AZETA TRANSILVANIEI.
REDACŢIUHEA ŞI ADMINISTRAŢIFNEA s
BRAŞOVfi, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
te a fi fi an fi 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Rcmănift şl străinătate:
Pe an fi -40 fr., pe ş£se luni 20 fr . pe trei ]>-,.! ÎO franci.
ANULO l.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
i	AKUmiUBILE:
O seriăCarmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
3(>r:«'rT n*rr«*n&'.0 nu or!w«snî. — W«Hiu*Ofiptp nu te rstrămltO,
r= ies
Sâmbătă, 1 (13) Augustă.
1887.
Braşovil, 31 Iulie 1887.
„Intrarea prinţului de Coburg în Bulgaria însemnă că este probabilă isbucnirea unui râs boiu încă înainte de primăvara viitdre. Dedrece contele Kalnoky n’a făcută nimicii spre a reţinea pe prinţulă de Coburg, a angajată politica austriacă în modă îngrijitoră.“
Astfelu se esprimă ună diplomată într’o es-punere asupra cestiunei bulgare publicată în „Gauloisu din Parisă şi puţinele cuvinte ce le comunică telegrafulă dintrînsa ne dovedescă, că în cercurile diplomatice se crede că pasulu întreprinsă de prinţul ă Ferdinand de Coburg p6te avă urmări fdrte grave.
Judecândă după modulă cum critică (fia_ rele autorisate din diferitele state acestă pasă se pare, că cele mai multe dintre marile puteri nu s’au aşteptată la aceea, că prinţulă de Coburg îşi va schimba aşa de curându hotărîrea, căreia i-a dată espresiune în prima sa telegramă trimisă Sobraniei după alegere şi în răspunsul ă său a-dresată deputaţiunei parlamentului bulgară, hotărîrea adecă de a precede numai în sensulu tractatului dela Berlină cu învoirea Porţii şi a pu-teriloră semnatare. Alegerea sa n’a primită până a<}i nici înăcaru confirmare puterei suzerane tur-cescî, necum să fi fostă aprobată din partea pu-teriloră europene. Ce s’a petrecută der în (filele din urmă ca să îndemne pe prinţă să-şi schimbe aşa de radicală atitudinea sa fidelă tractatului?
In Viena (fiarele oficidse îşi dau t6tă silinţa să decline dela guvernă ori-ce responsabilitate pentru cea mai nouă hotărîre a prinţului de Coburg. Se asigură că nu i s’a dată nici cea mai mica încuragiare şi că călătoria ce a întreprins’o în Bulgaria e o aventură privată a prinţului.
Cu totulă rece, ca şi oficioşii din Viena, se pronunţă cei din Berlină asupra călătoriei prinţului Coburg. Se asigură, că acolo scirea despre plecarea lui a făcută chiar rea impre-siune.
Câtă pentru Rusia, scimă cum stă cu Bulgarii şi cu noulă loră prinţă. fiarele autorisate rusesc! declară din uou, că prinţulă de Coburg nic! nu p6te spera la o apropiare de Rusia şi că acăsta nu-şl va schimba atitudinea ei de păuă acuma.
Aşa vorbescă oficioşii din Viena, Berlină şi Petersburg. Alta este însă cestiunea dăcă şi lucră aşa precum vorbescă. Cine p6te străbate în se-cretulă acţiuniloră diplomatice de după culise?
0 telegramă dela Berlină ne spune că can-celarulă Bismarck a sosită acolo pe neaşteptate. Nu cumva stă în legătură venirea sa cu schimbarea sceneriei în Bulgaria?
ţfiarele române de dincolo de Carpaţl ne spună că şi în Bucuresci se consideră situaţiunea ca fdrte seridsă. Ministru-preşedinte Brătianu a avută o lungă convorbire cu Regele la Sinaia şi s’au ţinută acolo şi consilii de miniştri. Se observă peste totă că guvernulă română e f6rte îngrijată.
îngrijirea acăsta ce se manifestă pretutindeni în sînulă cabineteloră p6te să justifice încâtva părerea (fiarului „Graulois,u că este probabilă chiar şi isbucnirea unui răsboiu. Despre ună lucru celă puţină putemă fi siguri: totulă e pregătită pentru răsboiu şi isbucnirea lui n’ar fi nici o surprindere pentru nimenea. Rămâne numai a se constata, decă escursiunea prinţului de Coburg este în adevără aşa de străină intenţiuni-loră puteriloră interesate, precum se susţine.
Despre ucăsta putemă fi în curândă lămuriţi prin evenimentele ce se voră desfăşura în Bulgaria: Posibdă este chiar că Rusia, dăcă prinţulu de Coburg va face tăte după dorinţa ei, să se împace în cele din. urmă cu elu şi cu Bulgarii; dăr posibilă e şi aceea ca una său alta dintre
puteri să voiască a împedeca o asemenea aplanare liniştită a cestiunei bulgare în favărea Rusiei.
Deocamdată n'avemă nici o seire despre debarcarea prinţului de Coburg pe pămentulă bulgarii, Programa a fos'fl ca elă să se oprăsea in tăte porturile încependă dela Vidină, aşa că abia astăzi va sosi în Şiştovă.
S’au manifestată şi temeri, ca nu cumva emigranţii bulgari din Turnu-Severină, pe unde a trebuită să trăcă prinţulă, să întreprindă ună pasă estremă în contra lui. Se <fice c& guvernulă română, vrendă a evita acăsta, ar fi ordonată ca în timpă de patru (file nici unui emigrantă bulgară de pe pământulu României să nu i se permită a’şi părăsi locuinţa sa.
Nu este dăr nicidecum de invidiată noulă prinţă ală Bulgariei, cu tătă strălucirea ce se va desvolta la primirea şi instalarea sa, şi cu totă entusiasmulu, ce-lă manifestă 6menii regimului bulgară pentru dânsulă.
Organuîu guvernului amintesce în ajunulă sosirei prinţului cuvintele acestuia adresate depu-taţiunei bulgare, că este gata a’şi jertfi viăţa pentru binele poporului bulgară, şi adauge: „Elu îşi va ţină cuvăntulă !“.
Noi îi dorimă să n’aibă nevoiă a dovedi aşa curendă, că se ţine de cuvântai.
Regele Milanu şi Austria.
Vorbindă de toastulă regelui MilanO, despre care amil relatat la serile telegrafice, »Neue freie Presse" 4ice între altele:
Nu ne indoimă în sentimentele sincere ale regelui MilanO, der ne îndoimă în puterea lui, de a conduce po litica serbeseă în acestQ sensfl. Dăcâ ar posede acestă putere, atunci niciodată n’ar ajunsO la cârmă unQ mi nisterO Ristici. Aceleaşi împrejurări însă, cari l’au silit0 pe regele MilanO a primi unO asemenea ministeriu, ilG potfl sili de a tolera o politică esteriără in sensQ rusofilă. Ceea ce laudă mai multă regele MilanO în loastulG său pentru împăratulă Austriei, este că acesla a fost în totdeuna unQ razimă alQ dinastiei Obrenovici. Acesta este caracteristică pentru raporturile năstre cu Serbia. Decă nu ni-a succesă de a câştiga întregO poporulu ser-bescă pentru Austria, amă crecjută celă puţină, că po-sedâmă în dinastia Obrenovici ună razimă ală influenţei năstre în Serbia. Acum auifimă că acestă dinastiă are ea însăşi lipsă de racfimă şi că regele MilanO îlQ caută în Austria".
