BEDAOŢICHEA ŞI ADUnsmţlVBBAl
BRAŞOV#, piaţa mare Nr. 22.
fGAZETA** IESE IN FIECARE ţ)I.
Pe unfi anfi 12 fior., pe ş£se luai 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bo&tal* şl străinii*»*:
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franc!.
St PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULtJ L.	*»n*-jin*ii.n!
O seriă ganncndfi 6 cr. şi timbru <îe 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorlttrt nafran'iata ae «a primatei. —• ■■maaript* pa •• rptrimltŞ. .
Ni 160
Joi, 23 Iulie' (4 Augustu).
Braşovâ, 22 Iulie 1887.
\
Ce-i cu prinţulă de Coburg, merge-va s£u ou în Bulgaria? Cu acostă întrebare se începe a<}i de ordinară conversaţiunea când se întelnescă h doi trei cunoscuţi şi voră s6 facă „puţină politică esteri6râ“.
Curiositatea acesta a marelui publică cetitorii de (jiare ni se pare f6rte esplicabilâ. Viăţa :	se consumă a<}i mai iute, ca pe acele vremuri,
când soirile cele mai nouă, ce le aducea posta-lionulă, erau în realitate celă puţină aşa de vechi, îucâtă timpulă dela întâmplarea faptei pănă la sosirea scirei ar fi fostă de ajunsă astădl spre a i mobilisa oştirea unei mari împărăţii; şi cu câtă traiulă grăbesce mai iute, cu atâtu publiculu le cere t6te în pripă şi-şl pierde uşoră pacienţa,
[ dăcă trebue să eştepte prea multă după câte o soluţiune a vr’unei afaceri importante politice.
Escepţiune p6te să facă încâtva numai pu-bliculă cetitoră din Ardeală, unde rabdărea se | practică încă şi a^l în măsură ce nu mai cores-<\ punde timpului; dâr credemă că chiar şi 6menii cei mai răbdurii dela noi s’au săturată de-a mai tot aştepta după soluţiunea cestiunei bul-i gare, care ori şi cum îi interesâză şi pe ei, căci sâmtă instinctivă, că aici se tractâză de o nouă grupare a elementeloră îu Orientă.
După alegerea prinţului de Coburg ca principe ală Bulgariei 6menii începură ârăşi a se interesa mai viu.de ceşti unea bulgară, care părea :	câ a amorţită, dâr curândă se desamăgiră din
nou în urma refusului prinţului de a merge în f Bulgaria fără voia Ţarului şi a celorlalte puteri.
Acum de câteva (Jile pare că ârăşl se prepară o mică schimbare a soeneriei în Balcani. Bulgarii nu suntă dispuşi să mai aştepte pănă când le va plăcea puteriloră să recundscă pe principele Ioră alesă; de aceea au trimisă pe ministrul ă Nacevici şi pe delegatul u Stransky la prinţulă de Coburg ca să mai încerce odată ală îndupleca să vină în ţâră.
De astă dată se pare că delegaţii bulgari au avută mai multă norocit, căci o telegramă ce-o primimă acjl din Viena ne spune, că se vorbesce, că prinţulă de Coburg, după ună mare consiliu familiară ţinută în Ebenthal, s’a decisă a pleca în Bulgaria acompaniată fiindă de Nacevici şi Stransky.
Din Sofia se scrie, că în adevără acolo este [ -aşteptată prinţulă de Coburg.	Guvernul u bul-
gară face pregătiri de primire. S3 vorbesce, că j prinţulă va debarca în Rusciucă şi că de aci va merge la Varna şi apoi la Tern o va, unde va
Idepune jurămentulă pe constituţia. Dela Târ-flova să i se fi propusă a m°rge la Filipopolu ţi numai de aici la Sofia.
Deodată cu aceste faime se anunţă că înalta Wrtă a sfătuisă de repeţi te ori pe prinţulă de Coburg, ca să nu facă ună pasă pripită şi să stea frumosă acasă, la Ebenthal, pănă una altă.
Cabinetulă turcescă s’a convinsă din trac-tltaile sale cu Rusia, că nu-i modru de a împăca pe acâstă putere cu starea lucruriloră din Bulgaria şi de aici isvorăscă fără îndoiâlă îngriji* f8e ei.
Afară de acesta situaţiunea generală politică deţine pe cji ce merge mai ameninţâtdre. încordarea, ce a esistată pănă a(}I numai între Francia şi Germania, s’a estinsă şi asupra relaţiitniloră idimtre Germania şi Rusia. Lupta Gerraaniloră îft contra valoriloru rusesc! şi persecutarea străi-niloră, supuşi germani, din Rusia suntă nisce faptome f6rte periculdse ale timpului.
: Ce-i dreptă Germania a scăpată de unu mare îşi puternică inimică prin mdrtea lui Katkov, dâr — curiosă jocu ahî sorţii — a pierdută tot-bjfytâ îri Depretis şi ună amică preţiosă şi puternică susţiitoră ală politicei sale de alianţă cn Italia.
Dâcă s’ar adeveri scîrea, că prinţulă de Coburg va merge în Bulgaria, atunci isbucnirea crisei nu mai p6te fi departe şi p6te că evenimente cu totulă neaşteptate se voră desfăşura în celă mai scurtă timpu.
Germania şi Rusia.
Foile oficiăse germane nu încetăză a ataca pe Rusia. „Post* dela 1 Augustă e plină de atacuri şi aver tismente Ia adresa Rusiei şi provâcă din nou ca Germanii să vân^ă hârtiile de valăre ruse. Şi mai violenta scrie tKreuzzeitung€, care strigă în contra brutalităţii şi fanatismului politicei rusesc!.
,E timpulă — c}ice oficiosa germană — ca Rusia să imbunătăţescă raporturile. Ţarulă trebue să reducă armata, care trece multă peste numărulă unei armate de apărare. E de nenţelesă, că căpitanulă germană antici-păză Rusiei bani pentru construiri de căi ferate, pentru oa ea să-şi p6tă duce cerealele şi armata în Germania».
.Nordd. Allg. Zfg.* chiar, care pănă acum a tăcută, publică in primulă locă petiţiuni antirusesnî contra cerealeloră ruse şi reproduce cererile d’a se spori vama pe cereale.
Succesiunea în Luxemburg.
Ună articula oficiosă din cercurile ’nalte, apărută în „Kdînische Ziitung“, spune că, în casă când greu bol-navulă rege Vilhelm ală Ţăriloră de josă ar muri, e ne-indoiosă succesiunea ducelui de Nassau în marele ducată Luxemburg, şi declară, că Germania va sprijini candidatura ducelui de Nassau. Acestă articula a produsă nes pusă de mare sensaţiune în Luxemburg, unde domnesce celă mai mare resensă în contra ori-cărei dinastii germane. Se pdte considera ca sigură nasceraa unei ces-tiuni Luxembergiane, dăcă ducele de Nassau stăruesce în candidatura sa.
SOIRILE PILEI.
,Ellenzek“ nu se mai îndoesce de locă despre a-ceea, că Maiestatea Sa monarhulă va veni la CIuşV Acăsta o dovedesce qu urmălărele argumente: 1) Se par-dosesce strada ce duce la gară. 2) Se pardosesce tere-nulă dinaintea porţii caseloră lui Banfîy. 3) Se cumpără mătur! nouă pentru curăţirea stradeloră etc. In adevără — 4ice „Ellenzek* — venirea Maiestăţii Sale la Cluşiu e de mare însemnătate şi Ungurii trebue să facă totulă pentru ca Maiestatea sa să se convingă despre curăţenia spiritului patriotică din părţile ardelene, să arate Ungurii Maiestăţii Sale, că pe lângă t6te neajunsele ce le au din partea ultraiştiloră român! şi sas!, Maghiarimea din Ar-dă'ă e tocmai aşa de strânsă legată a(Ji de tradiţiunile ei naţionale precum a fostă în timpurile de mai nainte. „Ellenzek* mai propune, ca Ungurii să se presente, a-lâtă unulă câte unuia, câtă şi în corpore numai în costumă naţională ungurescă. Funcţionarii, car! voră (jice că nu suntă în stare a’ş! procura astfelă de costumă, fiindă că e scumpă, n’au decâtă să repăşăscă din oficiu şi se lase pe alţii în locuia loră, cari şi-la potă procura. Aşa sfătuesce „Ellenzek* şi învinovăţesce deosebitele corporaţiun! pentru că nu adoptăză costumulă naţională ungurescă ca costumă de paradă pentru tole întrunirile loră în şedinţe, în biserică etc. — Trebue să pufnesc! de rîsti, când cetesc! asemenea basaconii.
—x—
Din o scrisore particulară, scrisă din Săcuime, a-tlămă câ în comuna Zetelaka domnesce o bălă epidemică, cu simptome ca ale colerei. Scriitorulă epistolei spune, că s’au întâmplată pănă acum multe caşuri de mOrte grabnică; cei atacaţi de bolă, după o scurtă su ferinţă de convulsiunî de stomacă, moră. Totă acolo fură loviţi filele acestea de trăsnetă trei fraţi: doi fecior! şi o fată, toţi mar! şi fii ai aceluiaşi! părinte, Bot-hazi. —• Atragemă atenţiunea autorităţii poliţiei sanitare a Braşovului asupra călătoriloră car! vină din aceea parte.
—x —
Cetimă în „Kolozivar*: „Gazata® se ocupă cu i?o-
menimea din eomitatulă SeUgiului. Ună solgâbirău de ală nostru a mersă în o sc6!ă confesională romenă şi fiindcă şcolarii au răspunsă bine —- şi lif limba statului — ll-a împărţită premii. Se p6te, că tespectivulă ROÎgftbirău este şi proprietară şi patronă ală scălei de acolo. TotO atâta, „Gjzetatt atacă pe acela învăţătoră de trăbă In modulă ceia tnai dură ce se p6te închipui, flă tdrftwe prin tină, îlă proscrie şi încă în fruntea fbiei. Astfelă esclamă ea — cum nu se va maghiarism comitatulă Să* lagtului! Decâ n’ar fi voi ba tocmai de comitatulfl Săla-giului nu nî-ar părâ bătătdre la orhi lărma ce o face fOte rumen facă... Comitatulă Sslagiului înainte de asta cu o sută ori două de ani era curmă,un@ireşcă şi Valachimea numai aşa s’a coborilă de pe delurile de păscută şi a’a aşezată în locuinţele auloch‘6ne ale Maghiarimei, ce şi le-a perdută în drdele turco-tatare, precum se aşjdă ver-mele în căsulia golă a bourelului (melculuij. Vagabun-dândă din Valahia-mică, s’au aşezată pe cdstele dăluri-loră ca nomazi, de unde au ajunsă îu comitat Q de a gata, s’au pontată aci pe la margineîe sateloră, s’au Imulţită, în timpă ce elementulă domn'toră din patriâ «’a stinsă in luptele pentru apărarea patriei...“ —- Defg f6ia; ţinorjl asiatici nici nu poţi aştepte sciinţă istorică maî multă decâtă atâta şi nici alte espresîunl decâtă asiatice. Ar fi şi copilărescă lucru a mai sta de vorbă, in astfelă de cestiunl, noi, Europeni, autochtonii acestei ţări, cu nisce Asiatici veniţi aci peste noi.
—x —
„Budapester Journal« s’a fus io nat îi cu , Budupes* ter Tagblatt.*	:
—x —
S’a supărată „Kolozsvar" focă pe d-lă capelană română Tuliu Roşescu, din causă că acesta a „cutezată* să îmâneze oficiului de împrotocolare dela primăriăii iste acte scrise în limba română. Protocolistulă, ^|ice iKo-lozsvâr», a primită actele făcându-i d-lui Roşescu ob9er-vaţiunea, că ar fi bine să se traducă actele in Itmlm maghiară, pentru-că funcţiunarii nu prea sciif limba rom&-nâscă, der d-lă Roşescu, <Şice, răspunse la acăstă o^iec-ţiune strigândă: „veţi învăţa d-vdstră în curândăt roinâ-nesce“. „Kolozivâr*, în Nr. său de Vineri; 29 Iulie, şi îndâmnă pe cetitori să aibă curagiu şi să nu se îospfti* mânte de cuvintele d-lui Roşescu. in realitate însă.too-mai »Kolozsvâr“ arată mii mare lipsă de ţtrtâgfrii >căc! in numărulă său următorii, dela 30 Iulie, revhtffdiifc nou asupra cestiunei, pretinijândă cu seriozitate să seda, măsuri energice contra unora Omeni, cari vatămâ aotfekl legea. D. capelană Basiliu PodObă răspunde la iar^ee*»-vele diavnlui „Kok)z5var“ prinţr’o declaraţiune publicată in numărulă seu. dela 2 Aug^ a. c, la care.ASUBfLSaâlEf" veni. Ostenăla ce şî-a dat’o d-lă PodObă de a capacita pe cei dela „Kolozsvar* Va fi zadarnică; tătarulă totă tătară va remâne.	*
Foile cehe continuă cu mare învarşănare a agita contra cumpărărei de producte unguresc!. „Hlas Neroda* provdcă în ună articula de fonda pe morari şi pe fabricanţii de bere să nu curopeite producte unguresc!, ba unele foi cehe ameninţă chiar, că voră denunţa cu numele pe toţi acei indfVicJî, car! voră cumpăni, făină ungurescă.	; " !
—x—	: .
In cerculă Recaşului, comit. TimişOra, a fostă o grOznică furtună, care a pricinuită pagubă imenaft. In localităţile Thee-*, LucareţT şi Aranyag orcanulă a smulsă coperişele caseloră, a dărîm ilă tunurile bisericelarft re-mânescl din Thees şi Lucareţî şi a stricată peste 200 de edificii. De asemenea grindina a pricinuită mare pagubă.
—x—
Cetimă în „Epoca*: ,în cursulă acestei săptămâni se aşteptă la Sinaia visita generalului SJionfeld, cpipan* dantulu corpului de argată din Transilvania, care va veni să presinte respectele sale Regelui. Generalii!^ va fi însoţită de ună numărosă stată raaioră Cu acăstă ocasiune ună mare prânijâ va fi dată îa casfeidtă Pe’eşă.*
Nr. 160.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887-
Katkov, vestitulfi publicista rustt, despre a căruia mărte ni s’a relatata erî, a fosta născuta în 1820 Mi-chailfi Nikoforovicî Katkov a fosta fiula unui boertt din Moscva. Ela fşî termină studiile în Konigsberg şi Ber-ţina. După aceea deveni profesortt de filosofiă la universitatea din Mosc va. Curând însă s’a retrasa dela pro-fesură şi s’a făcutO publicista, pe care carieră a dobândită estraordinare succese. Activitatea de treizeci de ani publicistică a lui Katkov se împarte în două părţi, dela 1856 pănă la 1861 Katkov a apărata şi profesată în »Ruskii Vestnik* idei moderne, liberale, mai alesO ideile selfguvernamentului englesO; totodată însă făcea oposiţiune energică partidei radicale şi socialiste. In anula 1861, când luă Katkov redacţiunea fdiei „Mos-kovskija Viedomosti« părerile lui politice şi metoda lui publicistică se concentrâ într’o fanatică apărare a rusismului şi combatere a tota ce era streina în Rusia. Ast-telâ Katkov câştigă încetula cu încetula tota mai mare tnfluinţă politică. In timpula din urmă scima, că Katkov era dintre toţi politicii ruşi cela mai temuta de Germani, ca qnâ panslavistâ influenta, ce era. Katkov nutrea în tjiarele sale mereu ura in contra Germanilora şi cocheta de altă parte cu Francesii. Cu Giers avii una con/licta seriosO din eausă că acesta i se părea pră îngăduitora faţă cu Germania. Kotkov era omula de încredere ala Ţarului Alexandru 111, dela care obţinu măsurile cele mai nouă ;pentru rusificarea provincielorâ baltice.
Din Bucovina.
Şesulii mare, Iulie 1887.
S’a voibita şi se vorbesca multe şi prea multe despre succesiva sărăcire şi decădere a poporului românO bucovinânâ. Intre cele multe cause ale regresului punO 6menii învăţaţi cea mai mare greutate pe viţiula beţiei. D6f mai degrabă se p6te, ca mai toţi cei ce voiescO prin acâsta numai a îmbunătăţi soarea poporului băşti naştt să aibă cunoscinţă prea superficială despre starea lui: Ideea de a stîrpi beţia a ocupata şi ocupă atâta preo ţimea câta şi pe mireni în continuu, aşa că ocupându-se aceştia esclusiva mai numai cu meniţ’unea de a stîrpi beţia din poportt, poporultt lotuşi sărâeesce şi decade materialmente.
De când este vorba tota numai de beţia cea mare în popord de atunci lesuiţii şi maicele ursuline s’au aşe 4ata cu temeiu în ţâră, ba acuma mai umblă şi maicele îndurătOre pribeginda pe icî pe colo, chitinda şi soco-tindtt ca roiultt unde 11-ar veni de îndemână să se aşe<je cu temeiu.
Poporula nostru este nutrita mai cu de t6te, numai nu cu ceea ce i ar prii. Beţiva devine omula după ce pierde t6tă esistinţa sa. Au fostfi ani f6rte grei, fără recoltă, dâr poporula nu s’a scăpătata şi nu a sărăcită atunci aşa, ca cu cămătăriile jidovesc! şi banii bancelortt. Cu greu scapă dmenii şi prin legea împărătâseâ de astă calamitate.
Dâr adevărata caugrenă care subminâză esistenţa poporului este: nesciinţa şi întunecarea minţii în care se ţine ela şi de care nu p6te scăpa, căci îi lipsesce lâ-eultt şi ea nu are alta remediu decâta iubirea adevărata părintâscă, âr uu vilrigă. Numai acâstă iubire dă copilului *pâne âr nu pâtră*.
De altă parte, pe lângă aceea că cei chemaţi de a lumina poporula, de a’la trecji din nesciinţa şi nepriceperea lui cea prea învechită nu’şî împlinescO acâstă da-toriă sacră, mai are poporula de a suferi încă multe din
FOILETON U.
(18) --------------------—
Misterele Veneţiei.
de Edouard Didier, traducere de loanii S. Spartali.
VI.
Unde vedemu âr pe Pietro.
In momentulâ când cei doi prietini noi sosiră, tota la l>raţtt, la palatula Badoer, Martinengo cobora scara cea mare care ducea din sala de gardă la galeria cea mare din catula întâiu.
Podestatula era însoţita de Felice Badoer. Tenă* rula patrieiana mergea cu mâna pe după gâtula lui Martinengo.
Cu tota fumula beţiei, tota îi veni gondolierului una pica de judecată. Se gândea bietuia Ricardo la vinuia oferita ca atâta dărnicia de fostulO său vrăşmaşa, sergentul 0 Bartolomeo.
—	6menii ăştia ne iubescO prâ multa ! — îşî (Jicea elâ scărpinându-şl capula. — Nu i lucru curata ... tre bue să fiă ceva la mijlocO... vr’unQ şarpe pe sub florile pe cari ni le aruncă în capC.
Cu sfiala asta în vine Ricardo se uita cu ochii mai multa închişi la Felice Badoer în momentulu când podestatula, la plecare, îla sărută cu o cordialitate aparentă, şi gondolierula îşi 4>cea âr:
—	JosO slugile, susO stăpânii se arată prietenoşi! P6te c'ar fi mai bine să ne ferimO de mângâerile astea viclene. Tigrii, de obiceiu, nu lingO prada decâta pentru ca s’o pâtă înhăţa mai uşorO. Per Bacco ! în probele acestea de prietinifi pâte să fiă şi vre-o cursă!
partea acestora. Poporula este ca o pajişte frumâsă unde fela de fela de vieţuitore se hrănesca; aşa hrânesce bietuia popora multe lipitori, ori de milă ori de sîlă.
£tă cum storctt lipitorile poporula prin vicleniă şi înşelăciune şi nu numai ceea ce de presenttt posede poporule, ci chiar munca braţelorO lui viitdre se ameninţă.
Este cunoscuta că din Bucovina mergO cete mari şi numerâse de lucrători în totă anulă în România şi Basarabia de cu primăvâră şi rămânâ acolo pănă târtjiu tâmna la lucrula câmpului şi tottt telula de muncă. Ce nu află însă speculatorii dibaci în favOrea lora spre a se înavuţi? Modula cum să se înavuţâscă este la unii secundara, principaluia e înşelăciunea şi despoiarea, resulla-tulâ trebue să fiă câştiga, de se mai p6te numi aşa ceva câştiga. Proverbuia româna cŞice, ce-i drepta: „de unde nu-i, nici Dumnezeu nu pote lua«, dâr speculanţii, cari speculâză cu munca pălmaşilorO, se silescâ a nimici şi Zădărnici înţelesula acestui proverba.
Mai că pe alocurea, unde sunta locuitorii siliţi de sârăciâ să părăsâscă vâra patria lorO, şi să mergă in ţările învecinate pentru agonisită; trebue să plătescă pentru paşaportâ antistelui (primarului) şi scriitorului comunala câte 1 fi., ba de multe orî şi scriitorilorâ din că pitănnte. Acum acâsta-i destulă jupitură dela una mun-citorO pălmaşa din banii pentru cari are densula încă să lucreze. Der blăstămăţia şi cutezarea unora indivizi a aflata încă alta chipa mai potrivita de storsa si esploa-tata munca silnică a poporului sermana. In multe comune s’au formata societăţi anume pentru stOrcerea bietului popora, care este necesitată de a căuta lucru în ţările învecinate; în regulă este antistele comunala şi cu scriitorula său. Cum manevrâză aceste societăţi, vomO arăta în cele următOre prin esemplu pipăibila.
Una dintre aceste societăţi este în ţinutul Râdău-ţilorâ în comunele MileşouţI cu Badeuţî, care se compune din antistele din MileşouţI, şvaba, din una evreu rusa Merling şi din învăţătoruia din Badeuţî Braha, ca auto-rula intelectuală ala aceste' companii. Acâstă companiă^ dă banii proprii anticipando pentru lucru în România şi Basarabia ; şi anume cam în acesta chipa. Ei, adecă membrii acestei societăţi dc slârcerea poporului, chipzu-iescO, inaintea sărbâtoriloru seu când află mai cu cale, că ara ave poporală mai mare lipsă de parale, facâ a-poi veste prin numitele comune, că au venita parale din străinătate pentru lucrători. Omenii nevoiaşi se adună, ei sciu că de nu voră lua dela asta companiă parale, nu vorO căpăta paşaport ă ca să mârgă la lucru unde arh voi. Astfeia plătesce renumita companiă bieţilorO 6menl pe lună de Ţile lucrătăre, adecă fără Dumineci şi sărbători sâu (Jile de plâie, adecă pentru 30 de <J'le lu-crâtore câte şepte sSu optu florini; ba antistele Walter a data în untt ană păpuşoiu de alo său prin companio nula său jidană Merling vro 40 coreţe, adecă câte ună coreta pe 300 de <Jile de muncă în străinătate, drepta că preţuia păpuşoiului pe atunci era 6 fl. v. a.
Apoi când vinO impiegaţii moşiilorO din străinătate spre a lua lucrători din aceste comune, compania acâsta făimâsă nu mai are altă de făcută decâtă de a vinde pe sărmanii lucrători ca pe o marfă şi de ragulă vrănda unO lucrătora cu câte 14 pănă la 16 fl. sâu şi mai bine luna de lucru.
Ca să angajeze împegaţii moşiilorâ din Basarabia sâu România singuri pe âmenii muncitori, adecă să trateze cu muncitorii deadreptula, fără întrevenirea astei companii, nu să p<5te, nu concede antistele. Aşa a ven-
—	La palatula ducala! <j*sese podestatulâ gondo-lierilorO.
Gondolele coborîrâ îndată pe canalulă mare.
—	Cum are să mă primâscă bătrânula Foscari? — se gândea Martinengo uitându-se în văzduh. — Foscari mă urăsce, însă mai multa se teme de mine. Ela sciă că ml-am dat cotele cu Jacopo Loredano, vrăşmaşul lui de rndrte. încă Loredano este decemvir şi eu sunt podestata ala Padovei: dogele n’are să cuteze să ne atace pe faţă.
Ş’apoi, când ar vrea mârţoga bătrână să nu s’as tempere, şi să nu mă lase să la încalecă, am colea în busunar o scrisâre care mi l’ar da legat cu mâni şi cu pi-ciore, dâcă 1’aşO ameninţa s’o predau în mânile inquisi-torilora de stata.
Pentru ca cetitorulO să potă pricepe monologulO a-cesta al lui Batista Martinengo, trebue să dămO câteva lămuriri.
In Veneţia se pretindea că Francesco Foscari, după ce aflase că a fosta alesă doge, <}'sese unui prietina intima că elO să va crede în realitate suverana, câtă vreme vortt trăi fraţii Pietro şi Marco Loredano Nu trecu multa după aceea şi fraţii Loredano muriră aprâpe tota într’o vreme de mărie violentă. Fiula unuia din ei, Jacopo Loredano, învinovăţi în publica pe dogele că ar fi plătitO ucigaşi ca să’i om6re. Fundată era învinuirea asta ? Francesco Foscari era adevărate vinovata ? Nimic nu proba. Lucrula însă era cu putinţă, dâcă ne gândimh la moravurile din epoca aceea ciudată. In epoca, pe care ne silima s’o descriemO, pumnalula şi otrava jucau una rola preponderanta în relaţiunile politice ale Italie-nilorO între ei. Noi nu judecămO, constatămO. In Ve-
duta în anula 1884 acâstă companiă făimdsă 270 de Iun de (jfle lucrătdre boeruluî din Basarabia Davidaglo cu câte 16 fl. luna, pe care însă compania o plătise numai cu câte cela multa 7 pănă la 9 fl.
(Va urma.)
Agricultura în Germania.
O escursiune agricolă făcută la Rosalii 1884 în provincia Sacsonia.
(Urmare.)
LăsândO Potsdamula la o parte, ârăşî acela as-pecia — baltă, nisipd sburătorO, pădure de pini etc. După o călătoria de 3 dre însă eşirăma din marca Brandenburg, şi îndată deterămtt apoi de unO pă-mânta mai buna; nisipula deşi mai predominâză încă, totuşi elO conţinea o însemnată parte de Iuta şi argilă, care era de ajunsa, ca să conserve apa de ploiă timpa mai îndel ngata, şi să nu o lase să trâcă prin nisipO în tocmai ca prin o sită, şi cu câta lipsa de u-me^elă scădea, pe atâta se înmulţea şi schimba vege-taţiunea. Pădurile de pini se răriră din ce în ce, şi în fine dispărură cu totula, ca pe ici colea să lase locuia unei frumâse dumbrăvi de stejar a, necesară la regularea atmosferei, a ploilorO şi care e totodată în stare să plă-tâscă şi mai bine pământulo, care-10 ocupa, şi încolo îmbelşugatelorO şi diferitelora cereale, nutreţuri şi plante industriale. Mai încolo, mai înăuntrultt provinciei Sac-soniei, deterămO peste pământula negru — Magdeburger Borde — care face bogăţia solului României şi a Rusiei meridionale, şi pe acesta între plantele cultivate sfecla sâu napulO de Zachar — Beta vulgaris — ocupă locuia de ondie.
In fine pe la 6rele 7 sâra ajunserăma la prima staţiă de cercetata în cetatea Magdeburg, unde aveamQ să visitămO observatorul meteorologica de acolo. Mag-deburgula are înfăţişarea tuturora oraşelora medievale, adică nisce case mici înguste, cu balcdnele şi galeriile scdse în atară spre stradă, apoi nisce strade strâmte şi întunecdse în cari abia pote circula una singurâ căruţa sâu adesea abia pota merge împreună două persdne. De sine se înţelege că în nisce atarl strade şi curăţenia şi salubritatea lasă multa de dorita; totuşi Magdebur* gulâ are dela dărîmarea zidurilortt vechi de întărire şi lărgirea cetăţii înedee — săvârşită pe la anula 1876, şi câteva frumdse clădiri moderne. In locuia şanţurilorâ, bălţilorâ şi zidurilora de întărire de odinioră a(jf se ridică edificiurl moderne cu câte 3—4 etagie, construite cu multa gusta şi eleganţă, ba pe unele locuri sunta chiar câteva strade nuoi, cari ar face ondre ori şi cărui oraşO mare din Europa.
Noi, după ce puturămO afla într’untt hotele întune-cosd câteva camere sâu mai bine 4'sâ visuine, de dor-mire, ne îndreptarăma spre gară, în apropierea căreia se afla observatorula meteorologica. De drece pe la noi nu se prea află atarî observatdre şi lucrări, nu credo a fi de prisosh d’a da unele detalii asupra formei şi scopului lorO. Observatdrele meteorologice sunta punctele unde se facă studii şi observări asupra mişcărei aerului şi a temperatei. Ele îşî au de ordinara clădirile lorii proprii in formă de turnuri, a cărora inâlţime însă trebue să întrâcă înălţimea tuturora celorlalte edificii, pomi sâu coline dimprejură, cari ara pute să oprâscă sâu să împediee mişcarea aerului. De multe ori observato-rnlâ meteorologica pdte fi aşezata şi pe o casă înaltă, pe o biserică, scdlă, casarmă, magaziă etc. şi anume pe verfulâ acoperişului, unde apoi se aşâdă tdte aparatele
neţia mai cu sâmă nu era (jî în care să nu fi pierită câte unO orntt din popora orî în care să nu fi murită misteriosO câte una patrieiana care erî încă se plimba in Broglio.
Cât despre participarea dogelui la asasinatulh fra-ţilorO Loredano atâta putemd spune că pe registrele lui de comerţâ (cele mai nobile case din Veneţia nu considerau comerţula ca o ruşine) Jacopo Loredano, fiiultt şi nepotulQ victimelora, avusese indrăsnâla să scrie:
*Daioresce dogele Francesco Foscari pentru mdrtea lui Pietro şi a lui Marco Loredano*....
Şi acestaşî Jacopo Loredano răspundea unui prietin care îla îndemna să ştârgă vorbele acestea nesocotite:
— Le voiu şterge când se vorO cumpăni lucrurile.
Şi Francesco Foscari era atunci doge ala Veneţiei!
Acesta Jacopo Loredano fuse agentulâ cela mai ne obosita ala conspiraţiunei legale, care aduse mai târtjiu căderea dogelui.
Până atunci conspiratorii se mulţumiseră să isbâscâ pe dogele în singurula fiu care îi mai traia, Jacopo Fos-caii, pe care SenatulO — după cum am mai spusO — îla exilase în Gandia pentru nisce vorbe necuviinciâse. Este adevărata că şi ela fusese învinovăţită de omucidfl asupra persânei celui din urmă preşedinte ala Consiliului de (Jece.
(Totdâuna asasinata! Asasinatula plana atunci in aerula încungiurătorO care se respira în Italia şi Renaşterea fuse într’adevăra o auroră sânger6să care se rădică peste epoca acâsta mare — cea mai mare pe care a slrăbătut’o omenimeal)
Insă învinovăţirea acâsta fusese nimicită de untt orecare Nicolae Erizzo care, pe patuld lui de mărte, mărturisise că elO era ucigaşulD.
GAZETA TRANSIVLANIEI.
1887.
Nr. 160.
---i________________________________________________________
şi instrumentele necesari. După cum vedenia dâr, pentru una observatora meteorologica, lucru principala nu e clădirea ci ca atare p6te servi ori şi care puncta înalta, numai care sâ întrâcâ pe t6to celelalte dimprejura, şi la care, prin urmare, sdrele, ventulă şi ploia ori zăpada să pdtă ajunge din ori şi ce parte fără cea mai mică pie-decă ori modificare. Pe locuia acela se aşădâ mai multe aparate şi instrumente, cu cari să măsâră presiunea şi greutatea aerului, tăria vântului şi direcţiunea de unde bate, ume4â!a atmosferică, căldura şi gernla etc.
Astfel a era şi obsorvatorula meteorologica din Mag-deburg. Elă era întemeiata şi întreţinuta de una tjiară mare politica, literara şi economica numita „Gazeta de Magdeburg* şi condusa cu multă esactitate de neobosi-tula directora Dr. Assmann, care pe lângă acela avea sub direcţiunea sa pe la proprietăţile din provinciile Sacsonia, Suringia Anhalt, Dessau Brunswick etc. încă alte 220 staţiuni de observaţiă de categoria a Il-a şi dela cari ela primea prin telegrafii, regulata în fiecare (ji, datele asupra mişcărei şi umbletului temperaturei, în urma cărora ela cu o mare probabilitate pută conchide ce tirapa avea să fiă in c^iua urmâtore, nora ori senina, căldură ori pl6iă etc. lucruri cari cu deosebire pentru agricultora sunta de cea mai mare importanţă. Atjl, când aiâtea convenţiunl şi întocmiri internaţionale lăgâ şi unesca popâre şi ţări, spre binele şi fericirea tuturora, avemQ şi una serviciu internaţională de meteorologia, observatoriile de meteorologia de categoria primă susţi-nânda între ele o relaţiune viuă şi comunicându-şl prin firulO telegraficu observaţiunile făcute, aşa că în fiăcare (ji poţi sci ce timpa e în totă Europa.
Sosiţi la observatoriu, ne primi direclorula Dr. Assmann şi cu multă amabilitate ne invită să visităma t6te apartamentele şi aranjamentele observatorului. Mai âiolâiu ne conduse pe o uşă mititică — doră de nici ună metru mărime — Intr’o chiliă subterană, ce se afla drepta pivniţă la pieiorula observatoriului, care era f6:te întunecosă şi cu una aera de tota greoiu, încâtă respirarea ne devenea pentru mulţi anevoiâsă, în care însă erau aşezate mai multe barometre, termometre şi oro-16ge. ,Deşi« — ne <Jice:i dânsulO, „aşi fi voita de multa să mă scapă de acăstă viesuinâ de viezune puţina potrivită cu demnitatea de orna şi de sciinţă, totuşi nu mă pota lipsi de ea, de 6rece barometrele sunta aci mai puţina espuse infiuinţei şi fluctuaţiunei temperaturei de afară, precum şi la sguduiturile pământului causate prin carăle de povară de pe stradă.
Cu tdte arătările şi esplicaţiunile cele pline de în-văţământa şi atrăgătâre ale directorelui, rămânerea îndelungată deveni pentru mai mulţi imposibilă, ameninţaţi fiindfl de a căde josa leşinaţi. Prescurlâ dâr şi dânsula esplicările pe câta era posibila, rămânânda ca să ne dea lămuriri mai amănunţite în etagele de susa ale observatoriului, unde încă se aflau atarl instrumente, şi cari mare parte erau în legătură cu cele de josa. Pe vârfula acoperişului observatoriului pe una druga său suliţă de fera se aflau puse crucişa 4 tingiri său semigloburl concave, scobite de o parte, cari la suflarea vântului se mişcau în jurula drugului. Vântuia din ori şi care parte ar veni lovesce în unuia din tingire, îla iaplă (aruncă,) înapoi .şi In locuia lui vine altuia, îla iaptă şi pe acela, şi aşa mai departe, prin care ele se pună în mişcare. Cu câta suflarea vântului va fi mai mare, mai puternică, cu atâta şi tingirele sâu semigloburile se vora învârti mai iute. Drugula la capătula de josa are una condeiu, care atinge
Prin urmare Jacopo Foscari era acusata numai că ar fi rostita nisce vorbe revoluţionare înpotriva stăpânirei şi din pricina acâsta fusese pusa la tortură şi la urmă exilata In Candia.
Exilula era greu pentru Jacob Foscari şi toia din pricina exilului îi venise ideea ciudată ca să scrie ducelui de Milan. pentru ca să-la r6ge să intervic in fa-vărea sa pe lângă Senatula Veneţiei. Negreşita că una astfela de pasa putea fi aspru interpretata de una guverna aşa de spăriosă ca ala Veneţiei. Atunci erau în răsboiu cu ducele de Milan şi a coresponda cu ela putea fi judecata ca o faptă de trădare. Insă scrisârea lui Jacopo Foscari nu numai că nu ajunsese Ia destinaţia ei, dăr încă fusese prinsă de cătră una vrăşmaşa ala case. Foscari, de cătră podestatula Padovei, Batista Marlinengo.
Acesta avea dâr dreptate să crâcjă că scrisârea acâsta li putea fi o armă înpotriva dogelui.
Podestatula nu hotărîse încă că atitudine trebuia să ia în faţa lui Foscari când va ajunge la palatula du-calfl. Deşi temperamentula său violenta îla îndemna să se ţină în ofensivă, ela avea prea multa interes ca să menajeze pe dogele, care, ori cât îi era puterea de mărginită, putea după placa să grâbescă său să întârzie căsătoria fiicei Adriatioei, şi să caute să-i câştige bunăvoinţa printr’o purtare cu minte şi reservată.
De aceea Martinengo sui 4'mbinda scara Uriaşiloră şi se preâintă la uşa apartamentelor private ale dogelui, unde se anunţă
(Va urma)-
o hârtiă, ce prin o maşinăriă de telegrafa e în continuu trasă înainte şi deci cu câta tingirile se învârtesca mai iute, cu atâta şi condeiula va atinge de mai multe ori şi va înegri hârtia, şi ărăşl cu câta tingirile se învârtesca mai înceta cu atâta şi condeiula va atinge mai puţină hârtia şi acâsta ne dâ tăria vântului. Una alta aparat.ă în formă de orologiu ce sta în legătură cu drugula arată numărula de câte ori s’au învârtită tingirile pe <}'• Capătula de josa ala drugului nu se mai afla alară în libera ci era într’o chiliă a etagiului ala doilea, unde se mai aflau şi unele recipiente de pl6iă — nisce vedriţe de tinichea construite anume în formă de pâlniă (trichter) ce se vărsau una într’alta fără a aborda, pentru măsurarea ploii şi zăpezii ce ar cădâ peste (Ji sâu nopte, a cărora parte superiâră ârăşi era afară în libera. In etagiula ân-tâiu ala observatoriului se aflau pe nisce mese lungi maţ multe c6le de hârtiă de o lungime de 1 metru, pline de socoteli despre ceea ce au fosta produsa văzduhurile. Doi asistenţi sâu ajutore ai d-lui Assmann erau tocmai ocupaţi cu atarl calculări, ca să încheie darea de semă despre timpuia din săptămâna ce espirase.
După ce directorele ne dete mai multe formulare, pe cari lnsemneză ela temperatura de peste <}*> rugân-du ne ca şi noi în cariera nâstră de agricultori să facemti atarl observaţii meteorologice, ne scoborîrămQ josfl din turna ca să inspectăma alte feliurî de studii ale d-sale. La o distanţă de 3—4 metri dela pieiorula observatoriului, dânsula făcea cercetări asupra încălcjirei şi recirei pământului la diferite adâncimi, şi anume: lângă und cjido erau aşezate 4 termometre, unuia în faţa pământului, altulG pusd pe o prăjină la o adâncime de 3 metri, ald treilea la o adâncime de 5 metri şi ald patrulea la o adâncime de 15 metri. Prăjina celui din urmă se ridica şi se lăsa în josd cu ajutoruld unui scripeţd. Diferenţele ce le arătau termometrele erau destula de considerabile 2, 3, 4, 5, 6 ba uneori şi mai multe grade.
D’aci ne conduse apoi directorele în curtea gărei, unde pe und terend de câţiva metri pătraţi ’şl aşezase mai multe termometre pentru observarea încăltjirei pământului arabila. Unele din termometre erau tinse pe pămânld, altele erau cufundate cu unO căpătă în pământd la o adâncime de 2, de 3, de 5 policari — ţoii—şi aşa mai departe. Apoi o altă seriă de termometre erau puse şi acoperite cu pământO de diferite calităţi şi culori: ca nisipă sburătord, nisipd cu grăuntele ceva mai mare, ni-sipd cu mici petricele de cuarţd, apoi iuta, raargă, argilă, pământd humosd, pământd negru de grâu şi în fine marecagiu sâu turba, (pământd negru de mlaştină); şi ârăşi o altă seriă de termometre erau puse în iarbă, şi anume: în iarbă mică de păşune, în iarbă mai mare de c6să, în orzd, grâu şi săcară, ca să constate, care e căldura între ierburi şi holde. Resulfatele ce le obţinu d-ld Assmann sunta de cea mai mare vaiore, căci ele ne a-rată la ce călduri şi geruri sunta supuse şi până unde le potd suporta plantele. Aşa ela ne arăta că într’o cji, când temperatura aerului era numai de 20—22 grade Celsius, căldura pământului negru de mlaştina-turbei se urca la 60—68 grade C., şi ârăşi acelaşi pămânia ârna se răcesce până la 20 grade G sub zero!!! Va să ţji^ă ierburile şi bucalele trebue să suporte o căldură de 60 — 70 gradurî Celsius, când la 100 grade C apa fierbe cu clocotd, şi ârăşi iarna rădăcinile să suporte und gerO de 20 grade G, când apa înghâţă la 0 grade — âr la 3 grade Celsius ea e îngheţată ca tunuld!! Acesta e und enomend destula de importanta, ca să merite atenţiune şi să fiă imitata şi în ţările nâstre cu deosebire de cătră preoţii şi învăţătorii noştri dela sate.
(Va urma.)
Ultime sciri.
Sofia, 2 Augustă. — Regenţii au părăsiţii Varna ducendu-se la Rusciucă.
Viena, 2 Augustu. — In cercurile diplomatice se crede că o conferinţă se va întruni în curândă spre a resolvi cestiunea bulgară.
Viena, 2 Augustu. — O depeşă a „Agenţiei Havas“ din Bucurescî desminte că d. Fere-cliide mergendă la Constantinopole a avută o misiune privitdre la o unire a României cu Bulgaria sub regele Carolu.
StrasburgU, 2 Augustu. Guvernatorul u Alsa-ţiei-Lotaringiei a declarată că nu va permite anulă acesta escursiunea anuală în Alsaţia a so-cietăţiloru sciinţifice francese.
Pesta, 2 Augustă. „Pester Lloyd“ primesce o telegramă din Sofia care <Ţce că: P<5rta refusă să primăscă propunerile d-lui de Nelidoff.
*
„Le Nord,M organulă oficioşii ală cancelariei ruse, (Jice că ştirea despre numirea unui generală rusă ca regentă în Bulgaria e totă atâtă de puţină adevărată ca şi sgomotulă că Rusia s’ar gândi să se depărteze întru câtva de atitudinea ei expectantă.
0 scrisdre din Petersburg prevede nisce nouă
şi apropiate salturi ale Bulgariloră. Prin acea scrisdre se arată că schimbarea ce au luată eve-nimentele şi atitudinea echivocă a prinţului de Battenberg au trezită deja pe principele de Co-burg, care se teme de ună pronunciamento militară, contra căruia n’ar avea ce să facă, de vreme ce n’are sprijinulă tuturoră puteriloră.
Cu t6te astea, (Jiarele vieneze ne informăză că plecarea prinţului de Coburg este iminentă. Curtea prinţului e deja formată. Prestarea jurământului în faţa Sobraniei va avă locă Joia vi-itdre.
SCffil TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.O
VIENA, 3 Augustu. — Ministrulă NacevicI şi delegatulă Stransky au plecată erî spre Bulgaria. Se 4ice că pe cale se va alătura la ei prinţulă de Coburg, care să se fi hotărî tă în şedinţa de erî ţinută în Ebenthal ca să urmeze învitărei de a se duce în Bulgaria. P6rta a trimisă erî Prinţului o nouă telegramă, avertisându-lu să nu facă paşi prea grăbiţi.
PARIStJ, 3 Augustă. — Martorii lui Ferry şi ai lui Boulanger nu s’au putută uni asupra condiţiuniloră duelului şi au publicată o decla-raţiune în acestă sensă.
BELGRADtT, 3 Augustă. — Regele şi prinţulă de cordnă călătorescă Vineri la băile ungu-rescl Tatra.
NEWYORK, 3 Augustu. — Zalewski s’a îmbarcată erî dimineaţă spre a se întărce în Austria.
VENEŢIA, 3 Augustă. — T6te calfele de brutară s’au pusă în grevă.
DIVERSE.
Nebuniă religiosă. — Din Malaga se scrie: 0 femeia din Torrox a începută, acum câte-va luni, să spună âmeniloră din sată că i s’a arătată Maica Domnului .şi i-a poruncită să predice o evangheliă nouă pentru mântuirea omenirii, căci se apropiă finele lumii. Vorbele acestei femei fură crecjute şi tâtă comuna fu cuprinsă de nebuniă religiâsă. Femeia predica în contra averei Pă-mântesclşi pentru întârcerea la viaţa ămeniloră primitivi. Odată se făcu ună focă mare în sată şi secta cea fanatică aruncă in focă totă ce avea, haine, mobile, etc. apoi bărbaţi, femei, şi copii, tn coslumulă lui Adamă, jucau şi strigau împrejurulă focului. Cine scie dâcă nu s’ar fi pusă foc ă caseloră, dăcă şi copii n’ar fi fostă a-runcaţl în flăcări, de cumva nu veneau la timpă gen-darmii spre a pune capătă acelui Sabat infernală.
Unu guvernatoru brutală. — Din Odesa se anunţă, că guvernatorulă de acolo ală oraşului, vice-admiralulă Zelony care era vestită de multă prin purtarea sa neo-menâsă faţă cu t6tă lumea, a păţit’o în fine şi elă. Nu de multă Zelony a insultată şi pe doi EnglesI, pe pro-fesorulă Dillon şi pe amiculă acestuia O’ Mahony, pe ună vaporO. Dillonă şi amiculă său se aşezaseră din întâmplare lângă acelă guvernatoră tirană, fără să-lă cu-noscă. Zelony se răsti la EnglesI sâ-şl caute altă locă şi în urma retuşului loră, elă îi ameninţă şi arestâ pe Dillon. Acâsta nu i se prinse d-lui Zelony. Din ordi-nulă guvernatorului generală elă trebui să câră scuse Englesiloră şi probabilă că va fi destituită.
Ologeala pasăriloru. — Gâscele mai alesă sufere de acâ.slâ bâlă, care provine din prâ marea adunare a sângelui la labe. De altfelă gâscele bolnave de durere la labe nu prâ morâ, dâr se trudescă multă târându-se cu ajutorulă aripeioră. După d-lă Pons-Tande acâstă bolă provine din causa necurăţeniei coteneţeloră, a puţinei umblări şi a prâ multei hrăni substanţiale. Se pot vindeca imediată lăsându-se sânge cu o preducea sâu cu fârfecl, la una dintre membranele ce lâgă falangele digitale. „Gaz. Săt."
Boulanger. — Generalulă Boulanger a dăruită maşinistului şi fochistului locomotivei Nr. 132, cu care a plecată din Parisă la 30 Iunie, precum şi celoră doi sergenţi de oraşă, ce i-au dată ajutoră spre a se arca în locomotivă, ceasornice de argintă, pe care stau gravate aceste cuvinte: „Souvenir de la manifestation de la gare de Lyon 12 Iuillet. — Le gânăral Boulanger.*
Necrologă. — Teresia Rosoru, în numele său şi ală fiiloră săi Malvin Alexandru, în numele fratelui George cu soţia şi ală ginerelui Ştefană Cacoveană, precum şi în numele tuturoră consângeniloră şi cunoscuţiloră, anunţă cum că neuitatulă soţă, tată bună, frate, respective socru Alesandru Ciaclanu, preşedinte urbarială şi comisară re* gescă catastrală pensionată, după ună morbti de 6 6re, s’a mutată la cele eterne în 29 Iuliu a. c. la lOVa 6re sâra, în anulă ală 62 le ală etăţii, şi ală 29-lea ală fericitei sale căsătorii. Rămăşiţele pâmântescl s’au aşezată în cimiteriulă gr. cat. din locă spre răpausulă eternă în 31 Iulie 1887 la 4 6re după amâijî.
Blaşiu, în 30 Iuliu 1887.
Fiă-i ţărina uşâră şi memoria binecuvântată!
Editorii: lacobă Mnreşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mure^iaau.
Nr‘ 160.
Gazeta transilvaniei.
1887.
Cursul n la bursa de Viena
Bursa de Bueurescl.
din 2 Augustfi st n. 1887,
Rentă, de aurîl 5#/0 . . . 101 05 Rentă de hârtiă 6%	. . 87.45
Imprumutulfl căilortt ferate ungare ....... —
Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostâ ung.
(l-mă emisiune) ... 9780 Amortisarea datoriei căilortt ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) ....----------
Arriottisarea datoriei căilor 0 ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) . . . .115 50 Bonuri rurale ungăre . . 104 50 Bonuri cu ci. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
miştt.................. 104 25
Bonuri cu cl. de sortare 104 25 Bonuri rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vină ung..............100.50
Imprumutuld cu premiu
ung...................124.—
Losurile pentru reguîarea Tisei şi Segedinului . 123 60 Renta de hărtiă austriacă 82 85 Renta de arg. austr. . .	82 70
Renta de aurii austr. . . 112 70 Losurile din 1860	. . . 136 25
Acţiunile băncel austro-
ungare................. P82 —
Act. băncel de credită ung. 287.50 Act. băncel de credită austr.282.— Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............5 91
Napoleon-d’orI ....	9 93
Mărci 100 împ. germ. . . 61 45 Londra 10 Livres sterlinge 1*5 16
Cota oficială dela 19 Iulie st. v. 1887.
Curnp. vând.
Renta română (5°0). . . .	92—	92'/,
Renta rom. amort. (5°/0) . .	94V.	95—
* convert. (6°/0) . .	88—	88Va
îrnpr. oraş. Buc. (20 fr.). ,	34—	36-
Credit fonc. rural (7°/0) . .	104—	105—
* » (5°/o) •	89—	890*
» » urban (7°/0) . .	102'/,	103—
* » . (6"/,) . .	947.	95—
* * » (5%) . .	87 V*	877a
Banca naţională a României 500 Lei	 Ac. de asig. Dacia-Rom. 			——
« * » Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă . .	15.—	15.50
Bancnote austriace contra aură. .	2.02	2.03
Cursutu pieţei Braşovti
din 3 Augustă st. n. 1887.
Bancnote românesc! . . . .	Cump. 8.51	Vend	. 8 56
Argint românesc		. * 8.50	A	8.54
Napoleon-d’or!		. * 9 92	A	9.96
Lire turcesc! 			. » 11.23	»	11.29
Imperial!		. » 10.23	»	10.28
Galben!		. » 5 83	»	5.86
Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0	. * 101.—	»	1C2,- -
n * n 5°/0	• n 98.	-	99.—
Kuble Rusesc!		¥ o 00 1	»	109 7,
Discontulă ... *	7—10°/» pe	ană.	
Nr. 653 — 1887.
—a.-i. sc. c. d. Goncursu.
Acei dcscendinţ! legitimi de ai foştiloră grăniţeri din regimentulă
-	lă doilea română de graniţă din Ardelu Nr. 17., cari ar dori să capete din fondulu de stipendie din districtulă Năsăudă vre unu stipendiu ori ajutoră pro 1887/8 cu începutulă dela 1 Septemvre 1887 pentru ca să studiere la vre-o facultate, înaltă, la academiă, la preparandia, la scola de cădeţi etc. ori să înveţe ceva măiestria, se avisăză prin acesta că pentru acestu scopu au să-şi înainteze suplicele la „Comisiunea adminis-trătăre de fondurile scolastice centrali din districtulă Nâsăudu“ pănă incluşi ye la 10 Augustă 1887.
Fiă-care suplică trebue să fiă prevăzută cu:
a)	adeverinţă despre originea de grăniţeră;
b)	carte de boteză;
c)	testimoniu medicală ;
d)	testimoniu scolastică (lupă cum cere legea pentru a fi primită cineva la respectiva facultate, scălâ ori măiestria, ăr suplicanţii la meserii trebue să producă şi contracte încheiate cu măiestrii înaintea autorităţii industriali prescrise în lege.
e)	testimoniu despre starea materială a părinţiloră.
Afară de acestea fiă-care suplicante ars să se decliiare în suplică că are ori nu are vre-unu altă stipendiu ori ajutoră, ără suplicanţii pentru ori ce categoriă de scăle, adecă afară de suplicanţii pentru meserii
—	au să arete şi loculă unde doresce a studia.
Stipendiulu ori ajutorulă se p6te cere în aceeaşi suplică în modă
eventuală şi la o a doua etc. scălă ori măestriă. Suplicele ce nu voră întră pană la terminulu statorită mai susă şi nu voră fi ajustate cu t6te documentele şi datele cerute în acestu concursă — nu se voră considera.
Din şedinţa extraordinară a comisiunei administrătore de fondurile scolastice centrali districtuali.
Năsăudă, 8 Iuliu 1887.
Preşedintele:	Secretarulă ;
Ionă Ciocanu.	Ioacliimft Mureşianu.
L â 11 a m :
Beszterczen, 1887 VII/19
Br. Bânffy Dezso, foispân kir. biztos.	3—3
Cascavalu de munte
de calitate superidră
şi cu preţurile cele mai moderate
se află în mare clepositu de yen^are la subsemnatulu
DUMITRU I. PASCU,
&	Strada teatrului în Braşovu.
S »-*
Mersula trenurilora
Valabilă dela I luniu st. n. 1886.
pe linia Predealtt-Budapesta şi pe linia Teiuşii-Aradii-IIudapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng.
Predealfi-Bndapesta		
	Trenft I Tren 1 Trenfi accelerat omnlbus persone t |	Trenft omnlbUB
BucurescI
PredealA
Timiştt
Braşov!
Feldiâra
Apatia
Augustintt
Homorodtt
H&şfaleu
Sighi^r»
Elisabetopole
Capsa miei; Mic&sasa Blaşiu Crăciunettt Teiaş!
Aiudtt Vinţuia de susfc Di6ra Cacerdea flkirht Ap&hida
Claşii
Nedeşdu Ghirbtta Aghiriţtt Stana Boiedinfi dadă Buda Bratca Vad ti
Mead-Telegd Fngyi-Vâsărhely
Veneţia-OrăŞii
Oradia-mare
P. Lad&ij
Szolnok
Buda-posta
Viena
4.80
7 20 7 57 8.24 847 9.29 9 37 10 53 11.00 1134 12.03 12.26 12.42 1.11 1.23 2.06 2.27 2.49 2 56 3.12 3.46 5.01 5.21
9.12
9.35
10.12
601
6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
9.11
9.16
10.37
12.20
2.15
4 01 4.47 5.28
5 59 6 49 8.35 9.02 9.12 9 56 1037
10.59
11.16
11.37
12.16
12.33
1.51 2.18 2.48
2	56
3	64
4.51 5.28 5 56
Trenu
de
persfine
10.50
1.33
4.24
10.05
2.15
7.30
1.14
1.45
2.32
Budapesta—Predealfi
Trenă
de
persone
6 37 6.53 7.14, 7.2» 7.56 8.18,
8	58! 9.15}
9	34 9 53
1028
10.47
10.57
11.07
11.19
1.16
3.29
6.33
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladăny Oradea mare
Venţia-Oră4ii
Fudi-Oşorheiu
Teleagii
Vădii
Bratca
Bucia
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
G1 ârbgu
Nedişu
Cluşia	|
Apahtda
Ohiris
(
Cacerdea	|
Ui6ra
Vinţultt de sust
AiudG
Teiaşft
Crăciuneltt
Blaştt
Micăsasa
Copşa mit.
Mediaştt
Elisabetopole
Sigişdra
Haşfaîen
Homorod
AugustinQ
Apatia
Feldiăra
Braşov!
Timiştt Predealtt BucurescI
8.00
Nota: (tale de n6pte ganttt cele dintre liniile grâse.
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernesel
1 Teinşâ-lradă-Budapesta				Budapesta- Aradft-Telnşflu			
	Trenfi	Tre’ifi	Trenfi de		Trenft de	Trenfi	Trenfi
	orunibus	de pers.	persfine		peradne 1 i	de perdfine	omnlbtu
Veluşft	11.24	—	3.03	Viena	11.10	12.10	—
Alba-Iulia	11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de jostt	12.30	—	4.22	a C	11.20	12.41	—
Şibotă	1.01	—	4.51	îwHBOK. (	11.35	5.45	—
Orăştia	1.32				5.18	Ai aii &	4.30	6.—	—
Simeria (Piski)	2.32	—	6.15	Glogovaţă	4.43	6.13	—
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	—
Branieîca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	—
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	—
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6 09	7.37	—
Zam	4.25	—	8.11	Bârzova	6 28	7.55	—
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	6.27	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.47	—	9.53	Gurasada	8.34	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	10 27	Ilia	8.53	9.c8	—
Paulişă	7.43	—	10.42	Branieîca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	9.51	1042	—
Glogovaţă	8.28	—	11 25	Simeria (Piski;	10.35	1107	—
Arad A	8.42	9.17	12.31	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok (			2 32	4.5Q	Şibotă	11.43	12.—	—
(	. .	—	5.12	\inţulă de josă	12 18	12.29	—
Budapesta	—	—	8.20	Alba-Iulia	12.36	12.46	—
Viena	—	—	6.05	TeftnşA	. 1.29	1.41	—
Aradfi-Timaiş6ra				Simeria (Piski) PetroşenI			
	Trenfi	Trenfi de	Trenu		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	oiani bus	parafine	mixt		persfine	omnlbns	mixt
AradA	5.48		6.05	Simeria	_		2.42
Aradulă nou	6.19	—	6.33	Streiu	—	—	3.25
Nămeth-Săgh	6.44	—	6.68	Haţegă	—	—	4.16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	—	—	6.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.4C
Tioalşăra	9.02	—	9.08	PetroşenI	—	—	7.12
TimIşdra>Arad&				PetroşenI—	Simeria (Piski)		
	Trenfi de	Trenfi de	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenft
	peraâne	persfine	omnlbus		de pers.	omnlbus	mixt
Timişdra	6.25	.	5.00	PetroşenI	■	__	6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	—	—	7.371
Vinga	i 8.16	—	7.02	Pui	—	—	8.20
Nâmeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	—	—	9.01
_ Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	—	—	9.52
Arndft	9.27	1 		8.17	Simeria	—	—	10.31