GAZETA TRANSILVANIEI.
I
KKUACŞ'XlUJtfEA Şl ^U»lAlMiKA|a ^KA i
BRAŞOV0, &aţa mare Nr. 22.
,GAZETA** IESE ÎN FIECARE DI.
Pe ană ană 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni S fior. Rom&ula şi străinătate:
Pe ană 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe tr»i luni 10 frânei.
ANULU L.
SE PBEflUSIEiiÂ:
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANUNŢURILE:
0 seriă garmondu 6 cr. şi timbra de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorfAsrT *iţsjVfSKr>C?t ne« *» cHiîsf»?o6 — ^«p.uaarSpte «u *9 retrimite.
Ni 171.
Mercurî, 5 (1 Augustu.
1887.
Braşovti, 4 Auguste 1887.
„Nn vomă înceta o reclama drepturile de cetăţeni pentru marea maioritate a poporaţiunei trans-laitane, care geme sub supremaţia Maghiariloru.44
Va bate la ochi multora, că în răspunsulă acesta, ce Pa dată, precum scimu, „Narodni Listy44 f‘6iei tiszaiste din Pesta, este vorba numai de „drepturile de cetăţeni.44 Fâia cehică susţine, că aceste drepturi ale Slovacilor», Rutenilorii, Sârbi lorii, Croaţilorft, Româniloră ş. a. suntu acjî călcate în piciâre si declară, că nu va înceta a-le reclama pentru ei.
Cum se pâte, voră tjice unii sân alţii, ca „Narodni Listy44 să reclame simplu numai drepturile nâstre de cetăţeni, când foile ungurescl ne asigură pe fiecare (}i, că avemu „drepturi cetăţenesc!44 berechetă, numai câtu nu voimii să ne folosimă de ele cum se cuvine?
Cum să ne esplicămu, că organulă de frunte ală Cehilor» boemi găsesce isvorulu răului de care suferimă aici în Translaitania, tocmai în faptulă, că suntemu despoiaţi de drepturile de cetăţeni, când adversarii noştri numai de aceste drepturi ne vorbesc fi şi mereu ne îmbiiă cu ele, fără ca noi să le primimu ?
Fiindcă nu se p6te presupune, că o t6iă condusă de âmeni distinşi şi învăţaţi, care şi ei luptă la rândulu loru pentru limba şi naţionalitatea loră, să nu aibă înţelegere pentru păsurile nâstre a celoră din partea de dincâce a mo-narchiei, mulţi ar putea fi seduşi a crede că „Narodni Listy44 are în vedere ună soiu de drepturi cetăţenesc! cu totul îi deosebite şi că prin urmare reclamă nisce drepturi escepţionale pentru popârele nemaghiare din Croaţia, Ungaria şi Transilvania.
Cu atâtă mai multă voră fi înclinaţi unii a presupune aşa ceva, cu câtu ei audă de ordinară vorbindu-se la noi de drepturi naţionale-politice în oposiţiune cu „drepturile cetăţenesc!,44 ce ni le oferă mereu adversarii dela putere.
In realitate însă este greşită acâstă presupunere. Suntă în rătăcire cei ce ară crede, că fâia cehică,.reclamă pentru popârele nemaghiare alte drepturi, decât» acelea de cari se bucură Maghiarii aqfi. Pentru ea, ca pentru ori-ce omă cu minte, nu potă esista în umilă şi acelaşi stată constituţională drepturi deosebite cetăţenesc!, nu pâte fi vorba de drepturi cetăţenescî speciale maghiare, slovace, române ş. a. precum nu p6te fi vorba de-o libertate care să fiă alta pentru Un guri, şi alta pentru Români şi Slavi.
Drepturile cetăţenesc! trebue să aibă una şi aceeaşi sorginte pentru toţi cetăţenii statului dreptatea, libertatea şi egalitatea, de care trebue să se bucure toţi în aceeaşi măsură.
Dreptulă celă mai de frunte ală cetăţeanului este dreptulă liberei sale individualităţi. Princi-piulă de libertate şi umanitatea chiar pretinde înainte de tâte respectarea caracterului particulară individuală alu cetăţeanului, căci cu individualitatea lui încâtă şi viaţa lui. Prin urmare îndată ce cetăţânului nu i se dă putinţa de a-şi apăra şi desvolta liberă în stată individualitatea sa, elă încetâză de a fi cetăţeană îndreptăţită şi devine ună paria, ună sclavă ală celoră ce stăpâ-nescă statul ă.
Şi în adevără ce suntă adi cele trei miliâne de Slovaci, jumătatea de milionă de Ruteni din Ungaria, milionulă de Şerbi şi Croaţi şi cele trei miliâne de Români, dâcă nu sclavii elementului ungurescă dela putere?
Drepturile cetăţenescî, cu cari ne îmbiiă mereu Ungurii, nu suntă decâtu lanţulă aurită în care ei voră să ferece libertatea nâstră.
Unguri lă se bucură de deplinulă scutu ală individualităţii sale, elă este oetăţână comme il jaut în stată. Dela Română, Slovacă, Sârbă ş. a. însă pretinde ca să se lapede mai întâiu
de individualitatea sa, de limba şi naţionalitatea -sa, spre a se împărtăşi apoi de cetăţenia, de care se împărtăşesce elu.
Cu alte cuvinte să fimă sclavii elementului ungnrescă, să murimă mai ântâiu desbrăcându-ne de totă ce constitue viâţa nâstră individuală naţională, ca să ne putemu face părtaşi de libertatea şi egalitatea ungurâscă.
Are dreptate dâr „Narodni Listy44 şi constată celă mai mare adeveru, când afirmă, că po pdrele nemaghiare din Translaitania nu se bucură de drepturile cetăţenescî. Aceste drepturi le esercită în realitate numai Ungurii dela putere, sub a căroră supremaţiă gememu a(Ji.
Nimică surprimjătoră nu vedemă dâr în faptulă, că Cehii reclamă drepturile cetăţenescî pentru fmiliânele de Nemaghiari din ţările co-rânei s-lui Ştefană, ci ceea ce ne surprinde este, că Cehii aşa târziu se trezesc» a face ce era datoria loru, ca poporă cultă şi cu nobile as-piraţiuni ; că prea târziu se deştâptă a face ceea ce pretinde interesulu bine înţelesă ală libertăţii loră proprie naţionale în sînulu acestei împărăţii.
Ori dâră liberulu eserciţiulă drepturiloră cetăţenesc! de cătră popârele nemaghiare din partea de dincâce a monarchiei nu este totodată garanţia cea mai sigură, că drepturile cetăţenesc! ale poporului cehică voră fi scutite şi respectate în partea de dincolo de Laita?
Nu fără cuvântă le făceau diarele ungu-resci de curândă Cehiloru imputarea, că conducătorii loră au umblată pe la Peşta după alianţa Unguriloră. Ei trăiau în rătăcirea că-şi voră pută asigura libertatea loră prin pacturi separate cu cei mai tari. Acum însă se deştâptă Cehii şi ne pare bine că începă să recunâscă că nu pdte trăi în acâstă monarchiă Cehulă ca omă liberă în Boemia, pănă ce Românulu va fi scla-vulă altora în Transilvania.
îşi esprime liberă părerea sa, fără a se teme că va fi arestată. Acâstă vorbire n’a produsă bună impresiurie. Fâia bulgară „Swoboda44 averti-sâză pe Bulgari să se ferâscă de acestă agitator» , ale cărui sfaturi totdâuna au subminată ţâra.
