BSDACţlOliA ŞI AJDMINIMTKA'f IVNKA t fi&AŞOVG, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETAM IESE lN FIECARE pi. Pe aut ant 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&ala striiafttate: Pe anii 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luul 10 franci. ANULO l. N“ 170. Luni, Marţi 4 (16) Augusta. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AHUH01URILB: 0 seriă garmondâ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlftor? nefranosta nu ae prlmaaou. — Hanutorlpta na •• ratrtalti. 1887. Braşovti, 3 Augusta 1887. Vorbindă de articululă fdiei tiszaiste din Pest8|. îndreptate contra mişcârei slave din Austria, ş;" în specialii îndreptate contra CehilorO, din causăj câ aceştia se declară solidari cu Slavii din Ungaria, amil (Jise: „Este mare întrebare, ddcă Cehii în împre jurările lore de faţă se vore retrage tote aşa de curândă ca şi de altădată dinaintea ameninţări-loră unguresc! cu intervenire în afacerile inte-ri6re ale Austriei, şi ddcă nu vore răspunde şi ei la ameninţări cu ameninţări. “ 1 Presupunerile ndstre s’au împlinite. Tdte foile cehice răspundă cu mare iritaţiune la ameninţările din amintitule articule ale lui „Pester Lloyd,w şi încă într’unil tonă de asemenea ame ninţătoru. • Se vede că agitaţiunea cea mai nouă în sî-nule Slaviloră n’are numai ună caractere de demonstraţiune trecătdre, căci acum se simte în .demnate şi organulil bismarckiană „Norddeutsche Allgemeine ZeitungM a lua posiţiune faţă cu aşa (Jisulă „asaltil cehic\V‘ asupra ordonanţei privi-t6re la scălele secundare. Se ’nţelege de sine, că organulă prusianu în cestiunea acdsta nu ia nicidecum partea Cehiloru, ci susţine că foile a-cestora esagerdză şi că de aceea nu se mai p6te: discuta în linişte cu ele. Ddcă vome avă în vedere iritaţiunea ce domnesce atâtil în tabăra germană câte şi în tabăra slavă, credemă că nu vome greşi, când vome atribui o importanţă seriăsă nouei mişcări slave şi antislave. S’a simţită mai de multe cumcă în Austria esistă ună curentă puternică slavofile, şi manifestarea lui energică în momentele de faţă ne face a crede, că stă în legătură cu noua grupare a puteriloru europene şi că va avă o influinţă însemnată asupra viitdreloră evenimente. Este clară că monarchia ndstră în ori şi ce combinaţiă ar intra, trebue să ţină contă de marea mulţime a popdreloră sale, care nu suntă nicidecum mulţâmite cu starea loră actuală interidră. Mai alesă încâtă privesce pe Slavi, ei suntă de părere că isvorulă principală ală acestei situa-ţiunl este a se căuta mai multă în relaţiile este ridre ale monarchiei, care trebue să se schimbe, recâştigându-şl aedstă monarchiă libertatea sa de acţiune. Slavii vădu cu deosebire în alianţa cu tJermania o pedecă pentru realisarea aspiraţiuni-loră loră înăuntru, căci politica germană s’a dovedită pănă acuma ca cea mai credincidsă spri-jinitdre a supremaţiei dualistice germano-maghiare. Din aceste consideraţiunl este de mare interesă a cundsce cuprinsulă articuliîoră, cu cari rfespundă foile principale cehice lui „Pester Lloydw. „Narodni Listy“ 4*ce c& ea a considerată totd^una ca o datoria a sa cătră imperiulă austriacă şi cătră propriulă său poporă, d’a aver-tisa pe bărbaţii de stată austriac! de pre marea intimitate cu Germania şi d’ai sfătui să păstreze ună bună şi amicală raportă cu Rusia. Acestu dreptă şi acăstă datoriă nu se potă răpi nici de PruaienI