiu, uc iuauu lauiu, i icţuiu uu li* iiicuiuiu iiiiuiiiv u hi iuiuouiu cit*uwi u uui umn ypiv m • ^ v • W Tipografia ALEXI, Braşovă,