BUDACrnCMA 81 ADMINI8TRAŢII7NKA î
BJftAŞOVC, piaţa mare Nr. 22,
»GAZETA'* IESE ÎN FIECARE DI.
ffl un fi an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. UomAnla utrălu&tate:
Pe an fi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe Irei luni 10 frânei.
SE PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
ANULU L.	AHUH-JIURILE!
O seriă garmondfi 0 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlterl nefranonta nu «e prlmMoi. — Manuaorlpte nu ne ratrimltu.
N* 159.
Marţi, Mercuri 22 Iulie (3 Augustu).
1887.
Braşovu, 21 Iulie 1887.
E toiulfi vacanţeloru parlamentare, pe rând pressa, ne mai fiindu îmbulzită de lungi rapdrte despre activitatea corpurilorîi representative, are râgază de a esamina şi critica stările dinăuntru mai cu deamăruntulti, arătândâ ce e de făcută şi de îndreptată în administraţia, în justiţia, în scolâ ş. a. pentru ca să se înlăture celă puţină relele şi neajunsurile cele mai mari.
Aşa lucră (jiariştii di*1 alte ţ6rl civilisate, unde să ţine sâmâ cu t6tă seriositatea de binele şi înflorirea poporaţiunei, dela care depinde şi progresulă stateloră.
Când cetesce omulă în „Peşti Naplott, că „Budapesta e Parisulă Orientului şi Constantino-polulă Occidentului,“ i-ar veni să credă, că totă aşa facă şi (Jiarele ungurescl, bareml cele ce se laudă a fi independente; că combată reaua administrară a cutârui solgăbirău ori fişpanu; că uiciuescu încâta, scumpa şi parţiala justiţiă din părţile locuite de naţionalităţi; că lovescă aspru în spiritulă de intoleranţă, de persecuţiune şi de împilare ală guvernului, ală organeloră lui şi chiar ală unei părţi a societăţii maghiare, numite kulturegyletiste; că denunţă abusurile de oficiu ale diferiţiloră funcţionari; că strigă în gura mare să mai slăbâscă guvernnlu şurupulu dări loră, âr esecutorii de dare să mai rărăscă sec-vestrele şi licitările; că în fine infierâză cum se cuvine amesteculă organeloră administrative în aîacerile şcolare şi biserices?!, precum şi nenoro cita şi imorala pornire de desnaţionalisare a sc6-leloră nemaghiare, şi alte multe şi nenumărate schingiuiri, ce au să le ’ndure Nemaghiarii, mai alesă, după ce ei suntă toporulu de 6se ală ce-loră dela putere.
Nici pomenire de t6te acestea. Strigă, nu-i vorbă, foile oposiţionale contra celoră guvernamentale, pentru că ală acestora e saculă cu grăunţele, er cele guvernamentale strigă în contra celoră oposiţionale, pentru că acestea vrău să li-lă ia dela gură; mai strigă, nu’i vorbă, foile oposiţionale contra vre-unui sluşbaşă ungurescă, pentru că e guvernamentală şi nu oposiţională, şi ărâşî mai strigă foile oposiţionale unguresc! contra guvernului şi organeloră lui, când în vre-ună colţă ală ţării se face administraţiune ori justiţiă în paguba rassei dela putere; ferita Dumnetjeu însă ca să ’şl ridice vre-una glasulă când păgubaşulă e vre-una diu naţionalităţi ori parte din acestea.
Astfelă dela închiderea dietei ungurescl în-c6ce, dăr mai alesă după sferşitulă alegeriloră, orl-cine a avută răbdarea să urmârăscă cu atenţiune cele ce se scriu în pressa ungurăscă, şi cu deosebire în cea scrisă în limba ungurăscă, a putută observa, că t6te fără deosebire tractezâ, a-pr6pe (ji de (}i, aceeaşi temă sub diferite titluri ca: spiritu maghiară, limbă maghiară, cultură maghiară, naţiune unitară maghiară, maghiarisare, remaghiarisare etc. etc.
Şi astfelă pe când foile ungurescl dau mereu ([oră înainte cu „cultura maghiarălucrurile mergă precum au pornită înainte, aşa că într’ună accesă de mâniă f6ia ungurăscă „Budapesti Hir-lap“ a numită starea lucruriloră de aci: devastare tătărescă.
Trebue să-i facemă numitei foi complimen-tulă, că a nimerită cuiu’n capă caracterisândă situaţiunea din Ardâlu, Bîlnatft şi Ţâra ungu-râseă cum mai corectă, mai adevărată şi mai scurtă nici că se p6t.e, deşi n’a lăcută, de sigură, acostă caracterisare, pentru ca noi să ne folo-simă de ea.
Devastare e ceea ce se petrece mai alesă în Ardălă de două(}eci de ani încdce, devastare pe terenulă materială, morală şi culturală.
Dâr nu prin asemeni devastări a ajunsă Parisulă la importanţa ăe o are pentru civilisaţiune;
nu prin devastări, ci prin creaţiunî ingenidse, liberale şi folositbre întregei omeniri.
A devasta e lucru uşoră, pentru acdsta nu e lipsă decâtu de Tătari; a clădi însă, a cultiva şi a ferici popdrele este o misiune nobilă şi mare, care nicidecum nu se potrivesce cu firea tătărăscă.
Italia şi Papa.
Se vorbea multă în timpulă din urmă despre o apropiată împăcare a Italiei cu Papa. Se credea că acesta din urmă *e hotărită a renunţa la puterea lu-meseă, pe care nici nu o mai are de altmintrelea, şi se va mărgini numai la puterea bisericescă.
Lucrulă însă s'a lămurită. Nici vorbă nu păte fi de împăcare. Papa stăruesce a-şî recâştiga puterea sa lumăscă de mai nainte, căci etă ce reese din o cercu-lară a cardinalului Rampolla, secretarulfi de stată ală Papei, adresată cătrâ nunţii:
»In 23 Maiu a rostită Papa o alocuţiune în con sistoriu, în care ’şî-a esprimată dorinţa d’a se pune capătă stărei de nesuferită printr’o împăcare a italiei cu Papismulă, der în acelaşi timpă a supusă unei critice aspre pe guvernă şi pe toţi aceia cari nu voiescă o im păcare cu Papismulă în condiţiunile din trecută, când Papa avea teritoriu şi armată ca orî-ee suverană. Pa-pismulă se declară chiar contra Italiei ca stată naţională căci se (fice înMcerculară: »Duşmani ai păcii suntă aceia, car! negândă istoria şi tradiţiunea socolescă că potă înfiinţa pe ruinele Papismului ună edificiu naţională... care mai curendă ori mai târziu trebue să cadă.
»In parlamentulă italiană miniştri au asigurată, că Italia nu simte nici o trebuinţă d’a se împăca cu Papismulă, sacrificândă drepturile naţiunei şi permiţăndă intervenţiune străină. Der nici să nu cră<|ă cineva, că Papa va renunţa vreodată la puterea sa lumescă... Fără acestă putere nu’şî p6le dovedi Papa suveranitatea sa lumescă, nu p6te fi scaunulă apostolică independentă, nu’şi pote lăţi învăţăturile sale, nu’şî pote esercita deplină oficiulă său de păstorfi. Drepturile Papei nu se potă ataca, cu atâtă mai puţină se potă nimici prin obiiinuitulă argumentă: drepţii naţională. Căci, acestă aşa numită dreptă ală naţionalitâţiloru nu numai e cu totulu necunoscută dreptului positivă, care reguleză raporturile reciproce ale naţiuniloră, ci decă s’ar aplica la statele esistente, ar deveni o causă de încurcături generale*...	,
In faţa acestei note, din care se vede că Papismulă e duşmană declarată al unităţii naţionale, guvernulă italiană cu cercurile liberale italiane au declarată ca terminată cestiunea împăcării. Guvernulă şi parlamentulă italiană continuă cu măsurile şi cu legile contra Papismului pe care însuşi regele le aprobă în modă demonstrativă. Cea mai nouă lege e cea care ordonă desfiinţarea decimei bisericei. La rugarea Patriarhului din Veneţia adresată, în numele episcopului provinciei vene-ţiane, cătră regele, de a nu sancţiona amintita lege, re-gjle Humbert a răspunsă la rugarea cardinalului printr’o telegramă în care (fice elă, regele, sancţionândă legea şî-a lăcută datoria.