Răspunde apoi la observările farului sărbescO ,OJjek* care a (fisă: *In împrejurări normale Serbii voră susţine relaţiunî bune şi amicale cu Austria; der în împrejurări estraordinare, când se va cere ca Serbia să se decidă pentru Austria ori pentru Rusia, nu mai păte fi îndoâlă^ că poporulQ serbescă va sta întotdâuna pe partea Rusiei*.
* Aderenţii solidarităţii slave în Serbia*, (fice foia vienesă, „să fiă convinşi că în casulă ivirei unorfl împrejurări »estraordinare* ei nu voră afla nepregătită pe ,Austria*. . . acesta îi va face semţă pumnulQ ei . . . ,N. fr. Presse“ speră, că într’ună asemenea momentQ se voră proba bunele intenţiuni ale regelui MilanO.
Pressa despre plecarea prinţului de Coburg.
OficiosulO ,Fremdenblatt« din Viena, după ce constată, că prinţulă Coburg a plecată pe propria sa răspundere în Bulgaria, (fice, că elă şi-a luată hotărîrea fără a fi încuragiatO de puteri şi fără confirmarea Porţii. Mergerea sa nu p6te să se pună în consonanţă cu iractatulQ dela BerlinQ, ce l’a accentuată elă înainte cu câteva săptămâni. Pentru moment O ceea ce face prinţulă de Coburg nu e decâtO o aventură bulgărăscă.
»N. fr. Presse* (fice: »După iote soirile, ce le primimO, prinţulă de Coburg p6te fi sigură că va fi primită cu entusiasmă din partea Bulgariloră; ţera abia aştăptă să se sferşescă odată starea de faţă nesigură şi din dli în (fi totă mai multă espusâ atacuri loră; doresce o ordine tare şi constituţională a dreptului publică; îşi pune în acăstă privinţă t6te speranţele pe tînărulă prin-
cipe, dela a căruia însuşiri personale şi legături familiare se aştăptă, că-i va succede a deldlura chiar şi pedecile enorme, ce stau încă în cale unei întăriri şi recunăsceri generale a stăriloră de nou create. Se va arăta în cu-răndă, dăcă prinţulă de Coburg este acelă bărbaţii, care să păta justifica aceste aşteptări. Chiar primii săi paşi atâta în ţără, câtă şi faţă cu Pdrta suzerană şi cu puterile europene pretindă dela elă înţelepciune şi modera-ţiune în mare măsură; dela aceşti paşi va depinde dăcă Europa se va pută ori nu împăca cu starea de lucruri din Bulgaria*...
»NovoieVremia« din Moscva cjice:	»Prinţulă
de Coburg se amăgesce dăcă crede, că Rusia va privi presenţa lui în Bulgaria ca o faptă înplinită şi că ast-felă Rusia şi-ar schimba atitudinea ei de pănă acum. Celă alesă de-o Sobraniă nerecunoscută de Rusia nu păte nici măcar spera Ia o apropiare de Rusia. Prinţulă de Coburg n’are dreptă să jăce vr’ună rolă în Bulgaria pe câtă vreme nu va fi alesă cu învoirea Rusiei de-o Sobraniă legală*...
„St. Petersburger Herold," aducândă scirea despre plecarea prinţului de Coburg, face următorea observare: „Amicii politicei reale lipsite de ori ce consideraţiă s’ar pută mulţâmi cu acăstă schimbare, căci se dove-desee, că Bulgarii au găsită ună prinţă, care are ambiţiunea de a guverna şi plăcerea de a lua în posesiune tronulă bulgară. Fără ’ndoială Bulgarii voră fi la începui ă fideli şi ascultători, regenţii se voră retrage, principele va numi ună ministeriu nou şi adevărata guvernare p6te începe. Pănă aci lucrulă ar fi în ordine, mai alesă dăcâ se edaugă, că pentru aceea nu va isbucni nici ună răsboiu între Rusia şi Turcia, ori între Rusia şi Bulgaria. In Rusia se va ignora simplu casulă, ăr de altă parte va lăsa lucrurile de amândouă părţile Balcanului să-şi facă cursulG loră „ilegală." In Ebenthal se pare că se aştăptă la acăstă perspectivă şi dăcă cei din Sofia nu se ’nspăimântă de astfelă de perspective, causa e că Bulgariloră li se pare mai bună ună principe ilegală, decâtă nici umilă. Bulgarii au petrecută timpă de ună ană fără principe; au totă causa să-i pună capătă şi p6te că nu li se ia in nume de rău regenţiloră şi miniştri loră din Sofia, decă momentană nu se ocupă cu potopulă diplomatică, ce ar pută urma după instalarea prinţului Ferdinand.
In Berină călătoria prinţului Ferdinand de Coburg în Bulgaria este apreţiată cu multă răcălă.
»Nat ional-Ztg." (fice, t6tă lumea e mai multă curiăsă să vădă cum va eşi prinţulă din Bulgaria, decâtă să vădă cum va întră. Se asigură, că o persănă f6rte cunoscută şi de-o înaltă posiţiune din Berlină a (fisă când a aflată despre plecarea prinţului Ferdinand, că acăsta este o grosolană necuviinţă."
Din tote resuită ce a disă „N. fr. Presse" în altă locG: Prinţulă de Coburg nu-şî p6te face ilusiuni. Vrăş-măşia Rusiei şi nepăsarea absolută a celorlalte puteri îlă aştăptă.
România Ia Balcani.
Găsimu în diarulu d-lui Crispi, ministrulă de interne italiană, „Riforma“, câteva apreţiări asupra rolului Româniloră în Balcani, cu care „Unireau se învoiesce întru t6te. Ecă acele a-preţiări:
O telegramă a agenţiei „Ştefani* dă o desminţire indignată a guvernului română soirilor despre o posibilă înţelegere cu Bulgaria.
De când prinţulă Alexandru, după încetarea oştili-tâţiloră cu Serbia, începuse să încerce a stabili o înţelegere intimă între statele balcanice, acăstă desminţire română e singurulă faptă care să reamintăscă, ca să-lă renege, nobiiulă proiectă ală tînărului prinţă.
Nu ne place acestă răspunsă-desminţire ală guvernului română, cu atâtă mai multă, cu câtă, acuma ca şi mii nainte, superioritatea micului poporă statornicită cu mândriă lângă Dunăre ca să ţină piept ă şi voiului slavă, s’a dovedită necontestabilă.
Pe când Serbia se sbate în încurcături financiare şi în certuri interne; pe când Grecia stă nehotărîtă între economiă şi falimentă, şi libertatea Bulgariei şi Ru-
i
Nr. 168.
GAZETA TRANSILVANIEI.
188t.
meliei e primejduită; singurii Românii, colonia latină, e compactă, e sigură şi dovedesce că e c<5ptă pentru o guvernare liberă.
Dăr îşî strînge puterile singură d’o parte, caută aşa (Jicândă să se elimeneze din Balcani, îşi intăresee forţele armate şi-şi dă silinţa să aibă, ea singură între popârele vecine, credită şi finanţe aprope echilibrate.
