KKDAq il hKA Şl ADM 1A1M UA ţiUJRI Ky» . BttAŞOVff, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA** IESE ÎN FIECARE DI. Pe unfl anB 12 fior., pe ş6se luni.6 fior., pe trei Iun! 3 fior. Eomânla şl străinătate: Pe an fi 40 fr.. pe ş6se luni 20 fr., pe trei îup! tO franci. ANULU L. SE PRENUMEKA: ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNOIURILE: O seriă garmondfi 6 cr.şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SpriunrT nufrsrnsîte nu se primerou — Ssnusorlpt» nu «a retrfimltD. N* 169. Duminecă, 2 (14) Augustu. 1887. Braşovtl, 1 Augusta 1887. Intriga cj.iarîstică europână este pentru mo-menţii preocupată de urmările ce le p6te avâ pentru situaţiunea generală politică călătoria prinţului Ferdinand de Coburg în Bulgaria. Ţinându contă de acestă viu interesă, ce se manifestă pretutindenea, vomu dedica şi revista nbstră de a(jî afacerei bulgare, care este şi pentru noi cu atâtă mai importantă, cu câtu Carpaţii suntă vecini cu Balcanii. Cu t6te că prinţulă de Coburg încă n’a ajunsă în Târnova şi n’a depusă încă jurămăn tulă pe constituţiunea bulgară, suntemă deja în posiţiune de-a cundsce cuprinsulu circularei sale adresate tuturoră mariloră puteri, precum şi cu-prinsulă manifestului său cătră naţiunea bulgară. Acâsta descoperire prea timpuriă avemă de a-o mulţumi indiscreţiunei unui amică ală prinţului, a contelui ungurescă Eugen Zichy, care, mergendă în cupeulă princiară pănă la Seghe-dină, a fostă însărcinată de a comunica dela staţia telegrafică din Seghedin acele acte mamei prinţului. Aici Zichy s’a întâlnită cu doi Ziarişti unguri, cari sosiseră cu acelaşi trenă şi le-a împărţită şi acestora cuprinsulă enunţiaţiuniloră amintite, piariştii îndată le-a comunicată foiloră din Peşta „Egyetărtes“ şi „Neues Pester Journal “ în cari au şi apărută alaltăerî. In primulu aetu adresată puteriloră, prin-ţulă de Coburg dice că nu a urmată îndată che-mărei naţiunei bulgare, pentru că spera, că pu terile voră aproba alegerea sa. Răspunsurile loră însă n’au fostă favorabile, dâr n’au fostă îndreptate nici în contra persânei sale, a prinţului, ci numai în contra formeloră au tăcută puterile obiecţiuni. De aceea elă, prinţulă, s’a hotărîtă să mergă în Bulgaria cu firma speranţă, că puterile faţă cu faptele împlinite nu se voră mai uita la forme. „Mă ducă dâr în Bulgaria — (Jiee prinţulă — cu firma hotărîre de a regula stările desolate de a<]l ale naţiunei bulgare şi speră dela Atot-puterniculă, că voiu conduce acâstă naţiune pe oale pacinică la civilisaţiune şi cultură şi o voiu ridica la acea înălţime, care i se cuvine in rân-dulă stateloră civilisate europene. Problema ce mi-am pus’o e nobilă şi mărâţă, dâr ea este şi sfântă, căci voescă să ’mî dedică tâtă viâţa mea unei nobile naţiuni“. In manifestulă cătră naţiunea bulgară prin-ţulă mărturisesce, că stăruinţă sa de a câştiga puterile pentru causa bulgară n’au fostă încununate de succesu, aşa că în cerculara sa cătră curţile europene a trebuită să declare, că se simte îndemnată a primi alegerea lui de principe şi fără consimţimentulii lorii, adecă ală puteriloră. Manifestulă se termină cu următârele cuvinte: „Nori grei şi ameninţători s’au adunată pe orisontulu nostru, dâr mai mare este şi mai greu cumpănesce încrederea mea în curagiulă şi în perseveranţa vdstră! Sfântă este voinţa poporului şi incă totdâuna ea a învinsă. Acâstă e şi voinţa mea şi speră că mă veţi sprijini în nisuin-ţele mele sfinte. Cu Dumnezeu şi cu voi voescă s6 luptă pentru causa vdstră. “ Intr’o altă depeşă, care asemenea s’a dată publicităţii prin ivdiscreţiunea ungurăscă, prinţulă face cunoscută înaltei Porţi, că a primită alegerea Sobraniei bulgare şi speră că pasulă lui va corăspunde dorinţei şi intenţiunei Maiestăţii Sale Sultanului. Se Zice că mama prinţului de Ferdinand ar fi contribuită mai multă ca elă să plece în Bulgaria. Dânsa, prin legăturile ei familiare, să fi stăruită multă în Petersburgă, ca să câştige aprobarea Ţarului. Pâte că acestoră stăruinţe este a se mulţămi, că cu tâte protestările loră foile rusescl se esprimă într’ună tonă mai moderată | decum s’a aşteptată şi aprâpe cu indiferenţă asupra călătoriei prinţului de Coburg. Intr’ună articulă ală Gazetei oficiâse de Petersburg se declară lămurită, că Rusia va observa şi de aci înainte o atitudine aşteptătdre faţă cu desfăşurarea lucruriloră în Bulgaria. De aci resultă, că Ţarulă n’are nicidecum intenţiunea de a interveni şi de a isgoni pe prinţulă Fer dinand din Bulgaria. In asemeni împrejurări, momentană favorabile pentru prinţulă, ni se pare că indiscreţiunea comisă de contele Zichy cu publicarea prâ timpuria a acteloră princiare a fostă unu pasă din cele mai greşite. In tâtă întâmplarea nu va contribui a mări simpatiile pentru prinţulă de Coburg în Petersburg împrejurarea, că manifestulă lui cătră poporulă bulgară a apărută mai ântâiu în fâia kossuthistă din Pesta. Politica esternâ a Serbiei. ţliarulă radicală „Odjek“, ale cărui relaţiuni cu guvernulă sârbescă suntu cunoscute scrie următârele : Legăturile care uneseă naţiunea sârbâscă cu cea rusescă suntă de natură indisolubilă, deârece au fostă întărite prin sânge. Numai sofiştii le potă tăgădui şi numai o politică nefastă le pote trece cu vederea. Noi dicemă aceste cuvinte pentru că scimu să vorbimă din sufletulă poporului sârbescă, şi numai act la pâte ignora tendinţele naţionale şi sentimentele poporului, care voiesce să-i facă rele serviţii. Una din căuşele principale, pentru care a fostă ultima schimbare ministerială atâtâ de cu bueuriă salutată de cătră toţi Sârbii, este convingerea generală că prin s -himbarea politică se îmbunătâţescă relaţiunile cele rele, cari au esistată între Rusia şi Serbia, şi pe cari le-a provocată guvernulă trecută în interesulă altuia. Noi spunemă acestea fără nici o teamă, deârece suntemă convinşi că numai acea politică pole avea suc-cesă, care se ba«eză pe factori reali, er nu închipuiţi. De aceea suntemă convinşi că împărtăşirea acestui ade-vără pâte fi de folosă pentru desvoltarea relaţiundoră normale cu I6te puterile, şi în specială cu monarohia vecină. A o înşela pe scesta, nu este nici în folosulă nos tru, nici ală Austro-Ungariei. Este mai bine d’a pune relaţiunile cu vecinii în armoniă cu împrejurările reale, cu situaţiunea adevărată. Marea putere vecină nu va ajunge în posiţiune să atragă asupră-şi mânia poporului sârbescă pentru relaţiuni făcute bune în modă artificială. 0 asemenea »prietenia urgisită" nu p6!e presinta ună folosă durabilă nici unuia nici altuia. Noi amă fostă totdeuna pentru relaţiuni bune cu monarchia vecină, der bine înţelesă, în imitele intereseloră amândurora. Noi amă stăruită ca aceste relaţiuni să ia acâstâ formă, care ar corăspunde tendinţeloră neîndoiâse ale na-iunei sârbescî: în timpuri normale acesta doresce o prietenia sinceră cu Austro Ungaria pe basa dreptăţei egale. Intâmplându-se însă să se ivâscă împregiurărî anormale, care să silescă pe Serbia să se pronunţe pentru Rusia seu Austro-Ungaria, atunci nu mai încape nici o îndoială că naţiunea va merge cu Rusia. Acestă articulă a produsă o impresiune ne-jlăcută în Viena, care se şi manifestă în Zorele de acolo. Ceşti unea egiptenă. Oficiulă de esterne engtesă a depusă în parlamentă corespondenţa ce 9’a urmată asupra misiunei lui Sir Drummond-Wolf în Constantinopolă în cesfiunea egiptână. Cartea albastră despre misiunea lui Wolf cuprinde timpulă dela 31 Maiu pănă la 1 Augustă. Deja la 3 Maiu Wolf depeşă lui Saiisbury, că ambasadorul rusă Nelidoff a spus pe faţă, că guvernul frances şi rus vor respinge stipula ţiunile care tractâză despre drepturile Angliei d’a reintra în Egiptă. Ambasadorulă francesă Montebello scrise Sultanului, că Franţa, decă se va ratifica convenţia an glo-turcescă privitore la Egiptă, îşi va îndrepta atenţiunea sa în a’şi protege propriele sale interese, In paguba Turciei; neratificându-se însă convenţia, Franţa va da sprijină şi ajutoră Sultanului faţă cu tâte eventualităţile, ce ar resulta din respingerea convenţiunei. Wolf mai făcă cunoscută lui Saiisbury, că ambasadorii francesă şi rusă ar fi spusă Porţii, că în ratificarea convenţiei ară privi ună tractată de alianţă şi prin urmare pe Turcia n’ară mai considera-o ca stată neutrală. Ambasadorii Germaniei, Austro-Ungariei şi Italiei au stăruită pentru ratificare. Ameninţările Franci ei şi Rusiei, precum comunică Rustem-paşa lui Saiisbury, îndreptate contra integrităţii imperiului turcescă, au făcută pe P6rtă să nu ratifice convenţia. Astfelă cestiunea egiptănă a rămasă totă neresol-vată şi Saiisbury a declarată, că guvernulă britanică va ţine ocupată Egiptulă pănă când se va convinge, că guvernulă egiptenă e destulă de tare, ca să înlăture peri-cule interne şi esterne. Revisnirea chartei Europei. A apărută o broşură rusescă, care se ocupă cu graniţele naturale ale popâreloră în »imperiu«. Acăstă revisuire rusescă a chartei Europei propune »pentru asigurarea păcii* următârea modificare ce ar fi să se facă în statele europene: Graniţa ruso-germană începe, după acăstă broşură, la Stolp şi merge’n josă într’o liniă «naturală* decisivă până la Beuthen, Danzig, Thorn, Konigsberg cadă la Rusia. Intre Ratibor şi Plesz se abate graniţa rusă spre osfă, ia în trecere Galiţia, Bucovina şi Moldova şi aşa sosesce la Marea-neagră. Germania, care ’şi-a perdută astfelă o mare parte din ostulă său, se despăgubesce prin Boemia, Austria de susă, Tirolulă germană şi Elveţia germană. Noua graniţă germană-francesă lasă Germaniei Strassburgulă, Meţulă îlă ce-dâză Franciei şi merge apoi într’o liniă spre Marea Nordică, Ia care sosesce între Brugge şi Ostende. După ce s’a pusă astfelă capătă Elveţiei, Belgiei şi Olandei, auto-rulă cedeză Danemarcei Şlesvigulă. Noua Austriăpri-mesce ca nouă putere slavă întrâgă Peninsula balcanică, Serbia, Valahia, Muntenegru, Bulgaria şi Constantino-polulă indusive, chiar şi Triestulă i-!ă păstrâză. Italia trebue să se mulţămâscă cu Tirolulă italiană şi cu Tes-sinulă. SOIRILE PILEI. Inspectorulă şcolară ungurescă din Trei scaune Szeremley, s’a înduşmănită cumplită cu corniţele administrativă ală comitatului. Causa e că inspectorulă candidase, la alegerile din Iunie, ca deputată guvernamentală. Comilatulă însă favorisâ oandidatura br-lui Szen-kereszty, totă liberală. Szeremley, vrândă să-şi desvolte programulă, a fostă oprită de solgăbirău, şi aşa fu nevoită să comunice cu alegătorii prin scrisori tipărite deschise. In aceste scrisori lovi în procederea elicei comi-tatense şi declară că în stările comitatului Trei scaune vede ună coseiugă zugrăvită şi de va fi alesă, va căuta să deschidă şi se spulbere acestă coseiugă. Din causa aresta se propusese în comitetulă administrativă să se câră ministrului instrucţiunei satisfacţiune pentru ofensa adusă comitatului de cătră inspectorulă şcolară âr pănă atunci să îngrijescă de înlocuirea inspectorului şcolară. Aşa s’a şi decisă. Comitetulă nu mai ţine şedinţe, nevoindă să mai aibă de a face cu inspectorulă şcolară, pănă ce va veni răspunsulă ministrului. Aşa ne comunică „Pester Lloyd“ despre acestă cărtă „patriotică “ —x— Din ineidentulă venirei Maiestăţei Sale la Cluşiu, după cum anunţă „Protestâns Kozlony" s’au luată măsuri, ca şi aivsidiocesa transilvană ev. ref. să se presente prin delegaţi înaintea Maiestăţei Sale. Dele-gaţiimireni se voră înfăţişa în uniformă ungurâscă (disz-magyarban), âr preoţii în uniforma loră preoţâscă. — Tea'ru în totă forma. —x— In biblioteca doctorului Zerich din Uzonă — 0 buna! Alaltaerl, Joi, sâra pe la 10 âre au a r s 0 în Braşo-vuld vechiu, Uliţa de mijloca, două mari suri încărcate în parte cu cerea'e şi paie, una şoprona şi una grajda, la locuitorii Stamm şi Olescher. —x— Pentru serviciile aduse maghiarismului şi la alegeri, ministrula Treforta a mai „pricopsită* pe următorii preoţi gr. or.: Ioana Sovre din CârpenişO (ori din Valea?) cu 100 fl., Alecsandru Ciocaciu din Kovacs-Kapolnok (?) cu 60 fl., Zaharia M u n t e a n a din Săla-şulfl de susa, Ioana Mihailescu din Ohaba de sub * peatră, Ilie P i so din Măgura, Petru |G â m pean din Fer-nandia, Tobie Popa din Suligeta, Ilie Sovre ‘din Ko-teles-Mezo(?), Petru Mânu din Boierenî, Pavela Gri guţă din Stoiceni, Neculae Herm an din Macico, George Pa seu din Kis-Kotelyes(?), Emerica Bărbos u din Gso-kolcz (?) şi Teodora Lovre (Sovre?) din FâsiaţO cu câte 50 fl. — Românii nu’i vora uita! --X— In comuna Felea de Câmpiă s’a ivită intre rî mfttorl boia numită arsura de splină. Până acum au muritQ vr’o 30 de porci. Iutr’una birta din Kaposvar şedea deunăzi locu-itorula din Csepeltania I. Lakos cu una cârăuşa, care avea să-la ducă acasă. In timpuia acesta doi indivizi necunoscuţi se suiră în carO, care sta afară, şi porniră cu ela spre calea ferată. Cei doi din birta observândă dispariţiunea carului, făcură iute arătare la poliţiâ, care trimise 6 gendarmî să primjă pe hoţi. Aceştia au şi fosta găsiţi la calea ferată, unde să opri sâra fiinda locuia de trecere închisa. Hoţii săriră din cara şi îneer cară să fugă spre rîuia Căpuşa, împuşcânda totodată asupra gendarmilorO, precum spune »P. H.“ Gendarmii răspunseră şi ei cu glânţe omorândă pe fugari. S’au găsită la aceştia 240 cartuşe, 4 revolvere şi o mică sumă de bani. luden'itatea nu ii-s’a putută stabili. —x— In cercula direcţi unei poştale şi telegrafice din Sibiiu sunta de ocupata provisoriu locuri de servitori la poşte şi la telegrafo. Cauţiune 100 fl., lefa 300 fl. pe ana, bani de cvartiră 60 11. şi îmbrăcăminte dela erara. Pefiţiunile bine instruite se adresâză la numita direcţiune în timpă de 6 săptămâni. —x— Representaţiune teatrală se va da, sub conducerea d-lui Petru R mbaşă, de cătră tinerimea stu -diosă din tractulă protopresb. ZarandaJoi la 6/18 Augusta 1887 în localitatea »Societăţei de lectură* din Bradă. După reprsentaţiune va urma danţa. Jumătate din venita e destinata pentru bibliotecele şcolari din tracta, eră cealaltă jumătate pentru k»ndula elevilora morboşl dela gimn. rom. gr. or. din locO. Intrarea de persână loc. 1. 70 cr., loc. II. 50 cr., parter 30 cr., pentru copii 20 cr. Bilete da intrare se potti căpăta din 3—6 Augusta a. c. la d la I. GermânO, visavis de gimn. şi se'a la casă. Comitetuia arangiatoră — Programa representaţiunei l)UnQleuşi una slota, comediă într’una acta de D. R. Rosetti. Persdnele: Eudochie Trifana, d Ia Aurela Trifa. Tasache Sârăcilă, d-la Teodor BuianţO, Mişu Anesti, D-la Nicolau Vraciu, Tertipofă, d-la Petru TodoranO. D-ra Tarşiţa Trifana, d-na Rimbaş. Nataliţa fi;ca sa, d-ra E. ImperatO. Lina servitâre, d-ra Eug. Cuteana. Mai mulţi invitaţi. 2) Polipul a Unchiului comediă inîr’unO acta de I. Slavici. Giocănela, d-lu Inocenţiu Bogdana. Vespiaua, d-la Teodora Baianţa. lulianO, d-la And rouă Bogdana. Veriga serv., d-la Ales. Draia, 3) Una tu tor a, comediă în 2 acte şi una tablou de M. Ponni. RedeanO, d-la Aurela Trifa. Dor-nescu, d-!a Inoc. Bogdana. BuzduganO, d-la Ioana Şina. Ioniţă, d la Ioana [Bocanic-iu. Leonora Steria, d-şora V. Stanciu. D-na Renana, D n i Rirabaşă. Rariţa servitâre, d-ra F. Oiariu Servitori. Ţărani, Ţărance. IneeputulO la 7 ore sâra. Ofertele ’m irinimâse se voră primi cu mulţâmitâ şi cuita publice. —x — Se primescă în cvartira cu alimentare şi îngrijire întregă bâeţl înt.r’o familiă onorabilă din BraşovO, ce locuesce în cetate. Se recomandă acâstă familiă mai alesa pentru şcolarii dela gimnasiu. Informaţiunî mai deaprope dă administruţiunea fâiei nost re. In librăria diecesană din Caransebeş a şi la d-lă autora Trăi m a Barza se află de vânzare opulfl: „Cugetări asupra crescerei omului», retipărită de curânda din „Foia diecesană». Preţuia 40 cr., care este destinata ca ajutora la dliJirea bisericei române gr. or. din comuna Bieatnezeu. Agricutura în Germania *) O escursiune agricolă făcută la Rosalii 1884 jîn provincia Sacsonia. (Urmare.) Aruncânda în fine o ochire asupra întregei moşii şi esploataţiuni şi a detaliilora ei, o putema numi cu drept a cuvânta o economia modela, la care proprie-tarula nu s’a sfiita d’a face cele mai mari sacrificii, pentru a aduce esploataţiunea moşiei acolo, unde ar trebui să tindă ori şi care proprietate, fiă ea mare, liâ mică De sigura că pe lângă sacrificii bănesc! proprietarul nu s’a sfiita nici de sacrificii morale şi materiale spre a’şl rotunji şi înlesni lucrarea moşiei sale, con-strîngendO pe săteni de voiă de nevoiă d’ai da lui in arândă pământurile lora, şi ei d’a deveni lucrătorii lui cu diua, seu cu anula, ce se înţelege că nu pâte fi nici în favârea lora şi nici a statului, precum a dove-dit’o acâsta istoria tuturora popârelora şi tuturora tim-purilora in moda neîndoiosO, căci absorbind a proprietatea mare, şi lipsindQ pe mieulO proprietara de ogoralO şi eăşciâra sa, frustrezi totodată şi pe stata de basa cea mai puternică şi mai statornică, pe care se pâte ela ră-rŢma. Gă una astfela de mare proprietara pe lângă o arândă mai mare şi vorbe ademenitâre, când aceste nu folosesca, nu se sfiesce nici de intimidări, de represalii şi tota felula de măsuri draconice de a constrînge pe ţărâna d’ai arânda lui locurile cele bune şi a deveni sluga lui, aceea se pâte uşorQ vede şi conchide mai cu sâtnă când vet}! prin ce tela de legături diavolescl eonstringO aceeaşi fabricanţi şi mari proprietari pe ţărani, să le vendă sfeclele de zahara toldâuna aceluiaşi şi cu preţuia ce i convine fabricantului. Eu ce-la puţinii păn’ acum n’am văcJutU, şi nici nu-mi pota închipui und ţărâna, care de bună voiă să-şî dea locurile cele bune în arândă şi să-şî vândă vitele, pentru ca ela să se ducă să muncescă cu pălmile pe la alţii, şi să devină proletara. Faptula însă e, că prin acâsta foştii plugari de odiniâră snnLU reduşi la o stare nu prea de invidiaţii. Gă ce rasultate pote avec o astfela de stare a lu-orurilorO, îmi dete o bună probă una bătrâna şi venerabila preota luterana dela Osmunde lângă Halle a S, care în anula 1886 îmi mărturisi că din cele 165 curţi şi moşii ţărănesc! ale parochiei sale, câte erau in anulă 1848, acjî abia au mai rămasa 43, cr celelalte familii tâte au dispăruta, seu deveniţi proletari au luata lumea în capa. Absorbirea proprietăţii mici de cătră proprietatea mare şi capitalulO mare a pusa deja pe gânduri pe guvernulO germana şi pe bărbaţii de stata ai Gir» maniei. Cei mai periculoşi sunta însă marii capitalişti, cari la jocuri de bursă seu în tota felulQ de întreprinderi industriale şi comerciale au câştigată miliânele, şi cărora nu le pasă de crisele agrieulturei, ci numai pentru a-şl câştiga o mai mare influinţă şi gravitate în societate şi în afacerile statului, de câţiva ani s’au pusa pe cumpărare de moşii şi cu deosebire pe cumpărarra micei proprietăţi. Numai familia principelui de Furten-berg şi a Br. Roths hild au espropriata în G trmania de audă regiuni întregi şi au pustiita (JecI do sate, ţăranii ducându-se la America. In schimba însă fabricantula de zahanl şi marele proprietara, care şi eiă trâiesee d.n agricultură, progre-sâză, se înavuţesoe până ce se mai plâtesce încă fabri- *> A se vede numerii 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166 şi 167 ai »Gazetei Tran." din 1887. — Red. FOILETON U. (27) ------ Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de loanu S. Spartali. XI. întâia victimă. Când ajunse Fiametta la porţile castelului, se găsi de odată în faţa unei fete fârle tinere, servitâre a po-destatului, care-i fusese dată ca ajutâre în serviciulQ său pe lângă fiica Adriaticei. Pe fata acâsta o chema Nina şi era fârte inteligentă. Afară de acâsta era fârte bună, prevenitâre, ze-lâsâ, ascultânda cu adâncă băgare de sârnă cele mai mici observaţiunl şi supuindu-se îndată cu plăcere. Cu chipula acesta sedusese pe Fiametta şi acâsta avea deplină încredere In ajulârea sa. Vătjânda pe Nina că vine repede spre dânsa o întrebă : — Mă cauţi, mititico ? — Da, signora,.. te căutam fiindcă am să ţi vorbesc. — Numai decâtO.... acum n’am vreme... viu mai pe urmă... — răspunse camerista dând’o la o parte. — Dâr, signora... — stărui Nina. — Ţl-am spus că trebue să mă duca susa la stăpâna mea; trebue să.fi începută să se plietiseseă a.ştep-tându-mă! (Ţse Fiametta cu nerăbdare, răspingânda încă o dată cu mâna pe ajutârea sa. — Poţi să (Ţel chiar că n’e mai vruta să te aştepte şi că a şi plecata! răspunse fata. — Cum ai <Ţsa? nu cumva?... Ah, mi-se pare c’am aurita rău, nu-i aşa? Aşa-i că n’ai (JisO c’a plecata stăpâna mea? <Ţse Fiametta întorcându se spre Nina. — Mă iârtă, signora, stăpâna nâstră nu mai esle la castela, a plecata. — Fără mine? — Fără d-fa. Fiametta nu mai (Ţse nici o vorbă şi capula îi pică pe sîna. — Insă stăpâna mea mî-a poruncită ca să te duca Ia dânsa îndată ce te vei întârce. Decâ ne vom5 grăbi puţina se pâte întîmpla s’o ajungema la mala mai nainte d’a se îmbarca! (Ţse iute mititica Nina. •— CrecŢ? întrebă Fiametta îngrijată. — Sunt sigură. Ş’apoi stăpâna te iubesoe prâ multa şi prin urmare pâte că vre să te aştepte câteva minute. Nu crecŢ şi d-la tota astfela? — NegreşitO... Der decâ este aşa, să plecăma iute, <Ţse Fiametta fără să se mai gândescă. — Să plecăma, decâ did d-ta, signora... răspunse Nina îndreptându-se într’o direcţiă cu tolulO opusă aceleia de unde venea Fiametta. — Dâr cum au plecata aşa de repede? — (Ţse camerista iuţinda pasulQ pe câta putâ. — Când am e-şita eu din sala banchetului, nici nu era vorbă de plecare. Astfela a dorita signora? — Nu-ţî pol ă spune adevărulO. Chiar când a părăsita easielulâ şi chiar când scobora treptele mi-a poruncită stăpâna aceea ce (:-atn spusa, dându-mî şi haina asta de drumO care-i era prea grea pentru drumu'a ce trebuia să facă prin parca. Vrea s’o îmbrace când se va sui în luntre. Mantaua Veneţiei, pe care Fiametta o cilnoscu numai decâtO pe bt-aţula Ninei, o încredinţâ, că Nina spunea adevărula. Fiametta nu mai avusese dâr nici pica de bănuială. Şi Nina şi Fiametta mergeau alături fără să schimbe nici o vorbă. începuseră să sufle greu din pricina iu-ţelei pasului. — Mai este departe încă? întrebă în sfârşita Fiametta. — încă puţina.... signora .. Mai trecură 5 minute. — Ei bine? întrebă âr Fiametta. — Mai avema încă vre-o sută de paşi, răspunse Nina. Dâc’ar fi (Ţuă, ori dâcă ar fi lună ai putâ să zăresc!. Nina nu isprăvi vorba când deodată ţipă şi câdîi josa pe ârbă. — Ce ai? întreba FiametG. — Am călcata rău şi ml-am scrintitO piciorulfl. Oh. cum mă dâre! <ŢS© Nina strîmbându-se de durere. — Aide, fă’ţl curaja... îneercă-te să umbli, eu te ţiu.... (Ţse Fiametta ajutându-i să se scâle. Nina se sculă, însă căcju numai decâta pe iârbă ţi pânda er. — Nu pota! ijise ea. — Bine, mă voi duce singură.... <Ţci că pâte să mai fiă o sută de paşi în partea acesta? (Ţse Fiametla luânda haina Veneţiei. — Nici o sută de paşi pote să nu fiă. Ia-te după lumina masalalelorO. Ş’apoi n’ai decâtO să strigi şi au să te autjă. — Mulţumesc-O! m 4* mai a-nevoiosâ, concurenta din ce în ce mai mare, mai înver şunată; când în urma acestei crise au4imtt suspinele, tânguirile şi perderile fabricanţilor Americani, şi vedemă mai pe fiâcare 4> că4ândă câte o fabrică în Boemia, Sac-sonia, Silesia ete. şi dând faliment ă societăţi şi firme vechi, cari aveau câte 6—10 fabrici, la aceste împrejurări şi priviri, 46u, nu ne putemă opri d’a nu esprima o bănuială asupra resultatului finala ala d-lorO Gresecke şi Rabbetge, din causa arândei celei enorme. **) Pe deplina satisfăcut! ide resultctulO cercetărilorO şi de primirea cea cordială şi esplicările cele dttaliate din partea proprietarului, săra la 7 6re părăsirămO Kl. Wanz leben şi cu faimosula trena cu clopota ne îndreptarâmO spre oraşulO Stassfurt, unde conforma planului de câlfi-toriă era să petrecemO o a doua năpte şi în diminăţa următăre să visitămO ocnele şi fabricele de acolo, ce s’a şi întâmplata. (Va urma). Raportu poliţienesc^. — Cu ocasiunea târgului de săptămână de erl, s’a născut între Moisze Olah Jânos (???) din Ţînţarl şi între Ioh. Liehr de aci o cârtă, care a degenerata în urmă în bătaiă. Una poliţista i-a pusa capătă arestânda pe vinovata. Tot0 cu ocasiunea târgului de erî s’a confiscata şi s’a nimicită o cantitate mai mare de p6me necâpte. Erî arendatorula grădinei Riemerzwinger a prinsG pe unG birjarO furânda p6me. Fiinda adusâ făptuitorulO la poliţia, acăsta l’a predata judecătoriei penale. Erl după ame4î s’a găsită pe promenada de pe straje o jachetă de f-mcA. Păgubaşulă ’şl o p6te lua dela c-ăpitănatulO oraşului. Dare de semâ. asupra contribuiriloru incurse cu ocasiunea petrecerei de vlră, ţinută în 11 Iuliu n. c. în folosulu şcâleloră româneşti gr. cat. din Teuşu. Ignat Berza 1 fl. Georgiu Vsnlilă 50 cr. Ilarianâ Ru sană 2 fl. Ştefana Bretoiu 1 fl. Gregoriu B^lanO 1 fl Georgiu Munteanu 1 fl I6nă Mariana 1 fl. Gavrilă Raţa 1 fl. Gregoriu Popa 1 fl. Teodoră Gliga 50 cr. Simionă EvladO 50 cr. Nicolau Munteanu 1 fl. Alexandru Do-brescu 2 fl. AronO BoerO 1 fl. Georgiu FâgărăşianO 2 fl Pompeiu Nobili 70 cr. IacobO Popa 1 fl.J Vasiliu Raţa *) Pe teritoriala reuniunei vamale — Zollverein — germane erau fabrici de zahaiâ în activitate. N-rulâ Sfeclele prelu- Pe o fabrică fabri- erate esprimate vină în ter-cilorti. în tone (1000 klg) mină mediu tone de sfecle îo câmp. an. 1871/72 311 2.250,918 7,237 „ „ w 1878/79 324 4,628,748 14,286 , „ „ 1882/83 358 8,747,154 24,433 **) Temerile esprimate de noi în 1884, durere, că s’au realisatO deja în anulâ urmă tor a şi t6tă întreprinderea a fostă transformată în o întreprindere pe acţii, care o continuă şi a4l în grandărea ei de mai nainte. 1 fl. Vasiliu Radu 1 fl. Nicolau BelanO 1 fl. 50 cr. Şer-banO Romulă 50 cr. Sfefană Belană 1 fl. Salamon Rotten-stein 1 fl Blasko Kâroly 50 cr. Ho:*vath Denes 50 cr. Iacoba Moldovană 1 fl. Georgiu Davidă 50 cr. lacobă Mureşianu 1 fl. losifa Raţa 50 cr. Aureliu Hulea 50 cr. Nicolau DubleşO 1 fl. losifa Popoviciu 1 fl. Mi'hailO Clain 2 fl, Salamon Herman 1 fl. Familia Moldovană 1 fl. Secheli Ana 1 fl. Vasiliu Suciu 50 cr. EmanuelO Neagoi l fl Korozsi Antal 1 fl. Buni Kâroly 1 fl. Georgiu Popa 50 cr. Petru Capulea 50 cr. Artemiu LupanO 2 fl. Va siliu Olteană, advocata 2 fl. Maria Domşia 1 fl. Maria Turtureanu 1 fl. Ionă Radu 1 fl. Teodoră Radu 1 fl. losifa Cirlea 50 cr. Basiliu Stregianu 1 fl Gyulai Ana 1. I6n0 Furnea 1 fl. I6nă Teuşianu 1 fl. A'exiu Cibu 50 cr. Petru Şerbanrt 1 fl. Fira Rozolâ 1 fl. Georgiu Roşea 1. Nicolau Madiere 50 cr. Ioană Veresmorteanu 50 cr. Teodoră FodorO 1 fl. Petru Stoica 1 fl Laurenţiu Pe* tricO 50 cr. SimionG Suciu 30 cr. Ilie Iriană 50 cr. Nicolau Puiană 2 fl. Nicolau Popă 1 fl. Nagy Lajosnă 1 fl. I6nă Patachi l fl. Chirilă Crişană 1 fl. 1. Bretoiu 1 fl. (Va urma.) Lista de subscripţiune. deschisă de „Gazeta Transilvaniei11, pentru comunele române din Ardtiu nenorocite prin incendiu şi inundare. Au mai incursu : Prin binevoitârea stăruinţă a d-lui profesorO dela liceulă din urbea Bârladă (România), Ştefana Neagoe, pe lista d-sale, dela următorii domni din Bâriadâ : George Ghimbăşianu, profesore . 5 lei n. George Catzafany, librară-tipogr. 4 , „ EmilG Bruckner, farmacista . , 10 , , Avram Hovsepian, comercianta . 5 „ „ Ştefană Neagoe. profesoră . .16 „ ,, Suma 40 lei n. Dela d. MacedonO Şiuţu, administra-tora de moşii în Bahna, judeţulO Roman 3 fl. 50 cr D. C. Popoviciu, comptabilă ... 1 fl. — Suma 4 fl. 50 cr Adăugândă la acâsta suma din nr. 158 ala „Gaz. Trans.* 1560 lei n. şi 600 fl. 06 n\ (Va urma). Totală : 1600 lei n. şi 604 fl. 56 cr. Le mulţumimu generoşiloril contribuitori în numele nenorociţilorO, dorindu ca nobilulu lorâ esemplu să afle imitatori pretutindenea. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) BRUXELA, 13 Augustu. — Foculă din pădurea Hertogen, între Yerviers şi Aachen, încă nu s’a stinsă. (Pădurea arde de câte-va (Jile. Multe sate dinprejurft au arsă cu totulu. Au arsă mii de hectare din pădure. S’a trimisă armată să dea ajutoră. — Red.) BERLINU, 13 Augustă. — Bismarck a plecată la împăratule în Babelsberg. NEWYORK, 13 Augustă. — Lângă Blae-mington s’a întâmplată o nenorocire pe calea ferată. Sântă 400 răniţi şi 100 morţi. ŞISTOV, 13 Augustă. — Prinţulă de Oo-burg a trecută erl la 3 6re după amdtjî prin oraşu mergând u spre Rusciucă. PARIS, 13 Augustu. — ţ)iarele anunţă, că agenţii diplomatici din Bulgaria au fostă însărcinaţi să se abţină dela ori ce comunicare cu apivernulu şi cu prinţulă de Coburg. la loculă unde lăsase pe Nina. Locuia acesta se cu-noscea de pe una castana fărte mare, la a cărui rădăcină picase fata. Insâ când ajunse Fiametta la castana, nu mai găsi pe Nina. — Am dată în cursă! 4>se Fiametta bătândă din picioră. — Oh, ce dobităcă sunt! Cum eram sâ bă-nuescQ eu că şi copila asta, in care aveamO încredere, era o unelfă! Aide! să nu mă mai gândescO. Destula atâta tânguire. Decâta să stau să vorbescO, mai bine 8$ mă punO pe lucru. Fiametta plecă. După multe cotituri şi după multe semne pe cari le putea cunăsce la lumina lunii, ajunse la castelă. După sgomotulă neregulata ce făcău invitaţii In sala cea mare a banchetului, Fiametta înţelese că stăpâna sa plecase într’adevăru. Şi când se uită în salonă, Fiametta nu mai v64u nici pe fiica Adriacei, nici pe Felice Badoeră, nici pe podestatulG Padovei. întrebă în drăpta şi în stânga, însă numai de formă, fiindti că scia ea cam ce felă o să i se răspundă. Află astfelii că fiica Adriaticei plecase, însoţită de podestatulG, cfttrft capul a insulei de unde trebuia să se îmbarce. Fiametta nu mai întrebă nimică alta, de frică să nu pice şi într’altă cursă. Scia acum totâ ce voia să scie Miculă porta de îmbarcare era în faţa castelului. In I posiţia in care sta Fiametta, în capulO de josO al peronului şi cu spatele la clădiri, n’avea decâtă să mărgă drepta înainte fără să s’abată din drumtt pentru ca s’ajungă la lo-oulfl de pe mala, unde vrea ea. Ca să pătă merge pe drumulâ cela bunâ avea o busolă, ra4ele lunii, cari acum îşi proectau umbra în unghiu drepta la stânga sa. Prin urmare trebuia să mărgă în direcţia acăsta pentru ca să fiă sigură să nu se rătăcescă.. Îndată ce se gândi astfelă, Fiametta începu s’alerge prin parcO. Mergea ast-felă de câtăva vreme, când