„Pol. Korr.44 e informată din Parisă, că în cercurile politice franceze deştăptă călătoria prinţului de Coburg în Bulgaria forte seriose îngrijiri în privinţa atitudinei ce o va lua Rusia; cu tâte astea, se consideră posibilă unu drumă de a ajunge Ja bună sfârşită cestiunea bulgară: prin-ţulu, care contra Rusiei nu se va putâ susţinâ, să dovedâscă mare prevenire faţă cu Ţarulă.
Foia oficiâsă rusă „Nord44 din Bruxela publică o aspră notă oficiosă contra prinţului de Coburg şi declară, că aventura lui va lua fârte cu-rându ună tristă sfârşită. In acelaşi timpă declară corespondentulă din Petersburg ală lui „Nord44, care stă în cele mai intime relaţiuni cu Giers, că Rusia nu va recunâsce niciodată pe prinţulă de Coburg nici ca principe, nici mă-cară ca regentă provisoriu. Plecarea prinţului o înfăţişâză „Nord44 ca o intrigă egoistă a rude-niiloru sale orleaniste.
ILE PILEI.
Din afară.
După cum comunică o telegramă din (Jon-stantinopolu, Porta desaprobă purtarea regenţdorii bulgari şi acţiunea prinţului Ferdinand. In lo-culii lui Riza-bey, care a fostă rechiămată, s’a numită comisarii supremă peste Bulgaria subse-cretarulă de stată în ministerulu de esterne Artin-efendi Dadian.
Din Pirot se anunţă, că între emigranţii bulgari, ce se află acolo, domnesce mare iritaţiune din causa venirei prinţului de Coburg în Bul garia. Ministrul» de interne sârbescă a dispusă cea mai strictă supraveghiare, eventuală escortarea loră la graniţă.
0 telegramă dela corespondentulă din Bu-curescl ală fâiei „Râpublique franţaise44 (Jice, că deârece Turcia e hotărîtă a întreprinde o acţiune energică, n’ar fi cu neputinţă ca, în (Jiua în care prinţulă Ferdinand de Coburg ar întră în Târ-nova, trupele turcescî să ocupe Filipopolulă. In armata bulgară nu te poţi încrede şi ună membru ală cabinetului română s’a esprimatu că dâcă prinţului Ferdinand de Coburg îi e scumpă viâţa, atunci să se îutârcă câtu mai în grabă la Ebenthal.
„Fremdenblatt44 e informată din Constanţi nopolă, că Exarchulu bulgară a retuşată a trimite unit delegată, care să-lu represinte la intrarea prinţului de Coburg în Târnova şi în Sofia.
In Sofia, după ce a apărută proclamaţia prinţului, Mitropolitulă Clemente a servită în Catedrală ună Tedeum, âr în urmă a rostită o vorbire, în care a (jisă că tâte partidele ară trebui să se alăture lângă prinţulă în speranţă, că elă va pricepe să scotă ţâra din crisa actuală şi că îi va succede a împăca pe Rusia, stabil indu nune relaţiuni între poporulă bulgară şi între iberătârea lui. Prinţulă s’a gândită la acâsta
„România liberă44 primesce din Predeală soirea, bă finant ii unguri au împuşcată, la ună punctă de grăniţâ, p’ună locuitoră din România, sub cuvântă că făcea contrabandă de lână. OmorulO ar fi comisă pe teritorulă română. Justiţia română anchetăză. „Unirea" însă di cp, că împuşcatulă era supusă austro-ungarO.
—x—
In 10 Augustă n. o patrulă de finanţî, din despăr-lăraântulă gardei finanţiare, ce sfaţioneză peste vâră în Piatra-Aibă, a adusă în Mereurea două părechf de boi graşi ce i-a confiscată sub cuvântă că au fostă introduşi din România ca contrabandă De asemenea au fostă confiscaţi şi 20 de porci, ca fiindă introduşi tofă ca contrabandă din România. Boii şi porcii confiscaţi se voră vinde de cătră solgăbireiată la târgă prin licitaţia.
Precum comunică „Kronst. Zt,g.“, tinărulă Aug. Schwarz, fiulă directorului eassei de economii de aci, după ce a depusă în anulă acesta esamenulă de matu-ritale la gimnasiulă ev. săs. cu distincţiune, a intrată ca învăţăeelO în fabrica de pele a d-lui losefă Dtick din locă. Ună maturisaniă cu şorţuiă dinainte lucrândă într’o fabrică e ună casă, pote, unică în felulă său. Fapta însă e lăudabilă şi vrednică de imitată. E totodată o lecţiune dată celoră caiî, în spiritulă mărginită, despreţuescă meseria.
—x —
Cu ocasiunea escursiunei artiştilor^ şi scriitoriloră unguri prin Braşovă, filiala de aci a Kulturegyletului ardeleană vre se le arate tote produsele literare ale maghiarismului din Braşovă. Negreşită că principala şi aprope uniculă produsă „literară" ală maghiarismului de aci va fi codiţa pa'riotică. Adevărată giuvaeră literară Ţăneălâescă.
La 25 Septemvrie 1887 se va ţină concursă la universitatea din Bucuresci pentru ocuparea a 6 burse la şcâla norm ilâ superioră din acelă oraşă şi anume:
3 în secţiunea de litere şi 3 în cea de sciinţe.
—x—
„Luminătorului" i se denunţă, c:ă învăţătorul^ română dela şcola confesională din Checia română, comit. Torontală, [uliu Barbulescu, a fostă premiată de ministrulă instrueţiunei unguresc! cu şâpte galbeni pentru „succesulă splendidă" obţinută în sc6la şa prin propunerea »iimbei statului". Indignarea poporului e la culme de acestă mişeliă dăscâlâscă — cum o numesce confratele nostru — căci învăţătorulă a mersă pănă a propune
îndată ce a fostu alesu. Acum fiăcare pâte sâ | şi socotela şi geografia în limba ungurescă, ba a învăţă
Nr. 171.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
pe copii cântece naţionale maghiare. Sci-va autoritatea n6stră şcolară să ’şî facă datoria?
—x—
Pentru serviciile aduse maghiarismului au fostă „pricopsiţi* de rainistrulă Trefort preoţii gr. or. lonă Go rond din Feţcu, Vasilie (Lad.) Goronă din Ge’geu, Teodoră PurdeanO din Gârbova de susă, Grigorie Cure din Peuşa, I6nă Jorja jun. din Almaşă Blassea, lonă Gogâ din Romita, pe toţi cu câte 50 fl. — Voră fi ţinuţi minte!
—x —
Esecutorulă de dare din Pesta. Boronkay, a de-fraudată vr’o 1500 fl., precum spune „E-s“. Esecutorulă, care a dispărută, e urmărită.
—x—
In Olahfalău au murită dela 1B Iulie pănă la 11 Augustă n. 138 pers6ne din causa diareei cu sânge. — Autoritatea a luată vr’o măsură sâ curme răulă?
—x—
Maşinistulă Karol Steiner dela calea ferată austro-ungară în Seghedină a primită, cum spună foile de acolo, o provocare oficială din Petersburgă ca să ’şî dovedescâ înrudirea sa cu reposatulă Cresus, br. Stieglitz. Maşinistulă, care e greu bolnavă, are — precum se cjiee — perspectiva d’a moşteni mai multe miliâne de ruble.
