BEDâOţirm ŞI AD] BRAŞOV^j piaţ Ţitmi pe Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Pe unfl apti 12 fior., pe ş6«« luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&ala ţi JtrftlnAUte: Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULO l. să prenumebA: la poşte, la librării şi pe la 8d. corespondenţi. ,-JL VFU 9IUM ÎL Bt O serii garmond&6 cr.şi timbru de 30 cr. v. a.pentruflacar«ipttblicart RurrtBfî h§fr*noMt* mii >b prlmotofi. — MinuaorlpU mm •« i'jlrim ISGSt m 158. Duminecă, 19 (3.1) Iulie. m. Din cfanafti&iei serbători de Luni 4iartilu nn va ap&rd până Marţi aera. Braşovu, 17 Iulie 1887. Veşti rele se anunţă din centrul ii Kultur-. egyletului ardeleană. Stau rău afacerile bănesc!. Bate ună vântă secă şi o secetă cumplită se jiare că bântue cassa acelei reuniuni jidano-maghiare pentru fabricarea „patrioţiloră." Aşa ne dă a înţelege f6ia coşsuthiştă din Cluşiu. Ingrijată că a înţărcată bălaia, că banchetele de până acum au consumată mai totă. ce s’a adunată cu voiă, fără voiă, cu cerşetoria pe la uşile cârciumeloră şi bisericeloru, că în fine li se înţarcă şi patrioţiloră kulturegyletiştl jidano-maghiari traiuhl Nenăchii, s’a gândită şireta din Cluşiu la ună mijlocă de totu „patriotică," ca să mai lung^scă agonia Kulturegyletului. Anume găsesce de superfluu Kulturegyletălă din Ungaria şi propune ca să se desfiinţeze, capitalulă lui să se adauge la capitalulă — care mai că s’a păpată — ală Kulturegyletului din Cluşiu. D£r asta n’ar fi nimică căci, de! <5menl suntă şi Kulturegyletiştii. si lorfi le dă pântecele brânci. Suntă însă nostime de totă motivele ce le aduce f6ia miclăuşană în favdrea propunerei sale. „In Ardeală — (Jice ea — Maghiarii, ori unde suntă cevaşi isolaţl, se valahis^ză, pe câhd în Ungaria acesta nu se ’ntâmplă, pentru că a-colo suntă Slavi, âr aici suntă Valahi, şi dife-rinţa între aceste două popdre este radicală. Raşsş, slavă se assimil^ză multă mai ?işoru decâtă cea valahă şi nici pe departe nu este în stare sfe o-pună atâta resistenţă ca cea valahă. Rassa slavă primesce „cultura maghiară", fiindă că are inteligenţă şi «pirită, pe când cea valahă nu o primesce pentru că nu o pricepe, £r classa ei mai inteligentă nu o primesce pentru că nu vrea. Valahii fantas6zâ şi vis^ză despre ună tnare imperiu valahă până da Tissa, ei facă agitaţii şi în faţa acestoră împrejurări Kulturegyletulă ar-udeleanu e de mare trebuinţă. Slavii din Ungă ria nu au agitatori, căci aceştia suntă împărţiţi printre Maghiari şi în parte au dispărută, ir cari mai suntă, nu potă face nimică, popo-rulu nu ascultă de ei. In Ardeală însă lucrulă stă altmintrelea, căci poporulă ascultă de nădră-gari. Aci este pericululu şi nu în Ungaria rile acestora în contra tenăinţeloră de maghia-risare, şi străduinţele Slaviloru d‘a-şî manifesta cu mai mUită putere viăţa loră naţională slavă. Şi apoi tau înţelegebaă cum p6te fi atâtă de naivă f6iă koSsuthistă ca să crădă, că cu miile ‘ Kulturegyletului din Ungaria adause la eapitâluîă — aprdpe .sleită — ală Kulturegyi letului ardeleană, s’ar pută înfrânge resistenţă n6stră, care e de forţă multă superioră celei slave, fiindă că poporulă şi nădrăgarii suntă una şi nedespărţiţi, încâtă a adusă la desperare pe „patrioţi ?" De aceea trebue că e altă ceva la mijlocă: a sleită fondulu ardeleană ală bancheteloră „patriotice " jidano-maghiare kulturegyletiste. Bani nu mai incurgfi, nici de voiă, nici fără voia, nici prin cerşitoriâ în biserici, în cârciume şi în bucătării. Ce privesee visulă Valahiloră despre ună mare imperiu valahă până în Tissa, nu credemă că i-a destăinuită cineva fdiei kossuthiste ună asemenea plană, prin urmare de asemenea spaime „patriotice" nici nu ne ocupămă. Ne mirămă însă că, pentru ca să mai atragă câteva argumente sunătdre de „valahisare" în cassa kultur egyletului ardeleană, îi convine să tracteze asemenea cestiuni delicate. Era multă mai kulturegyletîstă lucru dăcâ se spunea curată şi limpede: „Patrioţi" cei ce dau pentru fondulă bancheteloră, căci ale kulturegyletiştiloră pântece se voră adăpa! SOIRILE ţ)ILEI. E vechiulă cântecă ală „patrioţiloră" ji-4ano-maghiari. Noi Românii, cei apăsaţi, împi laţi, persecutaţi, insultaţi şi schingiuiţi, valahişămă pe Maghiari! Totă hoţulă de păgubaşă e vinovată, ăr apăsătorii, împilatorii, persecutorii, insultătorii şi schingiuitorii jidano-maghiarl suntă Cfei ce suferă! !'"Şi pentru ce? Fiindă că nu vremă să ne aşiwilâmâ seu, kulturegyletesce vorbindă, nu vremă să primimă cultura maghiară. Atâta ne-ar mai şi trebui, după alte nenorociri, să ne mâi cultivămă şi în falsificarea adevăratei sciinţe, în «j intoleranţă, în persecuţiune, în insulte, în dispre-ţulă pentru limba şi naţionalitatea altui nămă . diferită de ală nostru! Frumdsă cultură! Adevărată cultură jidano-maghiarâ! , ., E dreptă că o asemenea cultură nu o pri-..cşpeţaă, n’avemă puterea spirituală d’a o pricepe, ier nici nu vremă să o pricepamu. Noi priee-pemăşi vremă să pricepemă numai cultura eu-rop&iă,»care într’adevăru ne dă putinţa şi mijlâ-cele d’a ne desvolta, limba şi naţionalitatea n6s-‘‘trft miliânăscă, tocmai principalele condiţiunî ale „şsişţe^ţei n^stre ca poporă română, în care cultura t maghiară lovesce necontenită ca să le dis-‘âaugft. ; Că Slavii primescă cultura maghiară, nu o k nici .„patrioţii", ba e celă mai mare near jţk,;, dovadă cele ce se petrecă prin părţile fogarieit locuite de Slavi, resistenţă şi , protestă- După cum amă comunicate, societatea istorică unr gurfacă ambulantă şî-a ţinută adunarea sa în Deva unde preşedintele Szeeheny:a ţinută ună disoursă despre „însemnătatea istoriei ardelene şi a scrierei istoriei*. In-trâga vorbire e ună mixtum-compositum de frase lungi şi late fără nici o importanţă; nimică nou nu spune, ci lucruri vechi şi cunoscute, bătute însă pe calapodulă un-gurescă, destulă de eunoscută Româniloră. După elă ceti Desider Csanky despre comitatulă Huniădăra şi despre neamulă Huniatjiloră. Ludovică Szadeczky ceti ună studiu despre activitatea şi politica voivodului valahă Mi-haiu. vităzulă în Ardeală. S’a mai cetită ună tractată despre unele pescerl din comitatulă Huniădărei, aită tractată despre fortificaţiunile Daciloră. In fine Mailand Osz-kar cetî ună studiu despre „Arta poetică poporală la Valahi*, 6r G. Szinte a presentată adunărei două candelabre din secululă ală 16-lea, aflate în biserica gr. or. din Haedină. — Foile ungurescl n’au reprodusă decâtă neinteresantulă discursă aiă preşedintelui, despre celelalte teme tacă. Ce să fiă causa, dăcă nu Irica de falsificare a istoriei, principala caracteristică a scrierei istoriei la Unguri? Dăr asta nu ne interesăză, pentru-că t6tă lumea scie cum scriu Ungurii istoria, suntă deochiaţî rău. Amă întreba însă pe preotulă din Huedină, cum de a înstrei-nată candelabrele din biserică, cine i-a dată permisiune, când acestea trebuiau să rămână în biserică ca proprietate a ei, ăr „patrioţii" istorici, decă tocmai doreau să le vătjă, să se fi dusă acolo la faţa locului? Ar fi de dorită ca autoritatea năstră bisericăscă să cerceteze casulă, ca nu cumva aceste obiecte să fiă pentru totdăuna în-streinate. —x— Episcopulă românii din Gherla — scrie .Ellenzăk* — a plecată la Oradea mare, ca «ă cerceteze pe Ilustritatea Sa d-lă Episcopii Pavelă, care este bolnavă. -T x~r ■ Ni se scrie din Câmpiă, cu data 20 Iulie n. c.: ;ljteşi cam târziu, mu pptă să nu împ&rtăşesCă cetitoriloră acestui .preţuită ()iară o veste îmbucurătore din părţile năstre. E vorba de distincţionea unui Română: Societatea de Întreprindere pentru construirea. qălei ferate MurăşQ-LudoşQ-Bistriţa — care e nemaghiară (francesă-italiană', — îşi aleşe de medică pentru linia nouăi căi ferate ce trece prin Câmpiă pe d lă dr. I. Uilăcanu, pe oare, între medicii aspiranţi de deosebite i naţionalităţi, l’a aflat de celă mai ageră şi mai capabilă. Nu-i vorbă, npi/;aciamă apreţia talentulă şi destoinicia probată a tînărului tme* dică română şi de aceea nu ne-a surprinsă acăgl£i dis-tincţiune, este însă hătătăre la ochi împrejurarea,, că deşi avemă în părţile acestea medici de deosebite .naţionalităţi şi deşi atâtă Românii, câtă şi Unguri.., .Jidanii Armănii etc., când se află pe patulă. swferiuţelorîk reclamă bucurosă intervenirea d-lui dr. Uilăogn'^ oând e vorba însă de a se recundsce superioritatsa — ifllţcum netăgăduită — a meriteipră şi artei medicale înţre colegii săi, străinii dau din umeri şi se codeseă. ;Nu spimă cum le va fl căzută strâiniloră preferinţa ce i-o hdete d lui dr. Uilăcană susă societate, dăr cum că-ţd-sa merită acăstă preferinţă, de sigură nici noi, nici ei nu se îndoescO. Hă felicitămă pe d-lă dr. Uilăcanu şirţ do-rimă multe asemenea succese!* r— Cmp. » Eugen Schmitt, a cărui lucrare filosofică a fostă premiată şi laureată de societatea învăţaţilcMTă din berlină, e diurnistă la tribunalulă din Zomborâ, unde. trebuie să copieze acte 8 ăre pe (J.i spre a pută să trăiască. Schmitt e tînără încă, e autodidactă,, deărece lipsităvfiindfl de mijlOce n’a putută face studii universitare» Ga folosă că nu e Maghiară! îşi voră fl (Jicăndă cu mâhnirepatrioţii*. ... •. -x— Din incidentulă unirei oficieloru poştale cu . ofjciele telegrafice, ministrulă de comunicaţiune Baross. a Păăp în pensiă nu mai puţină ca 112 funcţionari. . —x- !)upă cum spună (Jiarele din BucurescI, grânele române ajungă, în urmu nouei joncţiuni de comunicaţiune, mai curăndă pe pieţele europene decâtă grânele ungare. —x— piarulă oficială din Bosriia anunţă, că Maiestatea Sa monarchulă a sancţionată stiatutulă relativă la /un-darea unei şcolv pentru tribunalulă periatului1 la Serajevo. Tribunalulă şeriatului este ună tribunală religiosă mahomedană, care are a se pronunţa ăsupra tutăroră aface-riloră Musuimaniloră relative la dreptulă de succesiune, la căsătorii şi la bunurile vaktifurl. NoUâ şcăfă de drăptă este de sigură destinată a da pe vlitoiră'acestui 'tribunal personalulă trebuinciosă. — Amă spus’o de muffe Ori, că noi,ooei de sub stăpânirea tmgurăscă, după 'timpă de 20 de ani, avemă să fimă întrecuţi de Bosniaci şi* E?ţe-govinenl, după timpă de aMa ’8 arii. —x— Ministrulă de finanţe ungurescă a adresată o or-dinaţiune inspeclorîloră de dare şi comiteteloră adţri-nistrative, in care le amintesce ca să procădă cu sţ^ic-teţa la încasarea dăriloră, aşa ca în a doua jumătate a Junei Augustă .se pâtă 4neepe 'cu -licitarm penTTU"Căî “Cari nu şî au plătită darea. O araănare se p6te permite numai în acele ţinuturi, unde productele pământului se prefacă mai târcjliu în bani. — Acum ţine-te,,-bietă poporă! —x — Pictorulă Munkdcsy, care petrecea îri Parisfi, după cum anunţă „Voss. Ztg.“, a luată lumea în capă. Ves-titula pictoră, cu tote venitele sale însemnate, a făcută datorii enorme, încâtă n’a mai putută pijne stavilă nă-vălirei creditoriloră. Pictorulă, care ducea Jla Parisă viâţa unui principe, se y {•' •••■ »• ■ • ’ *•’ . —X— ..., . La 21 Iulie n. înlorcându-se Şăoniuift Petru Vmm din România acasă, la oficiolă vamala Ueu ajunse cSrtă cu tovarăşii sei pentru împărţirea câştigului, cu care ocasiune fu rănita aşa de râu cu c6saK încâtă îşi dete sufletălă. . , f .... .... .t ' ^ ■ •. ■ * * - • •* —x— Nr. 158. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Vechii comercianţi din Pesta, proprietarii celei mai vechi afaceri de acolo, Molnar şi Bayer, au dispărută lăsândă însemnate datorii. Pagube suferi) mai multe casse din Viena şi Pesta. S’a procedaţi) la prinderea şi ares tarea fugariloră. —x — La corespondenţa de l&ngă Eriuli) Sălagiului, publicată în Nr. 134 aii) «Gazetei», d. Teodoră Medană, cantoră-învăţătoră în Hotoană ne trimite o întâmpinare fn care recunăsce că a făcută ună pasă greşită de a participată la alegeri, dâr Ta făcută din zăpăcâlă în ur-mătârele împrejurări: ,Zelosulă preotă, d. V. Pat caş iu din Hotoană, în urma a două conferinţe, pe alegătorii din comună, în mână cu .Gazeta Transilvaniei«, oglinda fidelă a stărei nâstre de acjl, i-a succesă a-i lumina si aşa eramă siguri că nici unulă dintre ai noştri nu se va?duce|la Tuşnadă, ba şi conferii celoră două partide ’şl-au dată cuvăntulă că nu voră amăgi pe Românii ho-toanl, ceea ce din partea stângaciloru s’a şi întâmplată. Dâr ispita prin totă felulă de coruperi şi amăgeli din partea âmenilorfi lui Pecsi n’a lipsită. Cu stâgurl în mâni, cu bani la buzunară au sedusă vre-o 10—12 ho-toanl, între ei şi nealegătorl, i-au pusă într’o căruţă din Eriu, căci în Hotoană nu 11-adată nimenea, şi aşa i-au dusă la Taşnadă. T6te astea însă după ce celoră 10—12 hotoanl li s’a suită rachiulă ungurescă în capă, în lipsa d-lui preotă care a fostă la cămpă şi a mea care am fostă la târgă în Cărei. In <}iua alegerei, conformă hotă-rtrei adunărei electorale cercuale, d-1' preotă ca membru în comitetulă locală electorală s’a dusă la loculă de alegere ca să observe, şi m’a luată şi pe mine pentru ca-sulă când ar fi avută lipsă de mine. Săra când alegerea era în furia ei, fiindă spre sfârşite, aflându-mă pe uliţă corteşii m’au încungiurată de tâte părţile şi n’a mai fostă chipă să scapă. Indignată pe Pecsi-şti, cari ni-au sedusă âmenii, forţată am votată, dâr contra loră şi pentru Sadovszki. Acesta a fostă păcatulă ce l’amă comisă din zăpăcâlă, âr nu pe bani seu pentru vre*ună favoră, şi nici pentru că nu sunt bună Română. Din contră mă mândrescă a declara şi între Unguri chiară că sunt Romănă, ceea ce totdâuna am dovedită cu fapta atfttă intre conaţionalii mei, câtă şi înaintea inspectorului şcolară din Zelau şi a pretorului cercuală din Taşnadă. Judece acum on. cetitori în ce măsură sunt vinovată*. — Bine ar fi fostă ca să nu se întâmple o asemenea nenorocită greşâlă! Din Ciceulâ lui P. Rareşu, 21 Iulie 1887. Domnule Redactorăl In luna lui Iunie a. c. s’au ţinută esamenele de vâră cu copii scâleloră confesionale române din tractulă Betlânului în ordinea următâre: 1. In Sinteregă, unde din tâte obiectele prescrise a succesă esamenulă în modă escelentă. — Vis-â-vis de scâla română confes. se află scâlă de stată. 2. In Teure, unde s’a esaminată din religiune, cetită, gramatică, calculare: cele dintâiu patru operaţiuni, geografiă, istoria Ungariei, fisică, istoria naturală şi limba ungurâscă. Resultatulă bună. Scrisorile de probă au fostă frumâse. 3. Nimigea romănă. S’a începută esamenulă cu rugăciunile, incepândă dela cum se face crucea şi din ca-thechismulă celă mică pănă inclusive „despre ângerl*. Asemenea s’a esaminată din testamenlulă ve< hiu. A urmată apoi învăţămânlulă intuitivă, cetitulă din abecedară şi legendarulă de Petri, calculaţiunea pe tablă: cele din-ftâiu patru operaţiuni, geografiă, istoria naturală şi deela-maţiunl. Resultatulă bună. FOILETON U. (16) _______________________ Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali. V. Măsci şi obraze. picândă vorbele acestea, podestatulă lăsă braţulă lui Felice Badoer, şi ri^endă şi mai tare, îi 4ise puindu-se in faţa lui: — Şi âcă cum se face că mie, pretinsulă d-iale rivală, îmi datorezi căsătoria d-talp cu Fiica Adriatieei. Oricâtă de grosolană era cursa, era însă înconjurată d’atâtea glume, marea curteniă a unui bărbată aşa de considerabilă ca contele Martinengo se făcuse deodată aşa de seducătâre, îucâtă şi alţii mulţi ar fi picată în-tr’ânsa. fir tânărulă Felice Badoer, care era ună bă iată minunată altfelă, era aşa de plină de vanitate încâtă trebuia să se momâscă şi elă. Trăsurile Iui copilăresc! cari, ta începutulă convorbirii, căutaseră să ia o gravitate prea greu de păstrată multă vreme, se destmseră deodată. Fisionomia’i veselă şi bună işl reluă nepâsarea’i obişnuită. Răsuflă lungă şi ajunse âr ce era, ună adevărată copilă. Odată cu calităţile bune, elă îşi relua iute sumeţia şi seriositatea mândră aristocratică, prea naivă pentru a supăra vreodată. — Ai făcută asta ? ! cjise elă podestatului întintjân-du’i mâna. — Negreşită! răspunse Martinengo,... Insă d-ta nu ţrebue să ’ml mulţumesc! pentru asta. Ţf-am spusă că 4. Viregă. S’a esaminată din religiune, cetită şi socotâlă, alta nimică, deşi învăţâtorulă de aci, Chita, ar putâ face mai multă, dâcâ ar fi mai zelosă. 5. Mogoşmortă (fîliă la Virâgă). Aci esamenulă a succesă mai bine. Esaminare din Religiune încă şi din cathechismulă de mijlocă cu cei mai mărişori, cetitulă a decursă fluentă, eomputulă: tâte operaţiunile binişoră, cetitulă din limba maghiară din abecedarulă de Gonczy şi eserciţii asemenea bine, istoria patriei îndestulitoră. Scrisorile de probă curate şi corecte. Resultatulă bună. 6. Cociu. S’a esaminată din tâte obiectele de în-văţământă cu resultată bună, deşi directoreie scâlei vecl-purure nu visitâză scola, ba de multe ori nici la esamene nu vine. 7. Odorheiu. S’a esaminată din religiune, cetită şi calculare cu resultată bună. 8. Figa, esaminare din religiune, cetită, scrisă, cal culare, cântă şi limba maghiară. Resultată bună. 9 şi 10. Agrişurile. Esaminare din Religiune, cetită calculare şi limba maghiară. Resultată bunişoră. 11. Betleană. S’a publicată în colânele acestei preţuite foi la timpulă său. Aci să află şi scâle de stat. 12. Nuşfaleu, ca flliă la parochia matre Beudiu până în 3 Iulie n. când s’a dispusă aci preotă. In a-cestă comună se află scâlă maghiară comunală. Esaminare din Religiune, istoria patriei, cetitulă cu gramatica forte mechanică, limba maghiară, geografia şi calculare, fârte puţină. Copii răspundeau şecjândă, ritjândă, cu ochii în pămânlă şi câte doi deodată. Lipsă totală de disciplină. 13. Beudiu, a treia parochiă în totă tractulă după bunătate şi mărime der presenţl au fostă numai 4 copii şi o copilă. Esaminare din Religiune, cetită, calculare şi limba maghiară. Resultată slăbuţă. 14. Rusulu de susă. Esaminare: Religiune, cetită, 1. mag. geografiă, istoria Ungariei. 15. Mălină. Scdla frumosă decorată cu buchete de flori. Presidiulă a fostă salutată la începută cu cântarea: „Mulţi anî“, cântată în coră cu discipulii. Invă-ţătorulă a începută esamenulă cu cântarea religiâsă „împărate cerescă», după care a urmată esaminarea din tâte obectele de învăţămâută prescrise cu ună resultată ce ne umple de speranţe frumâse pentru viitoră. 16. Rusulu de josu, esaminare din Religiune, cetită, istoria Ungariei, cetitulă maghiară prâ bine, învâţă-mântulă intuitivă, constituţiunea patriei şi geografia, socotâlă. Resultată îndestulitoră. 17. Prislopă.' Esaminare * Religiune, limba română, declamărl, limba maghiară, cetită şi vocabulă; compută: tractarea numeriloră până la 10, înmulţirea şi adaugerea acestoră numeri, geografia. Resultatulă îndestulitoră. 18. Minthiulă română. După tâte legile şi formalităţile a avută unulă din cele mai bune esamene. Dâcă recapitulămă*) putemă se Martinengo lâsândă pleopele in josă pentru ca să nu i se va4ă ochii scăpărîndu’i. — M’am înamorată de ea, pre legea mea! — Ah!... — Dâr cre4I d-ta să mă iubâscă ea? — Cum să nu te iubâscă?! — răspunse podestatulă reluându’şl iute rolulă, — cum să nu te iubescă, pe d-ta, Felice Badoer! — He! he! 4>se Felice, care încă se cam îndoia de iubirea Veneţiei. — Pâte că nu te iubesce încă cu pasiune, der şi asta o să viâ cu vremea. — 0! de sigură... cu vremea... fiindă că, ve4l d-ta, Martinengo, eu mă pricepă să domesticescă pe femei. Dâr d-ta? 4*se Felice vorbindă deodată familiari). — Oh! câtă despre mine... niciodată nu m’am gândită... 4ise prefâcutulă Martinengo. — Ai vă4ută d-ta vre-odată, scumpe amice, vână târea cu oglinda? 4^ Badoer deschi4ându-se totă mai multă. — Da, mi se pare. de stată, nu suntemă insă slabi, căci şi scole şi învăţători a-vem cum să cade; slabi şi ameninţaţi suntem în Nuşfalău, reşedinţa comitelui supremă Bânffy, unde se află şi o scolă comunală maghiară. Românii, din contră, n’au nimica. Pănă mai ieri nici preotă n’au avută din causa sărăciei âr cu numele de învăţătoră a servită şi servesce unii cantoră bătrână septuagenară necualiflcată, fără nici un documentă de dâscăliă, apoi e slabă şi nepuntinciosO, Aşa dâră împrejurările, locale pretindă aci ună învăţătoră cualificată care să mârgă fără pipă la scâlă âr co-piiloră să le spună să-şi lase catarigele acasă, altmintrelea 4ilele scâlei confesionale rom. din Nuşfalău suntfl numărâte. Recomandămă tâte acestea înaltei eonside-raţiuni a Venerabilei autorităţi şcolare de Gherla. Adevirulu, Teuşu, 20 Iulie 1887. In Nr. 139 ală acestui preţuită 4>8r& între alţi ar-ticull interesanţi am dată cu ochii de o corespondinţâ din Teuşă subscrisă de d. învăţătoră St. Crişiană, in ‘ care amintesce timpulă când s’au ţinută esamenele le; scâlele gr. cat. de băeţt şi fetiţe în anulă curentă şi nu-L mele acelora, cari au contribuită bani pentru a se premia elevii şi elevele mai diligente. M’am bucurată de acâsta, dâr m’am mirată, cum de nu se amintesce şi despre succesulă făcută la scâla de fetiţe, care după părerea mea nu ar fi lucru salutară a-lă trece cu vederea, după ce am vă4ută că toţi participanţii şi-au exprimată cele mai căldurâse raulţămirî, ba chiară şi streinii au recunoscută că nu în deşertă ne-amă ostenită cu înfiinţarea acestei scâle. Acâsta şi noi o vedemă şi mulţâmimă puternicului Dumne4eu, că nî-a stată întru ajutoră de ne am putută ajunge scopulă do-borită. Cumcă şi străinii au fostă pe deplină mişcaţt de succesulă esamenului de fetiţe ne dovedesce o corespondenţă din o fâiâ maghiară, anume „Kozârdek* în nr. 29. Eu deşi nu mă ocupă cu cetirea foiloră streine, totuşi din întâmplare astădată mi s’a dată ocasiune dea privi mai de aprâpe acestă numără în care între altele | corespondentulă 4>ce: „In luna trecută s’a ţinută esamenulă de fetiţe la scâla gr. cat. din locă, sub condu-^ cerea d-rei învăţă ţâre Maria Turtureanu, înaintea unui frumosă numără de ascultători. De ârece eu însă do pricepă limba română, nu-mi potă da mai pe largă pi-rerea despre cele au4ite; totă ce potă şi eu 4>ce este, că din răspunsulă fluentă ală eleveloră, şi din părerea altora de faţă, esamenulă a avută ună succesă deplini îmbucurătoră. Ne-au pusă in uimire lucrurile frum&t de mână, ce, tocmite şi aşe4ate frumosă spre privirea celoră de faţă, au adeverită pe deplină bunulă şi este-ticulă gustă a învăţătoresei*. Laudă merită în adevără d-şâra Turtureanu, care aşa pe deplină ne-a putută îndestuli pe toţi participanţii şi încă cu atâtă mai vârtosă e dâmnă de laudă, deârece scâla de fetiţe numai în anulă acesta s’a înfiinţată. Dâcă şi străinii ne laudă apoi, noi pe cari ar trebu' să ne intereseze mai de aprâpe, cum amă putâ să tre cemă cu vederea să nu ne esprimămă bucuria şi lauda faţă cu frumosulă progresă documentată de d-şâra in-văţătâre. Eu, după modesta mea părere, încă susţină fără mustrare de consciinţă, că a reuşită peste aseeptare, Răspunsuri corecte am au4ită dela fetiţele nâstre delec-tându-ne şi c-âte c’uuă cântecă plăcută, d. e. »Scâlă-scâla măi Române*, „Latina gintă etc. — Despre lucruri fe frumâse de mână credă că va fi de ajunsă, dâcâ — Ei bine, femeea este o ciocârliă, scumpulă meii podestată, şi sciu cum să-i iau minţile cu bijuterii, cu diamante, cu serbările splendide pe cari le rânduescQ. — Serbări, da, merge, şi când vei voi, îţi voiu propune ună programă, pe care speră c’o să’iă primeşti, ori câtă de rafinată ar fi! 4'se Martinengo. — Dâr pe când nunta? — Câtă de iute, peste optă c^ile. Podestatulă se strîmbâ. — Ce felă! nu cumva ţi se pare prea tAnŞia ? ejise tânărulă patriciană. — Ba tocmai din potrivă... mi se pare prea curândâ. 0 nuntă aşa de grăbită este bună numai pentru âmenii din poporă! Ah! aşa ere4l?— — Negreşită! Şi câte pregătiri trebuescă făcutei Trebue să se ducă vestea în tâtă Italia despre nunta d-tale. Nu’i aşa ? — Ba aşa este! 4*se tânărulă, îngânfată că lâlâ Italia are să se ocupe de mititica lui persână. — Pentru că te chiamă Felice Badoer. — Ai dreptate, Felice Badoer mă chiamă! (jian Felice îngândurată. — Să dămă dâr nunţii acesteia totă lustruia cuvenită. Şi mai cu sâmă să începemă cu logodna. In figura copilărâscă a lui Felice se vă4u o adevărată descurajare când au4i de logodnă. — Domnule conte!..... nu cre4l că logodna are sf întâr4ie căsătoria mea cu fiica Adriatieei? 4>se Badoer. — Cinclspre4ece 4>le ori trei săptămâni celă multa, Dâr şi ce felă de serbări splendide avemă vreme să pre* Nr. 158. GAZETA TRANSIVLANIEI. 1887. voiu (Jice numai atâta, că deşi şcola noslră numai în anulâ acesta s’a înfiinţata totuşi cu tota dreptulQ ne puteuiD mândri (Jicenda că nu ne-au putută întrece scâ-lele maghiare de fetiţe, anume de stata şi cea rom. cat. din loca, deşi şî-au pusa tote puterile ca să ne potă întrece. Unu ascultătorii. Lista de subscripţiane deschisă de „Gazeta Transilvaniei“ pentru comunele ro- mâne din Ardelu nenorocite prin incendiu şi inundare Au mai incursâ : Prin stăruinţa binevoitdre a d lui L. Bistriţianu, farmacista în Bârlada, pe lista d-sale, dela domnii: Stroe Belloescu profesorâ . . I. Popescu profesorâ . . . .... 20 n G. Onişorâ profesorâ . . . . . . . 5 » S. M. Haliţa profesorâ . . . . . . . 6 » I. Catulâ profesorâ .... . . . . 5 T> G. Ghibănescu profesorâ . . . . . . 2 9 V. Sigmirianâ farm . . . . 2 n Nic. P. Dancu comercianta . . . . . 2 » G. Cerchesâ comercianta .... 5 » B. Marcela comercianta . . . . . . 2 n 1. Pamfilie architectâ . . . . . . . 10 Ti Unâ binevoitorâ . . . . 1 9 Unâ binevoitorâ . . • . . . . . . 1 T? Ioanâ Nicolescu . . . . 1 9 Ad. Moldovanâ inginera . . . . . . 2 i» H. Stoianâ Nicolae .... . . . . 2 n Oprea Poenaru comercianta . . . . 2 » Nicolae Pană profesorâ . . . . . . 5 9 Traianâ Catula farmacista . . . . . 2 » G. Constantinescu R. profesorâ ... 5 ii L. Bistriţianu farmacista . . . . . . 21 » Suma 120 lei n. Adăugendâ la acâsta suma din nr. 152 ala „Gaz. Trans.* 600 fl. 06 cr. şi 1440 lei n. (Va urma). Totala : 600 fl. 06 cr. şi 1560 lei n. Le mulţumimii generoşilor!! contribuitori în numele nenorociţilorâ, dorindâ ca nobilul!! lorâ esemplu să afle imitatori pretutindenea. Sciri militare. România. In Ungheni a sosit â în (filele acestea una nou transporta de cai din Rusia pentru armata română. Peste câteva 4'le urmeză restulâ din cumpărările de cai. — 0 comisiune militară compusă din maiorii PavlofO ca şefa, şi Vasiliu şi Culcera ca membri, s’a trimisa la Magdeburg ca să supraveghieze fabricarea materialului de răsboiu comandata la casa Gouson în samă de 7 miliOne franci. , Lupta* mai spune că înainte cu câteva (file a încheiata ministrula de răsboiu unO contracta cu o casă germană pentru furnisarea a 400.000 chilograme prafO pentru infanteriă şi artileriă. — „La France Militaire* din Parisa spune, că societatea aeio nautică din Francia a admisa în calitate de membru de on6re pe d. Negreanu, locotenenta de geniu in armata română, una specialista distinsa în ceştiunile de aerosla-ţiune militară. D. Negreanu se află acum în Francia pentru completarea studiilorâ. Ceştinnea bulgară. Unfi redactori! ala farului „Neue Freie Presse“ a avutâ o întrevedere cu deputatula Stransky, ce a sositâ la Viena. Acesta declară că prinţulil de Coburg va face totu posibilul!! pentru a obţină consimţimântulă tuturora pute-rilorâ la alegerea sa. In casâ de neisbândă, prin-ţula ar merge cu t6te acestea în Bulgaria pentru gătimâ! Cosma de medicis din Florenţa şi Francisca Sforza din Milan au să mOrâ de gelosiă. — ţ)ău! mă ispiteşti.... (fise Felice entusiasmatfi de ideia că ar fi pismuita de cei doi mai considerabili bărbaţi din Italia. — 0 să dăma serbări de care lumea are să vorbâscă multă vreme. Dâr aşa-i că d-ta o să mă ajuţi la pregătirea lorO? — Sunt alâ d-tale. — Ei bine, ne-amâ înţelesâ. Eşti una adevărata prietina, scumpe Martinângo! VedemO că Felice Martinengo se făcuse f6rte intima. — Nu cumva te îndoiai de prieteşugula meu? îla întrebă podestatula cu o ironiă pe pare tănărula, în beţia lui, n’o băgă de sâmă. De aceea se şi grăbi elâ să răspundă: — Nu mă îndoiama şi cu deosebire nu mă îndo-iescO nicidecum de d-ta, prea scumpe; şi ca probă îţi cerO concursula, Insă pentru serbările acestea ne-ar trebui ceva nou, neaşteptata, ceva care să isbăscă ima-ginaţiunile nOstre italiene. — Oh, îţi fâgăduesca ceva cu totula neaşteptata — Ce? — Ai să ve(fl! ai sfi ve4I! Podestatula şi Felice Badoer mai vorbiră multă vreme ca doi tovarăşi buni, făcăndO planuri peste pla-nuri şi când se hotărî în sfârşita Martinengo ca să se retragă, Felice Badoer — care de obiceiu nu se incomoda pentru nimeni — conduse pe noulâ său prietina pănă josO la gondolă unde-i smulse încă odată făgădu-iala că au să se întâlnâscă şi a doua (fi. a lua frenele guvernului şi a se grăbi să realiseze cererile Rusiei în ceea ce privesce retragerea regenţei şi a cabinetului, precum şi disolvarea Adu-nărei. Nu e temere de o intervenire armată a Rusiei. ţ)iarele asigură că prinţula de Coburg este decisa să plece la Sofia pe la începutulfi lui Augusta şi că ministrula Stransky ar fi adresata autorităţilora o cerculară pentru primirea prinţului. „ Times “ spune că unfi croitorâ din Sofia a şi confecţionată o uniformă de generala bulgara pentru principele de Coburg pe măsura trimisă din Viena. „Standardtf lasă să se înţe-lăgă că Bulgarii potd astfelâ resolva ei însuşi ceşti unea, căci puterile germane n’ar permite Rusiei să interviă. „Kfilnische Zeitung“ spune de altă parte că în Petersburg se speră, cumcă în Bulgaria se va instala una guvernatorO generala, care ar avă să pregătăscă alegerea unui nou principe, şi se Gaz. Trans.«) SOFIA, 30 Iulie. — Nacevicl a plecata la Viena, ca să visiteze pe prinţula de Coburg. VIENA, 30 Iulie. — Scirile privitâre la călătoria prinţului de Coburg în Bulgaria parâ a avea de scopa să domolăscă spiritele în Bulgaria. GASTEIN, 30 Iulie. — Maiestatea Sa so« sesce aci la 6 Augustă n. ca să facă visită împăratului germanâ. PARIS, 30 Iulie. — GeneralulO Boulanger a trimisa la Ferry ca martori pe contele Dillon şi pe generalula Faverot. Decisiunea lui Ferry e încă necunoscută. LEMBERG, 30 Iulie. — Localitatea de băi Sassow a arsa erl. Sun ta de plânsă şi jertfe în ărnenl. Câteva cadavre s’au aflata deja. „ŢYra nouău, revistă sciinţifică, politică economică şi literară, apare in BucurescI sub direcţiunea d-lui dr. Neniţescu. Nr. 2 are urmâtorulâ sumara: Humanismula Pe când se petreceau acestea în catula ânt< u din palatulâ Badoer, o altă scenă aprâpe Ia fela şi cu ace-laşâ scopO se petrecea josO, SergentulO Bartolomeo se oprise in sala gardei cu o parte din suita podestatului, compusă din elementuia militarâ şi din lachei privilegiaţi; restulâ rămăsese în gondolele şi luntrele care îi aduseseră la Veneţia. Sala gardelorfi exista în cele mai multe palate din Venaţia, unde se văda încă numărose specimene pe Ca-naluîă mare. Acolo steteau soldaţii şi omenii de servicii pe când stăpânii lorâ se preumblau cri vorbeau în catula ântâiu. In sala de arme era uşa despre apă, uşa de ondre a tuturora palatelora Veneţiei; în vărfula unei scări de marmură pe care amâ semnalat’o şi pe care te dai josâ la Canalulâ mare. Uşa despre apă era des-destinată numai patricianilorU şi suitei lorâ: era cu desăvârşire inter(jisâ slugilorO d’a întră în palatâ ori d’a eşî pe uşa acăsta; pentru ei era o altă uşe ce da în stradele, cari tâte răspundeau pe Rialto său pe Canalulâ mare, în partea aristocratică a Veneţiei. Cum întră în sala gardei palatului Badoer, Bartolomeo se uită să găsâscă pe Ricardo. Abia după câteva sec nde îla cunoscu în mijlocula unui g-upă unde gondolierulâ se îngâmfa ca una curcana. Bartolomeo nu-10 putuse cunăsce deodată fiinda că, deşi pasărea pra aceeaşi, însă îşi schimbase penele. Şi âcă de ce. Felice Badoer îşi întindea luxulO peste totâ ce-la înconjura şi chiar şi livreaua gondolierului era de una luxa nebuna. Din nenorocire pentru tănărula patricianâ nu-şl putuse aplica luxula şi la gondole, fiinda că legile şi realismulâ, gimnasiula clasica şi reala, (urmare). Palinodie (traducere din Horaţiu). Părerile lui Resseau despre cultivarea sensurilorO, (fine). D6mna Ileana (baladă populară). Din ale lumei, galbenu (Urmare şi fine.) Ceva din credinţele şi obiceiurile poporului nostru. Săbărelula, F6ie verde, Dragoste urzicată (poesii populare). Gheor-ghilaşfi (poesii). Documente de limba şi literatura ma-cado-română. Iubita din poveste, poesie. Doine. Bibliografia. Corespondenţă. „Candela*, foie bisericâscă literară apare în Cernăuţi. Nr. 7 are următorulâ cuprinsa: Omiliile sf. Iona Crisostom la epistola cătră Români. Personalitatea preotului ortodoxa. Predica pentru chemarea femeei creştine. Cronică. DIVERSE. Unu motivâ de casare. — Intr’unO procesa de pressă din Ungaria acusatulâ a fosta achitata. S’a făcută recursă contra acestei achitări şi între altele s’a citată dreptfi motiva de casaţiuneşi împrejurarea, că juraţii ar fi rîsâ multâ. Curtea însă a respinsa acesta punctă ca neîntemeiata, căci în darea de sâmă asupra desbateriloră nu s’a menţionata nimica despre rîsetele juraţilora în timpulâ pledoarielorâ, prin urmare atitudinea juraţilora n’a fosta de natură a atinge demnitatea şi seriositatea desbateriloră, chiar dâcă unele întreruperi vorâ fi provocata la dânşii ilaritate. Cum se plătescu medicii. — O fâiă medicală vie-nesă scrie: Totula merge, când scii cum să apuci lucrurile. D. Dr. Mackenzie din Londra se pricepe de minune, de exemplu. Ela merge de două ori dela Londra la Berlina şi face unâ contă de 54,000 mărci, — frumâsă sumă! Acâsta se înţelege numai pentru perderea timpului, căci din Berlinâ se comunică oficiala, că în acea sumă nu se cuprinde onorarulâ, ci rămâne ca prinţula moştenitorâ germanâ să-lâ răsplătâscă cum va crede de cuviinţă. Negreşita, că nu toţi medicii au să trateze pe unâ prinţâ de coronă. Pe cine a că> j> (5°/o) • 88»/* 89Va * » urban (7°/0) . . 102— 103— » » , (6°/0) • - 94— 95— * * * (5°/0) • • 86Va 87 Va Banca naţională a României 500 Lei — Ac. de asig. Daeia-Rom. — — « » » Naţională — — Aură contra bilete de bancă . . 15.— 15.50 Bancnote austriace contra aură. 2.01 2.50 Cursuîu pieţei Braşovsi du 28 luliu st. n. 1887. Bancnote româncei . . • • Cun fj. 8 56 Vând i. 8 60 Argint românesfc . , . . . *4 * 8.45 s 8 50 Napoleon-d’ori ... . . t » 9 89 t 9 94 Lire turcesc! > 11.30 » 11.36 Imperiali » 10.30 » 10.36 Galbeni 5 86 » 5.91 Scrisurile fonc. »Albina* 6°/o • * 101.— » 102. - » * n 5°/o • V 98.— '‘t 99.— Buble RusescI .... » 109.— » 110- Discontulă . . . % 7— ■10®/# pe ană. ORI CE CONTRAFACERE A ACESTCi HÂRTII SE VA URMĂRI CONFORM UMil PfPQSE 8A0.6.wfftAHCtn«t'tTRAA6£R Pentru fumători de ţigări. Fabrica Braunstein freres. .Jas demite Cartouches“ „Dorobanţu-lă” cari au fostă declarate, de cele dintâiu autorităţi scientifice din Austria şi Ungaria pe basa analiseloru făcute, absolută libere de ori ce materii vătâ-mătore sănătăţii şi ca hărtia de ţigări cea mai uşoră şi cea mai bună, ce a esistatu vreodată. Deorece şi la noi domnesce convingerea că pentru ţigări bune, în prima liniă calitatea hârtiei de ţigări este dâtătâre de măsură, hărtia de ţigări ,Les dernieres Cartouches* şi „Dorobanţulă* a devenită din ce în ce mai plăcută, şi se p6te găsi la tote firmele mai mari. Veritabilă este numai aceea hărtiă, a cărei etichetă se asemănă cu cliseulă şi care are firma ,,Braunstein Freres. “ Fabrica a deschisă ună deposită pentru servirea promptă a muşteriiloră, sub firma comercială protocolată în Austro-Ungaria: Braunstein , freres, Wien, 2. Bez., Negerlegasse 8. 12 în Paris 65 Boule var d • MUNSTEIN FRERES RAIII* , ' * , Mtrque Otpoiec. S.S.DA Fratis BRAUNSTEIN SINGURÎ FABRICANŢI -----PillRiS------- OtPOSl S.GlD.G » FRANCEiikiilMRGEA IkpMr Hj£âmq ud ectra ftn Exelmans produce Hjărtiile de ţigară, cu mărcile aici tipărite Gaşcavalu de munte de calitate superiâri, şi cu preţurile cele mai moderate se află în marc depositu de vemjarc la subsemnatul^ 2_3 DUMITRU I. PASCU, Strada teatrului în Braşovu. Sz-228/1887- Arveresi hirdetminy. Aldlirt, birdsâgi văgreliajtd az 1881. 6vi LX. t. cz. 102 §-a ăr-telm£ben ezennel kozhirră teszi, hogy a brassai kir. birdsăgnak 1664/85 sz. a kelt văgrehajtâst rendelo As a kir. jarâsbirdsâgnak sz. a. kikuldetAst tartalmazd vegzăse folytân Maximiliari JYmos javâra Spatariu Alexander As Maria ellen 220 frt. tdke, ennek 1884 6v Oktober h6 1 napjâtdl szâ-mitandd 6°/o kamatai ăs eddig Osszesen 34 frt. 50 kr. perkoltsăg kove-telăs erejăig elrendelt biztositâsi v^grehajtâs alkalmâval birdilag le foglalt, ăs 322 frt. becslilt ingosâgok u. m. lovak, szarvasmarhâk £s egy vasalt szekăr nyilvanos ârveres utjân el fognak adatni. Mely ârverăsnek az 5144/1887 sz. kiktildetăst rendeld văgzăs folytân a helyszinen, vagyis a Brassdi mâhkertben alperes lakâsân leendo eszkoz-lăsăre 1887 ik ăvi Ăugustus h6 1 napjânak dâlutân 3 6râja hatâridoiiî kituzetik As ahhoz a venni szândâkozdk ezennel oly megjegyz^ssel hivat-nak meg: hogy az ârintett ingdsâgok ezen ârverAsen az 1881. âvi LX. torvâny czikk 107 §-a ârtelmâben a legtobbet igârdnek becsâron aiul is eladatni fognak a netalân elsobbsăgi igănylok pedig felhivatnak, mi-szerint jogaikat az emlitett t. cz. 111. âs 112. §-a alapjân ârverezA megkezdâseig ârvânyesitsâk. Az elârverezendd ingdsâgok vătelâra az 1881. dvi LX. t. cz. 108. §-a szerint fizetendd. Kelt Brassdban, 1887 âv Iulius h6 20 napjân. Borsos Zsigmond. kir. birosâgi vâgrehajtd. I n s c i i n ţ a r e. Reuniunea femeii oră române (\in Braşovu a înfiinţată, după cum sS scie, ună internată, cu scopă de a instrui fetiţele aşezate aci în menajulă casei, precum şi în diferite lucruri de mână, ce cadă în sfera unei bune econdme, şi anume se învaţă aci: a) A pregăti totă felulă de mâncări; b) A spăla şi a călca totă felulă de albituri; c) A c6se la maşină albituri şi vestminte; d) A tdree, a ţese pântfă, postavă, covdre şi alte lucruri pentru trebuinţele casei (industria de casă). e) A cultiva legumi; j) Reguli higienice. In acestă internată se primescă: A. Interne. 1. Fără plată fetiţe orfane, sărace, care voră fi absolvată 3—4 clase primare, şi voră fi împlinită 14 ani. Aceste fetiţe voră provedâ t6te serviţiele interne. 2. Cu plată se primescă: parte fetiţe de acele care au absolvată clasele primare şi voră sS se cualifice numai în lucrurile, care se înstru^ză în internată ; parte de acele, care pe lângă acostă cualificare voră să continue învăţâmântulă la vre-una din şcdlete din locu. Pentru instrucţiunea în lucrurile de sub a, b, c, d, e, f, precum şi pentru întrega alimentare (nutrire) se plâtesce anticipativii 10 fl. pe lună pentru fiă care fetiţă. B. Externe. Fetiţe de acele din Braşovă, care vin în internată numai peste <}i, plătescă pentru instrucţiunea de sub punctele a) pănâ la f) precum şi pentru mâncarea de prându şi de s£ră (ojină) 6 fl. pe lună. Nr. 653 — 1887. —â.’t. zrsTi.— Concursu. Acei descendinţî legitimi de ai foştîloră grăniţerî din regimentulâ ală doilea română de graniţă din ArdAă Nr. 17., cari ar dori să capete din fondulu de stipendie din districtulu Năsăudu vre ună stipendiu ori ajutoră pro 1887/8 cu începutulă dela 1 Septemvre 1887 pentru ca să studieze la vre-o facultate înaltă, la academia, la preparandia, la sc61a de cădeţi etc. ori să înveţe ceva măiestria, se avisăză prin acăsta că pentru acestă scopă au să-şi înainteze suplicele la „Comisiunea adminis-trătdre de fondurile scolastice centrali din districtulă Năsăudă“ pănă in-clusive la 10 Augustă 1887. Fiă-care suplică trebue să fiă provă<}ută cu: a) adeverinţă despre originea de grăniţeră; b) carte de boteză; c) testimoniu medicală ; d) testimoniu scolastică după cum cere legea pentru a fi primită cineva la respectiva facultate, scolă ori măiestriă, ăr suplicanţii la meserii trebue să producă şi contracte încheiate cu măiestrii înaintea autorităţii industriali prescrise în lege. e) testimoniu despre starea materială a părinţiloră. Afară de acestea fiă-care suplicante are să se dechiare în suplică că are ori nu are vre-ună altă stipendiu ori ajutoră, £ră suplicanţii pentru or! ce categoriă de scdle, adecă afară de suplicanţii pentru meserii — au să arete şi loculă unde doresce a studia. Stipendiulu ori ajutorulu se p6te cere în aceeaşi suplică în modă eventuală şi la o a doua etc. scdlă ori măestriă. Suplicele ce nu voră întră pănă la terminulă statorită mai susă şi nu voră fi ajustate cu tdte documentele şi datele cerute în acestă concursă — nu se voră considera. Din şedinţa extraordinară a Conmiunei administrătore de fondurile scolastice centrali districtuali. Năsăudă, 8 luliu 1887. Pi •eşedintele: Secretaruîă: Ionu Ciocană. Ioachimft Mareşianu. Părinţii, care voescă să-şî aşe