nici de cei cari au alcătuită legiunea lui Klapka. Limbagiulă fdiei pestane este o neruşinată şi cutezătdre provocare a celoră 18 mi-lidne de^Slavi austriac!, cari voescă să servăscă cu credinţă Austriei, ddr nicidecum Germaniei şi ■ Maghiariloră, şi cari nici nu se voră lăsa a fi purtaţi de naşă. Precum nu vomă lăsa să ni-se | Impună convingerea asupra intereseloră imperiului în privinţa esteridră, totă aşa nu vomă lftpa să fimă opriţi dela apărarea acestoră interese în&untrulâ imperiului. Noi punemă mai multă preţă — continuă f6ia cehă — pe interesele Austriei întregi, de-eâtă pe trufia maghiară scurtă văijătdre, care în C$(}ându se în Germania vrea să se prăvălăscă atâtă pe sine câtă şi pe noi în aventuri pline de pericule pentru imperiulă nostru: Vătjândă că tăcerea de morte ce fără nici o considerafiune ae păstriză asupra naţionalităţilor^ nemaghiare în ţărils cordnei St-lui Ştefană x$_o subminare directă a baseloră de esistenţă a Austriei, mi vomă înceta a redama drepturile de cetăţeni pentru trei milione Slovaci, pentru o jumătate de milionu Ruteni din Ungaria, pentru milionidă de Sârbi şi Croaţi, pentru trei milione Români, în scurtă pen-acea mare maioritate a poporaţiunei translaithane, ce geme sub supremaţia Maghiarilori, cari nu şi-au meritată şi câştigată posiţiunea loră nici prin putere materială nici prin succese culturale, ci au să o mulţămăscâ numai nenorocirei de care a fostă lovită Austria în anulă 1866, precum şi sprijinului ce li l’a dată Germania. Noi ne apărămă loculă nostru în Austria ca egali cu egali alăturea cu Maghiarii, dr nu sub ei, şi de va vrea Dumnezeu ni-lu vomă şi păstra. „Narodni Listyw indigetdză apoi marea influinţă ce o au Maghiarii în Austria şi întrdbă: Ce mai voră să obţină Maghiarii în Cislaithania ? Maghiarii nu mai au ce s’aştepte decâtă regresarea influinţei loră, căci lăcomia loră a provocată chiară confederaţiunea popdreloră nemaghiare cu scopă de a se apăra. Ori ce omă nepreocupată va recundsce, câ părerile ce le desvoltă „Narodni Listyu cu privire la apărarea intereseloră monarchiei suntă întemeiate pe faptulă, că în acăstă monarchiă nu locuescu numai Maghiari şi Germani, şi că prin urmare e ună interesă de vidţă pentru monar-chiâ, ca să nu se conducă numai de „trufia maghiară scurtă vă4ătdre.“ O deosebită importanţă trebue să dămă afir-mărei numitei foi cehice, privitdre la naţionalităţile nemaghiare din ţările cordnei Stlui Ştefană. Pdte că fdia tiszaistă nu s’a aşteptată la ună răspunsă aşa de categorică, în care este vorba chiar şi de cele trei milidne de Români, pe cari Ungurii ară voi să fi facă uitaţi pentru tdte timpurile. Vomă reclama — <}ice fdia cehică — drepturile cetăţenescl pentru popdrele nemaghiare din Croaţia, Ungaria şi Transilvania, care gemă sub hegemonia neîndreptăţită a Maghiariloră. Nu trebue să mai comentămă aceste cuvinte spre a face pe cetitorii noştri să înţelăgă, că fdia tiszaistă a avută o (Ji nenorocită când s’a ridicată cu ameninţări contra Cehiloră. N’amă avută dăr dreptate când amu (Jisă că Ungurii în luptă cu Cehii şi cu slavismulu acestora voră avă o periculdsă posiţiune, căci însuşi modulă loră actuală de guvernare va fi cea mai puternică armă în mâna adversariloră loră ? După cum îi cundscemă pe Unguri, ei voră răspunde şi mai trufaşă la evanghelia ce li-o ci tescă Cehii şi aşa avemă cele mai frumdse prospecte de a-i vedă câtă de curendă încăeraţi într’o luptă crâncenă, care va influinţă în modă însemnată — şi sperămă câ în favdrea drepturi loră naţionalităţiloră — asupra procesului de or-ganisare interidră a monarchiei ndstre. Călătoria prinţului de Coburg. D. Stainbuloff la sosirea principelui Ferdi* nand cu yahtulă princiară la graniţa bulgară i a ţinută următorulă discursă: „In numele guvernului bulgară, am ondre să ureză Alteţei Vdstre buna venire la graniţa bulgărăscă şi săfi supună espresiunea simţeminte-loră de adâncă devotamentă şi de iubire fără margini, de cari suntă însufleţiţi poporulă şi armata bulgărăscă, ce aştdptâ cu nerăbdare de a vedă printre dânşii pe alesulă loră multă iubită. „Poporulă bulgară nu va uita nici o dată că, în momente atâtă de grele, Alteţa Vdstră dovedind încrederea ce are în viitorulă sSu, a bine-voită să ia în mâni dreptul ă ondrei şî! in-dependinţei Bulgariloră. „Fiă ca Provedinţa divină să veghieze a-supra vieţei preţidse a Alteţei Vdstră şi să-î vie în ajutoră, pentru a călăuzi vitâză naţiune bul-gărăscă pentru a o duce spre prosperitate, iaă-rire şi gloriă. Trăiâscă Ferdinandă T.u La Vidină ajunse prinţulă la Ş dre. tTfca entusiaste şi o salvă de 100 tunuri salută sosirea. Garnîsdna era strînsă pe cheiulă oraşului. Mulţimea era imensă. Principele Ferdinandă, în unifdrmă, fă primită de prefectulă, de comandantulă gamisdnei cu aclamaţiunile mulţimei, ce încunjurâ cîerulă întrunită sub ună portică decorată cu colorile bulgărescl. Principele inspectase batalionulă şi întră în primăriă, unde este primită de o depu-taţiune. Alteţa Sa se urcă pe bordă după o jumătate dă oră. Ca răspunsă la alocaţiunea ArchiepiscopulUi, principele Ferdinand a rostită dîscursulă urmS-toră, ce va fi distribuită poporului bulgară: „Alesă în unanimitate de representanţii rta-ţiunei bulgăresc! ca suveranulă său, am socotită ca o datoriă sacră să pună piciorulă câtă măi curândă pe teritoriulă nouei mele patrii şi Să consacru viăţa mea fericirei, mărirei şi prosperi-tăţei poporului meu multă iubită, mulţiimindh din adenculă înimei valorosului poporă bulgară pett-tru încrederea ce a pus’o în mine şi pentrirsftti-ţimentele de devotamentă ce nutresce faţă bii mine. Sunt pe deplină convinsă, că elă mfi Va ajuta în silinţele mele pentru ridicarea şi desVoI-tarea ţărei năstre şi pentru a aştepta ună viitoră strălucită şi fericită. A totă puterniculă D-'e!e numai de draguld d’a fi pansata de mânuşiţele tale. — Taci! îi Z'se camerista puindu-i mâna pe gură. — Dâr ce faci? Mi se pare că sunt în paradisQ, unde m’au dusd ângerii pe aripele lorQ radiose. — Escî mai bine? — Adică sunt f6rle bine. — 0 să ai putere să vorbescl? — Credo. — Vorbesce dâr şi fi scurta, fiindu că cei, pe cari ii iubimQ noi sunt în primejdia de m6rte, nu i adevăraţii? — Da, Zise gondolierula cu o voce surdă. — Haide, spune! Zise Fiametta, aplecându-se. — După ce ra’ai lăsata — Z‘se Ricardo — nu trecu multa şi prinsciu, din întâmplare, o consfătuire a podestatului cu complicele său Bartolonaeo — Mă temeam ; eu de una ca asta... Au mai u-neltita âr ceva? Zise Fiametta. — Ceva aşa de mişeleseO, cum aici celO mai stri- cata omQ nu-şî pote închipui. Luntrea, ce trebue s6 ducă pe miri dela Isola Bella pănă la Peschiera are und capacQ pe care tâlharii au să-10 deschidă îndată ce se vord afla la mijloculQ apei. — Aşa că nenorociţii tineri?..,. — VorQ peri înecaţi în lacQ, dâcă nu vei ajunge tu Ia vreme ca să-i scapi. — Cum să facQ? — Ascultă ! Am eu o luntre pe care o ascunsesem numai ca măsură de pază, în richitişQ, la câţi va paşi d’aci Ai s’o găsescl numai decâtQ şi poţi pleca într’însa. Tu escî fată de pescarO, Fiametto, escî voinică şi-ţi mai aduci aminte cum să vîslâză. — Da, da, veZI bine, pota vîsli; dâr pe tine, dra-gula meu Ricardo, nu pot să te lasO aci singurO, într’ast felQ de stare! — Aşi! Ce’mî pasă de-mine! Ei mai nainte de or! ce! Dâcă o fi să morO, voiu muri pomenindO numele tău. M6rt.ea mî-ar fi mai dulce. — O, ce inimă bună! nu! n’ai să mori! Ne-araft înţelesQ! eu plecO. Dâr mai Intâiu spune-mî cine te-a in-junghiata. — PodestatulQ. — £r elQ! — Eră elQ! După ce hotărîse planulQ cu Bario-lomeo, se despărţiră ca să se’ntbrcâ la castelQ. Eu m’a-propiasemfi şi fnhâţasemO pe sergenta, pe care vream GAZETA TRANSIVLANIEI. 1887. Nr, 170 ___________________________________________ Agricultura în Germania. 0 escursiune agricolă făcută la Rosalii 1884 în provincia Sacsonia. (Urmare.) Ocnele şi industria deia Stassfurt. Oraşulă Stassfurt eu dreptă cuvântă p6te fi numită ună oraşă americano, nu că d6ră ar fi fostă întemeiată de nisce Americani, ci din causă, că din neînsemnătatea, în care era, putu se se ridice în modă gigantică în cursă de câţiva ani; anume pe la anii 1850—56 era încă ună orăşelă cu totulă neînsemnată, încâtă abia avea 4—5000 locuitori, şi ar}l din causa ocneloră sale de sare a devenită unulă din cele mai însemnate centre ale industriei germane, şi nu mai puţină de 31 fabrici stau una lângă alta pe o suprafaţă de câteva hectare şi nutresce o po-pulaţiune de 40,000 suflete. Ocnele de sare suntă cunoscute de multă, dâr espioataţiunea loră datâză numai de pe la anulă 1860, şi anume din causa materiiloră străine ce conţinea sarea; ea niciodată nu putea fi întrebuinţată pentru necesităţile bucătăriei şi consumaţi unea umană, âr purificarea ei de acelea şi înlăturarea stratu-riloră de săruri diverse — Abraumsalze — ce erau suprapuse, consta in genere mai multă decâtă era valârea ei intrinsecă. Insă când ilustrulă chimistă Iustus Liebig şi alţi învăţaţi şi chimiştl agricoli dovediră, că contrară opiniu-nei lui Albert Thaer, părintelui agriculturei sciinţsfice, plantele nu se nutre.scă din huma — Humus — şi gu-noiu ca atare, ci numai din unele elemente, cari se află în ele şi se degagâzâ ţdesfecă) prin descompunerea loră, său, cu alte cuvinte, huma şi gunoiulă au numai ună rolă de intermediatorO — şi cari se află şi în alte materii organice şi anorganice, şi anume: fosforulă în ose, apoi in mineraliile numite fosforite*) şi apatite, varulă (calcea) în pâtră vărâsă şi in margă, apoi în combina-ţiune cu accidulă sullurică, ca gips; potaşa — Kalium — in diferite petrii şi minerale ca feldspath, în cenuşa de lemnă şi cu deosebire în unele combinaţiunl ale sârei dela Stassfurt şi Kalusz (Galiţia); azotulă în Guano (de-posită de gunoiu do paseri marine de mii Tle ani) şi în nitrată (salpâtra) de Chili etc. şi din cari materii totă aşa de iute se potă desface — descompune — ca şi din gunoiu, că prin urmare acelea se potă înlocui cu totă acelaşi folosă prin acestea, atunci deodată se ivi şi tim-pulă de înflorire ală Stassfurtului. Căci ceea ce recomandau chimiştii pentru îngrăşarea pământului—Abraum-salz-ulă — tocmai aceea forma păn’aci materia m6rtâ, pedica de utilisare, în sarea dela Stassfurt, şi care tre-huia înlăturată, şi deci, în locă de a mai încerca costisi-lărea şi anevoiâsa purificaţiune, pentru a o face potrivită pentru consumaţiunea omenăscă, deodată începură esploa-tarea ei pentru îngrăşarea pământului şi pentru vite, şi deci în curândă usinele se ridicau una după alta, cari să prefacă materiile brute în Chlorkaii, cari se tntrebuinţâză la fabricarea de potassă şi pentru gunoirea pământului. Mai ’nainte însă să aruncămă o mică privire asupra formaţiunei geologice din Stassfurt. De ordinară sarea gemă se compune numai din două elemente: Chior şi Na-triura sâu cu formula chimică CI Na, âr mai rară ea mai conţine şi amestecături de gips şi de argilă. In cea dela Stassfurt însă pe lângă acâsta (CI Na) şi anume în straturile de deasupra se mai află şi unele combinaţiunl şi variaţiunl ale sărei în cari elementulă Natrium este înlocuită prin Kalium, ună elementă, care-i este fârte apropiată, său chiar şi prin altele. Cele mai multe din aceste *) După cursurile prof. I, Kuhn din Hallea Phos-poritulă de Ardeală (de unde?) are 37,8 °/o Ps 06, celă dă Nassau 13,33°/0 âr celă de Spania 34 39°/0 Pa 0*. sfi-lă sugrumă, jcând blestematul de podestată, care, sâu că ’şî-a luată sâma, sâu că a aurită sgomotă, se’ntOrse şi mă lovi pe la spate, — Grozăviă! — Lovitura a fostă aşa de giozavă şi dată la locă aşa de bună, încâtă podestatulă îşi închipui negreşită, că mă omorîse. Ideea asta îm! trecu ca fulgerulă prin capă şi cătjui josă gemăndă uşoră. Nu sciu ce instinctti îmi spunea, că, dâcă vrâu să scapă de m6rte trebue să mă prefacă mortă. — Şi până când am venită eu ai stată totă in lo-culă unde te lovise? — Ba nu. Abia se depărtară podestatulă cu Barto-lomeo şi mă sculai şi eu. . . după ce-mi legasemă cum putusemă rana cu brîulă şi fugii spre locuia de îmbarcare. Insă n’âvusei putere. Brîulă se desfăcfl şi-lă perdui. Sftngele curgea şiroi din rană, . . . că(|ui âr şi leşinai, pi loculă unde m’ai găsită. — O! scumpe, scumpe Ricardo! Dâr minutele sunt secule. Nu crese Fiametta. Fata se plecă pe gondolieră şi-lă sărută pe frunte. Pentru ânlâia 6râ îlă sărută ea pe logodmculă său. — Dragulă meu iubită, te lasă aci singură şi rănită ! 4îse ea cu o voce dulce. — Nu sunt singură! 4'se gondolierulă.—Ve4î bine că Provedinţa mă îngrija, de vreme ce t'e-a adusă aci. — Ş’apoi, ei mai munte de orice! — Da! ai dreptate, Ricardo; alergă să’i scapă sâu să moră împreună cu dânşii! 4>se Fiametta. (Va urma.) In nâptea de 13 spre 14 1. c. s’a perdută pe şo şeaua dela Sânpetru pănă la Braşovă ună ceasornică de aură bărbătescă, şi erî sârâ pe şosâua dela Vâlcele până la Braşovă o pălăriă sură bârbătâscă de paie fine. Aflătorii obiecteloră să binevoiăscă a preda obiectele Ia că-pitănafulă orăşenescă. Ultime scirl. ŞISTOV, 13 Augusto. — PrinţulU cu miniştrii şi regenţii au fostO primiţi cu urale de marea mulţime. La vorbirea primarului, prinţulâ a răspunsă în limba bulgară. S’a dată o masă la care s’au ţinută toastc pentru „mântuitorule Bulgarieiw, la care acesta a răspunsă bulgăresce. Din Sistovă prinţulă a plecată la Târnova. Ternova, 13 Augustă. — Principele Ferdi» nand a sosită aici puţină după 8 6re săra. Prfc mirea a fostă splendidă. ^ Dare de s6mâ, asupra contribuiriloră incurse cu ocasiunea petrecerei de vSrâf ţinută în 11 Iuliu n. c. în folosulu şcâleloru r<ţş mânescă gr. cat. din: Teuşii. (Fine.) , ' Elena Lazară 1 fl., Ioană Puşcaşiu 50 cr., Grego* riu Sîrbu 1 fl., Ioană Caşiorţianu 1 fl., Familia Mar* ciacu 2 fl, Parochă Botianu 1 fl., Efremă Raţă 2 fl^ Ana Dubleşiu 1 fl., Ioană Munteanu 1 fl., Teofilă Cior tea 1 fl., Amalia Stanu 1 fl., Nagy Lajos 1 fl., Clveget Eşti 50 cr., Efremiu Kis 1 fl., Teodor# Btaift % i6fr* riacă Raţă 1 fl., Maximă Pipoşă 50 cr., Simionă Munteanu 1 fl., Alimpiu Barbu 1 fl., Nicolau Bretoiu 1 fl., Marina Domşia 1 fl., Ioană Frâncu 1 fl., Nicolav Co-mană 1 fl., Ioană Popescu 1 fl., SlafcovicI laczint 1 fl., Maria Popă 1 fl., Iacobă Lucaciu 1 fl., Antoiu Popă 1 fl. Iacobă Lucaciu 1 fl., Antoniu Popă 1 fl., Ioană Bes-cheri 1 fl., Ujvari Daniel 1 fl., Iosiffl Bisbach 1 fl., Simionă Lucaciu 1 fl., Nicolau Mihailă 70 cr., luliusă Popă 1 fl., Kis Elek 50 cr., Nicolau Crişianu 50 cr.. Iacobă Popa 1. Gligoră 1 fl., Gavrilă Staiu 50 cr., Sz&sz lozsef pretore sup. 2 fl., Iuiiană Munteanu 50 cr., Si-monă Salomonă 1 fl., Iacobă Munteanu 1 fl., Hor&th Gâza 50 cr., văduva Izvorschi 1 fl., Alexandru Zugravu 50 cr., Bartok Gergely 50 cr., Totb Venczel 1 fl., Gi* dali Moricz l fl., Ana Stanu 50 cr., Fried Ignat/ lozsef 50 cr., Gregoriu Munteanu 1 fl, Leopold Fried 2 fl., Ioană Raţiu l fl., Darie Popa 1 fl., Traiană Timişiu 50 cr., Albă Sandor 50 cr., Valter Karoly 1 fl. 50 cr,, Tripammâr lozsef 50 cr., Georgiu Comşia 1 fl., Sulâz Daniel L ft, Dr. Boer Ienă 1 fl., Kraft Sandor 1 fl., Rosenthal Samuel 60 cr., Ioană Roşu 50 cr., Amaltft Toth 50 cr., Rozenthal Mihaly 50 cr., Aureliu Popă 59 cr., Zahariă Lucaciu 50 cr., Marschalko 50 cr., Ios^g Scurtu 1 fl., Bagai Miksa 50 cr., Ştefană CrlşianQ 2 fl,, Andreiu Ludovieă 1 fl., Giigoră Gliga 1 fl., N. H. 1 ife Suma 136 fl. 40 cr., din care subtragându-se spesele de 56 fl 22 cr. Resultă venită curată 80 fl. 18 cr.* Te uşă, 14 Iulie 1887. Ştefană Crişianu Ştefană Bretoiu preşedinte. aciuară. Gregoriu Belană subcassar. . .• ' r; - DIVERSE. â. • ■*« Colera. — Din Triestă se anunţă: Raportulă oficială ală consulatului austriacă din Bombay, pe IulijŞj cătră autoritatea maritimă de aici 4ice: In decursulă unei săptămâni au fostă în Bombay numai 6 caşuri de doîerăk. Insă scirile din provinciă suntă teribile. Intr’o săptămână s’au înregistrata în districtulă Tholâpore 548 caăurl, 214 decesurl; în districtulă Khandash 463 caşuri, 217 dece-surl; in Ahmednagar 522 caşuri, 221 decesurl; în Bija* pope 210 caşuri, 107 decesurl; în Baronda 59 caşuri 17 decesurl; In Satara 1050 caşuri, 433 decesurl. Din celelalte părţi ale Indiei orientale, afară de Benares, unde colera bânlue asemenea, se anunţă numai caşuri sporadice. — Din Chili se anunţă: După statistica oficială au murită în primulă semestru 1887 în republica Chili 10,200 persâne. Brasilia şi republicele din America de sudft voră ţinâ în curândă ună congresă în Lima, spre a lua măsuri contra întinderii colerii. Ună clubă escentrică. — La Londra toţi au cluburile loră; există chiar clubulă celoră cu câte 6 degete la fiă-care mână (The sixefingered Club) Săptămâna trăr cută, presidiulă clubului celoră cu câte 6 degete a cU-cifă ună raportă statistică asupra societăţii Toră, în caro a anunţată, că există în lume 2173 persâne cu câte 0 degete la flă care mână, 431 cu câte 7 degete şi o per-. s6nă în Madagascar, care are 8 degete. Elă a Adăugat# că s’au luată măsuri pentru a se publica note de mo-sică pentru piano pentru musicanţii cu câte 6 degete; acâ