—x—
Locotenentulă Iosifă Micană în reg. 75 de infanteria e transferată din statulâ scolei reale superiâre din Eisenstadt la regimentă.
SERiLTiL
STUDENŢILOR!) ACADEMICI IN BRAŞOVU
Cetisemă într’unulă din fiarele d’aci că Sâmbătă, 1/13 Augustă, Studenţii academici români voră da ună bală în sala dela Hotelă No. 1. Necunoscândă Braşovulă decătă din drumulă de feră şi dori!oră d’a rătăci o lună printre munţii şi văile Ardeiului răsări tână, acestă anunţă ml-a smulsă clasica exclamare a lui Arhirnede. Evrilcaî strigai eu şi-mî ţinui următorulă monologă: *Ună hotelă, care posede o sală de bală, n’ar puie, când se întitu lâză Nr. 1, să nu corespundă numelui. Deci voiu fi aci de sigură confortabilă instalată. Apoi, avendu balulă la îndemână, nu voiu lipsi de a’lă popula cu insuficienţa P'rsânei mele, avendă astfelă ocasiunea de a face cunoştinţa fraţiloră mei d’aci, cu cari voiu pute uşoră hotărî programa viit6reloră mele escursiunl*. Dâcă proverbele nu sunlă tole pe deintregă adevărate, suntă însă unele pe jumătate. Din acestă categorie e şi acela, că ,Socotâla d’acasă nu se potrivesc© cu cea din piaţă*, căci dăcă partea primă n’a corespunsă câtuşi de puţină aşteptăriloră, cea din urmă s’a realisată cu prisosă.
Plecai dâr din Bucureşti, oraşulă bucurioloră şi ală prafului, Sâmbătă diminâţâ. şi ajunsă în oraşulă co-r6nei după amiază, trăsei la hotelulă cela dinlâiu ca numără, dâr pentru acesta nu mai puţină celă din urmă ca conforlă, şi, fidelă itinerariului ce-mi hotărîsemă, săra coborîi în sala de bală, a cărei singură calitate e spaţio-sitatea, şi a cărei goliciune şi sărăcie de decoră in za-dară s’au ostenit tinerii noştri s’o acopere cu bogăţia ghirlandelor de brac|I, înfăşurate în torsade tricolore. D’asupra întrărei din faţa celei principale iniţialele A. R. (Academicii BomânI) scrise sub insemne de scrimă şi încadrate într'o asemenea torsadă, ne da încredinţarea că iniţiatorii suntă din acei tineri, cari voră ara cu sâr-guinţă in ogorulă românismului. Dâr îmulţirea visitato-riloră şi întâlnirea unui numără însemnată de cunoscinţe gingaşe din Bucureşti, îmi curmară îndeletnicirile-mi
FOILETONU.
(29)	-----
Misterele Veneţiei.
de Edouard Didier, traducere de loanu S. Spartali.
X.
Cursa.
Podestatulă se întorse zimbitoră în sala banche tului după ce isprăvi vorba cu sergentulă Bartolomeo. De multă vreme nu-lă văzuse nimeni dintr’ai lui aşa de voiosâ, fiindcă de obiceiu faţa acestui omă era ca o mască tragică cioplită din marmură. Insă acum faţa’i se descumtase şi se vedea pe densa o bucuria liniştită. — P6te era veselă pentru că omorîse ună omă!
Felice Badoer, care de câteva secunde căuta cu ochii pe Martinengo pentru ca să-i arate totă mulţumirea lui, Felice Badoer, care p6te beuse cam multă vină de Falerno încă celebru pe atunci şi aşa de multă cele brată odiniâră în versurile sale de poetulă Oraţiu, Felice, (ţicemă, se sculă iute dela masă şi se duse drepfă la podestatulă : — Ah, scumpe amice! — îi tjise luându-lă de gâtă cu amândouă mânile — ne-ai dată o serbare într’adevără splendidă. Câtă recunoştinţă îţi sunt datoră !... şi cum aşi putea răsplăti odată serviciulă ce mî-ai făcuta?
— Eşti mulţumită? întrebă podestatulă uitându-se în ochii lui Felice Badoer pentru ca să s’asigure dâcă era la diapasonulă celorlalţi meseni, a căroră bucuriă era totă âşa de sgomolosâ ca vinurile de Falerno, de Ţokay şi de Palma Christi,
grafice. Eram en pays de connaissance, şi, mulţămită amabilităţii prieteniloră d’aci, pe cari câte-va minute mi-au fostă de ajunsă să mi’i câştig — fiindă recunoscută spi-ritulă loră de ospitalitate — eram mai multă decătă într’o ţâră cunoscută, eram chiar ca’n ţâra mea.
Fiindă date aceste premise, înţelege credo orl-cine uşoră conclusiunea. Astfelă am găsită petrecerea din cele mai plăcute şi însufleţite. Obrazele gingaşe, figurile vesele, spirituîă comunicativă şi entusiastă aiă publicului, au fostă atâte cuvinte ca, cu fotă lipsa de gustă a repertoriului musicanţiloră, petrecerea să se prelun-gâscă pănă la diorile d’albe. Şi nici nu putea fi altfelă, când gingăşia dănţuitoreloră aţîţândă dorinţa d’a le admira şi în clară obseurulă dimineţei, făcea pe tinerii academici români, totă p’atâtă de buni dănţuitori ca şi buni şcolari, şi, nu ne îndoimă, viitori buni patrioţi şi buni Români, să fiă infatigabili in satisfacerea tuturoră dorin -ţeloră, cari totd’auna la femei, şi cu atâtă mai multă când ele-să tinere şi frumose, adecă iubite şi sărbătorile, sunlă fără de sfîrşit. Tocmai când gorile colorau cu ro-salbă peteculă de ceră albastru dintre Tâmpa şi delulă Străjii, tocmai in momeniulă deşteptării firii, ne-aduse-râmă aminte, unii că aveamă să mergemă în cutare es-cursiunî, âr alţii, mai fervenţi adoratori ai (Jeului Morfeu, că uitaseră de somnă, şi, trebuindă să ne despârţimă, ne făcurămă p6te pentru prima dată o urare cu părere de rău, căci ne luarămă (|iua bună, făr’ a ne prea-veni la socotâjă, cu totă obosela ce ne cuprinsese după o nopfe sfirşită prea de timpuriu, când amă fi dorită ca ea să se şfîrşescă ori câtă de mai târziu.
Audă că beneficiulă bănescu ală tineriloră organi-satorl ai petrecerei a fostă curată maleficiu; ce vrâi însă să câştigi altă, când petreci, decât plăcere şi mulţămire, şi aceste au fostă nemărginite, lucru pentru care fe ici-tămă pe studenţii academici români, cum felicitâmă şi pe toţi acei cari au avută norocirea să ia parte la acâstă petrecere de veselă amintire.	***
Concertft în Tuş nada.
Tuşnadă, 1 (13) Augusto.