Pe când împrejurulă ei tolulă e decădere şi ruină, România lucrăză şi progresâză. Marea industria a alco-oluriloră e gata să se emancipeze dela Triestă şi să se pfesinte liberă pe târgurile lumei. Sulina, Galaţii şi Brăila devină din 4' în 4* în porturi mai importame şi Bucurescii e pe cale de a ajunge o mică metropolă.
E curiosă contrastulă pe care Iii oferă a4î în România oraşele şi satele. In oraşe vieţu europenă, ba chiară parisiană, a Intrată cu t6te fineţele sale. S’a făcuţii ună progresă f6rte repede, p6te chiar precipitată, în sate din potrivă, mai cu sâmă pe Ia şesurf, viăţa pa-triarcală ţine înainte în liniscea adâncă a câmpiilor întinse de pământă negru, irigată de rîurile cari îiă tra-verseză.
P6te că la Bucureşti, care din ună oraşă neînsemnată a ajunsă în puţină vreme să aibă 230 mii locui torl, se face pre multă politică de capitală mare, uitân-du-se că din 5 miiiâne de locuitori ai României, vr’o nouă din 4@oe suntă agricultori şi ca atarl nu potă să dorâscă acestă felă de isolare despreţuitOre, în care gu-vernulă pare a voi să puie pe România faţă cu popă rele din peninsula balcanică.
E adevărată că numai în România esislă o rasă pură, că din cei 700.000 locuitori nelatini ai ei 4C0 000 suntă israeliţl, 200 mii ţigani şi că elementulă slavă nu ajunge la 100 mii locuitori, der tocmai din ace.stâ cu-răţeniă a rassei ar trebăi să reiasă în Balcani supremaţia poporului latină.
In Bulgaria, în Serbia, în Rumelia, rasele suntă cu multă mai amestecate ; şi, deeă în locă de a se da la o parte, ar lua o parte propunderantâ in afacerile balcanice, superioritatea ei ar fi necontestată.
Poporului ei îi zimbesce misiunea istorică a apă-rărei Dunării, de a fi vadulă în contra şivoiuhii slavă. Armele sale au avută gloria de a fi scăpată dintr’o mare primejdiă 6stea rusâscâ, şi Rusia ingrată a încercată să i pună piciorulă pe grumazi şi la rectificarea fruntariiloră după răsboiu, România a fostă sacrificată.
O unire între statele balcanice ară da României nu numai drepta întâietate care se cuvine poporului celui mai miiitară, celui mai cultă şi mai bine guvernată, dăr ar asigura ună nou şi mare târgă tinerei sale industrii, enormei producţii agricole a teritoriului ei.
Popârele balcanice nu potă se fiă gelose de revendicările române, pentrucă ele nu trecă dincolo de Dunăre. In altă parte suntă speranţele Româniloră.
Dăr România a refusată, despreţvităre să asculte apelulă Bulgariei. Ea vrea să fiă aristrocraţia Balcani-loră şi să dobendâscă aprobarea Europei oficiale.
Nu aşa însă trebue să se gândescă acelă poporă latină la viitoră.
Fortificarea liniei Maas.
In Belgia se ocupă seriosă cu fortificarea liniei Maas, mai alesă de când s’a dată pe faţă că, în casă de răsboiu cu Francia, Germania va încerca o invasiune în Francia chiar prin Belgia.
Generalulă Brialmont i determinată în generală
locurile, unde au să se construiască forturi, şi maiorulă de stată majoră Brewer le-a visitată. Se construescă 21 de forturi şi anume: l) Lângă Luttich, pe ţărmulă stângă ală rîului Maas: la Flemalle, Hollogne, Loncin, Lantin, Liers şi Pontisse; pe ţărmulă dreptă: Baichon, Evegnâe, Fleron, Chaudfontaine (La Rochette), Embourg şi Boncelles. 2) Lângă Namour, pe ţărmulă stângă ală rîului Maas : la Saint- Heribert, Malonne, Suarlâe, Emi-nes, Cognelee, Gelbressee; pe ţărmulă dreptă: la Monil, Andoye, Dave. De interesă suntă unele particularităţi. Astfelă fortulă dela Boncelles lângă Lutti.-h se va construi în mijloculă satului lipită de biserică. Acâstă lucrare importantă, ce se face între Maas şi Qurthe, are se predom ne văile ambeloră rîurî şi să apere podurile dela Seraing şi Qugrâe, care se află directă sub foculă său în depărtare de 2 chilometri. Fortulă dela Chaud-fontaine (La Rochelte) se va ridica pe ţărmulă dreptă ală Vesdrei, sprijinită de unulă mai mică pe ţărmulă stângă, şi are să apere calea ferată Verviers-Lu'tich, precum şi ambele defileurl înguste şi importante dela Chandfontaine, singurele intrări din Germania. Oficerl de geniu să ocupă deja cu lucrările de nivelare. Voră lucra la forturi 5000 de dmenl.
Telegrame de condolenţă văduvei lui Katkoff.
Ţarulă Rusiei a adresată văduvei lui Katkoff urmă-tdrea telegramă de condolenţă:
„Ga toţi Ruşii adevăraţi, îmi pare f6rte rău de per-deree d-v6stre şi a nostră. Puterniculă cuvântă ală răposatului d-văstre bărbată. care a fostă însufleţită de iubire câldur6sâ pentru patrie, a deşteptată sentimentală rusescă şi a întărită judecata sănătdsă în vremuri neli-niscite. Rusia nu va uita meritele sale, şi toţi se unescă cu d-v6stră în rugăciunea pentru liniştea sufletului lui“.
„Nowoe Vremia® anunţă, că domna Katkoff a primită o depeşe de condolenţă din partea generalului Bou-langer, prin care acesta ’şl exprimă în acelaşi timpă părerea sa de rău că n’a putută să asiste în persănă la înmormântarea publicistului rusă.
SOIRILE PILEI.
Din incidentală sosirei Maiestăţii Sale în Csaka-thurn, representanţa oraşului a decisă, la propunerea advocatului Alexiu Molnar, ca să maghiariseze numele suburbieloră. Astfelă Mariana se va numi Zrinyi, Pu-tyan se va numi Bitihany, Buzovecz se va numi Buzas. Pribtszlavecz — suburbiulu în care se află castelulă Festetich, unde se incvartireză Maiestatea Sa — se va numi Zala-Ujvar. Mai departe s’a pornită o mişcare pentru maghiarisarea tuturoră celoră 190 localităţi de pe insula Mur. — Nu cumva vreau să dove^âscă Ungurii prin acâsta toleranţa jidano maghiară?
—x —
In Ridul! de Câmpiă se lucrăză, sub conducerea unui ingineră din Budapesta, la stârcerea şi săcarea la cului de acolo, care cuprinde ună teritoriu de mai multe sute jugăre de pământă, fără a aduce pentru econo-miă mai nici ună foiosă. Se va procede după acesta Ia săcarea lacului din Lechinciăra şi Şamşudulă de Câmpiă, ceea ce atâtă din punctă de vedere economică, câtă şj mai vârtosă sanitară e fdrte de dorită. O mică supărare li se va face prin acâsta de sigură econâmeloră năstre ţărance, căci nu voră mai avă unde să topâscă cânepa, dăr cu atâtă mai mare recompensă li se va face prin
delăturarea nesănăfoseloră miasme, cari din causa nu-măroselo’ă bălţi şi lacurl^din Câmpiă dedeau nascere la diferite bole, mai vârtosă la friguri etc.
—x—
Pastorulă Dai ton, inspectoră ală tefripluriloră protestante de-a lungulă mărei Negre, după ce a visitată Sinaia şi Braşovulă, a plecată la Galaţi, de unde prin O lesa va merge la Tiflis. D. Dalton este o veche cunoştinţă a Româniloră; in ultima campaniâ de pe câmpiile Bulgariei, d-sa s’a aflată în fruntea unei ambulanţe militare române.
—x—
In Sângeorgiulă de Murăşă s’a spân4urată ună şcolară, cu numele GâspârJânos, în etate de 15 ani, din causa durei tractărl a părinţiloră şi învăţătorului său.
—x—
Studenţii năsăudenl dela scâle'e înalte voră araugia ună bală in Nâsăudă în 18 Augustă 1887 st. n. în hotelulă .Rahova®. Vehiculă curată este destinată pentru ajutorarea studenţiloră lipsiţi de mijlăce dela sc6-lele înalte. Preţulă de persănă 1 fl. 50 cr., de persână în familiă 1 fl. Inceputulă la 8 6re săra. Comitetulă arangiatoră. Ofertele marinimâse se voră chita cu mul-ţămită pe cale 4taristică.
—x—
Reuniunea de cântări «Unirea® din Varadia, sub conducerea tinărului Romulă Jorgoviciu stud. absolută va arangia uuă Concertă în sala «Ospătăriei mari* din Varadia, la 6 (18) Augustă 1887, in favorulă sus-numitei reuniuni. Inceputulă la 8 6re săra. intrarea de persOnă loculă I. 50 cr., II. 30 cr. Comitetulă. Ofertele marinimose sun ă a se adresa d-lui Petru Jorgoviciu, preşedinte, carele la timpulă său le va chita pe calea publicităţii. Programa: l) „Na e vina mea,® poesiă de Nic. Jurma, musica de Romulă Jorgoviciu; esecutată solo de tenoristulă Paulă Belcea, acompaniată cu violina de R. Jorgoviciu. 2) „Erna*, Poesiă de N. D. Xenopol, musica de C. G. Porumbescu, — esecutată de corulâ vocală în cuartetă. 3. „Folosula reuniuniloră de cântări*, disertaţiune de G. Caimanu, stud. în a V cl. gimn.
4)	„O rugăciune* de C. Chiricesca, esecutată în duetă de tenoristulă J. Boraciu şi de baritonistulă M. Burtia.
5)	„Cântecă de primă vâră®, esecutată de corulă mixtă n sexte‘0. 6) „Marseillaise®, de Bugetă de Lisle; esecutată de corulă bărbâtescă în cuartetă. — După concertă urrneză danţulă.
C6rta dualisticâ.
Casinulu austro-ungară de pe strada Academiei “din Bucuresci este în a jună de a se desfiinţa în urina unoră neînţelegeri ce s’au ivită între membrii unguri şi austriacl. Eată, după „ România de unde a provenită neînţelegerea, precum adeverescă şi alte foi bucurescene:
Se scie, că în grădina Casinului cântă în fiă ce sără o orchestră de copii. Ungurii, membrii ai Cazinului v&4ândă că orchestra nu cântă nici ună cântecă ungu-rescă, s’au consfâtuită şi au făcută o petiţiune cătră preşedinte prin care cereau ca să se impună şefului orchestrei d’a cânta pe fiă-ce sără câte două ceardaşurl, ca o manifesiaţiâ a elementului maghiară in capitala României. Petiţia era iscălită de 32 membri.
Aflândă despre acâsta, şâpte-d^ci membri austriacl facă altă petiţiune prin care ceră preşedintelui casinului
FOILETON U.
(26) ______________________
Misterele Veneţiei.
de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali.
VIII.
Isola Belia.
Fiica Adriaticei, galbenă, cu ochii rătăciţi într’o ve deniă internă, începea să nu mai simţă ce se petrecea împrejurulă ei. Se gândia la casa iubită pe care o părăsise de câteva c^ile şi-şî revedea totă vieţa’i d’odiniorâ. Se vedâ venindă la schitulă Feteloră Nobile, înconjurată de nouăle sale prietine, cari o primeau cu bucuria; se vedea alergândă prin aleele marei grădini unde răsunase atâţia ani cânteculă paseriloră amestecată cu rîsulă ar-gentiu ală feteloră din pensiona; revedea surorile aşa de bune şi blânde, cari preveneau cea mai mică trebuinţă a feteloră; revedea pe scumpa stariţă, căreia fetele i spuneau supărările loră. Veneţia însă îşi aducea mai cu sâmă aminte de capela schitului. Oh, inima Veneţiei se topea par’ că când se gândea la cântecile rel’gidse ce se înălţau la ceră odată cu fumulă tâmâei şi când i se părea că sufietulă său are aripi a!ă câroră sboră urma tămâia şi cântecele sub bolta cerâscă.
—	Dăr ce ai? întrebă Felice Badoer smulgândă deodată pe Veneţia din visarea ei.
—	Eu?.... n'am nimică! răspunse fiica Adriaticei tresărind 0.
Şi se uită cu sfială pe loculă ocupată de podestată alături cu ea.
Adevârulă este că vioşia era aşa de mare, în câtă contele Martinengo putuse părăsi sala banchetului fârft
ca să bage cineva de sâmă că elă lipsesce. Se scobo-rîse în curtea de onore, unde mâncau gradele militare inferiăre.
Sergentulă Bartolomeo şedea la o masă, luândă prea puţină parte la discuţiile camara4iloră săi, ţiindu-se într’o reservă mare şi aşteptândă ordine, pe cari le scia elă că au să vie. Era omă forte cu minte sergentulă Bartolomeo şi scia f<5rte bine că în săra aceea avea multă de lucru. De aceea, câtă vreme ţinuse masa, elă abia îşi muiase buzele în vină. . „ ,
Insă ceasul! când trebuia să se pue pe lucru s’a-propia.
Sergentulă, care pândea, (ţări pe podestafulă în pi ciore pe peronulă curţii de on6re fâcându i ună semnă inperceptibilă cu capulâ. Sergentulă se sculă numai de-câtă şi se duse după stâpânulă lui. Trecură vestibululă, apoi deschiseră portiţa, care da în parcă şi intrară.
Era târ4iu. Amurgulă serei acoperise aleele cele mari ale parcului şi Bartolomeo trebuia să-şi silâscă vederile pentru ca să nu piatră pe stăpânulă său, care mergea la 20 de paşi înaintea lui.
Când ajunse podestatulă intr’ună locă potrivită pen tru cele ce avea sâ-i spue servitorului său, se opri
—	Este gata totă? întrebă elă.
—	D>, stăpâne/ răspunse Bartolomeo.
—	Eşti sigură de omulă pe care-10 întrebuinţezi?
—	F6rte sigură, stăpâne. Ş’apoi o legătură pe care nu pole s’o rupă ilă legă de noi.
—	Ce felă de legătură?
—	N’ar pută părăsi serviciulă Escelenţei Văstre decâtă pentru ca să se ducă în ocnă.
—	Bine! Acum spune-mi ce măsuri ai luată?