se împiedică de ceva, aşa că era să ca4ă. S’aplecâ pentru ca să ’şl desfacă piciărele de aceea se credea ea că este ederă şi că ’i încurcase piciărele. Spre marea ei mirare puse mâna pe unO brîu lungO de lână; brîulă era udQ, negreşita de rouă serei. Insă nu, nu era rouă, ci ceva cleiosă, lipiciosO, aiO cărui mirosă te bătea la capO. Sânge pdte. Fiametta se speriâ cumplita. Ridirâ brâula în bătaia luminei lunei: era sânge într’adevăra! Cu t6tă graba ei d’a ajunge la porta, presimţirea unei alte nenorociri o făcu să desfacă brîulQ: La unO oolţa 4ârl ună R pe care-10 cususe chiar ea. Nu mai încăpea nici o îndoială: brîula era ala lui Ricardo. Der unde era elă? MorlO, negreşita, omorîta de ucigaşi! Ob, totula era pierduta. — Ricardo! Ricardo! striga nenorocita fată repe-4indu-se în tufişuri şi sgăriindu’şî obrazulă şi mâniie prin ghimpi şi mărăcini. — Ricardo, nu m’audl? Insă din pădure nimeni nu-i răspundea. — Ricardo! dragă Ricardo, sunt eu, Fiametta îa drăguţă, nu’ml mai cunoscl glasula? Vorbeşce, Ricardo! Tăcea ca să asculte. Nimeni nu’i răspundea. Biata Fiametta, sdrobită de emoţiune, se rezimase de trunchiulă unui stejarO, când i se pâră o’aude unO gemetă slaba dincolo de desişO, la câţiva paşi de ea. (Va urma.) Ultime scirl. Rusciucă, 12 Augusta. — Principele Ferdi-nand de Coburg a sosita aici la ora 1 şi 10 tnin. Primire entusiastă. St.-Petersburg, 11 Augusta. — „Le Journal de St.-Petersburg“ (jice că călătoria principelui de Coburg este o aventură şi unu incidenţa regretabila, care nu va avă de loca resultatula de a aduce o soluţiune a crisei bulgare. Evenimentele ce voru resulta nu s’ar pută preveni. St Petersburgă, 11 Augusta. „Gazeta Germană din St. Petersburg“ 4ice că aventura principelui Ferdinand ar putea să-i fie funestă, şi să decidă Rusia să între în calea unei politice active. „Novoe Vremja“ crede că Rusia nu va eşi din reserva sa, de 6re-ce usurpatorula Co-burgian nu va sta multâ timpii în Bulgaria. „Garaschdanin“ 4>ce c& ne ferească D-> j> (5°/o) • » » urban (7°/0) • ■ > (6°/0) - (5°/o) • • Banca naţională a României 500 Lei--------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ---- « * * Naţională ----- Aură contra bilete de bancă . . 14.— Bancnote austriace contra aură. . 2.02^2 Gurnp. 92— 94»/, 88 Vi 34— 104VS 89 V9 102 8/i 93Va 87 V. vând. 92 Va 95l/3 89— 36-105— 90 Vi 103/V 94 l/a 87— 14. V2 2.04Va Cisrsufo pieţei Braşovă dii. 13 Augustă U. n. 1887 Bancnote românesc! . . • • Cum P 8.60 Vând . 8.64 Argint românesc . , . • • k > 8.55 9 8.60 Napoleon-d’ori .... » 9.96 • 10 01 Lire turcescl * 11.25 » 11.30 Imperiali 10.24 i 10 29 Galbeni » 5 92 » 5.97 Scrisurile fonc. «Albina» 6°/0 » 101.— • 102.- - » » » 5% • » 98.— - 99.— Ruble Rusesel .... » 109 — » HO.1/, DiscontulQ . . . » 7— 10°/9 pe ană. * A V I S. * # Aducu la cuiioscinţa onor. publicu, că am asortată completă şi din nou depositulă de stofe din magazinulti de haine bărbătesc!, Uliţa Vămei Nr. 11, şi mă recomandă pentru confecţionarea de totă felulă de haine bărbătesc!, cu preţurile cele mai eftine; la casă de trebuinţă furniseză pantaloni în timpă de 8 6re, pantaloni şi giletcă în 12 6re, costume întregi în 24 6re. Pentru comande câtă mai numSrdse se r6gă: f Cu î,mltă stimft B. Sehwarze, 3—3 Uliţa Yâmei Nr. 11. (Avisu d-loră abonaţi! Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită 4'arl'dă nostru până acuma. Domnii ce se abondză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. D6că se ivescă iregularităţi la primirea (Jiamlui onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delăturezo. ADMINISTR. „GAZ. JRANSU Sosirea şi plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu. TrenulQ TrenulQ TrenulQ TrenulQ TrenulQ TrenulQ TrenulQ TrenulQ a) Dela *0 c) d) e) a) Dela b) , c) Din d) „ e) r, 1. Plecarea trenuriloru: 1. Dela Braşov® la Poşta : de pers6ne Nr. 307: 7 ore 20 de minute săra. mixtQ Nr. 315: 4 ore Ol minută dimineţa. 2. Dela BraşovQ la Buouresoî: accelerate Nr. 302: 5 bre 37 minute diminâţa. mixtQ Nr. 318: 1 oră 55 minute după amecji. II. Sosirea trenuriloru: 1. Dela Peşta la Braşovu: de persOne Nr. 308: 9 Ore 46 minute înainte de araOcjL mixtQ Nr. 316: 9 Ore 52 minute sOra. 2. Dela Bucuresoi la Braşov®: acceleratQ Nr. 301: 10 Ore 12 minute săra. mixtQ Nr. 317: 2 Ore 32 minute după am6