In Tuşnadă a fostă ună concertă, în sâra de 30 Iulie, dată de d-in folia Cocorescu, artistă fârte apreciată de coucetăţenii săi bucurescenî. D-ş6ra O’ga Gri gorowitz, violinistă, şi d-na Iulia Prager (din Bucureşti) au oferită concertistei graţiosulă d-loră concursă. Din programa alât rată se pole vede câtă a fostă de interesantă şi variată acesiă concertă, la care a alergată t6’ă lumea cală ş’aflâ în Tuşnadă, vre-o 140 persone. Sala era prea mică pentru cei cari doreau s’audă pe artiste, pică artiste, fiindă că fiă care dintre d nele susmenţionate a dată probe că suntă înăestrate cu adevărate talente musicale.
£'â programa care s’a esecutală: I. 1 a) Preludiu de Mendelssohn. b) Romanţă de Mendelssohn-Liszt. c) Danţă ungurescă de I. Brahtns. — Cântate de d na J. Cocorescu. 2. Arie din ;;Tiimbiţaşulă din Sackingen“ Nessler, cântată de d-na lulia Prager. 3. a) Largo con gran expressione de Beethoven. b) Mare polonesă de Chopin, — cântate de d na J. Coc ore se ă.
11: 4 Mein Lied, de Gumbert, — cântată de d-na
J.	Prager. 5. a) Arie de Bach. b) Andante do Men-delssohn, cântate pe. viâră de d-şora 0. Grigorovitz.
6)	a) Ariâ românâsoă: Inzadar în larga lume, b) Ariă ungurescă: Pi ros, piros eto., cântate de d-na J. Prager.
7.	a) La fileuse de Lito'ff, b) Etudio de Bâriot, cântate de concertiste.
D-şâra Grigorowitz a fostă admirată în cele douâ
—	Sunt încântată, scumpulă meu podestată, sunt încântată! — 4,se tânărulă patriciană, căruia-i veni gus-tulă să sărute pe noulă său prietină pentru ca să-i probeze mulţumirea sa.
—	Atunci nu ceră altceva şi mă simtă destulă de răsplătită pentru ostenelele mele! — răspunse podestatulă zimbindă. — Dâr scii că signora Veneţia a 4>:'ă că doresce negreşită să plece chiar deseră spre Padova ca să se culce în schitulă Feteloră nobile?
—	Pentru ce să plece? Nu’i destulă de bine aci? întrebă destulă he naivă Felice Badoer.
—	Vorbele acestea ce le 4>s8Şl acum au mare preţă pentru mine, fiindă că conţină compliroentulă celă mai mâgulitoră şi celă mai desinteresaiă din câte mi-s’ar fi putută adresa / — 4'se podestatulă zimbindă. — Gj t6te acestea să mî dai voiă să-ţî spună că nici nu te poţi încerca să faci vre-o obiecţiune....
—	Pentru ce?
—	Mai ântâiu fiind că ai fi tare mâhnită d’a nu face voia logodnicei d-tale. ..
—	Negreşilă!
—	Afară de acesta signora a 4>S>L nu voesce să i se pregâtescă ună apartament ă la Isola Bella.
—	Aş!!... adevărata!
—	In sfîrşit0, dâcă trebue să ţî spună totă, frebue ca signora să plece numai decâ ă; invitaţii noştri nu şi-au perduta minţile cu desăvârşire, însâ n’are să mai trâcă multe c-âsurl şi au să dea o privelisce de care tre bue să-o cruţămă pe logodnica d-tale.
—	Ai dreptate.
—	Dâr d-ta, nu vrei s’o însoţesc!?
bucăţi ce a esecutată pe violină. D na I. Prager a fostă bisată de Unguri în cânte culă maghiară „Piros, piros*.. D-na J. Prager are o voce f6rte clară, dulce, suavă, care încântă pe oricine o aude. D na I. Cocorescu are o mâestriă deosebită şi aplausele unanime ale streiniloră şi ale Româniloră i-au dovedit’o.
Toaletele dameloră au fostă simple, dâr cu gustO. Am remarcata pe d na Stânescu cu fiica sa, încântătOre domnişdră, pe care toţi au admirat’o aci; d-na Stăneseu M., asemenea o tânâră cu douâ smaralde negre în uitătură; d-na dr. Cloaje; d na Floriană cu fiica sa Elena, mărgăritarulă Tuşnadului, absolventă a conservatorului de musică din Pesta; d-na A. P. Pelrescu. veselă şi în-cântătdre; d-na Wachmann cu gingaşa sa fiică etc. eto.
Numărdse buchete s’au oferită concertisteloră. La 9Va ore t6tă lumea s’a întorsă acasă încântată.
Valea Buii, în 28/7 1887.
Domnule Redactoră ! Deşi târc^iu, dâr vâ4endă că nimeni nu scrie despre alegerea din eerculă electoralii Agnita, în şirele următâre vină şi eu a vă face o scurtă dare de semă despre decursulO alegerei de deputata dietală in acesta cercO. Deputatulă, după cum vă este cunoscută, e totă celă vechiu, Baussnern, deputată naţională săsescă cu programa guvernamentală. BomânI din acestă cercă au participată puţini, şi anume numai nisce Gălbejiţi de pe Valea Buiei şi părţile Cincului. Dintre aceşti Gălbejiţi mai mulţi au fostă angagiaţl pentru candidatuiu oposiţională Halăsz Gedeon, insă temân-du-se să nu pice la râcore nu ştiau cum mai în grabă se-şl despeneze cârnele ornate cu „eljen Halâsz Gedeon* în tricoloră maghiar şi să o ia care încâtrău. Cum că şi oposiţia nu se sfiesce a folosi tote apucăturile pentru candidaţii săi, ne dovedesoe modulă cum s’a corteşitfl fiind folosită popularitatea distinsului patriotă maghiară Mocsâry, 4'c^ndu se poporului că şi acestă candidată va stărui ca şi Mocsâry pentru apărarea naţionalităţiloră.
Să vedemă acuma oile călbejite care s’au dusă şi s’au întorsă săturate şi bine adăpate in sunete de cim-bale bine râsunătore, cu pene unguresc! în cârne, la a-legere. Fără îndoială loculu primă îlă ocupă .Oratorul" Nicolae Cismaşiu preotu gr. or. in Văscudă, o personă mare în trupă însă forte mică în spirită, care aşa discursă programă a ţinută Ia Crâşma Calicului (e proprietatea Redacţ. Calicului) de lângă Goveşiu alegă-toriloră, îneâtă credeai că are călduri, să fi văqfută la gesturi fine şi plăcute.
Candidatulă încă a fostă de faţă, dâr nepricepând vorbirea oratorului i s’a tălmăcită de ună maghiară, îi mulţămea prin complimente ceea ce inouragea şi mai multă pe Părintele oratoră, care scie D-4eu de-a predicată vre-o dată credincioşiloră săi in biserică! După a-eesla a urmată în cârciuma Calicului de lângă Coveşiu tocana şi rachiulă, apoi să fi vă4ută chefă! Durere numai că părintele „oratoră* s’a trecJitîS diminâţâ în staulă, unde a mai avută şi nenorocirea de a i se înstreini pipa cu ţevea cea lungă şi fină de cireşă. Mai urmâză .bravii* preoţi gr. cat. Iuachimă Nistoră din Ste-nia, Publiu Vlad Jânos din Şialdorfă, Velteană din Ghisiasa de susă, Oross din Vecerdă şi alţi câlbe-jiţl cari fiindă din părţile Cincului nu mi-i aducă a-minle, însă ie voi erua şi publica numele.
