bbdacţiuhea şi ADKIHUTBAŢIUNIA i
PSAŞOYfî, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţii, fe un fi an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luuî 3 fior,
Boffîânla şi străinătate:
Pe anfi 40 (r., pe ?t6s e luoî 20 fr. . pe trei ion? 10 frsnd.
TRANSILVANIEI
SC PRENUME»A:
■a po$te, ia librării şi pe la dti. corespondenţi.
W	---- %
ANULU L.	ÂIBIIIBBUBI
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
nsPraînnets tu «ţ	— «•nvaorloi'i im ta ratrimltS.
NI 165.
Mercuri, 29 Iulie (10
1887.
Braşovu, 28 Iulie 1887.
„Prinţulă vine!“
P6te că, pre când scriemu, se şi lăţesce din gură în gură acestă strigată în t6tă Bulgaria.
„Prinţulă vine!“ Momentulu celă multă dorită de toţi patrioţii bulgari se apropiă. După scirea telegrafică ce-o primimu dela Viena prinţulu de Coburg trebue că se află deja pe drurnti spre Rusciucă, unde îlu aşteptă vasulă princiară anume pregătită pentru primirea lui.
F6ia oficială vienesă de eri publică decre-tulă, prin care prinţulu Ferdinand de Coburg împreună cu adjutantulu său, căpitanulă Dobuer, suntă şterşi din listele armatei hon vecilor u.
Era clară, că mergându în Bulgaria prin ţulă de Coburg nu mai putea figura în listele armatei austro-i ngare, de aceea în ajunulă ple-cărei sale a trebuită să iăsă din sînulă acestei armate, unde era înscrisă ca locotenentă în rase rvă.
Mai eri alaltaeri se Z^ea, că prinţulu de Coburg nu e încă hotărîtă să plece, ăr înalta P6rtă îi adresa mereu telegrame, în cari îlă conjura să nu facă vr’ună p să pripită.
Ce s’a petrecuta în (Jdeie din urmă, ce înţelegere a avută prinţul ă de Coburg cu minis-trulă de esterne Kalnoky, încâtă s’a decisă să plece imediată să ocupe tronulă ce i s’a o-ferită ?
Etă o întrebare, care rămâne deocamdată unu mare secretă, dăr asupra căreia evenimen-tele voră face lumină în curendă.
F6ia naţională bulgară „Nezavisima Bul-garia“ (J^cea	aceste’ ca atunci când
în Bulgaria va răsuna strigătulă: „Prinţulă vine!“ crisa interidră va înceta şi silinţele regenţei şi ale guvernului bulgară voră fi încoronate de succesă.
Fără îndoiâlâ, că îndată ce va pune alesulă Sobraniei piciorulă pe pământă bulgărescă, Bulgarii voră scăpa de-o mare grije. Dăr 6re nu voră scăpa de una ca să dea de alta şi mai mare? Nu va fi 6re intrarea Coburgului în Sofia semnalulă unoră nouă tulburări şi încurcături, cari voră periclita şi mai multă independenţa ţării ?
Totulă depinde şi acum dela atitudinea Rusiei. Isbutit’a 6re prinţulă de Coburg de a îm-■. blânzi pe Ţarulă şi de a face ca celă puţină să-lu tolereze pe tronulă Bulgariei?
Multe s’au scrisă şi s’au combinată despre probabilele intenţiuni ale Rusiei dăr nimieă nu se scie pănă a(}i positivu, afară de aceea, că ca-
binetulă,din Petersburgă la tăte cercularele Porţii a răspunsă laconică, că pănă când nu va fi cu totulă delăturată regimulă actuală în Bulgaria, Rusia nu se va pronunţa nici într’ună feliu în cestiune.	*
Rusia persistăr'în atitudinea ei pasivă şi se nasce întrebarea dăcă va persista şi după ce prinţulă de Coburg va depune jurâmântulă în Târ-nova ?
S’a mai vorbită că Rusia s’ar fi învoită ca prinţulă de Coburg să mărgă în Bulgaria în calitate de regentă şi să disălve Sobrania, conchiă-mându o adunare nouă după placidă Rusiei, care apoi să confirme alegerea lui de principe. Acăstă versiune nu pare nicidecum verisimilâ, dăr indică celă puţină posibilitatea ca Rusia se fiă înţelăsă indirectă cu pasul ă întreprinsă de tână-rulă principe.
Şi în adevără numai una din două se păte admite: său că Rusia e în secretă înţelăsă cu mergerea prinţului de Coburg în Bulgaria şi atunci lucrurile se potă desvolta acolo în linişte, său că nu este înţelăsă şi atunci apariţiunea Coburgului în Balcani păte da uşoră nascere marelui conflictă orientală, de care se temă a(Jî tăte statele aşa de multă.
Bătătăre la ochi este împrejurarea, că plecarea prinţului de Coburg se puse în scenă imediată după întâlnirea împăraţii oră Germaniei şi Austro-Ungariei la Gastein. Se (Jice că de astă-dată a fostă vorba la Gastein şi de rolulă ce va avă să-lă jăce Austria în Orientă şi mai alesă în Bulgaria şi că planulă adoptată cu acăstă ocasiune ar fi în defavărea Rusiei.
Tăte suntă însă numai combinaţiuni, nimieă nu e sigură afară de faptulă întâlniriloră princiare, ală misiuniloră şi ală continueloră pregă tiri militare.
Peste puţină însă lumină se va face!
Din afară.
Bursa din Berlină a fostă în cfilele acestea rău înfluinţată printr’ună articulă ală făiei ofi-ciăse „Kolnische Zeitunga, că guvernulă germană va adresa Franciei o notă din causa închiderii fabricei germane din Luneville ; dăr acestui articulă i se contestă caracterulă ofi ciosă. Se asigură, că în acăstă afacere va urma ună demersă diplomatică numai în casulă când ar cere acăsta fabricanţii germani urmăriţi. Co-respondentulu berlinesă ală lui „Timesu presimte, că situaţiunea e fărte încordată
între Franţa şi Germania în urma acestui şi altoră incidente dela graniţă.
Făia oficiăsă berlinesă „Post“ <Jice, că ună mare numără de (Jiare franţuzescl, vorbindă de mărtea lui Katkoff, au ridicat acusaţiuni în potriva prinţului de Bismarck, înfăţişă n dă pe cancelarulă ca asasinulă lui Katkoff. „Postu voesce numai să releveze, că în tătă Francia nici o voce n’a protestată contra aces-toră acusaţiuni; ceea ce probăză terorismulă ce practică partidulă francesă ostilă Germaniei.
„Vossische Zeitung“ atrage atenţia asupra întărirei oraşului Kopenhaga, ce se urmăză cu o activitate febrilă şi declară: Germania va trebui să pue capătă domniei daneze, dăcă va avă cause întemeiate de a se îndoi în amiciţia cinstită a Danemarcei. Dăr esistă în ţără şi partidă tare germanofilă, precum dovedesce întrunirea grandiăsă a Stângei, care a protestată contra alianţei cu Rusia şi contra atitudinei anti-germane a şoviniştiloră danezi. In fine numita făiă face răspunzători pe şoviniştii danezi pentru casulă când Germania va fi silită a striga: „La o parte dela uşile n6stre!w
Foile din Bruxela publică amănunte surprin-Zătăre asupra unei construiri de 26 gare strategice, dispusă de administraţia militară germană, la graniţa germano-bel-giană, încâtă să se păta transporta repede 300*000 ămeni prin Belgia la graniţa francesă. Din causa acăsta domnesce în Bruxela mare emoţiune.
Liga neutriloră.
Europa risipesce astăZh pe fiăcare ană, 4 miliarde 600 miliâne franci, pentru a întreţină 3 miliăne 160,000 de soldaţi; în timpă de răsboiu, armatele europene se voră urca la 12 miliăne de omeni.
Ingrijattt d’aceste ţifre, ună cunoscută economistă francesă, d. G. de Molinari, a închipuită o Ligă a neu-triloru. După propunerea sa, Anglia, Belgia, Danemarca, Olanda, ară trebuif să se unăscâ sub patronagiulă qelei dintâiu; liga ar ave în timpă de pace o armată de
450.001	de omeni, 6r în timpă de răsboiu 1,250,000 şi o (Iotă destulă de puternică. Liga s’ar pune în serviţiulă acelui stată, care va fi ameninţată de răsboiu.
De pildă, dăcă Rusia ar ajunge la ună conflictă cu Austria şi i-ar declara răsboiu, liga ar pune la dis-posiţiunea Austriei cei 1,125,000 ămeni ai săi cu tătă flota.
Cu alte cuvinte, o societate de asigurare în tătă regula.
FOILETONTJ.
Crucea moldovenescă.
Nuvelă originală, din vieţa vechiă vieneză, de 1. Lowy, trad. de Iosifft Turcu.
pilele cele mai funeste, ce le-a vătjută Viena cândva, au fostă acelea, când Austria, Z’-dulă înaintată de apărare ală creştinătăţii, era periclitată din partea Turciloră. Din tăte părţile se apropiau cetele califului, pentru a îndeplini jurămăntulă succesoriloră profetului, de a înlocui ‘ crucea cu semiluna pe turnulă bisericei Sfântului Ştefană.
Sentinelele, cari erau postate pe şanţuri şi bastiăne, vedeau din âră în ără flăcări nouă şi aceste flăcări indicau drumulă, care-lă luau Turcii.
Tăte satele din jurulă Vienei zăceau în ruine şi cenuşe, casele cele mai apropiate de valuri ale subur-bieloră trebuiră aprinse la mandatulă eomandantelui ‘ Ernst Rudigier de Starhemberg, şi câtă de imparţială s’a esecutată, acăsta documentâza împrejurarea că elă în per-s6nă puse focă mareloră sale maierisce pe Couradswerd.
In Heiligenkreuzhot avea episcopulO Kollonitsch locuinţa şi tocmai se afla la elă primarulă Liebenberg, când cineva bate la uşe.
— Intră! strigă episcopulă
Ună omă cu părulă albă despletită, de o statură littaltă, în o mantă ţărănâscă învelită, întră înăuntru. Pri-''PdărulO sări de pe scaanulă său şi strigă: Prea venera*
tulă prioră ală Serviţiloră! Preotulă bătrână iute-şî a-runcâ josă mantaua sa şi se presentâ în vestmintele sale preoţesc!.
—	Da, eu sunt, şi nnă să vă comunică lucruri în-fiorătăre. Werdulă e o ruină. Tăte casele au arsă, sărmanii noştri credincioşi parte suntă morţi, parte captivi, şi numai restulă locuitoriloră grădiniloră dela Lande îmî urmă cu pericululă vieţei până la porţile oraşului, cari din fericire încă erau deschise.
Toţi voră fi încuartiraţî, venerate frate! Ne stau la disposiţiă Lilienhaus şi casa astronomică, 4>se episcopulă Kollonitsch, uitându-se pre o tabelă, care sta înaintea lui. Ce se ţine de nutrementă se va îngriji bravulă nostru Liebenberg!
Primarulă consimţindă făcă din capă şi întrebă pe prioră:
Câiă de tare e inimiculă. care ţine ocupată Rosau?
—	Suntă cam 4000 de ămeni, Calmuci şi Tătari, şi câţiva Janicerl. Aceştia intrară cu furiă în biserică şi puseră focă Intr’aceea veni pe ună cală nobilă ună bărbată de o statură gigantică cu sabia scăsă şi alungă cetele sălbatice din casa năstră dumnetjeâscă. După a-ceea descinse de pe cală, înghenunchiâ în uşa bisericei şi şl făcu cruce. Iute mă decisei şi mă aruncai cu ă-menii mei în genunchi înaintea puternicului bărbată, ru-gându-lă pentru păstrarea nu a vieţii, ci a casei năstre dumnetfeescl.
Ceea ee au distrusă Janicerii nu mai potă repara.
A înfrâna flăcările de pe turnul bisericei nu potă, nu le potă stinge, însă fiţi siguri, că vieţa văstră va fi asigurată. Şi eu adoreză aceste icone, şi eu mă rogă la Mântuitorulă! Zise bărbatulă curată latinesce.
Şi cui avemă să mulţumimă noi acăsta? gângăvli eu şi mă plecai înaintea lui.
Eu sunt Servanus Cantacusen*), principele Rornârţiei dincolo de munţi, şi erede ală acelora ţări, vasală ală puternicului Sultană. Am venită ca inimică la voi, însă câtă îmi este posibila, mă nisuescă a împedeca măcelurile. lndeşerlă însă, ceata mea e prea mică, şi obiec-ţiunile mele la marele Viziră fără resultată !
Kollonitsch şi Liebenberg ascultau totă cu mai mare interesă cuvintele priorului, şi când acesta fini, episco pulă începu a medita şi a’şî smulge la peri Z,a barba sa cea albă tjicândă:
,Erăşi acestă Cantacusen! Eu astăzi audă a doua ără numele său. Venerabilulă preotă din Maria-Hietzing a fostă aţ|I dimineţii la mine şi mi-a istorisită, cft în Gattcrho'z suntă cetele române, şi tabăra loră se esiinde pănă în Hetzendorf Ostaşii suntă fărte credincioşi,, şi principele loră a ridicată pe deală o capelă, unde in tătă Ziua se ţine serviţiulă divină. Tăte aceste le voiu>.is-torisi fratelui meu, episcopului Vienei Emerieă, ;şi noi o vomă istorisi şi contelui Starhemberg. Domnitorulă creştină Servanus Cantacusen va fi mai iute de înduplecată,
- *) Şerbană Cftntaouzină.
Nr. 165.
GAZETA'' TRANSILVANIEI.
1887.
SOIRILE ţ)ILEI.
Cu trenulfl de a<JI diminâţă au plecaţii la Sinaia ca s& salute pe Regele României comandantul»! de corpii Fzm. biv Schonfeld comandantula trupelorO ardelene, di-visionaruia din Cluşiu prinţulil Lobkowitz, directorulO artileriei coloneluld Glaubrecht, brigadierulă din Braşovii coloneluli! Pokay, căpitanulO de stata majorii generalii contele Huyn.
— x—
PreasânţitulC P. EpiscopQ diecesană Ioană Po-pasu s’a reîntorsâ restabilitei în sănătatea sa MercurI sără, dela Karlsbad.
—x—
„Ellenzâk* se bucură fârte multa de idea ce a dat’o deputatuia dietala Banffy Gyorgy, ca Maiestatea Sa, venind!! la Cluşiu, să fiâ condusa dela gară pănă la palatulâ lui Banffy de ună banderiu, constătătorâ din fruntaşi maghiari, îmbrăcaţi în costumă naţională maghiară. AspectulO ar fi unuia din cele mai frumâse şi mai demne de amintita, după cum crede „Ellenzâk". — Curata teatru sub cerula libera.
—x—
Pentru premiurile esposiţiunei secuiesd, orgânisată de Kulturegylet in Sepsi-St. Georgiu au dăruita: minis-terula ungurescO de agricultură, industria şi comerţa 100 fi., şi 10 bancnote de câte 20 franci; camera de comerţa şi industria din BraşovO 100 fl. şi 5 bancnote de câte 20 fr., camera comercială şi industrială din Cluşiu 100 fi.1 comitatula CiucO 10 bancnote de? câte 20 fr., reuniunea economică ardelână 50 fl, reuniunea de cultură şi economică săcuiască 250 franci.
—x—
Tabla regească din Mureş Oşorheiu a aprobata cu puţine modificări sentinţa tribunalului din Alba-Iulia, adusă contra lui Nicolae Rancea şi celorfi 37 de soţi cari au comisO furtulă dela casseria din Vulcoiu, din care pricină au fosta condamnaţi la inchisore corecţio-nală dela 5—10 ani.
—x—
Direcţiunea poştală face publioulfl atenta, ca adresele scrisorilorO şi pachetelortt să se facă astfelO, ca să nu se întâmple vr’o schimbare a personelora adresate, mai alesă dâcă au acelaşi nume. Se recomandă a se urăta corecta titlulO, eventuala ocupaţiunea şi locuinţa (Nr. casei şi ala uşei), localitatea unde e adresata, resp. ultima poşte. Adresantulă e bine să-şî scrie şi ela numele şi să arate locuinţa sa deasupra adresei ori (la scrisori) pe partea sigilată, ca la casa de negăsire a adresatului să i se reinapoieze scrisârea ori pachetul a. La pachete, mai alesă în valâre de peste 100 fl. să nu se lipâscă adressa, ci să se scrie pe învălitârea pachetului, spre a se feri perderea adresei prin o eventuală deşii pire.
—x—
In luna Iulie s’au adresata 6093 avertismente de dare, s’au esecutata 5561 secvestre, s’au publicata 1900 lititafiuni, dintre care 31 s’au şi ţinuta aducânda, în locă de 4975 fl, numai 823 fl.
—x—
In curândă voră primi t6te comunele din ţâră o instrucţiune, care face cunoscute t6te pretenţiunile unui testamentu. Instrucţiunea s’a lucrată în ministerula de justiţiă.
Comitatula Solnocă-Dobeca va avea la 12 Augusto adunare estra-ordinară, cu scopulO, ca de o parte să se alăgă deputaţiunea de onâre, care să presente în numele comitatului omagiele sale cu ocasiunea venirei Maiestăţii Sale la CluşO, âr de altă parte să se desbată a- |
supra proiectului de a se contrage unO nou împumutO de 165,000 fl. pentru construirea podului peste SomeşO — Bucuraţi-vă contribuabililorO !
Pressa maghiară şi Archiducele Albrecht.
In săptămâna trecută şî-a serbată archiducele Albrecht a 70-a aniversare a cjilei nascerei. Din acesta incidenţa ,Pesti Naplo* Nr. 212 dela 3 Augusta, după o scurtă ilustrare ungurâscă a serbărei acelei ce s a plănuite în Agram, pe care o consideră (âia maghiară ca o demonstrare a Camarilei cu armata şi a oposiţiunei croate contra Ungariei şi a Uniunei, <Jice:
„Cu totulu alte cugete se deştâptă în noi la fericita a 70 a aniversare a (jilei nascerei archiducelui Albrecht, âr nu joculO copilărescă din Agram. Ne gân-dimă la aceea, că ce pâte fi motivula, că archiducele Albrecht a fostă în I6tă viâţa sa şi va fi unO îndărătnica protectoră ala germanismului armatei, şi de ce gu-vernulă ungurescu gata de jertfire nu s’a ostenittt să convingă cercurile militare dălătâre de măsură şi în fruntea acelora individualitea cea mai chemată a da măsura, câtă de multă perde armata comună prin aceea, că ea pârtă colârea unei armate germane naţionale şi corpulă ei oficerescă posede caracterula. unei astfelO de armate.
„A modifica prejudiţiele juneţii în etatea de be-trâneţe e durerosO. Când archiducele Albrecht înainte cu 60 de ani a începută a învăţa serviciulfi militară şi când in tinerii săi ani a servită în acâsta armată, a fostă pretutindenea lume germană. Austria a fostă o parte din Germania şi antegarda sa, fii nobilimei germane, veneu să servâscă aci; chiar şi statuia austriacă era cu totulă germană, cela „unguresea" de jumătate. Tâte acestea s’au schimbata temeinica pentru eternitate; chiar şi armata e cu totulă alta, de când fiăcare băr-bata destoinică de armă se înşiră ca ostaşO regulata, ca miliţian ori ca glotaş şi de când tinerii domni germani întră în serviciulă prusiana, — cum e aşadâr cu putinţă, ca corpulă ofiţerescO şi limba armatei să rămână germane? Nu se teme archiducele Albrecht de aceea, că acesta acta de violenţă asupra naturei se va răsbuna odată, tocmai atunci, când principalulu conducetoră ală armatei, care numai archiduceie Albrecht pâte fi, e mai multă a-visată la victoriă ?*
Acesta avertismente ameninţătorO fiă sigura „Peşti Naplo*, că nu-lă uită archiducele Albrecht, ba adeseori i-lă va fi reamintindu anula 1866. Fi-va însă dispusa să cedeze Unguriloră? Viitorulă va arăta.
Din Buciumulu Sălagiului, 6 Augusto 1887.
»Vita non vivere sed vaiere*.
Dă peitate vedere ochilorO mei slăbiţi şi putere mâneloră mele tremurânde, întăreşce’ml până mea de odiniâră vigurâsă ca să spună naţiei mele că n’are târnă să piâră!
Şi ca să cretjl, am să te conducă, onorate cetitor, la adunarea generală a despărţământului XI din Silvania ală Associaţiunei nostre transilvane pentru literatura şi cultura poporului românO, care s’a ţinută erî în 4 I. c. în comuna Buciumă de sub pâla Meseşiului, înpreunală fiind0 cu adunarea Reuniunei femeiloră române Sâ-lâgiene.
Adunării îi premerse servirea S. Liturgii şi o pre dică a pontificantelui Sdss. domnii Vicariu şi directorO ala acelui despărţământO ţinute ambele in biserica cea nouă, într’adevără pomposă şi fârte spaţiâsă, ce face onâre capilorO şi conducătorilorO acelei comune de vre-o 500 fumuri.
Atâtă predha festivă câta şi vorbirea de deschidere a d -lui Vioară şi directorO Alimpiu Barboloviciu, fură ună adevărata capO de operă; membrii comitetului centrală Andreiu Cosma, Georgiu Popă de Basescî, Georgiu Filipă din TaşnadO Gavrilu Irifu şi ceilalţi erau la postula lorO în faţa unui publica de âmenl cu carte din giurO şi depărtare aprâpe la 300 şi de două ori pe atâţia poporenî şi ţărani adunaţi.
După pertractarea agendeloră şi raporturile comi-siuniloră în faţa acelui publica s’au împărţita premiile ca fapte şi esemple demne de imitată (âr nu numai vorbe multe, gâle şi frumâse) : unO plugO de fieră unui ţăranO din locO, o vacă cu viţelO celui mai distinsa în-văţătorO, şi altuia o scrâfă cu purcei, altora âr bani, bucate şi altele, şi spre a se mai putâ premia şi pre vii-torO, s’au tăcută apeluri de contribuirl şi scâle etc.
Resultatula adunărei reuniunei femeiloră române a fosta după relatările şi raporturile lucrărilorO ei de peste anO, constituirea noului comitetO care însă bucurându-se de încredere rămase totO acelaşO.
Se alese apoi unâ comitetO esecutivO de 20 inşi de bărbaţi şi femei cu scopă de a stărui pentru înfiinţarea unei şcâle de fetiţe în ŞimleulO Silvaniei.
Cu aceste terminându-şl adunările agendele sale, cari mai in detalii, alţii mai deaprâpe cunoscători credo că le vorO descrie — a urmată prântJulO comunii, la care participară aprâpe la 200 de persâne domni şi dâmne.
Ordinea toasteloră a deschis’o d. Vicariu Barbolo-viciu toastândO pentru împăratulO şi regele nostru apostolica şi case domnitâre. A urmată Georgiu Popă de Basescî pentru d. Vicară, preşedintele despărţământului Ass., IoanO Papiiru PopO protopopă, din IclodulO mare, pentru comitetulO centrala accentuândă zelulă şi energia cu care îşi ţine sMndardulă său culturală-naţională mai falnica în clasica Silvaniă ca ori şi care alta despărţă-mântO. D. Cosma din Supuru toastâ pentru fraţii mese-şenî şi în specie pentru femeile respective (surorile după cum s’a esprimafă) acelora cari au binevoita dimpreună cu multe altele a dona manufacturile sale naţionale pentru a se sorţi în interesulă acelui despărţământO. Ii urmă d. TeodorO Popă protopopO din OartelecO pentru secsulfl frumosO aşa cu interesă întrunită. Apoi d. AugustinO Ve-caşO preotulă din Cosnioiurî salută cu cuvinte căldurâse pre energiculă şi neobositulă secretara şi raportoră ală ambelorO adunări d. Gavrilă Trifu făcăndO asemănare cu albinele, apoi salută şi mulţămi comitetului arangia-torO de primirea şi ospitalitatea frăţâscă. D. Georgiu PopO din Basescî cu motto S. Scripture ,Voi sunteţi sarea pământului* bineventă pe proţii cari stau la nive-lulO culturei şi pe capii familieloră, dela cari tâte depindă, în specie pe protopopii presenţl. D. preot Codarcea îlă presentă prin toastuia său pre D. Mezei rectius Câm-peanu, ca pe unO sculptorO distinsa şi devotata Română transilvană, dovedindu-la mai multă obiectula donată spre sorţire (o zaharniţâ sculptată frumosO).
D. MoldovanO, preotulă Agrişului, încheiâ şirulă toastelorO c’unQ cuvântă frumosO de mulţămire adresată fntregei adunări pentru concursula din tâte părţile.
Ca nisce episode caracteristice vă comunică scena petrecută între d-10 A. Cosma, secretarulă despărţământului cu solgăbirăulO Wiski din Zîlău. In decursulă ban-ch tului mulţimea de poporă din localitate şi giurO ocupase ograda cea fârte spaţiâsă şi locuia golă împrejurulă mesei. SolgăbirăulO dădă ordină gendarmilorâ să cureţe sala şi ograda de poporă, pe gendarml însă Si postă la spatele meseniloră. Energiculă nostru secretara însă reclamă la solgăbirău să lase pe poporă de a veni înăuntru ca să pâtă auqfi toastele, căci opincarii aceia au venită cu societatea, ca să fiă capacităţi, îndemnaţi la lucruri
şi cine scie, dâcă cumva nu-10 vomO putâ câştiga pentru causa nâstră!“
—	Escelenţă! Lăsaţi la o parte acâsta încercare! Can-tacusen, ca inimiefi ală Vienesilorfi, e mai fanatica ca ori şi care TurcO! 4‘se priorulQ, şi primarulO Lieben-berg adause:
—	La Tullu s’au observata taberele armateloră creştine, şi dâcă acele au înaintată fără a fi întâmpinată pe inimică, atunci trebue să fiă fârte aprâpe (ca să mân tuâscă Viena).*
— Ar fi timpulă supremâ, căci porţile nu li se mai potă opune şi Turcii au spioni în oraşO, cari păzescO ocasiunea pentru a deschide Turciloră porţile. Ajungă-i mânia Domnului! Amină/ Amina!
Şi mărâţă veni, căci de pe Kahlenberg se a-runcară ca o furtună cetele principilorO coaliaţl în spatele Turciloră şi i alungară.
Episcopulă Kollonitsch, primarulO Liebenberg şi episcopulâ Vienei EmerieO Sellenius călăriră în 20 Sep-tembre 1683, puţine (jile după lupta sângerâsă, afară la Gatterholz, pentru a cerceta capela hospodarului Canta-eusen|; acea însă dispăruse. Numai o pâtră pre ridicătură mai indica, că aici e locuia, unde supuşii creştini ai Sultanului îşi aveau serviţiulă divina.
In 9 Octomvre 1683 veni o servitâre la reşedinţa episcopâscă şi se rugă pentru audienţă. Em. Sellenius primi îndată femea şi o întrebă ce doresce.
—	Escelenţă Vâstră! Eu sunt din Hetzendorf şi mă ducO in tâtă 4iua ta Gatterholz, pentru a aduna
lemne. Acjl diminâţă, după ce avusei o sarcină de lemne adunată, voindO să mă odihnescQ, cadă în o grâpă, aco perită cu frumjişă. VoindO să esă afară, caută după unO obiecta de care să mă ra(|imâ, şi prindă o bucată de lemnO eşită din pământO. Mă apucO de elO, lemnulO ce-dâză şi vădă înaintea mea o cruce mare împodobită cu pietrii şi semne fârte curiâse!
—	Şi unde e crucea?
—	Am aruncat’o ârăşl in fruntjişă şi am venito directa, pentru a spune acâsta Escelenţei Vâstre!
—	Dumnezeu să te. binecuvinte fiica mea! Aştâptă şi stîmpără-ţl setea cu ună pahară de vină, căci îndată vomO merge afară.
Episcopulă şi cu vre-o câţiva canonici plecară la Gatterholz, şi acolo aflară întru adevărO o cruce simplă cu cele patru litere I. N. I. R. In mijlocO era icâna Sfintei Maria de Candia cu pruncuţă pre braţe şi sub icână o emblemă princiară cu vulturulâ duplu.
Literele grecescl însemnau:
»Noi din graţia lui Dumnezeu Servanus Cantacusen principe ală României dincolo de munţi etc. etc., am ridicata acâstă sfântă cruce pre locuia, unde se celebra in tâtă <jiua liturgia pentru aducerea aminte de timpulă, când marele VizirO turcescO Kara Mustafa-paşa asediase oraşulâ Viena, în Austria inferiâră, în 4iua primă a lunei Septemvre 1683*.
*Trecătorule adu-ţi aminte de mârte“.
Episcopulă dispuse a se ridica ârăşl crucea, şi crucea „Cantacusen*, sâu cum se numea In limba popo-
rului »crucea moldovenescâu, în Gatterholz, la începutul!! promenadei, intre Schonbrunn şi Laxenburg, la stânga podului celui mare, deveni în decursă de mulţi ani unii obiecta adorată cu pietate.
(23)	Misterele Veneţiei.
de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali.
VII.
Logodna.
După ceremoniă, care se făcu cu totă luxula săr-băriloră catolice în Italia, tâtă nunta prânqfi la palatulQ guvernământului, pe urmă, cu acelaşi ceremonialâ ca de diminâţă, mirâsa fuse dusă înapoi la schitulâ Fetelor!! nobile, unde se culcă.
A doua 4i porniră toţi spre Isola Bela unde tre buia să se facă nunta.
Cam 20 de leghe despartă Padova de laculfi de Garda. După cum am mai spusa, se hotârîse să ae facă în 2 4'le drumulâ acesta. Se trimiseseră âmenl intr’unâ sat a micâ, Ceuto, la jumătatea drumului între Padova şi Peschiera, ca să pregătâscă locuinţele
Nuntaşii ajunseră destula de vreme in Ceuto, pentru ca să mănânce pe iarbă verde, deârece satuld avea aşa de puţine case, încâta nici jumătate invitaţii nu găseau adăpostă. O bandă de musicanţl, cari însoţeau aristocratica caravană, cântă câta ţinu ospăţulâ şi înye-
GAZETA TRANSIVLANIEI.
1887.
Nr. 165
bune, folositore, la iubire de carie etc. D-lă Coama es-clamâ indignata: ,D6ră n’amă ajunsă acele timpuri, să pr&n^imQ intre suliţe şi baionete.
După prâncjd, d-ICk Georgiu Popă, fostulă deputată, vorbi de pe pavilionulQ curţii, în faţ.i solgăbirăului, a gendarmiloră şi a altoră străini, cătră poporti aşa de liberalo şi pronunţată, ineâtă îlă emoţionâ până la lacrimi. EIO le arătă Omeniloră însemnătatea 4'lei, sco" pulă adunărei, legându-le de sufletă iubirea frăţâscă, iubirea de limbă, de naţionalitate şi de patriă, şi coqju-rându-i să grijâscă de sc6la lord propriă. Ună poporan0 resalută pe distinsulă vorbitorii, 4icândă : „Aşa vomQ face, domnule, vă mulţămimă de sfaturile bune, şi ori ce s’ar întâmpla, 'pruncii la scdla de stată nu-i vomă da nicicând 1“
După masă urmă ună concertă împreunată cu bală, care dură în modulă şi ordinea cea mai esemplară pănă dimineaţa despre cari petreceri vă voră raporta cu dea-mărunlulă cei mai tineri şi competenţi.
Eu din parte-mi, înainte de a încheia, nu potă să nu amintescă în specială pe următorii trei bărbaţi: Vicariulă Alimpiu Barboloviciu, pe marele proprietară Georgiu Popă de BăseştI şi pe devotatulă A. Cosma — nevoindă a de-trage din meritele unui profesoră ca Gavrilă Trifu — a altuia ca Georgiu Filipă din Taşnad etc. felanga şi pleiada românismului din Silvania — cari atâtă cu cuvân-tulă câtă şi mai vârtosă cu fapta dovedescă devotamen-tulă loră culturei, bunăstărei şi înaintărei poporului română, cărora asemenea să ne mai dea Dumnezeu, ceea ce din inimă o doresce :	CâUtorulă ardeleană.
Raportă poliţienescu. — In restauraţiunea din „Schneiderzwienger" în târgulă cailoră s’a născută o certă violentă Sâmbătă ndptea intre căprarulă de honvezi Vozai Mihaly şi între c^ilerulâ Bombea Aronă, care se sfârşi cu aceea, că Bombea scdse bricegulă şi răni greu în partea drâptă pe căprarulii de honvezi. Făptui-torulă fu predată judecătoriei penale.
Agricultura în Germania.
0 escursiune agricolă făcută la Rosalii 1884 ,11! provincia Sacsonia.
(Urmare.)
Rotaţiunea obicinuită era; I sfeclă de zahară, II orză, III sfeclă de zahară, IV mazere, V grâu, VI sfeclă de zahară. Dintre plante prima şi cea mai de căpeteniă era sfecla de zahară, atâtă pentru lucrarea în fabrică, câtă şi pentru producţiunea de sămânţă, din care mari cantităţi trimeteau în tâte părţile — maja cu câte 50 mărci. Pentru prelucrarea în fabrică, cantitatea de sfecle produsă de ei nefiindă de ajunsă, ei cumpărau încă şi sfeclele dela ţăranii din satele, unde îşi avâu moşiile, căci în comunele acelea, conformă unei învoell făcute intre fabricanţii de zahară dimprejură, nimeni nu îndrăs-nea să le cumpere, chiar şi dâcă ţăranulă le ar fi dată pe ună preţă de jumătate, âr ca să le transpârte pe la alte fabrici într’o depărtare mai mare, nu i se plătia, şi astfelă miculă producătoră era constrînsă de voe de nevoe să se supună la placulă fabricantului. Tâmna trebuiau să prelucreze întâiu în fabrică sfeclele cumpărate dela ţărani, cari fiindă puse mai din vreme, se şi coceau ceva mai de vreme ca ale loră.
In a doua liniă venea mazerea, ună soiu cu bâ-bele fârte mari aprâpe ca alunele şi de totă rodi ţâre — numită Victoria. In a treia venia grâulă, ună soiu en-glesescă numită Sheriff square Head, ne mai pomenită de roditoră. Apoi vine orzulă, ier o varietate alesă şi esnelentă pentru fabricaţiunea berei .numită — orză Che-valier. Ovăsă nu cultivau de louă din causă, că ovă-
seD pe t6tă lumea. După masă se începu ună jocă pe iârba verde.
Ca totdâuna, cei mai veseli dănţuitori fură servi lorii, unde Fiametta juca de focă cu Ricardo, care a-vusese bunulă simţă să se îmbrace totă cu hainele-i de gondolier.
Veselia era aşa de mare, incâtă chiar Veneţia îşi cam pierduse reserva. Insă fiindcă începuse s’o dobore ostenâla călătoriei, întinse zimbindă mâna lui Felice Ba* doer cjicându-i: — Pe mâine!
Prin urmare se dete seranalulă de plecare. Fiecare, fără să se mai ocupe de ceilalţi, se grăbi să se dacă în casa care îi fusese alâsă; aşa că pe la 10 ceasuri săra miculă sată Ceuto căzuse âr în liniştea lui obişnuită şi tâtâ lumea părea că dârme adâncă.
Liniştea asta nu trebuia să ţiă multă vreme. Pe la mijloculă nopţii cerulă se lumină deodată de o lumină roşift. Lumina acâsta părea că plăcă dela o casă cam isolată la partea despre răsărită a satului. Casa acâsta fusese hotărîtă pentru Felice Badoer.
Intrînsa s’aşe^ase tânărulă patriciană cu o parte din âmenii săi de serviciu. Printre aceşti din urmă era firesce prietinulă nostru gondolierulă Ricardo, elă şi cu alţi servitori se culcaseră într’ună şopronQ, şi din pricina căldurii nu inchiseseră uşa.
\	Gondolierulă adormise curând, însă se deşteptă pu-
j ţin după aceea: nu putea să răsufle. Cu t6tă pofta lui 4’a adormi âr mai iute, deschise ună ochiu şi zări o lumină viă: ardea ună altă şopron lipit cu cel în care
sulă favoriseză crescerea şi dezvoltarea unui părăsită de pe sfecla de zahară, numită Nematodă, lat. Haterodera Schachtii, ce s’a ivit pe agrii unde a fost cultivată sfecla de zahar fără întrerupere mai mulţi ani de a rândul, şi cari pier dâcă în ală 3-lea ori 4-lea ană urmâză grâu, mazere orză ori gogâşe (cartofi) âr nu când după sfeclă urmâză ovăsă, căci venindă după ovesă apoi âr sfeclă, părăsiţii aceia le prăpădescă cu desăvârşire, şi pănă acum sciinţa şi practica n’a aflată nici ună singură mijlocă de a-stîrpi cu desăvârşire, căci cu ochiulă liberă abia îi poţi zări, ca nisce mici puncte infime albe ca zăpada, pe ră dăcinile aţ<5se ale sfeclei. Uniculă mijlocă de a-i combate şi a-i împuţina usitată pănă a4l e acela recomandată de prof. I. Kiihn în Halle, de a sămăna pe locurile infec tate rapiţă sâu sfecle de mai multe ori pe ană, şi îndată ce plantele au căpătată a 4-a foiţă, de a le smulge cu rădăcini şi părăsiţi cu totă, şi a le distruge cu desăvârşire, apoi a ara şi grăpa bine loculă pentru a doua să mânţă de aceeaşi specie. O atare operaţiă însă costă pe ană 300 mărci pentru ună locă de 2 ferdele (Morgen) cari însă se restituescă prin abundanţa recolteloră aniloră următori.
Gogâşe se cultivau numai pentru trebuinţele casei şi pentru lucrători. Live4I de fâhâ amă amintită deja că aveau puţine, âr nutreţuri sămănate aveau numai câteva fălci (Morgen-e) sămănate cu trifoiu încarnată.
Ca să putemă apreţia bine şi esactă rodirea semin-ţeloră este de lipsă ca mai ăntâiu să cunâscemă pămân tulă în care erau sămănate şi adecă nu numai p3 celă din faţă, pe care-iă atinge plugulă, ci şi straturile sâu păturile mai adânci, după cum cere sciinţa agricolă modernă.
Fământulă în straturile mai din josă ’lă forma ni sipulă mării Baltice, care în vremile vechi a acoperită intrâga Germaniă de Nordă pănă la piciârele muntelui Harz. D’asupra acestui nisipă era ună strată de margă de 1/% metru grosime. Margă se numesce ună pământă argilosă, care conţine pănă la 2O0/0 carbonat de calce vară nestinsă sâu 15°/® carbonat de Magnesia (DolomiO, şi se întrebuinţâză adesea pentru ameliorarea altoră pământuri lipsite de vară, sâu prea apătâse. In fine d’asupra acesteia se află ună strată de Iută humos—vulgar şain — de o grosime de ună metru, care face bogăţia provinciei Sacsonia. „Ca ună astfelă de pâmântă bună să se plătâscă pe deplină44, 4iceau ei, „trebue să fiă să-mănată cu plantele cele mai de frunte şi mai bănâse, ce produce pământulă germană44; şi în adevără aşa şi era; sfecla de zahară, grâu, mazere şi orză, dâr principala şi unica plantă, care era pentru ei de interesă, era sfecla de zahară, şi pe care ei ară fi sămănat’o necontenită pe acelaşi locă, ba şi pe moşia întrâgă, dâcă pământulă nu s’ar fi storsă prea tare sâu dâcă părăsiţii aceia nu le-ară fi pusă sfecleloră ună capătă. Am vă4ută deja că ei cultivau sfecle de 2 categorii: pentru lucrarea în fabrică, şi pen tru producţiunea de sămânţă. Sfecla de zahară întocmai ca şi tuşii, gu'iile său cararabele şi ca vâr4a e o plantă bienală, numai în anulă ală doilea înfloresce şi produce sămânţă. Pentru sămânţă alegeau tâmna anului ântâiu dintre tâte sfeclele, pe cele mai frumâse, mai pline, mai întregi, căutau câtă zahară e în fiecare, şi dâcă aveau câte 15°/0, atunci le rupă foile şi pentru iernată Ie pună în nisce gropi de câte 1 urmă adâncime, 30 urme Iun gime şi 5 urme lăţime şi apoi aruncate una peste alta pănă oblu cu faţa pământului. Peste ele aruncau ună strată de paie, sâu frun4e, sdroburl, ternometre etc. pe cari apoi le acopereau cu ună strată de pământă de 2 urme. Astfelă învăluite ele iernâză fârte bine şi nu sufere 4e locă geră şi îngheţă.
Primăvâra când le scOte din gropi nu numai că le visitâză una câte una ca să vâ4ă dâcă nu au degerată
dormea elă cu servitorii. Totă odată i se păru c’aude ună sgomotă înfiorătoră, ună felă de plescăită de flăcări. Gondolierulă sări numai decâtă în piciâre şi începu să strige cu vocea lui puternică: — Hei! băeţî! în piciâre !
Şi fiindcă ei pregetau sâ se scâle, elă îi lovea cu piciorulă. Intr’o clipă se sculară toţi.
Ricardo nu se înşelase: era focă. Casa din care eşise elă şi camarazii lui s’aprinsese şi ardea cu furia cu care arde o casă de lemnă şi de pământă amestecată cu pae şi învelită cu rogoză.
— Dumne4eule! şi stăpânulă meu Felice Badoer, care este colo! 4*se Hicardo luându se cu mânile de pără.
Fără să se mai gândâscă se repe4i pe scară şi o sui în trei sărituri. Când ajunse în vârfulă scării, scutură tare uşa camerei unde negreşită că dormea încă stăpânulă lui. Insă, sâu că din pricina emoţiunei nu se pricepea s’o deschi4ă, sâu fiindcă era închisă pe dinăuntru, uşa nu se deschidea. Sparse uşa ; însă trecură câteva minute şi în vremea asta foculă îşi înplinea opera.
Ş’apoi, înăuntru nici ună ţipătă, nici ună gemetă nu s’au4ia. Ricardo însă era fârte sigură că stăpânulă său era înăuntru, chiar elă ÎI ajutase să se desbrace şi nu se despărţiseră decâtă după ce-lă vă4use culcată Negreşită că nenorocitulă tânără murise asfixiată de fumă.
(Va urma)
ori pufre4ită, ci le caută din nou de-a rândulă în privinţa cantităţii zahărului, şi care peste iarnă a perduttt mai multă de 3°/0 zahară, adecă nu mai are nici 12°/o, acea nu mai e bună de sămînţă şi devine înlăturată. Tolă astfelă se păstrâză peste iârnă şi sfeclele — napii de nutreţă—, în gropi, numai câtă gropile suntă mai a-dâncî de 1 metru, şi Vi metru grămada de sfecle e-şite d’asupra pământului. Sfecle de zahară pentru sămânţă erau puse pe 500 fălci germane (Morgen) şi de falce luau câte 12 măjl de sămânţă. Totuşi acâsta pentru ei nu era de ajunsă ci stăruiau ca să urce producţiunea de falce la 15 măjl. Dâcă socotimă maja de sămânţă cu 50 mărci 50X12=600 mărci sâu 370 fl. 20 cr. v. a. Grâu Şiriff cu bobulă umflată, mai multă în 4 dungi, luau câte 22 măjl de falce. Maja de ordinară se vinde cu 1 marcă mai lesne decâtă altă grâu, fiind-că conţine multă pospaiu sâu lipiciu — nemţ. Kleber — şi d’aceea e mai puţină căutată de franzelarl. Mazere Victoria luau câte 17, 18, 19 măjl de falce, din cari espor-tâză cantităţi mari pentru sămânţă, atâtă în întrâga Germaniă, câtă şi în străinătate. Maja se vinde cu câte 15 mărci.	(Va urma).
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a >Gaz. Trans.«)
BUDAPESTA, 9 Augustă. — F6ia oficială publică, că prinţului Ferdinand de Coburg şi căpitanului Geza Dobner li s’a permisii sd iasă din armata honvezilor a.
VIENA, 9 Augustă. — JPrinţulU de Coburg a conferita mai multa timpa cu Kalnoky. Dispo-siţiunile de călăoriă lasă a se conchide la aceeq, că prinţula plecă acfi după am&Li.
ROMA, 9 Augustă. — Delegaţii italian! plăcă Sâmbătă la Viena în afacerea tractatului de comerţă.
DIVERSE.
0 logodnă. — pilele trecute a fostă mare bfttae
în strada M__ din BucurescI din motive ce rară potă
să aibă bătăile prin mahalale. Era o 4b în care se ho-tărîse logodna unei fete israelite din acâstă stradă. Mo-sefirii se întruniseră, şi când să încâpă logodna, s’a încinsă în casă o bătae sdravenă, care s’a continuată tn uliţă. O logodnă, care înainte de sfârşită ajunge la co-misiă, numai pe la teatru se vede din când în când. £tă cum stau lucrurile: Fata, care are numai mumă, a prinsă dragoste de ună tânără, şi, lucru rară, muma a găsită bună alegerea fetei. Dâr unirea între mumţ şi fatft nu a ţinută multă, din causă că acâsta şl-a schimbată părerea- a alesă ună altă tânără pe care să-lă ia de bflr-bată. Muma a rămasă însă de părerea dintâiă, nu a vrută să aprâpe schimbarea; fala nu a vrută să considere dorinţele mumei sale, negreşită bine chibzuite ca ordine din tablele lui Moise. Complicaţiunea măritişului nu se mărginesce aici. Ună unchiu bogată ală fetei a alesă şi dânsulă ună bărbată pentru nepâ-tă-sa. Avemă dâr la numărătâre trei candidaţi: eandi-datulă mumei, candidatulă fetei, candidatulă unchiului, cari toţi au dreptulă să spere deopotrivă că au să reu-şâscă. Şi muma, şi fata, şi unchiulă socotescă că nu încape multă vorbă în privinţa candidatului de admisă; fiă-care crede că este ală său. Se hotărăşte 4>ua de logodnă fără să se mai discute asupra candidaţiloră. La 4iua hotărîtă câte-şl trei candidaţi suntă presenţl în casa fetei şi fiă-care dintre ei se miră de veselia cu care ceilalţi doi privescă logodna sa. Când să încâpă logodna, toţi cei trei tineri înaintâză să se aşe4e lângă ligodnicâ. De aci provine o încurcătură de nedescrisă. Inţelegân-du-se în fine că muma credea că fata se va logodi cu candidatulă ei, fata cu ală ei, şi unchiulă cu ală Iui, începe cârtă mare între candidaţi; mumei i se ridică sângele la capă, fata leşină, unchiulă nu scie ce se facă; fiă-care dintre tineri neisbutindă să convingă cu vorba pe ceilalţi doi că trebue să se retragă, se încinge o bătae sdravănă, pănă ce agenţii d-lui Moruzzi i-au condusă la comisiă. Muma se supăra pe fată aşa de rău incătfl o gonesce din casă. Unchiulă, care se vede că e omă deşteptă, a înţelesă că ar fi absurdă să se supere şi dânsulă şi a primită pe nepâtă-sa in casa lui. Sfârşi-tulă a fostă ca la teatru: candidatulă, care a reuşită, a fostă candidatulă simpatică publicului, acela pe care l’a alesă fata. („Rom. Liberă.44)
Ună mijlocă minunată. — Directorulă teatrului din Bruxela a venită la o ideă nostimă, spre a face pe damele, care visitâză teatrulă, să nu şl mai ţină în capjpă-lăriile în timpulă representaţiuniloră. Intr’o 4* a pusă să se lipâseă prin teatru afişurl cu urmăfârele cuvinte: «Damele mai în vîrstă au dreptă să-şi păstreze pălăriile*. De atunci nici o damă n’a voită să fiă mai în vîrstă şi au venită la teatru fără pălării. Acesta mijlocă admirabilă nu pâte fi recomandată îndestulă.
Editoră: lacobtt Mnreşianu.
Redac'oră responsabilă: Dr. Aurel MureşiauUi
Nr. 164.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Ctarstrid îa. bursa de Viema
Bursa de Bueuresci.
din 7 AugustQ st. n. 1887.
Cota oficială dela 26 Iulie st. v. 1887.
Rentă de aurii 5°/0 . . . 100 50 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 87.25 Imprumutulfi căilord ferate
ungare................ 150 70
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostâ ung.
(1-ma emisiune) ... 9880 Amortisarea datoriei căi' lord ferate de ostâ ung.
(2-a emisiune) ....---------
Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung.
(3-a emisiune) .... 115 50 Bonuri rurale ungare . . 104.25 Bonuri cu cl. de sortare 104,25 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişd.................. 104 25
Bonuri cu cl. de sortare 104.25 Bonuri rurale transilvane 10460
Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de
vind ung...............100.50
ImprumutulQ cu premiu
ung. ..................122.75
Losurile pentru regulare».
Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 81.40 Renta de arg. austr. . .	82.60
Renta de aurâ austr. . . 112 65 Losurile din 1860	. . . 136.25
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 886 50
Act. băncel de creditd ung. 287.50 Act. băncel decreditG austr.281.30 ArgintulQ —. — Galbinl
împărătesei .............5 93
Napoleon-d’orl ....	9.97
Mărci 100 împ. germ. . . 61 60 Londra 10 Livrea sterlinge 125.55
Cump.
Renta română (5%). .	92—
Renta rom. amort. (5°/0)	94'/.
» convert. (6°/0)	88*/l
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—
Credit fonc. rural (7°/0) ■	104—
* »» >> (5°/o) *	89—
» » urban (7%) .	102V,
• * » (6°/o) *	94V.
» * » (5°/o) •	87*/i
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.	500 Lei	
« » » Naţională	—
Aură contra bilete de bancă	. . 15.—
Bancnote austriace contra aură. .	2.02
vând.
92 ‘/a 95V* 89— 36-105— 891/* 103— 95—
87V.
15.50
2.03Va
Cursoîu pieţei BraşovD
din 8 Augustă st. n. !887
Bancnote românesc! . .	• •	Cm; r . 8 55	Vând.	8 58
Argint române-; . . .	.	. » 8.50	•	8 55
Napoleon-d’orî ....	■ •	. » 995		10.-
Lire turcescl			. . 11.23	»	11.29
Imperiali			. » 10.21	»	10.27
Galbeni			. » 586	»	5.92
Scrisurile fonc. * Albina»	6®/o	. » 101.—	%	0 to 1
» * »	5°/0	* CD 00 1	••	99.-
Ruble Rusescl ....		. » 109.—	»	110.-
Discontulă . . .	»	7—10°/» pe	ană.	
Sz. 6397—1887. alisp.
Hirdetmeny.
• A vizjogi torv^ny (1885 âvi XXIII t. cz.) 189 §-a valamint ezen tOrvâny vâgrehajtâsa târgyâban a nagym61t6sâgu foldmivelbs-, ipar 6s keres-kedelmi, âs a kozmunka âs kozlekedâsi m. k. Minister urak âltal egye-târtoleg m. âvi Deczember 31-ân 45689 szâm alatt kibocsâtott âltalanos rendelet 87 §-a alapjân felszolitom a vârmegye teriilet^n f£nnâll6 vizi-miivek âs vizhasznâlati jogositvânyok tulajdonosait, hogy a jogositvânya-ikra vonatkozo engedâlyt a raennyiben az 1886 âvi September h6 8 ân 5803 sz. hirdetmânyem daczâra eddig esetleg m6g nem adtâk be most „mâr folyd 1887 âvi Augustus h6 vegeig nâlam irâsban mutassâk be, vagy pedig irâsban igazoljâk azt bogy viziiniiveik 186 6 evi Januar h6 1-je 6ta hâboritlanul fennâllanak a nâlkltl, hogy mâsok jogosult ârdekeît sârtenâk âs mint ilyenek az illetbkes hatdsâgok âltal kârasoknak talâl-tattak volna.
Megjegyeztetik, bogy a bejelentâsek a vizjogi torvânyek 191 §-ânak mâsodik bekezd&se ertelm^ben b^lyegmeiitâsek. Ezen bemutatâsi, illetve igazolâsi kotellezetts^g minden batdsâgi engedelyre szoruld vizi-munkâlat tulajdonosâra kiterjed, tehât, ontoz^si, lecsapolâsi, âr mentesi-
tâsi, ipari-vâllâlatokra, malmokra, tovâbbâ nyilvânos 63 magân csator nâkra, mesters£ges viztârtâkra, vedgâtakra £s zsilipekre egyarânt ărvânyes.
A kik jogositvânyukat igazolni nem tudjâk, vagy igazolâs vâgett a fennt kitlizott hatâriddben nem jelentkeznek: azoknak vizimiivei az idâzett torv^ny 191 §-a brtelmbben nem l£tezoknek fognak tekintetni s az ily vizimiivekre nâzve a vizjogi torvâny 163 âs kovetkezo szaka-szai âs a hivatkozott âltalânos ministeri szabâlyrendelet 3—32 §-ai lesz-nek alkalmazanddk.
Fogarason, 1887 âvi Augustus hd 3-ân.
Gramoin Daniel,
2—3	âlispân.
(Avisu d-loru abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei sâ binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită 4'aru^ nostru până acuma.
Domnii ce se abondză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă.
Ddcă se iveseă iregularităţi la primirea 4iaru^u’ onor. abonaţi suntit rugaţi a ne încunosciinţa imediaţii prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze.	ADMINISTR. „GAZ. 1RANS*
Mersulil trenurilor!!
Valabilii dela I luniu st. n. 1886.
pe linia Bredealtt-Bud «pesta şi pe linia Tel uştt-Arad A-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng.
Predealii-Budapesta
	Trenfi	Tren	Trocii	Trenti
	de peradne	accelerat	omnlbus	omnibUB
BucurescI			4.30			7.30
Fredeald |	—	—	—	1.14
	—	9.12	—	—
Timişd	—	9.35	—	1.45
Ite^Tl ((	—	10.12	—	2.32
	720	_	401	
Feldiârs	7 57			4.47	—
Apatia Augustind	8.24 847	—	5.28	—
		—	5.59	—
Homorodd	929		6 49	—
Haşf&leu	9 37			835	—
Sigbişăra |	10 53		9.02	—
	11.00			9.12	—
Elisabetopole	1134	—	9 56	—
Mediaşd	12.03	—	10.37	—
Copsa mică Micăsasa	12.26 12.42		10.59 11.16 11.37	—
Blaşiu	1.11	—	12.16	—
Crăciuneld	1.23	—	12,33	—
Teiişft Aiudd	2.06 2.27	—	1.51 2 18	—
Vinţuld de susfi	2.49	—	2.48	—
Ui6ra	2 56	—	2.56	—
Cncerdea	3.12	—	3 64	—
Ghiristt	3.46	—	4,51	—
Apahida	5.01	—	5.28	Trenă de
Claşla ^	5.21	601	5 56	peraone 6 37,
	—		—	
Nedeşdu	—	6.19	—	6.58
Qhirbdu	—	—	—	7.14
Aghirişd	—	—	—	7.29
Stana	—	—	—	7.56
Haiedind	—	7.12	—	8.18
Ciacia	—	7.41	—	8 58
Bucia	—	—	—	9.15’,
Bratca	—	—	—	9.34JI
Vadd	—.	8.20	—	95^
Mezâ-Telegd	—	8.46	—	10 28
^ugyi-Vâsărhely	—	—	—	10 47
Veneţia-0ră4ii	—	—	Trenă	10.57
			9.11	persbne	11.07
'tradia-Mare )			9.16	10.50	11.19,
P. LaUny	—	10.37	1.33	1.16
Sioliek	—	12.20	4.24	3.29, 6.33
■nda-pesta	—	2.15	10.05	
Yiena ^	—	—	2.15	—
	—	8.60	—	—“
Bucuresc?
Nota: 6rele de nâpte suntd cele dintre liniile gr6se.
Budapesta—Bredeald				
	Trenti de pers.	Tren accelerat	Trenă de pers.	Trenă de persbne
Vieua	11.10	-	7.40	1
Budapesta	7.40	2.—		618
Szolnok	11 05	4.05	10.42	9.38
P. Ladăny	2 02	5.47	2.02	12.02
Oradea mare	4J2	7.11	4.78	2.01
Venţia-Orădii	—	—	—	2 08
Fudi-Oşorheiu	—	—	—	2 19
Teleagu	—	7.33	—	2.41
VadQ	—	8.04	—	3.24
Bratca		—	—	3.47
Bucia	—	—	—	4.07
Ciucia		8.58			4.33
Huiedin	—	9.28	—	5.15
Stana	—	.—			5.33
Aghiriş	— -	—	—	5.53
GLlrbSu	—	—	—	6.05
Nedişu	—	—	—	6.20
Cluşiu 'v	11.00	10.31	z	6.38
Apahida	11.19	—	—	—
Hhiris	12 33	—	—	—
Cucerdea ;	1.01	—	—	—
(	1,11	—	—	—
Uidra	1.18			—	—
Vinţuld de susfi	1.05	—	—	—
Aiudd	1.46			—	—
Teinţă	2.25	—	—	—
Grăciunelfi	2.50			—	—
Blaşfi	3.03	_	—	—
Micăsasa	3.35			—	—
Oepşa mic.	4.01	—	—	—
Media şQ	4.20	—	—	—
ElisabetoDole	4.55	___	—	—
8igişdra	5.42	—	—	—
' Haşfaleu	6.01	—	—	—
Homorod	7.27	—	—	—
Augustind	8.08	—	—	—
Apatia	8.36	—	—	—
Feldi6ra	906	—	—	—
Braşovft S Timişd Predeală ^	9.46	5.37	—	—
			1.55	—
	—	6.20 6.47	2.53		
	—	11.30	3.28	—
Trenă
omuibus
9.35
Tipografie ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI
Telnşâ- &radă-Bndap«sta				Budapesta-AradA-TeiuşA'			
	Trenă	Treuă	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omuibua	de pers.	persdne		persdne	de persdne	omnibui
Teiuşft	11,24	—	3.00	Viena	11.10	12.10	—
Alba-Iulia	11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05		,
Vinţulă de josă	12.30	—	4.22		11.20	12.41		'
Şibotă	L01	—	4.51	Si."! tnOK ţ	11.35	5.45	—
Orâştia	1.32	—	5.18	AiadA	4.30	6.—	—
Simeria (Piski)	2.32	—	6.15	Glogovaţă	4.43	6.13	—
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	507	6.38	—.
Branielca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	—
Ilia	3.65	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	—
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 09	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Berzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5.80	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bârzova		—	9.33	Zam	8.01	9.12	—
Conopă	6.47	—	9.53	Gurasada	8.34	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	1027	Ilia	8.55	9.n8	—
Paulişă	7.43	—	10.42	Branicîca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	9.51	10.42	— -
Glogovaţă	8.28	—	11.25	Simeria (Piski,	10.35	11.07	)
Arad A	8.42	9.17	12.31	Orăştiă	11.11	11.37	
Szolnok (	—	2 32	4,50	Şibotă	11.43	12.—	—
	—	—	5.12 1	V inţulă de josă	12.18	12.29	—
Budapesta			—	8.20	Alba-Iulia	12.36	12.46	—
Viena	—	—	6.05	TeluşA	, 1.29	1.41	—
Aradfi-VIn&işdra				Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trenă	'\rană de	Trenu	.	Trenă de	Trenă	Trenă
	omnlbus	persăne	mixt		persdne	omnl boa	mixt;
Aradft	5.48		6.05	Mmeria	_	_	2.42
Aradulă nou	fo.19	—	6.33	Streiu	—	—	3.2a
N6mefb-Sâgh	6.44	—	8.58	Haţegă	—	—	4. Io
Yinga	7.16	—	7.29	Pui	—	—	541
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	■5.M
Merczifaiva	—	—	—	Baniţa	—	—	6,4Q|
Tlnaişdra	9.02	—	9.08	Petroşeul	—	—	7.ia
Tlnaişdra-AradA				Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trenă d?	Trenă de	Trenă	1 1	Trenă	Trenă	Trenă
	persăne	persdne	omnlbus		de pers.	omnlbus	mixt
Timişdra	6.25		5.00	Petroşenl					6.10
Merczifaiva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.ââ
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	—	—	7.31
Vinga	' 8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.S0
Nâmeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	—	—	9.01
. Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	—	—	9£2
AradA	9.27	—	8.17	Aimeria	—	—	10.31
■