Interesantă e o scrisore a Papei, ce a adresal’o în (filele aceste cătră secretarulă său de stată cardinalulă Rampolla. Pentru însemnătatea ei politică vom publica şi noi ună resumată dintrînsa.
Din afară.
Scirea despre mdrtea ministrului-preşedinte italiană Depretis a făcută o adâncă impre-siune în Viena şi în Berlină, dedrece acestă băr-bată de stată a fostă ună amică declarată ală alianţei cu Germania şi Austria. Este în genere cunoscută, că mai alesă Depretis a fostă acela, care a stăruită ca Italia să se alăture la alianţa austro-germană şi că a susţinută aeâstă politică cu tenacitate reuşindă a rămână în fruntea cabinetului cu t6te că a percursă nu mai puţină ca opt.ă crise ministeriale. In cele din urmă Ta câştigată şi pe Crispi, care numai amică ală Germaniloră şi Austriaciloră nu este, pentru politica sa esteridră.
In întru Depretis a căutată mereu să împace partidele şi să se susţină astfelă la putere prin transacţiunî. Era ună bărbată înţeleptă şi dibaciu şi astfelă şî-a şi câştigată popularitate în Italia. Depretis este înlocuită deocamdată de cole-gulă său din ministeriu Csispi, care a luată in-terimală şi conducerea ministeriului de esterne. Se nasce acum întrebarea dâcă Csispi va vrâ să urmeze tocmai aceeaşi politică ca antecesorul* său, ori că se va abate mai multă său mai puţină dela linia trasă de Depretis? Acâsta este ce interesâză mai multă cabinetele dela Viena şi Berlină.
SOIRILE PILEI.
Din Deva se telegrafiază <f'arului *Kolozsvar“ cu data 1 Augustă: „Pregătirile pentru primirea Maiestăţii Sale se facQ cu mare grabă. Oficiile tăte ce ocupau Magna Curia s’au mutată şi a(fl se începă lucrările pentru stră-formarea acestei clădiri. Maestrulă de cvartire Branko a sosită atfi aici spre a inspecţiona mersulă lucrâriloră. Din fondulă adunată pentru podulă de peste Mureşă s’au dată 6000 florini vice-spanului cu scopă de a se face cu acestă sumă inovările de lipsă, din care sumă în rendulă întâiu se voră întrebuinţa 1000 florini pentru îmbunătăţirea stradeloră în Deva“.
Din incidentulă unirei poşteloru cu telegrafele au ostă pensionaţi temporară de cătră ministrulă de comu-nicaţiune r. ung. următorii funcţionari de poştă şi de te-legrafă din Ardeală. Gustav Kirk, secretară de direcţiune in Sibiiu; Anton Wieder inspcctoră de poşte; Franciscă Kovato concipientă; losifă Zaon, administratoră de po.tă in Ujfalu; losifă Vedfy, consiliară de secţiune la direcţiunea poşteloră şi losifă Schmicl administrator ală poştei în Braşovă. Au mai fostă pensiunaţî încă următorii o-ficialî: Franc. Winter, lohan Kocvuba, Mihail Arzt, Io an Trifu şi Ignatz Lasch. — Intre cei loviţi de verdictulă ministerială se află, cum am arătată, şi magistrulă poştei din Braşovă d. losifă Schmid, pe care îlă vedemă cu viuă părere de rău depărtându-se dela acestă postă, unde în cursă de mai bine de şese ani a sciută să-şl câştige prin hărnicia sa şi prin purtarea sa amicabilă şi prevemtăre stima şi simpatiile publicului braşovână fără deosebire de naţionalitate.
—x—
Pentru instruirea cu succesu în limba ungurescă comisiunea administrativă a comitatului Solnocă-Dobeca a dată remuneraţia escrisă de ministrulă Trefort, şi a-nume 100 fl. învăţătorului gr. or. Ionu Hodoreanu din Gherla, âr 50 fl. învăţătorului gr. or. Grigore Gavrişu din Negrilesci. — Der ore Românii, cari dau aceloră învăţători pânea de fote (filele suntă ei mulţămiţl că li se maghiarisezâ copii de cei doi învăţători români ? Le a-tragemă atenţiunea asupra acesloră noi campioni ai ma-ghiarisărei şi încă cu bani românescl, căci din birurile grele ale Româniloru li s’au dată acei florini.
—x—
Din băcănia lui Franz Oberrecht din Pesta s'a furată Vineri în 29 Iulie n. puşculiţa {cutia)plină eu crei-ţan de ai Kulturegyletului ardeleană.—Ei, n’au norocă Kulturegyletişlii şi pace.
Intrunindu-se poştele cu telegrafele, ministrulă ungurescă de lucrări publice a găsită cu cale se pensioneze fără vreme pe ofieialulă poştală I6nă Trifu, pe oficialii telegrafici lonă Jarcu, Pavelă Craşoveană şi Toraa Belu, toţi patru români, încă in putere şi destoinici de lucru.
—x—
La tergulă anuală de vite ţinută în Cohalmu la 25 şi 26 Iulie n. s’au adusă 10,000 capete, dintre care s’au vândută 3534 vile cornute şi 648 cai, cu totulă 4192 capete. Preţulă pentru o păreehe de boi crescuţi a fostă 140—254 fl. Ună bivolă a costată 45—50 fl., o vacă 40—45 fl, cai mai buni s’au Vândută cu 80—90 fl. unulă. Tergulă de mărfuri a fostă de mijlocă.
—x—
Cu începutulă anului şcolară 1887/8 suntă de a se conferi din fondurile archidiecesane sibiene următârele
Nr. 159.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887*
stipendii: 1) Una stipendiu de 100 fl. şi unultk de 60 fl. din „fundaţiunea Franciscâ-Iosefină* pentru studenţi de orî-ce eategoriă. 2} UnQ stipendiu de 100 fl. şi două câte de 60 fl. din „fundaţiunea Gologea" pentru studenţii de orl-cegcategoriă. 3) Una stipendiu de 50 fl. din „fun-daţiunea PeiovicI“ pentru unâ studenta la sc61ele medii. Aspiranţii la aceste stipendii au să-şî aştârnă suplicele la consistoriulO archidiecesanO din Sibiiu până la 10 (22) Augustu a. c. acludânda documentele următâre: a) ates-tata dela ofîciulQ parochiala din comuna, la care aparţină, despre aceea, că sunta români greco orientali; b) testimoniu scolastica despre progresulâ tăcuta în studii în anula din urmă, respective testimoniu de maturitate: c) atestata medicala, că suntD trupesce sănătoşi; d) atestata dela primăria comunală despre posiţiunea socială a pă-rinţilora săi şi despre starea lorâ materială; e) eventuala alte atestate recomandătore. Suplicanţii au a numi în suplicele lora institutulâ de învăţăroântâ, la care voiescâ a-şl face studiele.