Urmeză acuma ună pretinsă mare proprietară română din Băvâşielă, ilă ehiamă lom J urca, care nu s’a ruşinata şi în călătoria câtră Agnita a ospăta şi a-dăpa oile călbejite de pe Valea Buii în casa sa propriă cu pâne, slănină, vină şi vinarsă, de gândeai că cina
— Trebue s’o însoţescă!... Să plecă tocmai când
petrecerea este în puterea ei!........... 4‘se Felice tân*
guindu-se.
—	Oh, n’o să te duci pănă la Padova — 4ise P°‘ destatulă — şi peste câteva ceasuri o să te poţi întârce, fii sigură. Logodnica d-tale mai are, afară de servitorii săi. şi două surori dela schiţă, cari o aştâptă la banulă din Peschiera, unde trebue să dormă. Du-o dâr pănă acolo şi Înt6rce-te pe urmă să petreci nâptea aci, unde suntemă, după cum ve4î bine, gata să îngropâmă voiosă vieţa d-tale de flăcău.
—	Aşa mai merge. Adineaori mă speriaseşî! 4'se Felice a cărui tisionomiă copilărescă se lumina.
—	Ei bine, fiindă că totulo este astfelă regulată, pdte c’ar trebui să te duci să ve4î dâcă vre-unulă din âmenii d tale este în stare să te însoţâscă la Peschiera.
—	Oh, nu iau cu mine decâtă numai pe gondolierul ă meu Ricardo.
—	Vestesce’lă der, mi-se pare că este josă... Eu mă ducă să înştiinţezi! pe logodnica d-tale, că este gata totă pentru plecare! 4*se podestatulă, care nici nu tresări rnăcară când au4» numele nenorocitului pe care-lă asasinase.
Cum se despărţi Felice Badoer, podestatulă se Îndreptă în fundulă salonului cătră o t’erâstră des< hisă ia parco. Acolo fugise Veneţia, mâhnită de desordinea a-cestei mese, unde totulă fusese parVă jefuită şi inidilo-tulă era numai o amestecătură. Veneţia privea cum răsărea luna dela spafele pădurii din Isola Bella, a eAr-i verdâţă închisă sămăna cu o dantelă negră uriaşă pe un i ceră de ună azură necomparabilă şi presărată cu stele
GAZETA TRANSrVLANÎF.T.
1887.
Nr. 171.
scie ca „fericire» a adusa elâ pe capulă cel or Ci ademenii!. Nu me miră însă de Sur du GligoraşO şi Vintilă Mici âuşa, proprietăraşî din Caltvaser, pecari nici nu, t aşa fi notai 0, der sunta omeni cu câteva clase gimnasiale şi din familii bune, însă ei îşi bătâu şerpa-rele ce băeţii în târgă câ au să intre piţulele, incâtâ făceau şi celorlalţi gustă de a merge la alegere, mă miră insă de învăţătorul!! gr. cat. din Borta, Dumitru 0-prişâ, omQ independentă şi cu o stare bună, ce l’a îndemnată a lovi aşa tare în naţiunea sa, ale cărei mlă-diţe are ale cultiva ?
Sciţi d-vâstră sentinţa ce a pronunţat’o asupra-vă primulă corteşă ală candidatului oposiţională ? £tâ-o: „Vai şi amară de poporulă românescă, care are astfelu de preoţi şi conducători, cari nu se genau a umbla după mine pentru... preţulă unui voiă şi cu care nici nu va câştiga niciodată drepturile pentru care luptă.« Vă trebue o sentinţă mai aspră ca asta? Nu uitaţi ofensa, ce aţi lâcut’o poporului română care acuma pentru a 3 6ră a dechiaratâ solemnă prin delegaţii săi la Sibiiu ţinuta nostră ca Români şi cetăţeni leali ai acestei patrie. D-<|eu să vă ierte, că bună e şi milostivă, noi însă niciodată.
Mustrarea consciinţei să vă urmărescă până în mormăntă ca pe toţi vânătorii.	Minor.
Agricultura în Germania.
0	escursiune agricolă făcută la} Rosalii 1884 în provincia Sacsonia.
Ocnele şi industria deia Stassfurt.
(Urmare.)
Ocnele din Stassfurtulă vechiu suntă proprietatea statelorâ: Prusiei şi ducatului de Anhalt, şi ca margine intre ele au lăsată o făşiă de 30 metri şi ambele le es-ploalăzâ în regiă, er celelalte din Neustassfurt, Wester egeln, Leopoidsliall etc. suntă proprietatea unoră societăţi pe acţii. Ocnele dela Aschersleben suntă înecate de 2 ani şi societatea a fostă consflinsă să deschidă altă ocnă.
Pe la orele 8 a. m. ne pre-ontarâmă la biuroulă salineloru avândă eât.ră şefulă loră o adresă din partea direcţiunei generale a mineloră, d’a ne arăta etablismen-tulQ cu I6te aparatele şi amănuntele lui, şi a ne da conducătorii şi lămuririle necesari.
Aci ne comunică ună funcţionară, că dăcă voimă să int 'ămO în ocne, fiindcă în mai multe locuri păreţii suntă umeqll, ba de pe unii chiară picură, pentru a nu ne murdări hainele nostre e necesară, să îmbrăcămă haine de băieşî şi ne puse la disposiţiă nisce costume vechi ce atârnau de ună cuieră; erau provădute cu mii de petece, şi a loră cureţeniă nu pole !i descrisă. Totuşi dorinţa d’a pătrunde adânca in sânulă pământului şi de a visita ocnele ne făcu să trecemă cu vederea necurăţenia haineloră, şi urmarămă eseinplulO veneraoilu-
1	ui nostru profesorii, care şi de nstădală ne premerse cu esemplu. In curândă ne vâZurămă cu totulă schimbaţi de nu ne mai putearnfl cunâsce unulâ pe altulă; se părea că în acelă momentă amil sosită dela poluiă nordică dela Eskimoşî, seu că amă devenită colegi ai lui Culă ursa rulă.
După travestire visitarămă diferitele departamente ale raagazielorfi unde se magazinâză, cântăresce, ba chiar şi macină sarea gemă, care, înroşită cu o soluţiune de ieră apoi comprimată în formă cubica, se vinde ca sare de vite. După vederea tuturorO magaziilor^ sosirămă la gura ocnei. Ocnelo se compună din betage, celă din urmă la o adâncime de 1060 metri. Pentru seâterea
—	Signora, totă eşti hotărâtă să părăsescl desără Isola Bella? (Jise elă.
—	Mai multă decâtă ori când, domnule conte, — (}ise fiica Adriaticei uitându-se cu desgustă la masa, care înfăţişa neregula cea mai grozavă şi pe care n’o părăsise Încă nici ună invitată.
—	Oh, cum te înţelegă, signora! cjise podestatulă cu o voce, care se făcu umilă şi aprâpe rugătOre.—Nu’i acesta vieţa pe care o visaseşi, însă astfelă de viâţă ducă toţi tinerii Veneţiei, astfelă de viăţă duce şi acelă care va fi bărbatulă d tale. Nu, viâţa acâsta, care nu’i decâtă ună carnavală neîntreruptă, nu p6te fi a d-tale. Mai este încă vreme ca să scapi de ea dâcă voeştl... n’ai decâtă să (Jid o vorbă !...
Veneţia se uită lungă in ochii podestatului. Pe urmă dându’lă la o parte cu gestulă îi (Jise :
—	Lasă-mă să trecă, domnule.