—	Stăpâne, avemă două luntre, dintre cari una are
ancora aruncată in mij'oculă lacului la o egală distanţă între Isola Bella şi Peschiera.
—	Adecă la o depărtare pe care n’o p<Ste străbate în notă. Prea bine. Şi în luntrea asta o să te sui tu şi cu omulă tău când vă văţl întărce.... adecă după ce veţi duce pe ginere şi pe miresâ?
—	Pănă la jumătatea drumului.... da, stăpâne.
—	Şi luntrea cealaltă?
—	Luntrea cealaltă şede în loculă ei obişnuită în scobitura dela capătulă insulei. In luntrea aceea o să -uimă pe Felice Badoer şi pe fiica Adriaticei.
—	Este o luntre nouă?
—	Ba nu, stăpâne, căci âllfelă s’ar băga de sâmă prea multă dâcâ i-ar veni cuiva mâne în minte ca să se uite la ea.
—	Ce s’ar băga de sâmă?
—	Supapa care se va deschide tocmai In clipa când
vomă ajunge la cealaltă luntre......
—	In care o să săriţi tu cu camaradulă tău in mi-nutulă hotărită?
—	Da, stăpâne.
—	Şi atunci?...
—	Atunci, stăpânii, logodnicii, se voră duce să şl schimbe inelele în lundulă lacului de Garda.
—	Şi dâcă s’ară repe4» amândoi odată cu voi în luntrea de scăpare?
—	O lovitură de lopată ne scapă numai decâto. Insă n’avemă să ne tememă d’aşa ceva. Amăndoi se voră cufunda, ori se. voră acăţa de luntre pe care greutatea ei o va atrage în funduîă apei. In vremea asta noi vomă mâna câtă mai repede spre Isola Bella, unde vomă aborda udaţi până la piele.
Nr. 168.
GAZETA TRANSIVLANIEI.
1887.
ca să impună şefului orchestrei, să cânte numai bucăţi clasice, şi, ca condescendenţă pentru Români, de a că-roră ospitalitate se bucură, să se cânte câte două bucăţi românescl în tiăcare seră.
De aci certă. Ungurii au ameninţată că se voră retrage şi voră înfiinţa ună altă casină ală loră propriu. Austriacă de altă parte au declarată de asemenea că se voră retraga, dăcă preşedintele va căuta să satisfacă cererea Unguriloră şoviniştî.
In urma acestora, fostulă preşedinte şi-a dată de-misiunea, şi până la o nouă alegere, s’a însărcinată o altă personă cu presidarea provisoriă a Casinului.
Aci stau, lucrurile deocamdată. Vomă ţină în curentă pe cetitori de cele ce se voră mai petrece. Destulă numai că, celă puţină în BucurescI, nu merge de locă bine căsnicia dintre Unguri şi Austriacl.
Spioni militari.
In săptămâna trecută s’au 'arestată intr’ună sată lângă Leraberg doi indivizi bănuiţi de spionagiu în inte-resulă Rusiei, anume Adolf Cubaret şi losef Solowny, după ce au fostă supraveghiaţl de poliţiă două luni de 4>le.
In săptămâna acâsta s’a arestată în Tarnopol Emil Clawing, învăţătoră privată din^Petersburg, bănuită totă de spionagiu. Se 4^ce că s’au găsită la elă desemnurl despre oraşulă Tarnopol şi împrejurimea lui. Clawing e Curlandeză. Făcea escursiunl cu birja în localităţile în* veciuate. Celă mai mare interesă îlă dovedea rîului Şiret şi se informa pe unde se p6te trece riulă. Birjarulă, ună fostă suboficerO austriacă, făcu arătare. Clawing vorbesce fluentă nemţesce şi produce impresiunea, ca cum ar fi ună soldată travestită. S’au găsită la elO diferite notiţe, trei charte şi o legătură de chei.
De altă parte se anunţă din Rusia arestări con-lioue de bănuiţi spioni austriacl. »Kiewlanin« spune că acum două săptămâni sosi în oraşulă Kamieniec-Podol.ski, capitala guvernământului Podolia, ună supusă austriacă anume Petlevany cu scopă, precum s’a dovedită, să obţină ună plană despre acele puncte din Podolia, în care suntă dislocate trupe rusescl. Sub pretextă că vrea să caute ună locă, întră în raporturi amicale cu scrii-torulă militară ală magazinului de provisiunl din Kamie-niec-PodoIski, anume Kreminski, care pentru 24 ruble se insărcinâ să compună ună plană despre locurile dela graniţă ocupate de trupele rusescl. Amanta lui Kreminski, Olga Plachotniuk, aflândă despre acăsta, se înfricâ şi ingropâ planulă în cimiteră. Intr’aceea purtarea acestoră persâne deşteptă bănuială în poliţiă, care îi arestă pe toţi trei. Aceştia au mărturisită totulă. Petlavany fu internată în fortărâţă.
Apela cătră, toţi fraţii Români!
Una din cele mai mari piedecî, cari ne stau în calea progresului nostru culturală, este lipsa de mijldce. ,Suntemă săraci", acesta este refrenulă ce se aude din Uite părţile la noi, la ori şi ce întrebare, că pentru ce e aşa şi nu altcum?
Ei, dâr ce este cu neputinţă pentru unulă, doi său trei indivizi, se p6te prin mai mulţi cu uşurătate. Să se desvolte numai intre noi spiritulă de asociare, simţulă de a ne ajuta împrumutată, după cum a Z‘sQ poetulă; unde-i unulă nu-i putere... unde-sâ doi puterea cresce... şi atunci vomă pută arăta lumei multe lucruri bune.
—	Va să (}ic& nici o piedică nu ne va strica planurile ?
—	Din nenorocire este o piedică: blestematulă de Ricardo. Dâcă elă va afla, va cere să mârgă şi elă şi va cere ca să conducă elă luntrea in care se va sui Felice.
—	O! am prevăzută eu asta 1 Z*8® Martinengo. Ricardo n’are să scie nimică despre plecarea mirilorâ şi după ce se va sfişi totă, elă încă are să goloscă paharele de vină cu slugile celelalte.
—	Cum aşa, stăpâne? 1
—	Signora Veneţia a spusă că vrâ negreşită să d6rm& la nopte în schitulă Feteloră Nobile. I-am spusă lui Felice Badoer că am să’lă facă să fie singură între patru ochi cu logodnica lui, că are s’o ducă singură până la Peschiera şi elă s’a bucurată.
—	Atunci dâr t6te mergă bine, stăpâne?
—	Forte bine Unde te aştâptă omulă tău?
—	La capătulă insulei, în luntrea pregătită pentru mirâsâ.
—	Du-te la elă şi eu îţi trimetă numai decâtă pe Felice Badoer şi pe fiica Adriaticei.
—	Podesfatulă se îndreptă spre castelă, âr Bartolomeo orbeca pentru ca să se ducă spre mală.
Mergea cu precauţiune fiindă că era înlunerică şi luna nu răsărise încă. SergentulO se opri de mai multe ori în locă ca să tragă cu urechia. I se păruse că aude ană sgomotă de crăci uscate călcate în piciăre. Deşi ou era fricosă se înspăimântă Deodată şe pomeni apucată de gâtă.
Bine cfl te-am prinsă, sergente Bartolomeo I 4’se
Ricardo.
Contândă pe simţulă bună ală fraţiloră Români, vină şi eu, subscrisulă, a cere ajutoră şi sprijină pentru reali-sarea unei întreprinderi culturali în sinulă poporului română din parochia Zalnocă.
Văcjândă adecă, cumcă mulţi din tineretulă adultă, precum şi dintre poporenii mai în etate sciu ceva carte, n’au însă mijlăcele de a-şl procura cărţi, ca parte să-şi mai lărgâscă cunoscinţele, parte să nu uite ce au învăţată, amă hotârită în senatulă şcolară înfiinţarea unei bibliotece parochiale şcolare.
Statutele privitdre la acâstă bibliotecă fiindă suş-ternute spre aprobare Prea Veneratului Consistoră epis-copescă de Gherla, ni s’au retrămisă fiindă luate la cu-noscinţă.
Fiindă însă şi biserica săracă şi scâla neavândă nici ună fondă, âră poporulă de totă săracă, vină a ruga pe toţi fraţii Români binesimţilorl, ca să binevoiască a ne ajuta în realisarea acestei întreprinderi, care cu ce va binevoi, cu bani, cărţi, Z‘are şi noi le vomă implora binecuvântarea Ceriului pentru generos!tatea ce voră arăta cătră noi.	,
Fraţi Români! Cândă în giurulă nostru toţi se mişcă, toţi aretă semne de viâţă, toţi se luptă pentru a câştiga terenulă celă mai fecundă, terenulă culturală, nu ne este permisă nici nouă să stămă cu mânile în şină. Fruntaşii au datorinţa sântă de a merge înainte şi po-porulă de a-i urma pre calea spindsă, dâr carea duce la mărire.
^Preoţi cu crucea ’n frunte" la lupta culturală! AZI să dâmă mână de ajutoră ici, mâne colo şi să ne ajutorămă noi înşi-ne şi unii pre alţii şi atunci şi Dumnezeu ne va ajutora.
Fraţi Români! In împregiurările de a^I, în cari ne aflâmă noi, nisuinţa spre cultură este nisuinţa de conservare propriâ.
A ajuta o parte în aşa împrejurări însemneză a a-jula întregulă şi mai cu sâmă aici în aceste părţi espuse, pe unde elementulă nostru mai că e ajunsă a*şl pierde consciinţa de sine, aici ajutoră e de lipsă, ca nu cumva peste scurtă timpă să ne fie luată terenulă de sub pi-ciâre.
Incătă ar incurge ajutâre considerabile, amă folosi din ele şi pentru provederea scâlei nâstre gr. cat. cu re-chisitele şcolare ce lipsescă încă, şi alft cărora numără din căuşele mai susă atinse e mare şi a căroră lipsă e simţită.
Despre cele incurse vomă raporta pre cale d‘ar*s_ tică, dândă mulţămitâ publică.
Contribuirile să se adreseze cătră persâna subscrisului în Zalnocă p. u. Mojad, Szilâgymegye.
Pe lângă cari sunt cu frăţâscă iubire şi căldură, în Zalnocă la 27 Iuliu 1887.
Ioană Sonea,
preoţii administratorii, actualii ca preşedinte ală senatului şcolară.
NB. Onoratele RedacţiunI ale Ziareloră ndstre suntă rugate cu tătă stima să binevoiâscâ a reproduce acestă apelă în col6nele preţuite ale organeloră sale de publicitate.
MulţămitA publică.
(Urmare şi fine.)
Bistriţă, la 24 Iulie 1887.
N. Maieră supravigilă de finanţe 40 cr., Nicolae Sângeorzană 20 cr., Nastasia Vica 30 cr., Fira Leşiană 20 cr., Ioană Năsăudeană 10 cr , Mitru Nagi 40 cr., Pa-
—	Ce felă! tu eşti, vere? ai să ’mî spui ceva? Zise sergentulă trernurându’i vocea.
—	Da, am să ’ţl spună ceva! Z»se Ricardo răstită.
—	Spune’mî... vere...
—	Vere! nu suntemă veri! Zise gondolierulă.
—	Pentru ce?
—	Ai să veZI! Ah, tu ai luntre cu capace! Ah, tu vrei ca stăpânulă meu să se ducă să se logodâscă in fundulă lacului! Ah, tu intinZî curse! Slavă Domnului. Bartolomeo, lucrurile n’au să mergă cum nădăjduiai tu. deârece eu sunt aci.
—	Şi ce vrei acum?
—	Nimică altă, decâtă să te stringă de gâtă. Aide! decă creZI în DumneZeu, râgă te lui pentru cea din urmă oră, fiindă-că îţi jură că peste câteva minute ai să te duci înaintea lui.
Bartolomeo pricepu că era de prisosă a mai tăgădui. Şi să fi vrută chiar, nu putea <Şice nimică. îşi simţea gâtulă strînsă ca într’o nimghinea de feră. Sângele i se urca în capă, tîmplele i svîcneau, ochii începuseră să i se întunece.
Pricepea că are să mOră.
Deodată cleştele dinprejurulă gâtului se desfâcură, mâna de fieră se îniuiâ şi se desprinse de după gâtulă lui Bartolomeo; fără să Zică o vorbă, fără să ţipe, gon-dolierulă căZu lungă tîrîndă şi pe sîrgentă peste elă.
La lumina lunii, care tocmai răsărea, se vedea ună omă ţinândă în mână pumnalulă plină de sânge pe care îlă înfipsese pănă în mâneră în spinarea lui Ricardo.
Omulă care ţinea pumnalulu era contele Martinengo, podestatulă Padovei!
(Va urma.)
velă Tănăsucă 20 cr., George Nagiu 10 cr., Mitru Le-şiană 20 cr., Mitru lui Nicolae Simionă 20 cr., Mihaiu Moidovană 60 cr., George Szabo 20 cr., Pinticană Ionă 5 cr., Al. Filipă 20 cr., Ioană Mureşană 20 cr., Maria Mureşiană 20 cr., Ilie Mureşiană 10 cr., Ştefană Odor-heiană 8 cr., Ioană Toma 20 cr., Ioană Bumbu 30 cr., Lazară Vichi 10 cr., Mitru Lupu 10 cr., Ioană Beşo-vană 20 cr., Pavelă Bumbu 10 cr., Ioană Cepenariu 10 cr., Miiru Macarie 7 c., Mitru Filimonă 20 cr., T. Sasă 10 cr., T. Cristureană 10 cr., loenă Bumbu 10 cr., Mi-hailă Buta 20 cr., Grigore Sângeorzană 6 cr., Ioană Georghiţe 20 cr., Teodoră Rusu 50 cr.. Mitru Cuculă euraioră prim. bistr. 50 cr., Rafila Cincileanu 5 cr. Ştefană Cristureană 20 cr., Ştefană Bilegană 20 cr., Teodoră Moidovană 20 cr., Ştefană Sasă 25 cr. Lazară Zegriană 50 cr., Ioană a Silhi Moidovană 20 cr., Oniţa Ursă 10 cr., Mitru Petrişoră 10 cr., Pavelă Cilica 5 cr., Ioană Sasu 40 cr., Paras. Simboreană 10 cr., Florea Mureşiană 20 cr., Vasile Beudeană 5 cr., Sandu Rebri-şorânu 20 cr., Mitru Costană 10 cr„ Groza Teodoră 20 cr., Teodoră Cilica 15 cr., Iuană Mureşiană 30 cr., T. Năsăudeană 3 cr., M. Filimonă 3 cr, Stef. Rusu 10 cr. George Bungardeană 10 cr., Pavelă Reşovană 20 cr., Ioană Hopârcâ 20 cr., Ilie Hopârcă 30 cr., Mitru Nagi 20 cr.. Ioană Rebrişoreanu 10 cr., Ana Târnoveană 10 cr., Florica Ursă 20 cr., T. Sângeorzană 20 cr., Mihaiu Sângeorzană 10 cr., Florica Moidovană 8 cr., T. Becle-naşiu 5 cr., Ioană Marcu 20 cr., Vasilie Mureşiană 40 cr. Suma 68 fi. 50 cr.
Senatulă bisericescă aduce deci pe acâstă cale cea mai sinceră mulţămitâ tuturoră acestoră mărinimoşl contribuitori şi în specială domnului jcolectantă Augustină Cimbulea, care a desvoltată ună zelă neobosită întru satisfacerea nobilei misiuni, ce a luat’o asupră-şl; atarl omeni, cari se interesâză şi lucră pentru sfintele biserici, să-şi afle mulţi imitatori.
Praporii au fostă duşi în Z>ua de Sf. Petru şi Pavelă în biserică unde Duminecă la 17 Iuliu n. c. s’au sfinţită de d-lă protopopă Alesandru Silaşi, şi s’au aşezată la loculă loră.
Mai amintescă în fine, că d-lă Alecsandru Roşă a lucrată la prapori cu o deosebită pasiune, fă-cându-i forte frumoşi şi eleganţi. Recomandă deci pe acestă domnă română, căruia nu i lipsese tragerea de inimă pentru bisericile ndstre, tuturoră membriloră bise-ricescl şi comuneloră, cari ar avea lipsă de prapori sâu alte decoraţiunl pentru biserică, căci asemenea lucrări ale d-Iui Roşă, pe lângă acea că constitue o industriă din ţeră naţională română, dâr suntă mai durabile, ba chiar şi mai frumâse decâtă cele ce se facă în fabricele streine.	M.
SCffiî TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
AGR AM, 12 Augusto. — Dieta e conVo-cătă pe (Jiua de 1 Septemvre.
SALZBURG, 12 Augustă. — ImpSratulă germană a plecată as£ră în cea mai deplină sănătate la Babelsberg.
BERLIN, 12 Augustă. — Gancelarulă imperiului a sosită aci pe neaşteptate.
PARIS, 12 Augustă. — Ministrulă de răs-boiu a visitatu scdla de artileriă din Fontaine-blau şi le-a ţinută eleviloră o vorbire în care declara, că la întrunirea parlamentului va pre-senta unu proiectă privitoră la îmbunătăţirea or-ganisărei artileriei şi a trupeloru de geniu; speră că parlamentulă va încuviinţa totă, pentru ca să ridice puterea defensivă a Franciei la maximum. Acăsta e cea mai sigură garanţiă a păcii.
DIVERSE.
Aspră lecţiune.— Ună tribunală din Londra a condamnată la 2,000 lire sterlinge despăgubiri civile pe ună tânără englesă negustoră, din causă că făgăduise unei d şore Hermann c’o ia de soţiă şi nu şl-a ţinută făgăduia^. Domnişăra cerea 6,000 lire sterlinge.
*
* *
Jubileu. — In 8 Augustă n. s’a serbată jubileulă de 150 ani de când esisfă universitatea din Gottingen, de faţă fiindă prinţulO Albert de Prusia ca rectoră mag-nificentissimus, apoi ministrulă de culte, profesorii şi studenţii. Oraşulă a fostă frumosă împodobită. Mai toţi
profesorii au fostă decoraţi cu diferite ordine înalte.
*
* *
Femeă profesoru de universitate. —D6mna Church, doctoră în medicină, care de repeţite ori a visilată cli-nieile şi locurile cele mai distinse europene şi şl-a făcută studiele sale şi în Berlină, a fostă numită în Boston pro-l’esoră de gynâkolog ă.
fjjf» Numere singuratice din „Gazeta Transillva-nieiu ă 5 cr. se potu cumpăra în totungeria lui I. GR OSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu.
Editoră: lacobti Mnreşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu,
Nr. 168.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
OornUâ !& bursa ă© Vicas
din 10 Augusto st. a. 1887.
98.—
Rentă de aură 5°/0 • • • 100 40 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 87.35 Imprumutulă căiloră ferate
angare...............150.50
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) ....---------
Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(B-a emisiune) .... 11540 Bonuri rurale ungare . . 104.60 Bonuri cu cl. d6 sortare 1C4.25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă.................. 104 25
Bonuri cu cl. de sortare 104.25 Bonuri rurale transilvane 104 30
Bonuri croato-siavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............100,50
Imprumutulă cu premiu
ung....................122.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinuiui . 123 25 Renta de hărtiă austriacă 81 35 Renta de arg. austr. . .	82 60
Renta de aură austr. . . 112 65 Losurile din 1860	. . . 136 20
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 884 —
Act. băncel de credită ung. 286.25 Act. băncel de credită austr.281.30 Argintulă —. — Gal b ini
împărătesc! .............5 95
Napoleon-d’orl ....	9.99
Mărci 100 împ. germ. . . 61 77 Londra 10 Livres sterlinge 126.15
Bursa de Bucuresei*
Cota oficială dela 28 Iulie st. v. 1887.
Renta română (5%). Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%)
(5°/.) 7 •/.) 6°/„1 (5°/.)
5Î
urban
Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	* Naţională
Aură contra bilete de bancă . Bancnote austriace contra aură.
Cump.	vând.
92—	92Va
94 V.	95V.
88 V*	89—
34—	36-
104 Va	105—
89Va	901/*
102 V*	103/V
93Va	94 Va
87Va	87—
.ei		1
14.—	14. V2
2.02V>	2.04 V.
Gursuiu pieţei Braşovii
din 11 Augustă ct. n. 1887
Bancnote românesc! .... Cu mp. 8 C0 Vând. 8.64
Argint românesc . . . . _ Napoleon-d’orî ......
Lire turcescl...............
Imperiali...................
Galbeni.....................
Scrisurile fonc. * Albina» 6%
n *	n 5%
Ruble Rusesc!...............
Diseontulă ...	»
»	8.55	»
»	9.98	*
»	11.25	»
»	10.25	•
»	5 90	»
»	101.—	*
.	98.-	-
»	109.—	»
7—10°/, pe ană.
8.60
1002
11.30
10.30 5.98
102-99.-110 Vj
Pentru fnmătorl de ţigări
Fabrica Braunstein freres.
m
ORI CE CONTRAFACERE A ACESTEI HARTil SE VA URMĂRI CONFORM uosii
în Paris 65 Boulevard Exelmans produce
Hârtiile
de
ţigară
cu mărcile aici tipărite
r~-----——
0CROSE 3.&R6.mHWICI r».-fnBuaw
0® (HO AO OD 0
FRATii BRAUNSTEIN
SINGURI PABRICAMTi
-----Paris------
^ Btnsi s.ao.6 » erarci «« i-urangir

FRAUNSTtIN ERERES fAflIS •irqgc Deposec■ S C D fr
„Les derniferes Cartouches“ * „Dorobanţulu”
cari au fostfi declarate, de cele dintâiu autorităţi scienţifice din Austria şi Ungaria pe basa analiseloru făcute, absoiutu libere de orî ce materii vătă-mătore sănătăţii şi ca hârtia de ţigări cea mai uşoră şi cea mai bună, ce a
esistatu vreodată. Dtorece şi la noi domnence convingerea că pentru ţ gări bune, în prima liniă calitatea hârtiei de ţigări este dătătore de măsură, hârtia de ţigări ,Les dernieres Cartouches- şi „Dorobanţoid" a devenite din ce în ce mai plăcută, şi se pote găsi la tote firmele mai mari. Veritabilă este numai aceea hărtiă, a cărei etichetă se asemănă cu cliseulQ ,şi care are firma ,,Braunstein Freres/4 Fabrica a deschisă unQ depositG pentru servirea promptă a muşteriilorQ, sub firma comercială protocolată în Austro-Ungaria: Braunstein freres, Wien, 2. Bez., Negerlegasse 8.	6—12
Sz. 6397—1887.
alisp.
Hirdetmenv.
A vizjogi torvâny (1885 âvi XXIII t. cz.) 189 §-a valamint ezen tOrvâny vâgrehajtâsa târgyâban a nagymâltâsâgu foldmivelâs-, ipar âs keres-kedelmi, âs a kozmunka âs kăzlekedâsi m. k. Minister urak âltal egye-târtdleg m. âvi Deczember 31-ân 45689 szâm alatt kibocsâtott âltalanos rendelet 87 §-a alapjân felszolitom a vârmegye teriiletân fennâllâ vizi-mtivek âs vizhasznâlati jogositvânyok tulajdonosait, hogy a jogositvânya-ikra vonatkozo engedâlyt a mennyiben az 1886 âvi September hâ 8 Au 5803 sz. hirdetmânyem daczâra eddig esetleg mâg nem adtâk be most mâr folyâ 1887 âvi Augustus hâ vâgeig nâlam irâsban mutassâk be, vagy pedig irâsban igazoljâk azt hogy vizimtiveik 1866 evi Januar li6 1-je âta hâboritlanul fennâllanak a nâlkiil, hogy mâsok jogosult erdekeit sârtenâk âs mint ilyenek az illetâkes hatâsâgok âltal kârasoknak talâl-tattak volna.
Megjegyeztetik, hogy a bejelentâsek a vizjogi torvânyek 191 § ânak mâsodik bekezdâse ârtelmâben bâîyegmentesek. Ezen bernutatâsi, illetve igazolâsi kotellezettsâg minden hatâsâgi engedâlyre szorulâ vizi-munkâlat tulajdonosâra kiterjed, tcbât, ontozâsi, lecsapolâsi, âr mentesi-tâsi, ipari-vâllâlatokra, malmokra, tovâbbâ nyilvânos âs magân csator-nâkra, mestersâges viztârtâkra, vâdgâtakra âs zsilipekre egyarânt ârvânyes.
A kik jogositvânyukat igazolni nem tudjâk, vagy igazolâs vâgett a fennt, kitiizott hatâridoben nem jelentkeznek: azokiiak vizimiivei az idâzett torvâny 191 §-a ârt.elmâben nem lâtezoknek fognak tekintetni s az ily vizimlivekre nâzve a vizjogi torvâny 163 âs kovetkezo szika-szai âs a hivatkozott âltalanos ministeri szabâlyrendelet 3—32 §-ai lesz-nek alkalmazandâk.
Fogarason, 1887 âvi Augustus hâ 3-ân.
Grainoiu Daniel,
8—3	âlispân.
Nr. 39—1887.
Concurs u.
Pentru ocuparea postului de învăţătoră ordinară la scâla confes. gr. cat. din Rodna-nonâ, comitatulă Bistriţa-Năsăudă, prin acâsta se es-crie concursă până în 28 Augustă n. c.
Emolumentele împreunate cu acestu postă suntă’: 200 fl. v. a. sa-lară anuală plătindă în rate lunare anticipative, apoi 40 fl. v. a relutâ de cuartiră şi de lemne de focă.
Doritorii de-a ocupa acestă postă au a*şl aşterne recursele loru instruate cu: „Absolutoră preparandială, atestată de cualificaţiune, şi pentru limba maghiară, precum şi testimoniu despre diligenţă şi moralitate, dâcă a servită ca înveţătoră şi în altă comună, subsemnatului Senatfi până la susdefiptulă termină.
Din şedinţa senatului scolastică.	1—2
Rodna-nâuă, la 26 Iuniu 1887.
Preşedintele:	Nota rulă:
Ilarionă Filipoiu, parodia gr. cat. Ionă TivadarQ, înv. conf. gr. cat.
Avisu d-loru abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să bine\oiască a scrie pe cuponul A mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită (jiarulă nostru până acuma.
Domnii ce se abonâză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. ADMINISTR. „GAZ. IR ANS “
ABONAMENTE
la
„§azeta Transilvaniei“
se potu face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându-se şi posta ultimă.
Preţulu abonamentului este:
Pentru Austro-IJngaria:
pe trei luni..............3	fl.	—
„ şâse luni...............6	fl.	—
ună ană...............12	fl.	—
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni........................10	franci
şâse luni...........................20	,,
ună ană.............................40	,,
Administratiunea „Gazetei Transilvaniei/
Sosirea şi plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovii.
I. Plecarea trenuriloru:
1. Dela Braşovă la Peşta:
TrenulG de persăne Nr. 307: 7 ore 20 de minute săra.
TrenulQ mixtQ Nr. 315: 4 6re 01 minutâ diminâţa.
2. Dela Braşovu la Bnouresoi:
TrenulQ acceleratQ Nr. 302: 5 ore 37 minute diminăţa.
TrenulQ mixtQ Nr. 318: 1 oră 55 minute după amăî}I.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Peşta la Braşovă:
TrenulQ de persăne Nr. 808: 9 ore 46 minute înainte de amâijî.
TrenulQ mixtQ Nr. 316: 9 6re 52 minute săra.
2. Dela Bnouresoi la Braşovă:
TrenulQ acceleratQ Nr. 301: 10 ore 12 minute săra.
TrenulQ mixtQ Nr. 317: 2 ă^e 32 minute după amâiji.
A. Plecarea posteloru:
a)	Dela	BraşovQ la	Reşnovu-Zernesd-Branu: 12	6re	30	min.	după araâijl
b)	„	r>	v	Zizinu: 4 6re după amâ()I.
c)	„	„	in	Secuime (S. Georgî): 1 6ră	30	minute	năptea.
d)	„	„	la	Făgăraşu: 4 6re diminâţa.
e)	„ „la Săcelei 4 âre diminâţa.
li. Sosirea posteloru:
a)	Dela Reşnovu Zernesct-Branu Ia BraşovQ: 10 6re înainte da amâijl.
b)	„ Zizinu la BraşovQ: 9 âre a. m.
c)	Din Secuime la BraşovQ: 6 âre săra.
d)	„ Făyăraşu la BraşovQ: 2 âre diminâţa.
e)	„ Săcele la BraşovQ: 6 âre 30 minute săra.
Tipografia ALEXI, Braşovă.