KEIUCTU StA ŞI AliMIMSfaAjICKEA: BRAŞGVfi, piaţa mare Nr. 22. /GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ>l. Pe unfi anfl 12 fior., pe ş&se luni 6 fior., pe trei luni 8 fior. itoKiSBia şl Străinătate: Pe an ti 40 fr.. pe Juni 20 fr.. pe I r<- i iei ^ i tO f vanei. s£ prenumerA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. ANUmiURILE: O seriă garmondft 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare nBfravofctfi nu pp pr;m«eo3. — annunerlptn nu «n rutriRMI, Ni 164 Luni, Marţi 28 Iulie (9 Augusta). 1887. Braşovti, 27 Iulie 1887. Pe când Ungurii credu că au îndepliniţii unii lucru mare pentru asigurarea viitorului loru, d6că isbutescâ a face pe câte unii bieţii de învăţătorii românii să-şi neglige cliiămarea lui, în-deletnicindu-se numai şi numai cu propunerea limbei unguresc! şi chinuindu pe bieţii copii cu memorarea mechanicâ de poesii unguresc!, pe atunci se petrece în lumea cea mare slavă o schimbare în idei şi în nisuinţe aşa de adencâ, încâtu svârcolirile (Jilnice ale maghiarismului violentă de prin ţinuturile ndstre aparii numai ca 0 jucăriă de copii faţă cu uriaşa luptă ce-lu aşteptă în viitorii. Vorbeamă nu de multă de puterniculu curentă ce se manifestă în pressa slavă din mo-narchia ndstră şi mai vertosu în pressa cehică pentru solidaritatea slavă. Amă arătată atunci, că popdrele slave ale monarcliiei ndstre nisuescă înainte de t6te a strînge legăturile dintre sine, făcendă propagandă pentru introducerea liturgiei slave în bisericele loră fără deosebire de confesiune. „Narodny List.y“ din Praga, care cântă prima violină în concertulă solidarităţii slave, vine a-cum şi susţine, că nici forma legăturei literare între Slavi nu mai este acjă de ajunsă, ci pretinde că pe Slav! trebue să-i unăscă idea naţională. Idea solidarităţii slave şi a panslavismului — (Jice „Narodny Listy“ — a răsărită asupra slavismului ca o stea a mântuirei, menită a-lă ridica din pulbere la o viăţă liberă şi onorifică. In praxă acăstă ideă nu are decâtă ună carac-teră de apărare, dăr astăzi Slavii nu-şi mai potă închipui solidaritatea ca înainte cu 60 de ani. P’atunc! idea solidarităţii şi-a luată numai o formă literară, dăr astăzi, după Sadova şi Se-dan, ar fi mai multă decâtă naivitate a crede că slavismulă p6te să rămână la forma literară şi că idea solidarităţii, şi după introducerea dualismului germano maghiară, ar fi m mai o ces-tiune a culturei slave. Celă ce ar voi să se o-prăscă numai la cultură, ar dovedi că nu cu-născe trebuinţele de faţă ale poporului său, nu cundsce situaţiunea generală a monarhiei austro-ungare şi scopurile adevărate ale solidarităţii slave. In (Jiua de a In care naţiunea, liberă, instruită şi bine pregătită să ia apărarea ondrei sale cu tăriă hotărîtdre şi cu o mărire sdro-bitore.... D. Deroulâde respunse între altele, reamintindă cuvintele lui Gambetta din 1872 : „Lăsaţi-ne să ne gândim ă totdâuna la Alsacia şi să nu vorbimă nici odată de ea.“ La 1880, cu ocasiunea sfinţirei steaguriloră, totă Gambetta a tjisii: „Numai pentru Alsacia şi Lorena trebue să trăimă.« Oraforulă 4*se apoi: Ni se vor-besce de manifestaţiuni sgomotăse. Acesta este jnij-loculă d’a esprima doliulă, dorinţele şi speranţele n6s-tre. Dă :ă Henri Martin ar mai trăi, sfytufile lui ară înriuri nu numai asupra ligei patrioţiloră, ci şi asupra parlamentului şi a guvernului. Câte odată îmi ceţî: puneţi mai puţini cărbuni, şi noi răspundemă: daţi-ne mai multă vaporă.« Incăerărl între Albanesi şi Muntenegreni. In timpulu din urmă au fostă mai multe lupte sân-gerâse între Muntenegreni şi Albanesi. A fostă o In-căerare mai ântâiu intre Muntenegrenii din VassoVicI şi păstorii albanesi din tribulă Clemenţi. Au fostă morţi şi răniţi de ambele părţi. Albanesii s’au retrasă şi Muntenegrenii au ocup tă păşunile, au luată vitele şi pro-visiile Clementiniloră în valâre ca de 10,000 lire. S’au mai întâmplată lupte în districtulO Plava unde Muntenegrenii au răpită ca la 600 capete de vite. ’ Valiuftt din sculării a raportată Porţii şi a cerută întărirea garni-sânei, căci şefii triburiloră albanese din Ipek şi Giacova s’au întrunită la Gusinie spre a se înţelege asupra unei expediţiuni de răsbunare contra MudtenegrenilOră. Esposiţîiinea slovafea din Tflroţft-St.-Mafton. înainte de deschiderea esposiţiunei, Hurban a adresată credincioşiloră săi în biserica evangelică o predică, care culmina — precum spună foile ungurescl — în îndemnarea la unirea tuturoră Slaviloră. Vorbi despre suferinţele de o miiă de ani ale acelui poporă, căruia voescă — Ungurii — să-i răpâscă chiar şcălele, dăr elă speră cu încredere în victoria nuţiunei sale. Hurban compară actuala esposiţiune a „Jivenei* cu eşposiţiunea din Budapesta, ce s’a înscenată de Jidovi cu mare larmă, pe când esposiţiunea slovacă s’a născută în <6tă liniştea ca o strălucită mărturiâ a culturei slovace. După serviciulă divină, esposiţiunea a fostă dăschisă de redactoruiă făiei *Narodnie Noviny“, Ambrus Pietor, care între altele în vorbirea sa: „Gunăscemă trecu-tulă ; să consolidămă presintele şi astfelă să asigurămă viitorulă". După elă vorbi apoi Pavelă Mudrony; ce a (fisă, nu ne spună foile ungurescî. Esposiţiunea a isbutită de minune în totală. Es-posiţia de tablouri constă din 16 tablouri ale jjpietorului boemă Jaroslav Vesin ce trăesce în Munchen* La bancheta, la care au participată 300 de 6speţî, fostulă fişpană ală comitatului Lipto, Franoicî, toastâ pentru monarhulă, pentru prinţulă de corănă şi pentru casa domnitore. După elă toastară Mudrony, Hurban, Cernyi ş. a., cari — precum ărăşi ne spună foile ungurescî — au vorbită despre problemele culturale şi soopurile fiftlş Nr. IU. GAZETA ^ TRANSILVANIEI. 