Şi se duse dreptă la Felice Badoer, care tocmai atunci intrase in sala ospăţului.
„Du-te der, fată trufaşe, şi lasă să ţi-se îrnplinâscă ursita!" (}ise podestatulă în gândulă său.
—	Nu potă pune mâna pe gondolierulă meu Ri-cardo! (Jise tânărulă patriciană.
Podestatulă, aucfindă pe Felice, s’apropiase numai decâtă de dânsulă.
—	Iaită-mă, dăr uitasemă Iotă, — îi (Jise Marti-nengo — Am aflată că Ricardo plecase înainte cu Fia-metta şi cu câteva slugi d’a le signorei. O să ’i găseşti pe toţi în Pesehiera uude negreşită au şi pregătită apartamentele logodnicei d-tale pentru la nâpte.
sărei la gura ocnei se aflau 2 maşini de abur O, fi i ea re de câte 150 puteri de cai, cari scotă sarea din cela din urmă etagiu în limpă de l minată. în timpă normală însă numai una din ele se întrebuinţeză pentru scoterea sărei, âr cealaltă servesce la esp< diarea Iu -rătoriloră în ocne şi înapoi. In cesulă unei catastrofe, când apa din-tr’o parte seu alta ar inunda ocnele, atunci aceste maşini voră fi întrebuinţate pentru punerea în mişcare a pumpeloră, ce suntă aşezate Ia gura ocnei. Ca scoterea apei să se săvîrşăscă şi cu mai mare iuţălă şi siguranţă, în ocne în ală 4-lea etagiu e aşezată o altă pumpă cu abură de 400 puteri de cai, er acum stă neîntrebu-inţatâ.	(Va urma).
Dare de sâmă,
asupra contribuiriloru incurse în favorulu scolei româ-nescî gr. cat. din Lăpusulu ungur eseu.
Lăpuşulu ungurescii, Iunie 1887 *)
La începutulă anului curentă s’a cumpărată pe sâma scOlei gr. cat. române din Lăpuşulă ungurescă o grădină în preţă de 850 fl. v. a. Pentru acoperirea acestei sume s’au făcută mai multe oferte marinimose, pe cari venimă prin acesta a-le chita prin o dare de sâmă publică, pe lângă espresiunea celei mai profunde mulţămite raarinimoşiloră contribuitori.
Senatulă scolastică era necesitată a cumpăra acestă grădină, fiindă în imediată apropiare de curtea scolei şi prin urmare de cea mai mare îndemână, ca locă de gimnastică, şi afară de asta ajungândă cu o parte câlră o stradă, ea este fârte acomodată pentru ridicarea unei case, ce ar pute aduce ună venită sigură scolei. Nepu-tându-se însă acoperi pe deplină acestă sumă din fon-dulă scolei, mai mulţi p. t. domni români, cu tragere de inimă pentru cultura poporului română, au ajutată la acoperirea acestei sume prin marinimose le loră con‘ri-buirî; şi anume:
1)	Pe lista de confribuire Nr. 1 din Deşiu:P. T. d nii: Gabrielă Mană, advocată 10 fl., Csizer Akos l fi., Augustină Munteanu 4 fl., Vasiliu Hossu 3 fl., Dr. Teodoră Mihali 5 fl., Georgiu Dragovieiu 2 fl., Alexandru Râko zi 1 fl, Alesiu Bogdană 1 fl., Alesiu Hossu 1 fl., Dr. Dumitru Ciuta 1 fl., Petru Anca 1 fl., Petru Mure şianu 1 fl, Alesandru Cheresteşiu 1 fl., Ioană Chsres-teşiu, preotulă S. Ioanei 1 fl. Sama 33 fl. v. a.
2)	Pe Lista Nr. 2 din Gherla : (flistritatea Sa d-lă
Episcopă Ioană Szab6 20 fl. D-mi canonici: Ştefană Bilţiu 1 fl., Michailă Şerbană 1 fl., Demetriu Coroiană 2 fl., Vasiliu Popă 1 fl., şi Eusebiu Cartioe 2 fl. D-nii Nicoalu F. Negrnţiu redactoră 20 fl., Lazară Huza 2 fl., Vasiliu Pordea 1 fl., Georgiu Pasco 1 fl., Vasiliu Gr. Borgovană 2 fl., Dr. Iuliu Simonă 1 fl., Dr. Ioană Popă 1 fl.. Ioană Hodoreanu 1 fl., Gregoriu Steţiu 1 fl., Teodoră Lupu 1 fl., A Todorană 1 fl., Ioană Hodişină l fl., Vasilie Suciu 50 cr., Vasiliu Onciu 50 cr., Cineva 50 cr., Ioană Boeriu 50 cr., Ioană Doiiană 50 cr., Andreiu Câm-până 20 cr., Nicolau Moldovană ÎO cr. Alesandru Iarda 10 cr., Augustină Popă 10 cr. şi d-nii teologi semina-riail 10 fl. Suma 73 fl.	(Va urma,)
Ultime sciri.
Ternova, 14 Augustă. — Astăejî la ârele 12, principele Ferdinand de Coburg s’a dusă cu mare ceremoniă în sala marei Sobranii şi a depusă jurământul A Oonstituţiunei.
D. Stoiloff, preşedintele consiliului, a cetită manifestulă principelui cătră poporulă bulgară. Acostă cetire a fostă primită cu entusiasmă.
*) întârziată din causa lipsei de spaţiu. — Red.
—	Prea bine. Dâcă este asttelO să plecămă... Dâr d-ta nu vii cu noi? întreba Felice.
—	îmi pare fârte râu că nu potă, fiindă că am aci o mulţime de datorinţe ca stăpână de casă! Z’se P°* destatulă.
Vorbindă astfelă, contele Martinengo ajunsese în ca-pultt de susă ală peronului, unde mai slrînse încă odată mâna tânărului patriciană.
—	Rămasă bună! ţjise elă Pe când Felice şi Veneţia se scoborau.
—	Ba nu rămasă bună, ci mai multă la revedere! răspunse rkjendă tânărulă patriciană
—	La revedere der şi călătoria bună! Z*se Marti nengo.
Dâcă Felice n’ar fi rîsă cu aşa inimă bună, ar fi băgată de semă negreşită chipnlă ciudată cu care pronunţa contele vorbele acestea. Insă bunului Felice nu-i venea în minte că trebue să se ferâseă de prietinulă său podestatulă.
Der pentru ce nu avemă pe nimeni din âmenii noştri ca să ne însoţescă! Z*se Veneţia văZendQ numai figuri necunoscute imprejurulă său.
—	N’ai audită pe podestatulă? Elă nl-a spusă că Ricardo şi Fiametta au plecată mai nainle şi c’o să-i găsimă la Pesehiera ! răspunse Felice.
—	Mă miră că Fiametta a plecată fără să mă întrebe, fără ca celă puţină să-ml fi dată de scirel
Nu mi-se pare Jucru curată! dise Veneţia.
—	Nu cumva eşti neliniştită din pricina asta?
—	Sunt supărată! Nu’mi place să se porte cineva aşa de liberă cu mine.
Principele a strigată atunci: Trăiască Bulgaria liberă!