—x—
După cum spune „Românula*, s’a estradatu pe la Predeală una anume G. Ionescu, de origine din Mehadia, fosta copista la prefectura din Târgovişte, în România, inculpata într’una fapta de delapidare de bani publici.
—x —
Tinerii academici români din Braşovu vorO arangia la 1 (13) Augusta o petrecere cu danţu în sala hotelului Nr. 1. Preţulâ întrărei: de persdnă 1 fl, de familiă de 3 membri 2 fl.; pentru galeriă acelaşâ preta. Venitula este destinata in folosula studenţilora săraci braşoveni. Petrecerea se va începe la 8Va ore săra. Toaletă simplă şi costumula naţionala este de dorita. — Bilete de intrare se eliberâză numai pe basa biletului de invitare şi se află la librăria N. Ciurcu, la magasinulo M. & L. Liszlo şi săra la cassă.
—x —
Directorultt de teatru ungurescO Alexandru Polgar după 14 4fle de joch în N^gy-Surany, fiindn totdeuna plinO teatrulâ de publica, la 19 Iulie n. dispară fără veste cu bani cu totâ, lăsânda în baltă şi trupa şi pe creditori.
—x—
Comuna bisericăscă ev. din Hluboka puse de se aşe<|â pe biserica ev. nou zidită una vulturii cu doue ca-pete (vulturula austriaca). Fisolgăbirăultt cercului Szenicz ordonă să se dea josâ acela însemna de pe turnâ. Comuna bisericăscă făcu recursâ la viceşpanulâ din Neutra, care — pecum raportăză »B. H.“ — aprobă hotărîrea fisolgăbirăului şi respinse recursulâ.
—x—
Pentru a se pune capătă abusuriloru ce se făceau cu paşaportele de cai, ministrulâ unguresca de finanţe a adresata tuturora jurisdicţiunilorâ o ordinaţiune-cerculară, ca în viitora blanchetele necesare pentru aceste paşa-părte să se dea numai prin mijlocirea jurisdicţiunilorâ.
—x—
In pădurea dela Papolţu urşii au mâncata cinci vaci. In <}iua următăre făcăndu-se vânătăre, au fosta împuşcaţi patru urşi, între cari o ursăică şi una puiu de ursâ.
Unfl Ungurii despre Ungaria.
De curânda a apăruta sub titlula „Societate de acţii pentru promovarea comunicaţiunei streinilorâ în Bu-dapeşta“ o scriere volantă, care s’a depusQ spre ventjare
FOILETON U.
(17)	-----
Misterele Veneţiei.
de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali.
V.
Măsci şi obraze.
Ricardo, astfela îmbrăcata, era încântata chiar de sine. UnO singura lucru îi lipsea fericirei lui: Fiametta nu-lâ văzuse gătita astfelO, — aşa că Ricardo se bucura de mai nainte de mirarea logodnicei lui când îlO va vedă.
Gondolierul Ricardo, înţoţonatO după fantasia lui Felice Badoer, semăna cu boula Apis încununata cu flori, când întră solemnâ în templula lui Osiris.
Sergentul Bartolomeo îşi muşcă buzele ca să nu’i rî<Jă în naşa. Ricardo, închipuindu-şî că sergentula rîv-nea la densul, începu să se totO învîitâscă pentru ca Bartolomeo să-10 p<5tă vedea bine.
—	Complimentele mele sincere, gondoliere Ricardo, frumos te-ai înţoţonata! ii 41S® sergentulo.
Gondolierula începu să se umfle in pene, strîmbân-du-se voiosâ, întorcând puţin capulo, fiindQ că nu-!a lăsa fresa gulerului ca să-10 întorcă mai multa, şi apoi 4ise cu glasulâ lui puternica pe care se sili să lâ mlădie ca să fiă potrivita cu hainele de pe sine.
—	Ah, d-ta eşti, sergente, nu te băgasem de sâmă!
—	Negreşita c*ă eu sunt. Ce te miri că mă veţjl ? (Jise Bartolomeo.
—	Va să <Jică ai uitata întâlnirea ndstră din urmă? 4ise gondolierula cu vocea naturală.
—	Ah, Ricardo, rău faci că’ml aduci aminte că ţi-am greşita !
în tote traficele şi localurile de debită. Tendinţa ce o urmărea scrierea a atrasâ asupră-i atenţiunea procura-turei supreme.
AulorulO acestei broşuri, Kornel Liptai, provocă prin ea pe toţi cavalerii de industria, croitorii de busu-nare (pungaşii), falşii jucători, înşelătorii şi alţi criminali să visiteze Ungaria, care for miză adeveratulă, Eldorado (raiu) alu criminaliloru.
SubstitutulO procurorului suprema EJuard Szeiffert a avisata procuratura să introducă procedura judiciară de pressâ pentiu confiscarea numitei scrieri
Agricultura în Germania.
0 escursiune agricolă făcută la Rosalii 1884 în provincia Sacsonia.*)
Cursurile cele multe mă plictisiseră, dâr mai multa decâtâ ele, alergarea pe o căldură caniculară la 3 institute diferite, fie-care la o depărtare de celelalte de aprăpe unâ chilometru, precum şi sgomotulâ celâ diavo-lesca ala carălorâ de povară şi alâ trăsurilorO de pe stradele Berlinului, care te asurtjesce, şi-ţl face ori ce conversaţia imposibilă, toce aceste mă făcâu să aştepta cu nerăbdare (Şina, în care era decisa să eşimO la aerO curata, să călătorima în provincia Sacsonia (prusiană), unde aveamO să visitămO câteva proprietăţi mari, ba chiar se vorbia şi de o escursiune pe munţi. Munţii! ce cuvântă frumosa, câte suveniruri, câte visuri plăcute din copilăriă nu-ţî deştepta ela pe fie-care momentO, câte priveliscl şi panorame măreţe din dulcile ţări române din dragii Carpaţî nu-ţi rechiamă elâ în memoriă pe fie-cart minulO!!! Atâtea vederi încântătore, atâtea amintiri plăcute, cu cari te desmerdai altădată, ele tote te fâceu acum să uiţi că te afli în Berlina, într’una o-raşO, care adăpostesce şi nutresce în elâ o poporaţiune de aprope una milionâ şi jumătate, cu tote miasmele şi miseriile lui, în Marca Brandenburgului, o ţâră ce nu cunosce altă formaţiune geologică, altă specie a pământului arabila şi nearabila decâtâ nisipulâ, nisipulâ sbu-rătorO şi erăşî nisipulâ. Ori şi câtâ ai fi voitQ, ca tim-pulâ să trecă mai iute, ori câta de multa îţi dedeai silinţa, ca să termini tote lucrările, cari nu suferâu amânare, şi să-ţî procuri tdte cele de lipsă pentru călătoriă, numai şi numai pentru ca se poţi eşi mai iute la larga, la aerulâ libera, totuşi timpulâ părâ că e nemişcata şi nepăsătorâ faţă de necesităţile şi aspiraţiunile omenilorfl, ba chiar se părea că tocmai înadinsâ trece mai înceta şi întârzie mai multa.
Cu mare greutate se milostivi în urmă de a da ascultare şi dorinţelorO omenesc!, şi sosi şi Miercuri dinaintea Rosaliilorâ. Puncta 3 6re după prântjâ era ter-minulO fixata ca să ne întâlnimO cu toţii în gara numită a Potsdam-ului, după unO oraşa din apropiere, pe lângă care trecea linia ferată, ca de acolo să plecămâ cu tre-nulâ de persâne dela orele 8 p. m. spre provincia Sacsonia, să visitărna acolo câteva proprietăţi modele, din cea mai mănOsă şi mei bine cultivată provinciă a imperiului germana, şi d’acolo în fine să facemâ o escursiune geologică, să studiăma felulâ, forma şi aşezarea straturilora de pământâ la piciorulâ nordicâ alâ muntelui Harz. Conforma programei de călătoriă, prima n6pte
*) Descrierea acâsta e făcută deja din 1884, dâr nu credemâ a greşi dându-o publicităţii, sperânda de a pute pune pe cetitorii Gazetei-agricultorî în curenta cu ceea ce se petrece şi în alte ţâri, şi a-le face cunoscută agricultura GermanilorO. — Red.
—	Cum mî-ai greşita?
—	Te-am atacata cu arma unui soldata, pe d-ta, care n’aveai ca să te aperi decât0 unO băţO de ţăran0, şi cu tote acestea m’ai desarmatil şi m’ai avutâ în mână. Şi mi s’a cuvenitu. Primesce dâr acum scusele mele, Ricardo!
Bunulâ gondolier se uita uimita la sergentula, a dinâorî aşa de ţanţoşi şi aspru, âr acum aşa de umila, şi se întreba deeă nu cumva visa.
Se sculase însă din mijlocul tovarăşilorâ şi s’apro-piase de Bartolomeo, care încă s’apropiase şi ela.
—	Nu-mi răspundi, vere? îi 4*se sergentula. — Nu cumva hainele astea aşa de frumose te-au amuţită? îmbrăcata precum eşti ai să întorci minţile tuturora fete lorâ frumdse din piaţa Ponte di Rialto ; însă asta nu’ţî dă dreptulO să te arăţi mândru cu unO camarada vechi.
Discursula acesta îmbucurase pe bunulâ Ricardo. Cu t6t.e acestea vorba din urmă îlâ lovise cam rău.
—	Camara4î n’amii fosta nicl-odată multa ! res-punse ela.
—	PutemO însă să fimfi d’aci încolo / răspunse îndată Bartolomeo, — şi eu m'aşî făli să am prietina unO băiata aşa de buna, aşa de frurnosu, aşa de curagiosC, aşa de galanta îmbrăcata cum eşti, încât a semeni cu unO domna mare, care se du-e să se întâlnâscă cu dul-cinea lui.
Lauda era Iota aşa de grea ca şi persdna gondolierului şi complimentula ar fi putută să fie mai bine compusa însă cu câta era mai ardeiată mâncarea, cu atâta mai multa avea sorţi să placă cerului gurei lui Ricardo.
Trebue să mărturisimO, că prietinulâ nostru Ricardo era vanitosa, ca orice Italiana; ceva mai multa,
era să o petrecemâ la unâ hotelâ din cetatea Magdeburg, odinioră prada ordelortt lui Tilly în răsboiuia de 30 ani, ca o mică amintire istorică de liceu.
Precum s’a hotărîtO aşa s’a şi întâmplata. Miercuri la 3 ore ne aflarăma cu toţii în gara numită a Potsdam-ului din mârâţa stradă Koniggrătziană, în ju rulâ neobositului nostru profesorâ de economiă rurală şi agrologiă, care nu întâia d’a ne face cunoscuţi unii cu alţii, dedrece fiindO dela 3—4 institute diferite, n’avuseserămâ încă ocasiunea d’a ne cunOsce. Deşi nu-măruia celorâ presenţl nu era prea mare ci în totala numai vr’o 17 pers6ne, totuşi elâ era interesanta prin diferinţa de naţionalităţi şi ţări ce represent.au, căci afară de Nemţi erau representate încă 5 naţiuni diferite: una Boema dela Praga, una Polona din Varşovia, care d’abia îndruga câteva cuvinte în limba germană, unâ Francesâ venita la Berlina ca să studieze fabrisaţiunea zacharului şi care nu scia nici o bdbă nemţesce, unâ Livonâ şi unâ Românâ. Pentru mine acestă călătoriă era de unâ interesa deosebita, căci era prima mea călătoriă prin Germania, era deci menită, să ml ofere ocasiunea d’a vedâ şi studia de apr6pe economia rurală a GermanilorO, apoi societatea de drumO, din causa diferinţei de limbă, da-tine şi cunoscinţe ale membrilorâ ei, promitea încă să devină interesantă.
Deci abia eşisemâ din staţiunile obicinuite ale oraşului şi care le vă4usemâ de atâtea ori cu calea ferată de oraşa — Stadtban — şi mă aşteptam să văda câmpiile cu grânele, cari duca pămăntulâ, cum 4>ce unâ pro-verbâ populara, şi live4ile cele smălţate cu mii de flori şi floricele, după cum eram obicinuita din copilăria să le vădâ prin ţările române, fiă prin Muntenia ori Moldova, fiă prin Ardeala ori Banatâ, dâr înzadarâ, căci îmi OitasemO, că nu mă mai aflu între Români, ci transportata departe, pe malurile rîurilorâ Sprea şi Ha vela, unde încătrău privesc! nu ve4î altceva decât ! apă, şi anume curgălore seu stălătdre împrejmuită cu mlăştini şi rogozâ, ca apoi inmediata să se schimbe cu movile de nisipfl, pe cari vegetaţiunea — câteva buruieni şi una muşchiu scorojită — din causa lipsei complete de ume-4elă este sărâcăciOsă, bi chiar numai sporadică. Locurile rămase pleşuve, pe lângă că ele n’aducO nici unO folosO, mai sunta şi una mare periculO pentru sămenă-turile şi culturile din apropiere şi depărtare, deorece nă-sipulO acela, mărunta ca făina cea uşoră de grâu, e luata de vântâ şi aruncata peste locurile sămănate, a-desea la distanţe de mai multe mile, în tocmai cum mână pe la noi vântulâ zăpada în timpulâ ernei. Nepotrivirea solului pentru cultura de cereale, a constrînsâ pe proprietari a-şl căuta alte isvâre de venita, de a planta locurile cele umede şi nisip6se cu răchită de împletită, âr nisipulâ cela uscata, movilele de nisipâ cele sterile cu pini, una fela de brada, cari şi scota din a-dâncime ume4ela necesară şi crescO binişorO pe nisipurile cele sterpe şi sărăcăci6se sâu cela puţina opreseft mişcarea nisipului, şi ici colo dau în acele lorâ cele uscate şi materiala de aşternuta sub vite.
Ori încătrău privesc!, acelaşi tablou: o parţea de 1/4-1/a h a întindere pădure de pini, o alta lângă ea cu lupinî galbine (lupinus luteus) sâmânate, alta cu serradela (or-nithopus sativus) sâu spergulă-popâ. hrana vacii (sper-gula arvensis), cele din urmă sămânate ca nutreţa verde sâu uscata pentru vitele cornute âr lupinile numai pentru oi, apoi o altă părţea sâu două, movilă de nisipâ sterilă, apoi balta ori mlaştina. Pe alocurea, unde nu e prea mare şi prea lungă lipsa de ume4eală s’a făcuta
mărimea unde se credea ela suita îşi produsese efectulQ ei obişnuita, î!a orbise şi-i simţise judecata’i, de obiceiu aşa de sănătosă.
Gondolierula începea der să muşte din plăcinta cu miere pe care i-o întindea o mână viclână.
—	Şi decă vărula meu vrea, vomO întări priete-şugula dintre noi cu o sticlă de vina de Monlefiascone, pe care să ne ducemâ s’o bemâ la cârciumă la »Luna».
—	Două sticle să berna! c}'se Ricardo, căruia îi lăsa gura apă după Montefiaseone.
Am spusa ce virtuţi avea gondolierula Ricardo, însă niciodată nu se putea înpotrivi când era vorba d’untt Montefiaseone.
Se duseră ia «Luna* unde deşertară nu două sticle, ci multe şi efectulâ preţiosei băuturi fu că se înduioşa aşa de multa încâta mai multa pe plângea când asculta tânguirile noului său prietina, sergentula.
Bartolomeo îi spunea ce felii muma Fiamettei Gio-vana, ruda lui, adecă Ulyriană ca şi ela, îi făgăduise într’o vreme că niciodată n’are să-şi dea fata după altuia, ci numai lui, Bartolomeo. Mai tâi’4iu Fiametta nu voise să scie de alegerea mamei sale şi dinpotrivâ voise mai bine să ia de bărbat a p’una gondoliera decâta p’unâ militară. Bartolomeo pricepea asta şi Fiametta era în dreptulQ ei; şi în sfârşita numai ea era pricina că se certaseră ei; cari erau doi bărbaţi tăcuţi ca să se iubâscă.
—	O să câştigăm vremea perdută, Bartolomeo, o să ne iubimâ şi să golimâ multe sticle de vinâ de Monte-fiascone. In sănătatea ta, Bartolomeo!
—	In sănătatea ta, Ricardo!
După ce beu, gondolierula îşi plesni limba de cerule gurii şi căută să-şî adune ideile pe cari aburii beţiei cam începuse să i le încurce. Ca să probeze că este
GAZETA TRANSIVLANIEI.
1887.
Nr. 159.
încercare şi cu cultura stejarului, şi nu fără resultată. Totuşi după spusele silvicultorilor^ şi lemnariloră structura stejarului din nisipă, e cu totulu diferită şi tare inferitiră de a stejarului din iută.
De sine se înţelege, că intr’unii aslfelă de ţinuţii şi la o atare vegetaţiune sărâcâcitisă călătoria nu putea să fiă din cele mai plăcute. In curândă însă ajunserămă la oraşulă Potsdam, ună oraşă forte frumosă şi bogată, cu reşedinţa de vară a principelui de cortină a Germaniei, şi cu palatele mariloră bancheri şi fabricanţi din Berlină şi câteva biserici măreţe, şi unde vera se întel-nesce totă ce Berlinulă are mai elegantă şi mai frumosă Totuşi pe mine nu mă interesau atâtă palatele şi bise-cicile cele granditise, căci de aceste mai văcjusemă deja în Berlină, Viena, Praga şi aiurea, der mă surprinse mai multă decâtă ttite aceste grădina sctilei de grădinărită — Hohere Gartenbaulehranstalt. — In adevără am admirată de multe ori munca şi nepregetulă, cu care Românii braşoveni au sciută să transforme ctistele şi rî-pele cele mai prăpăstitise, ce se ridică de ambele părţi ale suburbiului Scheiu, să-le transforme în ncsce grădini rodittire şi ftirte băntise, adevărate grădini suspendate ca ale Semiramidei, dăr am rămasă încremenită când am vfrjută grădina (Jisei sctile din Potsdam, unde nisipulă acesta sburătoră şi măruntă, pe care din lipsă de urne-(jelă şi hrană nu ptite prinde rădăcină nici o plantă, munca şi sciinţa l’a transformată într’o adevărată grădină de raiu, atâtă pentru pomi câtă şi flori. Şi anume in nisipulă acela sterilă şi uscată au fostă făcute găuri destulă de considerabile, în earî a fostă cărată pămăntă lutosă cu o însemnată cantitate de materii organice — humă — şi în acela apoi a fostă plantată seu sădită pomulă său fltirea, rămânendă încolo neatinsă aspectulă seu faţa nisipului de pustiă. Intru câtva şi nisipulă a-cela e de ună folosă, căci din causa uscaţiunei şi secetei lui neputendă cresce pe elă nici o plantă, pe sub pomi şi pe sub cărări e totdeuna curăţită, plivită şi săpată, lucruri, cari pentru grădini suntă indispensabile şi adesea impreunate cu mari sacrificii şi cheltuelî.
In genere, ce a putută să producă arta, sciinţa şî capitalulă în ale grădinăritului, şi ceea ce a putută să producă zelulă şi nepregetulă Germaniloră, acelea ttite se potă vedea şi admira în sctila de grădinărită dela Potsdam, care nu în cea din urmă liniă a contribuită la sporirea capitalului materială şi intelectuală' ală Germaniei. Nu numai fundatorii şi proprietarii a celoră mai mari firme şi a celoră mai renumiie culturi din Germania, ci şi mai toţi grădinarii de lucsă şi de artă din Rusia, Ungaria etc. au fostă elevii acestei sctile, şi de resultatele ei beneficiază lumea întregă. Ar fi odată timpulă ca şi bărbaţii noştri, cari suntă puşi în fruntea învăţământului nostru naţională din Transilvania şi Ungaria, acum. când »părintesculăa guvernă ungurescă ne-a esclusă de pe ttite terenurile activităţii publice, să se mai gândâscă şi la atarl ramuri de ocupaţiune, şi bursele să nu le dea totă numai la filologi şi ingineri, ca apoi să trâcă cu toţii în România, ci şi la tineri cari voră să se aplice la ocupaţiuni, cu cari se potă hrăni şi în patriă.	(Va urma.)
Sciri militare.
România. După cum comunică ,Independance belge“ şi unele tjiare din Bucuresci, la manevrele de ttinnă din Septemvre voră lua parte 60,000 de omeni, şi anume 30,000 voră manevra în România mică, er
încă cu mintea limpede, vru să întide firulă ruptă ală convorbirii, (Jicendă sergentului:
—	Şi unde rămăseserămă, Bartolomeo?
—	Iţi spuneam că dâcă umblamă după Fiametta, umblamă nu numai fiindă că’mi plăcea, dăr şi fiind că mî-o făgăduise muma ei.
—	Şi eu aveam învoirea tatălui ei, a pescarului Salvatoră! răspunse Bicardo.
Vorba acăsta Salvatoră, aruncată aşa deodată în convorbire, tulbură chefulă sergentului. învineţi şi se uită chiorişă la gondolieră.
—	Ce vrei să cjicî de Salvatoră? întrebă elă.
—	Nimică alia decâtă că este de plânsă! (Jise gondolierulă, fericită că avea de ce să se mai înduioşeze
—	Pentru ce e de plânsă?
—	Fiindă că a murită înjunghiată.
—	Ce vorbesc!?! Elă, înjunghiată? Era beată ca totdâuna şi s’a înecată când a vrută să se suie în luntre! (Jise Bartolomeo.
—	Nu şî a înfiptă elă de bună voiă şi de plăcere ună cuţită în spate! observă Bicardo.
—	Bine! să ne înttircemă, să ne vedemă de stăpâni ! <Jise sergentulă sculându-se ca să curme vorba.
—	Stăpânii! (Jău 1 îi şi uitasemă. Dăr nu mai bemfl 0 sticlă?
—	Nu, destula! (Jise Bartolomeo răstită.
Vorbele seci ale sergentului sili pe gondolieră să se sctile, dăr cam împleticită. Se uită cu doră la sticlele găle şi (Jise lingânu-şî buzele:
—	Bună vină este Montefiasconulă!
Pe urmă amândoi, de braţă, eşiră dela »Luna« şi apucară spre Rialto tânguindu se că fuseseră certaţi aşa de multă vreme,	(Va urma).
alte 30,000 voră manevra pe la Focşani. — Piro-technia armatei din Bucuresci s’a mărită prin nouă adausuri la clădire, aşa că în privinţa înărimei şi into< mirei în curăndă ptite concura cu ttite pirotechniile militare streine, cjice R. Lloyd“. In curendă va sosi încă o maşină pentru fabricarea cartuşelorti, ce a comandat-o mi-nistrulă de răsboiu în Anglia.
Raportă poliţienescu. Sâmbăta trecută înainte de amâ(Jî se duse femeia Todor Virag din Vâlcele în cârciuma lui Piretkovsky din Braşovu veehiu, ca să întrebe, cum (Jicea ea, de locuinţa fratelui ei ce servesce ca infanteriste. Aflându-se singură în cârciumă, folosi ocasi-unea de a fura ună florină ce-lâ lăsase cârciumarulă pe mesă. Fu însă vă(Jută din curte, surprinsă comiţândă furtulO şi apoi predată judecătoriei cercuale.
Totă Sâmbătă, înainte de a se deschide menageria Batti dela ptirta Stradei Vămii, fu visitată de poliţiă şi s’au luată măsurile de siguranţă necesare pentru produe-ţiunile ce au să se facă în colivii.
Ună mică şorecară cu marqa No. 407 s’a retăcită la tinichigiulă de aici Wilhelm Weber, de unde proprie-tarulă îlă ptite ori şi când lua. — S’a pierdută erî sâră în restauraţiunea Mehsner de câtră ună comerciantă de aici o punguliţă mică în care s’afla o mică sumă de bani şi mai multe cheiţe. Onestulă aflătoră e rugată să depună acâstă punguliţă la direcţiunea poliţiei.
Insciinţare.
Subscrisulă comitetă, constituită pentru arangiarea festivităţiloră cu ocasiunea adunârei generale a Assoeia-ţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura^po-porului română, ce se va ţine la 16/28 Augustă a. c., a statorită următorulă
Programă.
1)	Sâmbătă sera în 15/27 Augustă: Sera de CU-noscinţă* cu musieă în grădina »Hermann‘ (strada Morri}, la casă de pltiiă în »Pavilonulă* de acolo;
2)	Duminecă sera în 16/28 Augustă „Concertulu reuniunei române de cântări din Sibiiu* în Pavilonulă din grădina »Herman« ;
3)	Luni, în 17/29 Augusto la 2 ore d. a.: ,Banchetă* totă în Pavilonulă din grădina „Herman*.
4)	Luni sâra Baiu în sala dela hotelulă ,Impăra tulă Romaniloră*;
5)	Marţi în 18/30 Augustă, eventuală „Escursiunb, în diferite locuri din împregiurulă Sibiiului.
Pe când ne luămă voie a notifica acâsta, onoratulă publică totodată este rugată :
a,) ca pentru cuartire să se insinue celO multă pănă la 10 (22) Augustă la d-lă advocată loanu Popa în Si biiu, şi acesta cu atâtă mai vârtosă, căci ţinându-se aici chiar pe acelă timpă o esposiţiune artistică, arangiatâ de concetăţenii saşi, insinuăriloră ulteritire cu greu se va pute satisface;	•
b) insinuările pentru banchetă, la care cu deosebire se invită şi damele, suntă a se face la d-lă advocată Dr. Octavianu Rusu în Sibiiu, pănă la 16 (28) Augustă adecă: Duminecă la 12 ore a. m. Insinuările ulteritire nu se primescă, 6r la banchetă voră putâ participa numai perstinele provă(Jute cu biletă;
c) insinuările pentru ,Escursiunî« suntă a se face la d-lă Valeriu Bologa, secretară ală institutului de credită şi economii »Albina* în Sibiiu, esclusivă pănă ia 17/29 Augustă adecă pănă Luni la 12 ore a. m.
Sibiiu, 17/29 Iulie, 1887.
Dr. Moga,	Dr, S. Roşea,
preşed.	secret.
Mulţâmitâ publică.
In 2 Iulie st. n. s’a ţinută esamenulă de veră cu elevii şi elevele dela sctila ntistră gr. cat. din Reghină. Cu acestâ ocasiune pe lângă părinţii eleviloră ne onorară cu presenţa loră şi o mulţime de perstine onorabile din mica ntistră inteligenţă din locă şi jură, care precum în toţi anii de când subscrisulă funcţioneză ca învăţătoră aci, aşa şi acum a binevoită a dona şi bani spre a se distribui ca premii eleviloră, cari se voră fi distinsă prin diliginţă şi moralitate; şi anume: on. d-nă Carolina de Orbonaşă n. Marinoviciu a donată 3 11., on. d-nă advocată Patriciu P. Barbu 4 fl., on. d-nă Dr. Ales. Ceuşană a dată din restulă baniloră de ajutorare pentru studenţii sâraci veniţi dela petrecerea de veră a tinerimei din anulă trecută 5 fl., er on. d-nă Petru Ciobotariu preotă ală Reghinului maghiară a donată 1 fl.
Aceşti marinimoşl donatori, cari prin acesta au doi vedită că se intereseză de setilă, care e basa culture-ntistre naţionale, primâscă şi pe acestă cale în numele iubiţiloră mei elevi, împărtăşiţi din aceste oferte atâtă în cărţi, câtă şi în bani şi in iconiţe, mulţămita şi re-cunoscinţa mea sinceră pentru ofertele aduse întru în-curagiarea tinerimei şi înaintarea învăţământului.
Dea bunulă Dumnezeu ca sâ-şl afle mulţi imitatori şi în viitoră ca cu ofertele loră şi de altă dată să facă bucuriă şi să încuragieze micile odrasle premiate.
Reghină, în 11- Iulie st. n. 1887.
Georgiu Maiorii, înv. primară.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.*)
ROMA, 1 Augustu. — Crispi s’a însărcinaţii cu interimulO ministeriului de esterne.
PARIStJ, 1 Augustu. — DuelulO între Boulanger şi Ferry se face a(Ji. — MeetingulO poporul0 de erî, la care au participat 6000 per-s6ne, a degeneratO într’o straşnică bătaiă. Son-dey, unO agitatorO alO Ligei, voindO să vorbăscă, fu îmbrâncită afară de organisatorii meetingu-lui. Se născu unO tumultO cumplită. Oratorii revoluţionari năvăliră din mulţime şi ocupară biu-roulă. IncepO o luptă generală. Lockroy, care conducea presidiulă, încercă înzadară să resta-bilăscă liniştea. Pe cei presenţi îi cuprinse panica. Toţi fugiră, lăsândă sala în mânile revo-luţionarilorO.
CONSTANTINOPOLtT, 2 Augustă. — Se vorbesce, că P(5rta a telegrafiată prinţului de Coburg, să nu mărgâ în Bulgaria înainte de a se fi stabilită o înţelegere între puteri. — In Bulgaria, mai alesă în Rumelia orientală se (}ice că e mare ferbere.
BERLIN0", 2 Augustă. — „Monitorulă oficială “ publică decretulă prin care se conferă prinţului de cordnă Rudolf marea cruce a „Ordinului casei Hohenzollern“. — „Post“ anunţă din Varşovia, că s’a dată ordină, ca în timpă de dece (Jile să se esecute ukasulă dela 26 Martie privitoră la înlăturarea din posturile loră a străini loră cari suntă directori ori conducători de afaceri ai stabilimenteloră industriale.
PETERSBURGU, 2 Augustă. — Katkoft a murită eri după amă(Jî.
ROMA, 2 Augustă. — Consiliulă comunală a votată 100,000 franci pentru monumentulă lui Depretis în Roma.
Depretis, ministrulă preşedinte ală Italiei, a murită în 29 Iulie n. D-lă Depretis este născută la Stradella în 1811. Elă făcă dreptulă la Turmă şi se stabili ca advocată în oraşulă seu natală. Luă parte activă la ttite sforţările patrioţilorfl italieni pentru a ajunge la unire; cola-borâ la mai multe (Jiare şi în 1849 fu numită guverna-toră civilă la Brescia. In anulă următorii fu alesă ca deputată în camera piemonteză, din partea oposiţiunei. In 1861, Cavour îlă numi predicatorii în Sicilia. In 1862 făcu parte din cabinetulă Ratlazzi, ca ministru alfi lu-crărilorfl publice. Fu ministru ală marinei ş’apoi de fi-nance, 1868, în cabinetul Ricaroli. După mtirtea lui Ral-tazzi deveni capulă partidei oposiţioniste. Cabinetulă Minghetti fu silită ca să se retragă la 1876, în urma unui votă de blamă dată de cameră; d. Depretis fu însărcinată ca să compună cabinetulă. Pe lângă preşedinţia consiliului, densulă luă portofoliulă financeloră şi se ocupă cu reforma impositeloră asupra măcinatului şi înfiinţarea porturiloră france. Disolvândă camera în luna lui Oclomvre, îşi Jformâ cu noile alegeri o majoritate parlamentară care îlă susţinu şi-i permise a realisa re-fomele ce proiectase. Acestă maioritate însă nu-lă susţinu multă timpă şi trebui să cedeze locuia d-lui. Cairoli care nu şe<Ju la putere decâtă numai câteva luni. Rechemată la putere d. Depretis, î879, trebui să-şî cedeze în curăndă loculă ârăş! d-lui Cairoli. In cele din urmă fiindă chemata din nou la ministeră, elă stete ca preşedinte ală consiliului pănă la ultima (Ji a vieţei sale.
DIVERSE.
UnO înserată chineză. — „Nord-China-Herald* conţine următorulă inserată ală unuia dintre cei dintâiu comercianţi de ceaiu la adresa soţiei sale, care a fugită cu ună servitoră: „Muere, trâsnetulă să te omtire! Omenii întrebă în prăvălia de tine şi eu trebue să’i istorisesc^ fiecăruia, că eşti o întinâttire a căsniciei. Ntiptea plângă în patulă meu, vieţa mea numai puţine (Jile mai ptite dura. Ai părăsită pe stăpână, pentru ca să urmezi slugii! Dare-at* ruşinea să te calce’n picitire sluga, precum tu ai călcată în picitire ontirea. Decă nu te reîntorc!, ’ml voiu răsbuna pe copii ce mi i-ai dăruită*. Urmeză subscrierea întristatului bărbată.
Necrologu.— Jalniculă soţa Iuonu I. Maximilianu, capelând şi învăţâloră, în numele său precum şi în numele fiului său, a socriloră, părinţiloră, cumnateloră, cura-naţiloră săi, fraţiloră şi suroriloră sale aduce la cunos-cinţă trista scire despre încetarea din viâţă a iubitei sale consorte Valeria Maximilianu născută Soiu, carea şî-a espirată blândulă său sufletă Sâmbătă în 18 (30) Iulie a.
c.	la 1 oră p. m. în etate de 17 ani. Rămăşiţele pământesc! ale scumpei răposate s’au ridicată din locuinţa sa, ce se află în edificiulă sctilei, şi s’au aşetjată la loculă de odichnă eternă în cimiteriulă bisericei Sf-loră împăraţi Constantină şi Elena din StupinI, în 20 Iulie (1 Aug.) la 3 ore p. m.
StupinI, în 18 (30) Iulie 1887.
Fiă-i ţărîua uşoră şi memoria binecuvântată!
Editoră: Iacobfi Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.
Nt. 159.
GAZETA TRANSILVANIEI.
\H8 7.
Ovanlft U bora» da Viena
Bnm de Bucurescl.
din 1 Augustfi st. n. 1887.
Rentă de aurii 6°/0 . . . 100 95 Rentă de hârtiă 5®/0 • . 87.45 Imprumutulfi căilortt ferate
ungare.................—.—
Amortisarea datoriei eăi-Jortt ferate de osttt ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.70 Amortisarea datoriei căi-loară ferate de osttt ung.
(2-a emisiune) ....-----------
Amortisarea datoriei căilortt ferate de ostfl ung.
(B-a emisiune) .... 115 75 Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
/niştt................. 10425
Bonuri cu cl. de {sortare 104.25 Bonuri rurale transilvane 104 50
Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vmtt ung................100.50
Imprumutulfi cu premiu
ung.....................123.90
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 81.55 Renta de arg. austr. . .	82.70
Renta de aurfi austr. . . 112 70 Losurile din 1860	. . . 136.—
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 882 —
Act. băncel de credită ung. 287.75 Act. băncel de credită austr.282.— Argintulă —. — Galbinl
Împărătesei ..............5.91
Napoleon-d’orI ....	9.93
Mărci 100 împ. germ. . . 61.42 Londra 10 Livres sterlinge 125.10
Cota oficială dela
Renta română (5°0).	. .
Renta rom. amort. (5°/0)
» convert. (6°/0)
Impr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit	fonc. rural	(7°/o)	•
*	»>	»>	(5°/o)	*
*	»	urban	(7°/0)	.
*	»	»	(6°/o)	•
»	»	*	(5°/o)	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom,
«	*	* Naţională
Aură contra bilete de bancă Bancnote austriace contra a
Iulie st. v. 1887.
Cump.	vând.
92—	92 V,
94 Va	95—
88—	88Va
34—	se-
104—	tos—
89—	89‘/4
102V,	103—
94 Va	95—
87*/*	87 V$
500 Lei		
. . 15.—	15.50
iră. . 2.02	2.03
Cursulu pieţei Braşovă
din 2 Augustă st. n. 1887.
Bancnote românesc! . .	• •	Cump.	8.53	Vând	. 8.56
Argint românesc « . .		»	8.42	•	8.57
Napoleon-d’orI ....		*	9.90	A	9.95
Lire turcescl			, >	11.24	»	11.30
Imperiali			»	10.24	»	10.29
Galbeni			»	5 84	»	5.88
Scrisurile fonc. «Albina»	6®/o	»	101.—	»	102.--
n * n	5%	• n	98.—	-	99.—
Ruble RusescI ....		»	108.—	»	109.Va
Discontulă . . .	»	7—10°/9 pe		ană.	
Concursă
Pentru ocuparea a două posturi de învăţătorii la scdla confes. gr. cat. română din Nepos, Vicariatulfi Rodnei, prin acesta se escrie concursă sub următărele condiţiunl:
1.	La postulă primă de învăţătoră se va solvi unu salară anuală de 200 fl. v. a. în rate lunare anticipative din fondulă scolastică confesională precum şi 3° lemne de focă.
2.	Postulă secundă e împreunată cu ună salară anuală de 200 fl. v. a. asemanea solvibilă în rate lunare anticipative totu din fondulă scolastică confesională.
Doritorii de a ocupa vreunulă din aceste posturi voră avă a produce carte de boteză, apoi a dovedi că au absolvată preparandia, au testimoniu de cualificaţiune şi din limba maghiară, de moralitate şi ser-viţiu. Se voră preferi acei concurenţi cari voră documenta că au cu-nsseinţa economiei casnice şi cântă.
Suplicele provă<Jute cu susă numitele documente au să între la senatulă scolastică confes. locală pănâ în 20 Augustă a. c. st. n. la ,6 6re sera.
Cele întârziate nu se voră considera.
Din şedinţa senatului scolastică confes. gr. cat.
Nepos, în 18 Iuliu 1887.
Preşedintele:	Notarii ad. hoc:
Iacobă Majoreană,	Filipă Logină.
preotă cooperat.	3—3
Nr. 52—1887.	v
---------------- toncursu.
Pentru ocuparea postului de învăţătoră la scăla cofesională gr. cat. din comuna R u n c u, în vicariatulă Năsăudului, prin acesta se escrie conc?irsă.
Emolumentele suntă: salară anuală de 200 fl. v. a., cuartiră liberă şi 4 orgii de lemne de focă.
Doritorii de a ocupa acestă postă au să-şi aştărnă concursele bine documentate cu testimoniele de cualificaţiune din limba română şi maghiară adresate subscrisului senată, pănă în 28 Augustă 1887 st. n. în care <Ji după amă^i se va ţină şi alegerea.
Din şedinţa senatului scol. confes. gr. cat.
Runcu, în 24 Iuliu 1887.
Preşedintele:
Teodoră Dumitru,	Ştefană Puica,
preotă loc. gr. cat.	notară ad hoc.	1—3
Avisu d-loru abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe făşia sub care au primită cfiarulă nostru până acuma.
Domnii ce se abonăză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi posta ultimă. ADMINISTR. „GAZ. 1RAN&
Mersultl trenurilorti
Valabilă dela I luniu st. n. 1886.
pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Teluşfl-Aradtt-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
Budapesta-Aradft-Teiuşft.			
	Trend de	Trend	Trend
	pertdne	de peradne	omnlbui
Viena	11.10	12.10	—
Budapesta	8.20	9.05	—
SiOiiiok |	11.20 11.35	12.41 5.45	—
Aradft	4.30	6.-	—
Glogovaţă	4.43	6.13	—
Gyorok	5.07	6.38	—
Paulişă	5.19	6.51	—
Radna-Lipova	6.41		7.10	—
Conopă	6 09	7.37	—
Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	7 26	8.42	—
Zam	8.01	9.12	—
Gurasada	8.34	9.41	—
Ilia	8 55	9.?8	—
Braniclca	9.19	10.17	—
Deva	9.51	10.42	—
Simeria (Piski,	10.35	11.07	—
Orăştiă	11.11	11.37	—
Şibotă	11.43	12.—	—
Vinţulă de josă	12.18	12.29	—
Alba-Inlia	12.36	12.46	—
Teluşft	, 1.29	1.41	—
Simeria (Piski) Petroşenl			
	Trend de	Trend	Trend
	peradne	omnlbui	mixt
Simeria		_	2.42
Streiu	—	—	3.25
Haţegă	—	—	4.16
Pui	—	—	6.11
Crivadia	—	—	6.5$j
Baniţa	—	—	6.40
Petroşenl	—	—	7.12
Petroşenl—Simeria (Piski)			
	Trend	Trend	Tţ»ntt
	de peri.	omnibua	mixt ■
Petroşenl	-			6.10
Baniţa	—	—	6.53
Crivadia	—	—	7,37
Pui	—	—	8.20
Haţegă	—	—	&01
Streiu	—	■	m
Simeria	—	—	X0M
Predealtl-Budapesta
Bucurescl
Prodoală
Tuniştt
Braprtt
Feldttra
Apatia
AuguBtinfi
Uomorodfi
Haşfaleu
SigfcişAra J
RHsabetopole
Mediaştt
Copsa miei
Micăsaaa
Blaşiu
Crăduneltt
Teivţfc
Aiudtt
Viaţulfi de sasfi ’ Ui6ra tfecendca Okiriftt Apahida
Clişli	|
Nadeşdu
Ghirbftu
Aghiriştt
rStW*
Ruieâintt
Ciuda
Buda
Bratca
Vădii
Mezd-Telegd
Fugyi-V&sArhely
Veneţia-Orft4ii
Oradia-aare
P. Ladtey
Sioliok
■uda-peata
Viena
Trend
de
pereone
Tren
accelerat
720 7.57 8.24 8.47 9.29 9 37 10 53 11.00 1134 12.03 12.26 12.42 1.11 1.23 2.06 2.27 2.49 2.56 3.12 3.46 5.01 5.21
4.30
9.12
9.35
10.12
6.01
6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
9.11
9.16
10.37
12.20
2.15
Trend
omnlbus
Trend omni bus
4.01
4.47
5.28
5.59 6.49 8.35 9.02 9.12 9 56
10.37
10.59 11.16
11.37
12.16
12.33
1.51 2.18 2.48 2.56 3 64
4.51 5.28 556
Trend
de
peradne
10.50
1.33
4.24
10.05
2.15
7.30
1.14
1.45
2.32
Trend
de
peradne
6 37 6.58
7.14
7.29 7.56 8.18 858
9.15 934 9 53
10 28 10 47 10.57 11.07 11.19
1.16
3.29 6.33
Budapesta—Predeald
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea mare
Venţia-Oră<Jii
Fudi-Oşorheiu
Teleagu
Vadfi
Bratca
Bucia
Ciuda
Huiedin
Stana
Aghiriş
Giârbfiu
Nedişu
Cluşiu
Apahida
Ghiriş
Cucerdea
Ui6ra Vinţulfi de susfi Aiudfi Teiuştt Crăciunelfi Blaşfi Mic&sasa Cepşa mit . Mediaştt Rlisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Augustinfi Apatia Feldiâra
Trend de pera.
Tren
accelerat
Braşovfi Timişfi Predeal â
Bucurescl
11.10| —
7.40 11.05 2 02 4.12
11.00
1119
1233
1.01
1.11
1.18
1.05
1.46
2.25
2.50
3.03
3.35
4.01
4.20
4.55
5.42
8.00
Nota: Orele de nâpte suntfi cele dintre liniile gr6se
6.01
7.27
8.08
8.36
9*06
9.46
2.— 4.05 5.47
7.11
7.33
8.04
8.58
9.28
10.31
5.37
6.20
6.47
11.30
Trend de pers.
Trend
de
peradne
7.40
10.42
2.02
4.78
1.55
2.53
3.28
9.35
Trend omul bus
7.08 7.36 9.16 9.53 10.-10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52 1.34 2.13 2.46 3.31 4.82 5.02
6.53
7.43
823
9.02
9.62
Teiuşft- tradă-Budap«sta
Teluşft
Alba-Inlia
Vinţulă de josă
Şibotă
Orăştia
Simeria (Piski) Deva Braniclca Ilia
Gurasada
Zam
Soborşin
Bărzova
Conopă
Radna-Lipova
Paulişfi
Gyorok
Glogovaţă
Aradft
Siclnok
Budapesta
Viena
Trend
omnlbui
11.24
11.59
12.30
1.01
1.32
2.32 2 52 3.23 3.55 4.08 4.25
5.30
6.27 6.47
7.28 7.43 7.59
8.28 8.42
Trend de pers.
9.17 2 32
Trend de peradne
3.00
3.59
4.22
4.51
5.18
6.15
6.35
7.02
7.28
7.40
8.11
8.46
9.33
9.53
1027
10.42
10.58
11.25
12.31
4.5Q
5.12
— I 820
— I 6.05
Aradft-Timlşăra
Tipogrtfta ALSXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernesci
Trend omnl bus
Trend de peradne
Aradft
Aradulă nou
Nâmeth-Sâgh
Vinga
Orczifalva
Merczifalva
Tlmlşăra
5.48
6.19
6.44
7.16
7.47
9.02
Trenu
mixt
6.05
6.33
6.58
7.29
7.65
9.08
Tlmlşftra- Aradft
Timişăra
Merczifalva
Orczifalva
Vinga
Nâmeth-Sâgh Aradulă nou Aradft
Trend de peradne
Trend de peradne
Trend
omnlboa
6.25
7.46
8.15
8.36
9.11
9.27
—	5.00
6.32
7.02
6.23
8.01
8.17