1887* ale Slavilorâ. Preotulâ Tomkulyak din Detvahuta toasta pentru Lukic^c Mocsary, numindu-10 — precum cu in-tenţiune pretindă foile unguresc! c’ar fi Zisâ preotulâ — apărătora alţi poporului slava şi încheia: „...Se pote în-ţâqj|da, ea apăsătorii noştri de aZI să devină şi ei Slovac!. Şi suferinţele nâstre trebue să înceteze odată, şi atunci vai de duşmanii noştri!* Aşa spune »B. H.f că a vorbita preotulâ. Foile jidano-maghiare stau să le apuce năbădăile de năcazft, că nicî amintire nu s’a făcuta de cultura jidano-maghiară la t6te acestea ocasiunî. „P. Ll.« ne-putăndu-şl răsbuna altfela, îşî încheiă scurtulâ său raporta despre deschiderea esposiţiunei cu cuvintele: »La 4 Augusta agitatorii panslaviştl vora ţină, precum se vorbesce, o conferinţă." „Ce păcatâ că nu suntâ agitator! jidano-maghiarî F Işl vortt fi Z*c^Qda cu jale şi cu măhuire „patrioţii* timbraţi şi netimbraţi. SOIRILE PILEI. Guveraulâ angurescO a elaborata uuQ proecta de lege privitora la Introducerea căsătoriei civile obligatâre In Ungaria. Acesta proecta va fi supusa parlamentului fndatft ce se va întruni. Ni-se scrie din marginea Câmpiei, cu data 29 Iulie: „Amăsuratâ programei anunţată în Nr. 137 alâ >Gaz. Trans.*, inteligenţa română din M.-LudoşO şi giurO, in frunte cu activula protopopâ Nicolau SolomonO, sim-paticulO pretortt româna Vasiliu Moga şi d-la medica cercualQ BocoşO au arangiata la 17 Iulie n. c. unâ concerta împreunată cu petrecere de danţu în favorulO fondului pentru edificarea unei nouă biserici românesc! gr. cat. în M.-LudoşO. SuccesulO atâta morala câta şi materiala a fosta eminenta. Publica alesă şi fărte numeroşi) s’a grăbita a lua parte la acestă distinsă petrecere roraânâscă, precum în părţile acestea n’a mai fosta. N’au lipsita nici distinşi bărbaţi maghiari, ca corniţele suprema din Turda şi alţii. ConcertulO, condus de d-la profesora din Blaşfi IacobO Mureşianu, a reuşita strălucita, (ăcănda mare on6re Românilortt noştri; 11 tineri în costuma naţionala au jucatâ „Căluşerula“ şi .Bătuta*, de asemenea şi costumulO naţionala femeescâ fu frumosa representata. Venitultt se sue aprâpe la 500 fl.«— In privinţa acestui concerta, „Ellenzâk* scrie, că în comitetula arangiatorO au fostâ aleşi şi Maghiari cu numiri ca: >Salamon, Sima, Pap, Bakos, Orban, Elekes şi Rozs.t", âr in invitaţiunl i au botezata cu nnmelede: Solomonu, Simu, Popu, Bo-eoşu, Orbeanu, ElecheşO, Husu. »Apoi se mai (Jică cineva — sfircesce „Ellenzâk* — că arangiatorii concertului valahâ din M.-Ludoşa nu sciu limba „Volapiik". ,r- Ce aă-i faci dăcă voIapiikulO s’a lăţită deja peste t<5tâ Europa şi e mai plăcuta şi mai preferii limbei ungu-rescl 1 Dovadă că voIapiikulO^ seu în casula de faţă limba rom&nâscă, nu e limbă asiatică. —x— In luna Augusta vord veni la Sinaia atfttfi mama Regelui câta şi mama Reginei României. —x— > PreotulO gr. or. Alexandru Bucovu din Cebza a {nebunită, ne spune ,P. H.“ îmbrăcata numai în rufe se duse, Joi a fostâ săptămână, in hiserică, se aşeZâ pe una scauntt lângă allarâ şi începu a fuma, SosindO 6menl în biserică, preotulâ zimbindu-le le întinse mâna fiecăruia şi îi stropi cu apă sfinţită. Deodată apoi de veni furiosa, luă unâ lemnO şi isgoni pe omeni din bi serică. Cu greu pută fi liniştita preotulâ şi sărmana preotăsă abia putu să-lâ ducă la Ciacova, de unde apoi fu transportata în spitalulO din Timişora. Nenorocitul preota, precum ne spune aceeaşi f6iă, avea o p rtare în adevărQ demnă şi o inteliginţâ rară. —x— In Jebelî i-a arsa proprietarului Negru grâu în va-16re de 1000 fl. — x— La tragerea făcută la 1 Augusta st. n. în oraşula Gotha a losurilorâ împrumutului comunei Bucurescî, s’au trasa urmitărele câştiguri principale: Seria 3011 Nr. 4, câştigă 40,000 franci. Seria 5444 Nr. 40, năş* tigâ 5000 franci, 1000 franci câştigă: Seria 489 Nr 13, seria 3154 Nr. 40, seria 3916 Nr. 74, seria 6780 Nr. 25, seria 7183 Nr. 32. 500 franci câştigă : Seria 42 Nr. 44, seria 42 Nr. 98, seria 3372 Nr. 79, seria 4027 Nr. 14, seria 5291 Nr. 85, seria 5789 Nr. 30, seria 5795 Nr. 92, seria 6154 Nr. 49, seria 6780 Nr. 12, seria 7021 Nr. 50. Imigrarea Jidovilorfi în România. „TelegrafulQ" din Bucurescî atrage atenţiunea guvernului româna asupra mutrelorO străine jidovesc! ce se vădu prin ţâră. Intre altele scrie: Rusia şi Germania espulseză de câtva timpa pe cei ce nu suntâ supuşi de-ai lorO. Espulsaţii caută să se strecore şi neapărata că România li-se pare una te rena favorabila. Acâsta însă nu ne pole conveni cu nici unO chipâ; avemQ deja peste măsură străini, nu putema să mai adâpostimQ pe vagabonzii din Germania şi Rusia. Pe când aceste două state se curăţă, nu putema să ne în-cărcăma noi cu rebuturile pe cari le aruncă ele. De aceea atragemâ seriâsa atenţiune a d-lui ministru de interne şi’hl rugăma să dea ordine severe autoritâţilora dela fruntarii. Nu trebuie să se credâ, că Evreii din Rusia, cari se dau de supuşi germani, se ducQ în Germania când sunto espulsaţi. Anule trecuta s’a văZuta f6rte bine ce se întâmplă cu aceşti ârneni: espulsaţi din Rusia, ca supuşi germani, autorităţile germane refusau să-i primâscă; şi, vice-versa, autorităţile ruse respingeau pe pretinşii lorQ supuşi, espulsaţi din Germania. ţ)ile întregi, aceşti 6menî treceau şi retreceau fruntaria fără a fi primiţi nicăirî. In Galiţia ârăşl nu se potâ aşe^a aceşti vagabunc}!. Acolo societăţile israelite suntO puternica constituite şi nici unO Evreu nu se p6te stabili fără învoirea lorâ. Emigranţii din Rusia şi Germania sunta dirigiaţî chiar de aceste societăţi spre România... Acâstă stare de lucruri nu mai p6te să dureze; cu o oră mai curândQ trebue întreprinsă o acţiune ener-g că pentru a ne curăţi d’acestă lepră. E absoluta necesara ca, cât de repede, să firnO fixaţi asupra numă rului şi situaţiunii Evreilorn născuţi său aşediţl in România şi să luăm0 sşa măsuri încâtO vagabun^ii să nu mai p6tă străbate în ţâra nostră. Atragemfi der din nou atenţiunea guvernului asupra acestei grave cestiunl. ScirI militare. Austro- Ungaria. In Terebes lângă Gaşovia se con-centrâză pentru manevre corpula 6 din armata comună în număra de 20,000 <5menî. La aceste manevre iau parte: 26 batalidne infanteriă, l bataliona vânători, şi de fiă-care companiă câte .59 reservişt!=54-00 reservişlî • 12 escadrone cavaleriă ; 13 baterii artileria ; întregQ des părţământula de geniu, de intendanţă şi da sanitari ai corpului 6 din armata comună; 9 bataliâne infanteriă de honveZî, 8 escadrâne cavaleriă de honveZl şi tâte despărţămintele sanitare ale comandei districtului militarii de Gaşovia. Agricultura în Germania.*) O escursiune agricolă făcută la Rosalii 1884 în provincia Sacsonia, (Urmare.) Lucrători erau pe moşiă în Z*ua aceea 498, dâr în timpula grâmădirei lucrului numărulO lorâ se urca la 1500. Aci credfi necesara a întră ceva mai adăncâ in cesliunea lucrătorilora agricoli. In Germania marii proprietari, ca să aibă peste ana lucrătorii de lipsă pentru lucrarea pământului, de obkeiu îşi angajezâ dela începutula anului o sumă de familii, cărora le dau ouartirâ şi alte mici beneficii, se înţelege ca să-i le plătâscă din plata lorii, îşi fiesăză prin contracta plata Z^n‘oă pentru fiă-care anolimpO, atâta pentru bărbaţi, câta şi pentru femei şi copii cu îndatorirea, ca ei să fiâ în fiă-care (ji la dispoziţia proprietarului şi numai după ce lui nu-i trebuescO să se polă duce şi la alţii. La îngrămădirea lucrului — cum e primăvera la sămănata, vera la tăcuta de fânO, la secere, la scosula sfeclelora — proprietarii mari, în provinciile unde e şi proprietate mică, mai capătă lucrători cu Z“ua său cu ruptulQ şi dela proprietatea mică, ca în provincia Sacsonia, er unde nici aceştia nu suntO de ajunsa, seu se afli numai proprietatea mare, ca în provincia Branderburg, Meklenburg etc. îşî aducD lucrători migratori — Wanderarbeiter — mare parte po-lonesî din provincia Posnania, Prusia orientală, Prusia occidentală şi Pomerania, pentru cari pe căile ferate au rabatO de câte 30%, şi cari vina primăvâra şi se duefl tdmna. In luna lui Martie şi Aprilie în fiă-care Zi şi la fiă-care gară poţi vede mâi multe mii şi Zeci de mii de atari nenorociţi, cari au trebuita să-şl lase casă şi mâsă, femei şi copii minori, spre a se duce cu cei mai mari prin Ţâra nernţâscă întregi din Silesia până în Holstein şi Alsacia pentru a-şî agonisi pentru ei şi familiile lorO pânea de tâte Z'le> espuşi fiinda la tdte injuriile şi batjocurile Nemţilor j, precum şi viţielorO, beţiei corupţiunei şi imoralităţii constrînşî fiinda d’a trăi lungi întregi în necurăţeniă şi miseriă, d’a dormi cete întregi împreună prin şoprone, şuri şi clăi, bătrâni şi copii, bărbaţi, femei şi fete. Campania de germanisare şi deposedările forţate întreprinse de caneelaruiâ de fierQ contra aristocraţiei polone din Posnania, Prusia orientală şi occidentală sunta fără îndoială din puncta de vedere ala libertăţii şi ju-ridico-istorica condemnabile, dâr când veZî pe aceşti nenorociţi ţl-se pare că ceea ce se petrece nu e decâtfl o pedâpsă a Provedinţei, o răsbunare meritată a sorţii a-supra acelora, cari au comisa cele mai mari greşeli şi abusuri contra naţiunei lorO propriă! Dăcă aristocraţimea polonă de sub Sobieschi şi următorii lui ar fi cedata câtuşi de puţinâ din privilegiile şi prerogativele ei în fa-vârea ţăranului desmoştenitd, şi a burghesului, Polonia esista astăZi ca regata, şi în ţărani, cu moşiărele lorii, ar fi avuta PolonismulO în vreme de restiiste celâ mai mare razimO şi ajutorO. Astfeliu der ţărănimea polonă este aZI dusă cu miile şi *) A se vede Numerii 159, 160, 161, 162 şi 163 ai „Gaz. Trans.* din 1887. — Red. FOILETON U. (22) ---------------------- Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali. VII. Logodna. ...Dâr bine, n’o să facema nimica noi pentru bie-tulft Felice.,. nu cumva vrăi să ai aeruiO, că-i despre-ţuesel darurile? mai Z'86 Fiametta cu unO tona rugătorO. — Oh, nul elh este prea buntt pentru ca să vreu să-la mâhnescO... Dă’ml şirula cela de mărgăritare ! Z»se Veneţia. , Veneţia îşi desfăch părula său lubelşugatO, ce i cădea împrejură ca unO snopO de grâu auriu, şi, cu ajutoruia cameristei, îloj legă la spate cu mărgăritarele pe care le amesteca cu firele de pâra, aşa IncâtO mărgăritarele par’că se puseseră acolo firesce, ca nisce picături de rouă căZute în caliciuln florilorâ. — Dâr rubinula acesta găîbuiu n’are să găsâscâ graţiă înaintea d-tale? întrebă Fiametta punânda pe fruntea de zăpadă a Veneţiei o potcâvâ fârte frumdsă cu pietre scumpe? — Dăcă vrăi tu., răspunse a lene Veneţia, care părea că i făceau plăcere t6te micile tiranii ale cameristei sale. Fiametta se dete cu 2—3 paşi înapoi ca s’o admire, şi, bătând0 din palme: — Bravo! Z'se eai eşti de mâncata aşa, şi dăcă Felice Badoer nu va {nebuni după domnia-ta mai pe urmă, apoi să sci, că e mai tare de îngera decâtO îlo seim a noi! Era şi vremea! adăugă densa apleeându-se la fe-râstră; mi se pare că vine. AudO venindQ din partea Padovei una sgomotâ mare de omeni şi de cai. Adevărata vorbea Fiametta. CortegiulO, ce plecase dela palatuia guvernământului, apărea prin Porta del Portello şi venea spre schitulâ FeteloiO nobile. CortegiulO acesta era forte mare şi se deschidea printr’o companiă de cela puţinâ o sută cavaleri. Orgoliosulâ podestat' parcă ’şl făcuse o plăcere ca să desfăşure multe forţe militare; astfelâ făcea ela ori de câte-orl i-se presenta ocasiă şi după cum 1’amQ vă-ZutO, când a visitatQ pe dogele Francesco Foscari. ElO deşteptase numărdse gdosii şi palatulQ său din Padova era o adevărată curte, unde se găsea totâ felul îi de curtezani şi de părăsiţi, după cum se vedea pe atunci în tâte casele princiare din Europa. Nimica nu lipsea, nici chiar unâ nebunâ. Nebunulâ acesta venea dela curtea Franţei, unde fusese Marlinengo trimisa în ambasadă de câtră Sere-n'sirna Republică. IlQ chema Saint-Leger şi podestatulO avea obiceiulO să spună că-i fusese data de regele Ca-rol VII. Saint-Leger sciuse să se facă iubita de pudo-vanl, cu cari trăia într’o aslfela de familiaritate, incătO fiăcare îi Z^ea »Vere". AerulQ acesta de suveranâ pe cari ilâ lua podes-tatulO, era văZuta rău nu numai de dogele, dâr chiar de întrâga înaltă nobleţă, în care Martinengo nu avea nici unO prietina, decâtâ numai pe senatorulâ Jacopo Loredano, despre care amâ vorbita şi cu care era legato printr’o ură comună pe dogele Foscari. Nimeni însă nu cutezase încă să atace pe puter-niculQ podestata ala Padovei. Sirâaţia lui era acâsta: era urîtă şi temuta. Fiăcare ajunsese la convingerea că ela aştepta numai prilegiulâ, când să se declare independenta, de aceea era priveghiatu d’aprâpe. După compania de cavaleri venea singura, într’una spaţiu mare lăsata libera, tânărulâ Felice Badoer călare ce unO cala de Spania, pe care-lu mania cu o dibăciâ destula de rară dela unO VeneţianO. Martinengo, călare ca şi Badoer, mergea lângă uşa unei litiere de gală, destinată fiicei Adriaticei. La uşa din stânga mergea unii gentilomO, care representa pe dogele. După litiera acâsta veneau multe alte litiere, mai puţina bogate decâtă a miresei: Erau ale daraelorO nobile din Veneţia şi din Padova, invitate la logodnă. Unele din ele mergeau călări pe cai. După ele veneau la distanţă prietenii po-destatului şi invitaţii lui Felice Badoer. In sfârşita cor-tegiula era închisa de o companiă de arcaşi, înapoia cărora vei muia o mulţime de mai mul'e mii de persâne. Din mulţimea asta se înălţă una ţipetâ de admiraţia, când să văZu fiica Adriaticei ivindu-se în pârta schitului la braţula stariţei şi aşeZându-se cu ea in litiera de gală. Atunci cortegiulâ se formâ încă odată într’aceeaşl ordine şi porni spre biserica metropolitană a Padovei, unde trebuia să se dea binecuvântarea mirilorO. Pănă acum Felice şi Veneţia nu avuseseră încă vreme să schimbe nici o vorbă. Cănd se ivise fiica Nr. 163. GAZETA TRANSIVLANIEI. 1887 tratată de agricultorii germani ca vitele, âr latifundiile şi moşiile făloşiloră aristocrat! poloni suntă cu sutele vândute cu toba ca să fiă dismembrate şl împărţite pe la co'oniştii germani. Pentru noi, Românii, şi cu deo sebire pentru cei din România casulă Poloniei şi ală Po-loniloră e de ună interesă deosebită, căci 7ie arată starea la care era să ajungemă, decă ună Cogălniceanu, ună Brătianu, Rosetti şi alţii nu se g ’ăbâu să cedeze din drepturile şi prerogativele boieresc! şi se facă şi ceva pentru ţărână — talpa ţerei — şi să Jă împroprie-lărâscâ. Fără acestă ţărână împroprietărită, nici Doroban-ţulă nu ar fi putută triumfa înaintea Plevnei şi nici Regatulă României n’ar fi putută să esiste, ci din contră, visurile unui List şi a altoră economişti germani se în-deplinău deja de multă, ori cnuta rusăscă nu-şî mai scotea ghiarele ei de vultură, ce şi-le încleştase deja în carnea Românimei. Peste totă, lucrătorii polonesl suntă mai iubit! de-câtă cei germani, parte că suntă mai deştept!, mai silitori şi mai putină pretenţioşi, ăr pe de altă parte şi mai eftinT. Plata depinde de regiune şi obiceiu: dăcâ pămân-tulă e roditoră şi e proprietate mica în proportiă corăs-puncjătăre, ca în provincia Sacsonia etc., atunci plata pentru ună omă la c<5<ă e 1 marcă 50 fenicl pe 4‘ Ş‘ “ai bine, se înfelege fără mâncare şi beutură, unde însă nu e decâtă proprietate mare şi latifundii, fără industria, acolo num i câte 60—80 fenicî = 35 cr. v. a., cum e în Meklenburg, Brandenburg, său chiar şi numai 50 fe nici = 31 cr. v. a. pe 4b cum e }n Lausitz, Silesia, Prusia orientală, Posnania, Pomerania, pentru care ună omă mare trebue să tragă cosa dela 5 ore diminăţa până la 8 6re sera cu escepţiune de o oră liberă pentru ame4b In multe regiuni ale Germaniei de nordă s’a mai ţinută unfi felă de iobăgiă pănă în 4,ua de a(^ cum e în Me-klenburgurî e*cv unde familiile angajate cu contractă pe auulă întregă, ori au copii ori nu, din acâstă micăriâfă a loră — 60—80 fenicî a bărbatului şi 40—50 fenicl a femeii — trebue să ia şi să susţină ună băiată ori fetâ în etate de 13—17 ani, care di'nicQ trebue să mârgă să lucre în curtea d imnescă — H )fgănger-i — dăr cari a-colo nu capătă nici lâfă şi nici de mâncare. De sine se Înfelege că din plata loră 4^n'eâ- lucrătorii mai trebuiau să plătâscă proprietarului şi chiria casei. In Klein Wanzleben, pentru ca lucrătorii să nu se ducă la alţi proprietari, primescă dela stăpânulă loră pe lângă plata loră de fiă-care omă mare 1 morgen de fiă-care fetneiă ori fâtă mare, Va morgen şi de fiă-care copilă între 8—12 ani V* morgen locă pentru pusă de gogâşe (cartofi). Fiindă tocmai atunci timpulă de rări-tulO sfecleloră, la scăla din sată se deduse vacantă pe 10 4file — numită şi ea vacanţa râritului sfecleloră, cum şi prin Ardeală unele sc6Je au vacantă de culesulă vii-loră şi toţi băieţii şi fetiţele de scălă erau la rărită la proprietară, unde fiă-care căpăta câte 60—80 fenicl pe <}i — adică 30—40 cr. v. a. Femeile şi fetele căpătau câte 1 marcă pănă la 1/30, ăr bărbaţii şi lucrătorii harnici l marcă 40—60 fenicî; pe lângă aceea mai căpătau câte-odată şi câte 15 fenicl remuneraţiune, când se purtau bărbâtesce. (Va urma). Raportă poliţienescu. — Vineri învăţăcelulă c. r. de proviantă se duse :n cârciuma lui Ioh. Mentsch din Blurnăna şi ceră dela fiulfi numitului cârciumară, cu care era cunoscută, ună costumă civilă, pentru ca să-hl îmbrace, cum 4>cea elă, pentru o nuntă la care trebue să asiste. Satisfăcendu-i-se cererea, învăţăcelulă luă cos- tumulă, îlă îmbrăcă acolo imediată, dăr nu se duse la pretextata nuntă, ci deşertă. Despre acestă casă fu în cunoseiinţată imediată autoritatea militară competentă, care a dispusă prinderea desertorului. La arătarea fabricantului şi propietarului de m6râ de aci I. Koniges, că proprietarii din stradele din dosu şi de mijlocă în Braşovulă vechiu au abătută apa din canală în grădinile loră de legumi, poliţia convingându-se despre adevărulă acestei arătări, a dispusă încetarea fo-Iosirei pe nedreptă a apei de cătră vr’o 30 proprietari în paguba celoră îndreptăţiţi a folosi apa canalului. Insciinţare. Subscrisula cdmitetă, constituită pentru arangiarea festivitătiloră cu ocasiunea adunârei generale a Associa-ţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română, ce se va ţine la 16/28 Augustă a. c., a statorită următorulă Programă. 1) Sâmbătă sera în 15/27 Augustă: Sâra de CU noscinţă* cu musică în grădina »Hermann* (strada Moţi/, la casă de plăiă în > Pavilonulă* de acolo; 2) Duminecă şira în 16/28 Augustă „Concertulă reuniunei române de cântări din Sibiiu “ in Pavilonulă din grădina »Herman«; 3) Luni, în 17/29 Augustă la 2 6re d. a.: ,Banchetă* totă în Pavilonulă din grădina „Herman*. 4) Luni sera Bală în sala dela hotelulă .Impăra tulă Romaniloră* ; 5) Marţi în 18/30 Augustă, eventuală „Escursiunl* în diferite locuri din împregiurulă Sibiiului. Pe când ne luămă voie a notifica acâsta, onoratulă publică totodată este rugată : a) ca pentru cuartire să se insinue celă multă pănă la 10 (22) Augustă la d-lă advocată Ioană Popa în Si-biiu, şi acâsta cu atâtă mai vărtosă, căci ţinându-se aici chiar pe acelă timpă o esposiţiune artistică, arangiatâ de concetăţenii saşi, insinuăriloră ulteridre cu greu se va pute satisface; b) insinuările pentru banchetă, la care cu deosebire se invită şi damele, suntă a se face la d-lă advocată Dr. Octaviană Rusu în Sibiiu, pănă la 16 (28) Augustă adecă: Duminecă la 12 ore a. m. Insinuările ulteriore nu se primescă, er la banchetă voră pute participa numai persdnele provă4ute cu biletă; c) insinuările pentru „Escursiunl* suntă a se face la d-lă Valeriu Bologa, secretară ală institutului de credită şi economii »Albina* în Sibiiu, esclusivă pănă la 17/29 Augustă, adecă pănă Luni la 12 ore a. m. Sibiiu, 17/29 Iulie, 1887. Dr. Moga, Dr. S. Roşea, preşed. secret. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.*) GASTEIN, 8 Augustă. — Maiestatea Sa, după o despărţire fdrte cordială de împâratulă germană, a plecată la Ischl. POJUNtJ, 8 Augustă. — In localitatea din apropiere Pama au arsă 56 edificii, au dispăruţii 3 persdne. ROMA, 8 Augustă. — Regele a refusatu demisiunea cabinetului, a numită pe Cris piad interim ministru de esterne. TATRAFIÎRED, 8 Augustă. — Regele Serbiei împreună cu prinţulă de cordnă au sosită aci. Adriaticei, tânărulă se mulţămise să se încline câtă putuse mai josă pe şăua calului său, pe care-lă jucase în aplausele mulţimei şi chiar spre bucuria Fiamettei, care nu mai vă4use pănă în 4*ua «ceea alţi cai, decâtă caii de bronză puşi d’asupra porticulului pieţei Sf. Marcu. Pentru că şi Fiama era acolo; ea însoţise pe stă-până-sa pănă la litieră, ţiindă locă de pagiu, adecă pur-tftndă câda rochiei fiicei Adriaticei. Stradele pe unde se ducea la catedrală erau lungi şi înguste, sămânândă cu nisce schituri strîn.se de gâtă, din pricina largiloră galerii său portice, ce le mărgineau, susţinute de stâlpi groşi, scurţi cari fereau pe locuitori de căldurile cele mari ale verei. Mulţimea se răspândise pe sub portic ele acestea pentruca să ve4â defilând0 cortegiulă, care cu greu putea ţină mijloculă acestoră strade aşa de înguste. Nebunulă podestatului, Saint Leger, — care se cunoscea numai decâtă după bonetulă lui înaltă cu ună ciucure în vîrfă, după rasa făcută în formă de capuşon, după cele două pungi, care îi atârnau la cingătăre şi mai cu sâmă după sceptrulă lui cu clopoţei, pe care tot mereu îlă scutura — n’avea locă hotărîtă în cortegiu, ci se plimba de colo pănă colo, ca ună câne încunju-rată d’o horă ţărănâscă. Glasuri din mulţime îlă strigau neîncetată: — Hei! vere, ai să trăescl bine a4I; n’are să-ţi măsăre nimeni nici mâncarea, nici vinulă de Montefiascone. — Au4b vină de Montefiascone! par’ că n’ai bea şi yinulă celă prostă de Conegliano, verişcane. — Vere, ţl-ai pusă bonetulă d’andOsele, ca şi creerii! — Hei! nebune! nebune! nebune! strigau 20 de glasuri în mulţime. — Nu strigaţi aşa de tare... este aci undeva a4l unulă mai nebună decâtă minei răspundea Saint-Leger impuindă tăcere mulţimii. — Aşi! şi cine este acela ? — Celă care merge în capulă cortegiului! 4'se nebunulă, arătândă pe Felice Badoer, care îşi juca mereu calulă lui de Spania. După cum ne aducemă aminte, podestatulă mergea călare la uşa din drâpt; litierei Veneţiei, încă dela pornirea cortegiului; însă nu’şl putuse ţină loculă acesta în oraşă, din causa strimtorr stradeloră. Prin urmare mer gea cu ună pasă înaintea litierei. De odată se opri în-torcendu-se spre litieră. Caii cari urmau se opriră asemenea. Oprirea acâsta fuse de ajunsă ca Felice Badoer care îşi urmase drumulă să se găsâscă despărţită de cortegiu printr’ună spaţiu celă puţină îndoită de celă care fusese hotărîtă la pornire, Deodată, pe când trecea pe dinaintea unei case, care se repara, se făcu ună sgomotă mare pe coperişă. Calulă se speriâ şi sări înapoi, pentru marea fericire a lui Felice Badoer, fiindcă chiar în loculă de unde sărise calulă înapoi că4use ună bolovană care negreşită ar fi strivită pe tânărulă patrician în căderea lui, dâcă n’ar fi sărită calulă. Podestatulă se’nlorsese iute înapoi, când au4ise sgo-motulă. Dâcă lumea n’ar fi avută privirile îndreptate în altă parte, ar fi putută vedâ pe contele îngălbenindă şi mişcarea de furiă pe care o făcu elă când vă4u că Felice Badoer seftpase prin minune de mărte. Ultime sciri. Viena, 7 August. — „Neue Wiener Tag-blattw anunţă că o parte din amploiaţii şi din servitorii principelui de Coburg au plecatâ ieri şi alaltaerî în Bulgaria şi că principele Ferdinand va pleca Luni. Moscva, 7 Augustu. — Au sositft aici, pentru a lua parte la înmormântarea Iui Katkov, d-nii Floquet, DerouRde, Laur şi alţi 19 repre-sentanţi ai pressei francese. Sofia, — Riza bey a remisu Regenţei o notă regretândâ că ea îndâmnă pe principele de Coburg a înfrânge tractatulti dela Berlină. DIVERSE. Ună arbore colosală. — „Curierulă" din Iaşi spune, că în apropiere de oraşulă laşi, cale de o oră, în Podgoria Vişanu, com. Buciumi, esistă ună copacă stejară ce în adevără merită a fi vă4ut0. Elă este la trunchiu de o grosime ce nu se p6te cuprinde decâtă de braţele a 5 inşi, are 56 crăci şi acestea încă de o grosime enormă, astfelă că s’ar putea întemeia pe dânsulă nu câte-va paviliâne, dâr chiar o casă cu mâi multe camere, de desuptulă lui s’ar pută umbri sutimi de mese garnisite cu persăne, căci întinderea ramuriloră trece peste 40 paşi. Se 4i°e că ar avea o etate de peste 400 ani. Călătorii şi omenii cunoscători, cari a avută ocasiă a vede acestă arbore uriaşă, au susţinută cft dâeă s’ar pută transporta şi planta în întregimea lui îa una din grădinile Parisului seu a Londrei ar preţui peste o sută mii frânei. In alte State suntă copaci multă mai inferiori, dâr cu t6te astea suntă remarcaţi, pă4iţl şi întreţinuţi do Stată ca ună lucru antică şi rară, şi ca o podobă a ţărei. La noi însă habară n’au; nimeni nu-şl bate capulă cu de al de astea, ba nici măcară au curiositate de, a vedâ ună asemenea fenomenă, deşi e destulă de aprdpe de oraşă. Aşa e Românulă şi n’ai ce-i face. Virtutea militară bulgară. — In monetăria din Viena se bată acum din nou 30 mii medalii „ Virtutea militară" pentru oştirea bulgară, şi comanda s'a făcută pe so'co-tâla institutului de credită (Creditanstalt). Deja Ia îdee-putulă acestui ană s’au bătută 60 mii medalii, apoi alte câte-va mii şi s’au trimisă la Sofia,, âr o fabrică a avută să efectueze 30 mii decoraţii de acestea de bronză. Aceste decoraţii au pe o parte armele prinţului Alexandru, precum şi numele localităţiloră unde s’au luptată Bulgarii sub comanda lui în răsboiulă bulgaro-sârbă. Necrologu. — Cu inima înfrântă de durere anun-ţămă că: Georgiu Densuşianu, preotă gr.cat. în Densuşă, astă4l în 4 Augustă st. n. s’a mutată la cele «târne după ună morbă greu de 4 săptămâni, In ală 54-lea ană ală etăţii şi ală 29-lea ană ală păstorirei sale sufletesc!. Rămăşiţele pământescl s’au depusă spre repausă eternă Sâmbătă în 6 Augustă în cintirimulă bisericei de acila2 6re p. m. Pe părintele bună şi iubitoră îlă deplânge nume-r6sa-i familiâ întristată, consângenii lui doîoşî şi popo-renii săi credincioşi. — Densuşă, în 4 Augustă st. n. 1887. Fraţii şi sora: Beniamină, Canonică în Lugoşă^ Aron, prof. univers. în Iaşi, lulia mărit. Dariu cu famiUA din Rechitova. Nicolau bibliotecară la statulă majoră militară, în Bucurescl. Teresia născ. Popă ca'soţiă. Fii şi fiice: Emilia mărit. Gane cu familia în Făgâraşă, Romiîiă, în-văţătoră poporală, Alexandru profesoră, Cornelia, Sabină, Beniamină, Octaviană şi Aurelia. Editoră: Iacobă Mnreşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Anrel Mnreşiann. — Eu nu te îndemnă să te pui încăodată Ia probă, vere, fiindcă s’ar putâ întâmpla să nu reuşesc! aşa de bine! 4*se nebunulă, care alergase şi ţinea în locă Ica-lulă de căpăstru. Dâr cum putuse să se întâmple să cadă piatra? Astfelă se întreba fiă-care. Lucrătorii se scoboriseră şi spuseseră că fringhia de care era legată bolovanulă de piatră se rupsese. Felice, dorindă ca întâmplarea acâsta să trâcă nebăgată In sâmă, nici nu’i ascultă bine şi dete ordină numai decâtă să se ridice bolovanulă din drumă; pe urmă cortegiulă porni er spre catedrală. Clerulă întregă aştepta sub porticululă bisericei şi intrară apoi cu toţii în basilica cea mare. Biserica acâsta era una din cele mai bogate ale creştinătăţii: călugării aveau 8000 de livre venită, sumă forte mare pe atunci, afară de veniturile sacristiei., De aceea se 4icea că episcopulă Padovei era ună papâ mică şi că călugării catedralei se puteau lăuda că suntă cardinalii Lombardiei. Mirii fură duşi deocamdată în partea drâptă « ferestrei bisericei, unde chiar atunci .se afla celebra Fe-ciără a lui Giotto, restauratorulă picturei te Italia, şi fusese dăruită bisericei metropolitane de cătrâ Pelrarca, pe când era elă călugară. Petrarca fusese călugărâ ală Padovei, Giotto! Petrarca! — Cu tăte crimple fără numără, ală căroră teatru era încă Italia şi despre Carii găsknă ună ecou fărte slabă în istoria pe care o povesjUmă, Renas-cerea va să 4ică şi începuse de unăseco.lă Ui arte şi în litere. Dâr câtă timpă mai trebui pănS să vie şi iş moravuri | Nr, 164. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. dorauJA U bursa de Viena din 6 AugustQ st. n. 1887. 98 25 Rentă de aură 5°/0 . . . 100 65 Rentă de hftrtiă 6®/0 . . 87.45 ImpruinutnlO căiloră ferate ungarş.................150.75 âmortisarea datoriei eăi-lortt ferate de ostii ung. emisiune) . , . Auţprţiaarea datoriei căi-Idrfl' ferate de ostii ung. (fm eftusiuoe) ....----------- âmortisarea datoriei căi-loră ferate de ostii ung. (S-a1 (h°/o) » » urban (7°/0) * ■ » (6°/0) » » » (5%) Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură contra bilete de bancă . Bancnote austriace contra aură. Cump. vend. 92— 927, 94»/4 957* 887. 89— 34— 36 — 104— 105— 89— 897* 1027, 103— 947, 95— 877* 877, Lei — 15.— 15.50 2.02 2.031/: Cursuiu pieţei Braşovu din 8 Augustfl st. n. 1887 Bancnote românesc! .... Cump Argint românesc............... » Napoleon-d’orî ....... » Lire turcescl ....................» Imperiali......................» Galbeni....................... » Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0 . » n * n 5°/o ■ n Ruble RusescI....................» 8 55 Vfsnd. 8 57 8.50 9.94 11.23 10.21 5 85 101.— 98.— 109.— 8.53 9 98 11.29 10.27 5.80 102. -99.-110.- Discontulă 7—10°/» pe ană. St. 6397—1887. Hirdetmfoy. A vizjogi torvâny (1885 âvi XXIII t. cz.) 189 § a valamint ezen ttfrvâny vâgrehajtâsa târgyâban a nagymăltâsâgu foldmivelăs-, ipar âs keres-kedelmi, âs a kozmunka âs kozlekedâai m. k. Minister urak âltal egye-târttfleg m. âvi Deczember 31-ân 45689 szâm alatt kibocsâtott âltalanos rendelet 87 §-a alapjân felszolitom a vârmegye teriiletău fănnâllâ vizi-mtlvek âs vizhasznâlati jogositvânyok tulajdonosait, bogy a jogositvânya-ikra vonatkozo engedâlyt a mennyiben az 1886 evi Septe-nber h6 8 ân 5803 az. hirdetmânyem daczâra eddig esetleg măg nem adtâk be most mâr folyâ 1887 ăvi Augustus h6 văgeig nâlam irâsban mutassâk be, vagy pedig irâsban igazoljâk azt hogy vizimuveik 1866 evi Januar h6 1-je <5ta hâboritlanul fennâllanak a nălkiil, hogy mâsok jogosult erdekeit sârtenâk âs mint ilyenek az illetăkes hatâsâgok âltal kârasoknak talâl-tattak volna. Megjegyeztetik, hogy a bejelentâsek a vizjogi torvănyek 191 §*ânak mâsodik bekezdăse ârtelmăben bălyegmentăsek. Ezen bemutatâsi, illetve igazolâsi kotellezettsâg minden hatdsâgi engedălyre .szoruld vizi-munkâlat tulajdonosâra kiterjed, tehât, ontozăsi, lecsapolâsi, âr mentesi- tâsi, ipari-vâllâlatokra, malmokra, tovâbbâ nyilvânos âs magân csator-nâkra, mestersâges viztârtâkra, vâdgâtakra ăs zsilipekre egyarânt ârvânyes. A kik jogositvânyukat igazolni nem tudjâk, vagy igazolâs văgett a fennt kitiizott hatâridoben nem jelentkeznek: azoknak vizirailvei az idâzett torvâny 191 §-a ârtelmăben nem lâtezoknek fognak tekintetni s az ily vizimiivekre nâzve a vizjogi torvâny 163 As kdvetkezO szaka-szai âs a hivatkozott âltalânos ministeri szabâlyrendelet 3—32 §-ai lesz-nek alkalmazandâk. Fogarason, 1887 ăvi Augustus li6 3-ân. Gramoiu Daniel, 1—3 âlispân. (Avisu d-lorb abonaţii Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei s8 binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită (jiarulă nostru până acuma. Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. Dăcă se iveseâ iregularităţi la primirea 4^arulu^ onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze. ADMINISTU. „GAZ. 1RANS “ Mers u lu trenurilortl Valabilă dela I luniu si n. 1886. pe linia Predealtt-Budapesta şi pe linia Teiuştt-Aradd-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng. Pr«dealtt-Budapesta BucurescI Pndtalft Timiş# Braşov! Feldiâra Apatia Augustintl Homorodă Haşfaleu Trentt de persdne MgkişAra Rlisabetopole Mediaşâ CeţM mie! Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuşi Aiudă Vinţulă de susfl Ui6ra Cieerdea eUrisă Apahida Cimşii Nedeşdu Ghirbfiu Aghirişă Stâna Huiedinfi Ciuda Buda Bratca VadQ Mezd-Telegd Fugyi'Văsărhely Yene^a-Oră^ii Oradla-aare P. Lâdtay Sieliok Bida-peat» Yiena 7 20 757 8.24 8.47 9.29 9 37 10 53 11.00 1134 12.03 12.26 12.42 1.11 1.23 2.06 2.27 2.49 256 3.12 3.46 5.01 6.21 Tren accelerat 4.30 9.12 9.35 10.12 Trentt omnlbus 601 6.19 7.12 7.41 8.20 8.46 9.11 9.16 10.37 12.20 2.15 IToo 4.01 4.47 5.28 “~539 6 49 8.35 9.02 9.12 9 56 10.37 10.59 11.16 11.37 12.16 12.33 1.51 2.18 2.48 256 3 64 4.51 5.28 5 56 Trentt de persttne 10.50 1.33 4.24 Trentt omnlbus 7.3a 1.14 1.45 2.32 10.05 2.15 Trentt de persone 6 37 6.53 7.14 7.29 7.56 8.18 8 58 9.15 9.34; 9.53 10 28 10.47 10.57 11.07 11.19 1.16; 3.29 6.33 Budapesta—Predeald Trentt de pers. Tren accelerat Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Venţia-Orătjii Fudi-Oşorheiu Teleagii Vădii Bratca Buda Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GbârbSu Nedişu Claşia Apahida Ghiriş Cucerdea Ui6ra Vinţulfi de susii Aiudă Teinşă Crăciunelâ Blaşfi Micăsasa Copţa mit Mediaşă Blisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod AugustinO Apatia Feldiâra Braşov! Timişti Predeală BucurescI 11.10 7.40 11.05 2 02 4.12 11.00 11.19 12 33 1.01 1,11 1.18 1.05 1.46 2.25 2.50 3.03 3.35 4.01 4.20 4.55 5.42 6.01 7.27 8.08 8.36 906 9.46 2. 4.05 5.47 7.11 7.33 8.04 8.58 9.28 10.31 5.37 6.20 6.47 11.30 Trentt de pers. Trentt de persttne 7.40 Trend omnlbus 10.42 2.02 4.78 1.55 2.53 3.28 9.35 618 9.38 12.02 2.01 2 08 2 19 2.41 3.24 3.47 4.07 4.33 5.15 5.33 5.53 6.C5 6.20 6.38 7.08 7.36 9.16 9.53 10.— 10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52 1.34 2.13 2.46 3.31 4.32 5.02 6.63 7.43 8.23 9.02 9.52 IVota: Orele de ndpte suntă cele dintre liniile grdse. Teluşft- &radA-Bnda]i«sta TeinşA Alba-Inlia Vinţulă de josă Şibotă Orăştia Simeria (Piski) Deva Branicîca Ilia Gurasada Zam Soborşin BSrzova Conopă Radna-Lipova Paulişă Gyorok Glogovaţă AradA Trentt omnlbus Szolnok Budapesta Viena 11.24 11.59 12.30 1.01 1.32 2.32 2 52 3.23 3.55 4.08 4.25 530 Trentt de pers. 6.27 6.47 7.28 7.43 7.59 8.28 8.42 Trentt de persttne Budapesta-AradA-TeiuşA. 3.00 3.59 4.22 4.51 5.18 9.17 2 32 6.15 6.35 7.02 7.28 7.40 8.11 8.46 9.33 9.53 10.27 10.42 10.58 1125 12.31 4,5Q 5.12 8.20 6.05 AradA-TimişAra Tipografia ALSSXl Braţovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zeraeeo! Trentt de persttne Trentt de persttne Trend omnlbsi Viena 11.10 12.10 — Budapesta 8.20 9.05 — Szolnok ^ 11.20 11.35 12.41 5.45 — AiadA 4.30 6.— — Glogovaţă 4.43 6.13 — Gyorok 5 07 6.38 — Paulişă 5.19 6.51 — Radna-I.ipova 5.41 7.10 — Conopă 6 09 7.37 — Bârzova 6.28 7.55 — Soborşin 725 8.42 — Zam 8.01 9.12 — Gurasada 8.34 9.41 — llia 8.55 9.58 — Branicîca 9.19 10.17 — Deva 9.51 10.42 -- Simeria (Piskf 10.35 11.07 — Orăştiă 11.11 11.37 — Şibotă Vinţulă de josă 11.43 12.— — 12.18 12.29 -- Alba-Inlia 12.36 12.46 — TeiuşA ., 1.29 1.41 — Trentt omnlbus Trentt de persttne Trenu mixt Trentt de persttne Trentt omnlbus Trentt mixt AradA 5.48 6.05 Simeria _ 2.42 Âradulă nou 6.19 — 6.33 Streiu — — 3.25 NAmeth-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegă — — 4.16 Vinga 7.16 — 7.29 Pui — — 5.11 Orczifalva 7.47 — 7.55 Grivadia — — 5.58 Merczifalva — — — Baniţa — — 6.40 TluaişAra 9.02 — 9.08 Petroşenl — — 7.12 VlmişAra- AradA Petroşenl—Simeria (Piski) Trentt de Trentt de Trentt Trentt Trentt Trentt persttne persttne omnlbus de pere. omnibtu mixt TimişAra 6.25 _ 5.00 Petroşenl _ — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa — — 6.58 Orczifalva 7.46 — 6.32 Grivadia — — 7.37 Vinga 1 8.15 — 7.02 Pui — — 8.20 Nămeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă — — 9.01 Aradulă nou 9.11 — 8.01 Streiu — — 9.58 AradA 9.27 — 8.17 Simeria — — 10.811 Simeria (Piski) Petroşenl