Toţi deputaţii au repetată acestă strigătă în-soţindu-1 cu urări frenetice. Principele Ferdinand va pleca Marţi la Filipopoli
Ministeriulă a depusă demisiunea sa" în niânile principelui. Principele a refusatd să pri-mâscă. A declarată cabinetului că voesce să intre în Sofia înconjurată de aceeaşi miniştri cari l’au primită la Orşova şi cu cari a pusă piciorulă pe pământulu bulgară.
Nici o hotărîre nu se va lua în privinţa schimbării ministeriului decâtă după intrarea solemnă a principelui în capitala sa.
Constantinopolă, 13 Augustă. — (Cale indirectă). — Consulii puteriloră la Sofia au primită instrucţiunile următâre, în privinţa sosirii prinţului de Coburg:
1.	Francia: se recundscă guvernulă de faptă dâcă va ajunge să se stabilâscă fără contesta-ţiune, dâr să se abţie dela [ori-ce actă putândă să implice recunâscerea legalitâţei sale.
2.	Germania. A nu recunâsce nimică, a intreţinâ numai legături cu guvernulă pentru es-pediarea acaceriloru.
3.	Italia. A nu recunâsce oficială guvernulă, şi a lucra cu tactă şi prudentă.
Instrucţiunile Austriei şi ale Engliterei suntă necunoscute, dâr ale Austriei se potă lesne închipui; câtă pentru Englitera, se constată aci âre-care recâlă în privinţa prinţului de Coburg.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
CONSTANTINOPOLU, 16 Augustă. — însărcinatul ă de afaceri rusescă a împărtăşită verbală guvernului turcescă o depeşă a lui Giera, pi’in care se protesteză in contra alegerei prinţului de Coburg şi în contra venirei sale în Bulgaria.
SOFIA, 16 Augusto. — Guvernele Angliei, Italiei, Austro-Ungariei declară în răspunsulă loră la circulara prinţului de Coburg, că swntă gata a’lă recunâsce, der după ce alegerea lui nu s’a făcută în consonanţă cu tractatulă de Berlină, voră tracta pe guvernulă bulgară ca şi în trecută.
TERNOVA, 16 Augustă. — Prinţulă a depusă jurământulă pe constituţiune, a mulţumită Sobraniei pentru activitatea şi stăruinţele ei patriotice şi a declarată Sobrania de închisă.
TERNOVA, 16 Augustă.— Erl diminâţă garnisona de aici a deppsă jurământu de fidelitate prinţului.
DIVERSE.
Mai iute ca trenuiu. — O prinsăre interesantă au făcuta mai mulţi tineri din Aradă 0 parte din ei s’a rămăşiţa cu ceilalţi pe 10 sticle de şarapaniă, că cu căruia poţi ajunge din Aradâ la Siria mai curânda decât cu trenul a. Duminecă a fosta săptămână porniră din Arada 3 cară, în care se aflau cei ce au făcuta rămăşagul a, er martorii au plecata cu trenulâ. Carele au ajunsa cu 12 minute mai curândă decâtă trenulâ. Când trenulâ a intrata în gară, deja se scoteau dopurile dela sticlele Cu şampaniă.
Editorâ: Iacobâ Mureşianu.
Redactoră responsabila: Dr. Anrel Mureşianu.
—	Sărmana Fiametta îţi este fârte devotată! 0 fi crezută că face bine.
—	Ai dreptate, ea este fârte bună pentru mine, care suntă supărată astă seră. Dăr veZî că şi banchetuld acela nesfîrşitâ m’a supărată.
—	Nu cumva creZb signora, că n’am tostO destulă de cu minte? întrebă tînărulo cu sfială.
—	Vomâ mai vorbi despre acesta! răspunse fiica Adriaticei punendu şî braţulâ pe braţulâ lui Felice aşa ca să-i dea de gândită tinărului.
Ajunseseră la golfulâ cela micâ, unde era prima luni rea care trebuia să ducă pe miri pănă la Pesehiera. Gondolierulă podestatului se coborîse în luntre, pe când Felice Badoer şi Veneţia aşteptau pe mala pănă să liă luntrea gata do pornire. Pregătirea se făcea fărte înceta şi gondolierii păreau aşa de râu dispuşi, încâtă Felice auZi pe unulO din ei înjurânda grăznicâ.
—	Der ce s’a întâmplata? stricaţilorâ, întrebă Felice Badoer răstită.
—	lartă-mă, Escelenţă. dâr vâZ& că rai-a furata cineva lopeţile! Z>se gondolierulă pe care îla întrebase Felice.
—	Dâr mai bine c’aţl uitata să le aduceţi.
—	Încă odată, să ne scuse Escelenţă Vâstră; dâr pota spune cu siguranţă că chiară eu legasemă lopeţile pe pod 0.
—	Fie! Dâr nu-i destula ventâ pentru ca să pu-temă pluti numai desfăcândă pânza latină?
—	Nu, Escelenţă. Ş’afară de asta amO avă vânlultt
in piciore aşa că amă fi siliţi să mergemâ fârte înceta şi ar fi greu pentru signora.	(Va urma.)
1
Nr. 171.
GAZETA TRANSILVANIEI.
88 7.
Ovraală la bursa d« Vie as,
din 13 Augustă st. n 1887.
Rentă de aură 5% • • • 100 60 Rentă de hârtiă 5°/0	. . 87.45
(mprumutulă câilorfi ferate
ungare................150.50
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostO ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.— Amortisarea datoriei căi-lorO ferate de ostfi ung.
(2-a emisiune) ....----------
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 11440 Bonuri rurale ungare . . 104:. 50 Bonuri cu ci. de sortare 1C4.25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfi................. 104 25
Bonuri cu cl. de sortare 104.25 Bonuri rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma «ie
vină ung................100.50
Imprumutulă cu premiu
ung.....................122.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 45 Renta de hărtiă austriacă 81 60 Renta de arg. austr. . .	82 90
Renta de aură austr. . . 112 90 Losurile din 1860	. . . 136.—
Acţiunile bâncel austro-
ungare................. 884 —
Act. bâncel de credită ung. 285.25 Act. bâncel de credită austr.282.30 Argintulă —. — GalbinI împărătesc)	..... 5 99
Napolecm-d’ori	....	9.98
Mărci 100 împ. germ. . . 61 77 Londra 10 Livros sterlingr If 6.15
Bursa de Bueurescl.
Cota oficială dela 1 Augustă st. v. 1887
Guinp.
92— 94V8 19— 34 V* 104 V, 89 Va 103 V* 93 V* 87 Vi
Banca naţională a României 500 Lei-------
Ac. de asig. Daeia-Rom.	----
«	»	» Naţională	-----
Aură contra bilete de bancă .	.	I4.V2
Bancnote austriaca contra aură. .	2.01
Renta română (5°0). Renta rom. amori. (5°/0) * convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%>)
(5"/.)
(ti.)
(6»/o)
(6'P
»
urban
vend.
92V. 95V« 89Va 36-105V* 90Vi 103 Va 94Va 87—
15. Va 2.02
Cursufu pieţei Braşovâ
din 15 Augustă st. n. 1887 Bancnote românesc! . .
Napoleon-d’orl...............
Lire turcesc!................
Imperial!....................
Galbeni......................
Scrisurile fonc. »Albina* 6°/0
n	*	r> 5°/o
Discontulă
Cump	8 58	Vend,	. 8.62
J	8.55	•	8 60
i	9.96	*	1000
*	11.22	A	11.28
»	10.20	»	10.26
A	5 92	»	5.97
»	101.—	A	102.-'
• Ji	98.—	-	99.—
»	108.—	1	109 V,
7—10»/, pe		ană.	
Nr. 39—1887.
Concurs u.
Pentru ocuparea postului de învăţătorii ordinară la scdla confes. gr. cat. din Rodna-nouâ, comitatul» Bistriţa-Năsăudu, prin acesta se es-crie concursă până în 28 Augustă n. c.
Emolumentele împreunate cu acestă postă suntăj: 200 fl. v. a. sa-lară anualii plătindă în late lunare anticipative, apoi 40 fl. v. a relută de cuartiru şi de lemne de focă.
Doritorii de-a ocupa acestă postă au a-şî aşterne recursele loră înstruate cu / „Absolutorii preparandială, atestată de cualificaţiune, şi pentru limba maghiară, precum şi testimoniu despre diligenţă şi moralitate, d£că a servită ca învăţătorii şi în altă comună, subsemnatului Senată până la susdefiptulă termină.
Din şedinţa senatului scolastică.	2—2
Rodna-n6uă, la 26 Iuniu 1887.
Preşedintele:	Nota rulă:
Ilarionft Filipoiu, parodia gr. car, Ionii Tivadarti, înv. conf. gr. cat.
(Avisu d-loru abonaţii
Rugămă *pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe feşia sub care au primită (Jiarulă nostru până acuma.
Domnii ce se abon6ză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. ADMINISTH. „GAZ. IR ANS •
ABONAMENTE
la
„(§azeta Transilvaniei“
se potu face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându-se şi posta ultimă.
Preţulu abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni...........3 fl. —
„ ş£se luni...........6 fl. —
„ ună ană.............12 fl. —
Pentru România şi străinătate:
„ pe trei luni..........10	franci
„ şăse luni.............20	,,
,, ună ană .............40	,,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.11
Mersulti trenurilortl
Valabilă dela I Iuniu st. n. 1886.
pe linia I*redealii-IIu«lapesta şi pe linia TeinşA-Araclil-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
TeiuşA- li adA-Budap«ita				Budapesta- Aradft-Teiuşft.			
	Trenă	Trenă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	onmibus	de peri.	persone		persdne	de person	» omnlbn
Teiuşâ	11.24	—	3.00	1! Viena	11.10	12.10	—
Âlba-Iulia	11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulâ de jos£j	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibotft	1.01	—	4.51	St/1) '110 K	11.35	5.45	—
Qrăştia Simeria (Piski)	1.32	—	5.18	Arad*	4.30	6.—	—
	2.32	—	6.15	Glogovaţă	4.43	6.13	—
Deva	2 52	—	6.35	Gyoiok	5 07	6.38	—
Bteniclca	3.23	—	7.02	Pauliş .	5.19	I 6.51	—
IMa	3.55	—	7.28	Radna-I.ipova	5 41	lM	—
Gurasada	4.08	I,!		7.40	Gonopă	6 09	7.37	—
Zam	4 25	—	8.11	B&rzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşiu	7 25	8.42	—
Bărzova	6.27	—	9.33	Zam	8.01	9.12	—
Gonopă	6.47	—	9.53	Gurasada	8.34	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	10.27	Ilia	8 55	9.“8	— I
Paulişă	7.43	—	10.42	Branicica	9 19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	951	10.42	- -
Glogovaţă	8.28	—	11.25	Siineria (Piski,	10.35	1107	—
Arad*	8.42	9.17	12.31	Orăştiă	11.11	11.37	— I
Sznlnnk l			2 32	4,50	Şibotă	11.43	12.—	—
	.	—	5.12	Vinţulă de josă	12.18	12.29	—
Budapesta	—	—	8.20	Âlba-Iulia	12.36	12.46	—
Viena	—	—	6.05	fefuşA	. 1.29	1.41	—
A r *, dA-TisKiSşâra				fiimeria (Piski) Petroşeni			
	Trenă	'Vrană de	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibna	porsdne	mixt		persăne	omnibna	mixt
Âradft	5.48		6.05	illmeria			2.42
Araduîft nou	b.19	—	6.33	Streiu	—	—	3.25
IIAmeth-Sâgb	6.44	—	6.58	Haţegă	—	—	4.1®
Vmga	7.16	—	7.29	Pui	—	—	5.11
Qrezifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.581
Mereziîaiva	—	—	—	Baniţa	—	—	6401
TiuiişAra	9.02	—	9.08	Petroşeni |	—	—	7.12)’
llmlşora-A rad A				Petroşeni—Slmerla (Piski)			
	Trenă	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persăne	persănu	omnibna		de pers.	omnibna	mixt
Tlmlş6ra	1 6.25	,	5.00	Petroşeni			—	6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.53
Qrezifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	—	—	7 37
Yinga	8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.20
Nămeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	—	—	9.01
Âradulă nou	9.1Î	—	8.01	Streiu	—	—	9.521
Arad*	9.27	—	8.17	filnerla	—		10.3! |
Predealft-lSiidapesta
Trenă
de
peradne
Tren | Trenă accelerat omnlbus
BucurescI
Predeală
Timiştt
Braşovfi
Feldiâra
Apatia
Augustind
Homorodd
Haşfaleu
ft!i , âiuntut Slgbişor*
Elisabetopole
Mediaşd
Copsa mică
Micftsasa
Blaşiu
Crftciuneld
Ţeiişă
Aiudd
Vinţulfl de susfi
Uiâra
Caeerdea
Ghirisft
Apahida
CUţii	;
Nedeşdu
Ghirbfiu
Agbirişfi
Stana
Hoiedind
Ciccia
Bacia
Bratca
Vadd
Mezfi-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Veneţia-Orătjii
Oradia-mare
P. Ladâny
Szolnok
■nda-peata
Viena
Trenă
omnibUB
4.30
9.12
9.35
10.12
7 20
7	57
8	24 8.47
9	29 9 37
10 53 11.00 1134 12.03 12.26 12.42 1.11 1.23 2.06 2.27 2.49 2 56 3.12 3.46 5.01 5.21
4.01 4.47 5 28
6.01
6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
5.59 6 49
8	35 9.02 9.12
9	56 10 37
10.59 11.16
11.37
12.16
12.33
1.51
2.18
2.48
2	56
3	64
4	51
5	28 5 56
7.30
1.14
1.45
2.32
9.11 9.16 10.37 12.20 2.15 — I 2.16
Trenă
de
persâne
10.50
1.33
4.24
10.05
8.00 —
Trenă
de
persone
6	37 6.58 7.14
7.29
7	56 8.18
8	58 9.15: 9.34
9	53 10 28 10 47 10.57 11.07 11.19;
1.16
3.29 6.33
Budapesta—S^redeald
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea marc Venţia-Oră^ii Fudi-Oşorheiu Teleagii Vadd Bratcu Bueia Ciuda Huiedin Stana Aghiriş G1 ârbSu Nedişu
Cluşiu
Apahida
Ghiriş
Cncerdea
Uiora
Vinţuld de sasd Aiudd l'eiaţi
Crâciunelâ Blaşă Micâsasa
EHsabetopcîe
gigîşdra
Haşfaleu
Homorod
Augustind
Apatia
Feldiâra
Timişd
Predeaiu
BucurescI
Nota: Orele de nâpte suntd cele dintre liniile gr6se.
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI