BXDieţlUNKA ŞI ADMINISTBAŢIUSSAt BRAŞOVC, piaţa mare Vr. 22. ,GAZBTA" IBSB lN FIECARE DI. _________ f Pe an fi an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni .1 fior. România ţi strătastate: Pe anfi 40 fr., pe ş6ae luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. m 157. se PRENUWERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. O seriă garmondă 6 cr. şi timbra de 30 cr. v. a. pentru fiecare pdblicare «j SarUarl Mfraaoat» na ■> prliMtoi. — aaautorlpt» na , ., Sâmbătă, 18 (30) Iulie. l88X Braşovu, 17 Iulie 1887. Incheîândă darea de sâmă, ce amu fâcut’o în numerii precedenţi ai fdiei ndstre asupra ar-ticulului despre „Saşii ardeleni44 apărută de eu-rândă în „Neue freie Presseu, amil vom^ reveni îndată ce vomu vedâ râspunsulă (jiarelorO săseecî. A41 suntemă în posiţiune de a putâ împărtăşi cetitorilor^ noştri acestu răspunsă. Atâtti „Siebenbfirgisch - deutsches - Tagblatt44 din Sibiiu câta şi „Kronsf&dter-Zeitung44 de aici s’au pronunţata în cestiunea atinsă de f<$ia vienesă. Amândouă 4*are^e săsesc! declară, că este falsă informaţiunea ce o primesce „N. fr. Presse44, că Saşii ardeleni s’ar fi săturată de politica opo-siţiunală. „Politica sâsâscă este şi atţî fotă cea de mai înainte, ea este politica apărării44 — esclamă „Sieb. d. Tagblatt44. „Politica năstră oposiţiunală44— 4*ce «Kron-stădter Ztg.“ —„nu e o „politică de separare41, ci o politică de apărare în contra atacurilor ti, ce le îndreptă guvernulu asupra condiţiuniloru fundamentale ale esistenţei năstre, o politică de re-sistenţă în contra asuprirei limbei năstre materne şi a individualităţii şi cui turei ndstre naţionale... politică pe care o profesâză întrâga partidă po-porală săsâscâ...44 Va să ambele organe naţionale săsesc! afirmă deopotrivă, că politica săsâscă este „o politică de apărare.44 Se nasce acum întrebarea pănă unde merge acâsta politică de apărare? „Politica ndstră este o politică de apărarew <}ice „Sieb. d. Tagblatt,u „pentru că ni s’a impusă lupta; din partea representanţiloră poporului săsescă s’a dată însă nu numai odată es-presiune cugetului, că nu noi amă turburată pacea şi că lupta încetâză de sine în momentulă când voră fi satisfăcute dorinţele ndstre drepte şi va fi recunoscută dreptulă nostru violată...... Din partea guvernului nu s’a întâmplată nimică ce s’ar pută tălmăci aşa, că voesce să înceteze a mai asupri pe Saşi. Deşi aici depinde multă şi dela persdne, cestiunile de cari se tractâză nu suntă esclusivă şi în prima liniă cestiunl de persăne. Trebue să se procâdă seriosă cu adevărata şi prin lege garantata egala îndreptăţire. 44 „Kronstădter Ztg.44 merge ună pasă mai departe şi arată mai de aprdpe minimulă conce-sinniloru, ce ar trebui, după ea, să le facă Sa-şiloră guvernulă ungurescă ca să „înceteze de *ine“ lupta loră contra lui. După ce arată, că partida poporală sâsâscâ este aplecată a se înţelege cu guvernulă ungurescă, dâr nu aşa ca să i se supună necondiţionată, ci numai dâcă va înlătura căuşele grava-mineloră Saşiloră ardeleni, „Kronstădter Ztg44. hotărîtă pentru întâlnirea monarhilora austro-un-gara fi germana în Gastein. De asemenea nu s’a luată nici o hotărîre definitivă asupra iimpukti şi locului întâlnirei contelui Kalnoky cu prinţul# Bismarck. Atâta e sigură că amândoi bărbaţii:ide stată se voră întâlni şi în anulă acesta. - In privinţa cuprinsului comunicării. ce a fă-cut’o de curândă Porţii ambasadorulă ru$ă.;.NjŞr lidoff în cestiunea bulgară, se (Jicecă re- petă răspunsulă ce l’a dată Pprţii la ultinae v întrebare ce i-a fâcut’o, că adecăRusia numai atunci va oferi mâna sa pentru resolvarea cestiunei bulgare şi va eşi din pasivitatea sa, când i se va da asigurarea, că actualii puternici dnv. Bulgaria se retragă şi, conformă propuneriloi^rnse, va ajunge în fruntea Bulgariei ună singură regentă. Revoltă ţărănâscă în Gtfliţia. 0 telegramă din 26 Iuliâ ne comunicase că In careul 0 galiţianti Rudki au isbucnitfl turburârl Intre 'ţ&râiil şi că s’au trimisă în contra loră 189 de gendarmi. După amăruntele ce le avemă, turbur^rile au is-bucnită din causa nouei legi a şoseleloră, croita de. dieta din Lemberg, lege care a nemulţămită poporaţiutteă ţS-'rănâscă a Galiţiei şi introducerea ei a întâmpinată' vjbj&htâ oposiţiune. Mişcarea ţărănâscă contra legii a pornită din sătulă Tuliglowy, de unde s’au trimisă cerculare comunelor vecine cu provocarea, să se alăture la mişcare. Locuitorii din Romanowka în cerculă Rudki s’au înarmată cu cid-mage, cu îmblăcii şi cu cdse şi ajutaţi de cgmunelp vecine Koropuzs şi Chiszowice au năvălită asupra gehdar-miloră, cari fuseseră trimişi contra loră. Gendarmii fâ-cândă usă de arme, au împuşcată vr’o cinci ţărani, dintre cari doi au murită. E temere că poporăţiunea fiindă amărită se adună in mare mulţime pe şosele spre a opune resistenţă energică. SOIRILE PILEI: Foile unguresc! s’au pusă pe gânduri în fine din causa greutăţiloră mari, oe apasă pe xpoporul,ă 4iu Ungaria^ E vorba de naţiunea domnităre, de Maghiari, pe cari „Budapesti Hirlap* nu-i p6te compătimi de.,pjuşis pentru amara sorte la care i-a dusu (ţările, gr&lp- Ijn-tr’ună articulă de fondă, vorbindă despre multelş, esecu-fiunl ce se facă poporului ungurescă pentru dâre, MBu(ia mare şi jefuită de 270 fl. şi mai multe efecte de valbre. Principalul hoţO şi ucigaşâ Jovan Buzanft a fosta prinsa !n 4iua unnăt6re, dăr înainte de a fi judecata, s’a ese-cutata însuşi spân4urându-se cu cureaua în închisăre. —x — D-lti Iosifu Marinii, locotenenta de artilerie din armata austro-ungară, s’a primita în armata română, regimentula 1 de artileriă, pe 4iua de 8 Iulie 1887, cu gradula de locotenenta şi cu vechimea în acesta grada dela data de 8 Iulie, scrie „România*. —x — Direcţiunea căilortt ferate adriatice din Italia a făcuta însemnate reducţiunl pe căile ferate pentru ca să p6tă atrage transportulu de cereale dela Dunărea de jos p Marea Ndgră Iu Veneţia, de unde apoi să ia drumula Esotthard spre Elveţia. —x — In grădina hotelului „Pomulă verde« va cânta mâue sără Sâmbătă 18 (30) Iulie musica regimentului 2 dein-fanteriă. InceputulO la 8 6re. In memoria lai Aronfl FJorianâ. Cuvântă funebrală rostită de d. D. A. Lauriand la îmormentare. Te-aî dusa şi tu, bătrâne! Erai aprâpe singura în pici6re dintre tovarăşii tăi de luptă, dăr securea morţii trebuia să te abată şi pe sine, ştejartt falnica care biruiseşî atâtea vijelii! Multă viâţă a trebuita să fiă in tine, ca să poţi lupta apr6pe unâ văcâ. Şi partea cea mai frumosâ a vieţii tale ai dăruit’o şcălei. Astă4I şc6la te plânge, cum te plânge şi familia ta. Venita de peste munţi, după revoluţia lui TudorO, ai purtata una lunga şira de ani făclia culturii, şi prin FOILETON U. (16) ----------------------- Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali. V. Măsci şi obraze. Nu trecură nici 3 săptămâni după ce se întâmplară acestea şi Batista Martinengo, însoţita d’o suită numărdsă, plecă cu pompă mare din podestatula său padovană, pentru ca să se ducă în Veneţia. T6tă suita îşi lăsase caii in mânile lacheilorO şi se sul în gondolele legate la înbncâtura Brentei. Afară de gondole mica flotilă avea două plute destinate ofiţerilorh mici şi 6menilorQ de servicii. Când veni rândulO sergentului Bartolomeo ca să ia loca alături cu camara4ii săi, contele Martinengo îlâ chemă şi-i dete ordina să stea In picidre lângă dânsul a în gondola sa, unde podestatula era singura. Era aprbpe cale de două câsurl până.la Veneţia; contele Batista Martinengo profită de timpulQ acesta pentru a da lui Bartolomeo ordine şi instrucţiuni, cari nu păreau de fela a fi pe gustuia supărăciosului sergcntâ. Şi Încă ce-lâ învăţa podestatula. — Eu vrâu să te facî că nu mai ai nici unO nă-casa pe gondolierulâ Ricardo, pe care o să-la întâlnescl mai pe urmă la palatulâ patricianului Felice Badoer. — Va să 4'c& Ricardo este în serviciuld tânărului conte? întrebă sergentula. — Da. cultură a deşteptării nămului tău. Dela şcola din Goleşti, unde crescuşî pe copii Golescului, acele figuri simpatice din mişcarea n6stră contimporană, cari t6te s’au pogorîtO in mormânta, pănă la Universitatea din ŞucurescI, pretutindeni glasula [[tău puternica a mişcata inimile şi a lăsata urme puternice, ce n’au pierită decâtQ deodată cu pieirea celorO ce ţî-au fosta şcolari. Sbrtea a vruta ca să fiu şi eu unuia din şcolarii tăi şi tocmai In anula când ţl-ai luata rămasa buna dela catedră. Pentru noi toţi a fosta o jale plecarea ta. Te amO rugata să vii, ca să ne mai faci lecţii, şi ne-ai mai făcuta câteva luni. Cu ce pasiune sorbiama cuvintele tale. Lecţiunile de istorie în gura lui tAronQ Floriantt, erau unâ şira de tablouri vii, în care trecutulU se înfăţişa cu o espresiune puternică. Parcă vedeamtt cu ochii tota ce se petrecea, şi câteodată parcă luamO şi noi parte* la evenimente. £r când profesorula trecea espliesţia filosofică a faptelora, când stabilea legătura dintre efecte şi eause, parcă ne găseama într’unâ iaboratorO, unde fâceamO es-perienţe. Atâta de limpede şi de convingătbre era es-plicaţia dată. A fosta unuia dintre cei cari ne pasiona pentru sciinţă. Aşa a trebuita să fiă AronO ForianO în totă viaţa lui de dascâln! Cu unâ glasa puternica, cu o cuvântare populară şi înflorită, elă scia să ne porte, ca unO arbitru eminenta, prin tbte emoţiunile. PlângeamO rîdeamâ, ne entusiasmam, după cum vrea dânsuîfl. Şi era unO oma culta AronO FlorianO. Clasicitatea grăcă şi romană îi erau prietine din copilăriă. Literaturile moderne, germană, frăncesă şi italiană, îi erau familiare. Vorbia şi scria în tbte aceste limbîj Săracă fiinda scblă de cărţi didactice, AronO Flo-riantt a muncita să umple goluri de învăţămentO. Dela CatechismulO din scblele primare şi pănă la marele Dicţionare trancezo-românO, la care a colaborată cu Petre Poenaru, eforula scolelorO, şi cu Gheorghe HilI, profesore de limba latină, elO a pusa în mâna scolarilorO mai multe cărţi pentru înlesnirea învăţăturii. Opera sa principală însă este Istoria principatului românescO, scrisă cu acea vigbre caracteristică la anula 1843. Ce modele frumOse de literatură se găsescO în acesta carte! Der nu este numai scbla care a ocupata întrâga activitate a lui AronO FlorianO. Ca mulţi din contimporanii săi, eia a luata parte la mişcările politice ale RomânilorO. AstfelO îlâ găsi mă in revoluţiunea dela 1848 de aci, şi apoi în comitetula mişcării de peste munţi, Scbla însă a fosta ocupaţia Iui de căpetenia; ei i-a consacrata, ca profesore, ca inspectorO, ca membru în consiliula permanenta, ca publicista, cea mai mare parte din viâţa sa. De mersulO ei a trebuita să se bucure mai multa AronO FlorianQ. Unde eramO cu scola la 1,822, când AronO a venita la noi, şi unde suntemO, când elO plecă dintre noi? Ce distanţă grea de măsurata ! AronO a trebuita să se bucure multa de străbaterea acestei distanţe, căci elO a fosta unuia dintre a-leşii, cari multa 10ptat-au pentru răspândirea luminii. Sub ochii lui au trecuta şiruri de tineri, generaţii întregi, înarmate pentru progresa. Ş« se bucura bătrânula de câte ori vedea unO talente distinsa în rândurile ti-nerilorO. Acum insă a sosita ceasula despărţirii de veci. Te duci, bătrâne, acolo de unde nimeni nu se mai înlorce. Laşi o familiă în jale. Laşi o mulţime de şcolari şi de prietini în mâhnire. Ei nu te vorO uita însă, căci multa muncit’a-i pentru ei. Faptele tale îţi prelungescO viâţa după m6rie. In noi, totd’auna va trăi amintirea ta. Mergi, mergi acuma în ţâra veclniciei, şi spune Bartolomeo se strîmbâ şi (Jise cam răstită după o-biceiulO lui: — Escelenţa vostră scie că suntemO certaţi a-mândoi ?! — Sciu. — Şi că deunăzi la schifulC FetelorO nobile... — Te-a bătuta. — Adică ne-amâ bătuta, Escelenţăl protesta sergentula, — Da, elO cu unO ciomagO şi tu cu o sabiă sdra-vănă şi ai avute şi ruşinea să te ve4I desarmatO de Ricardo. — Şi d-la îmi poruncesc! să mă ducO să-i întindă mâna ? — Vrei să-ţi răsbunî pe elO? — O! d , vreau ! — învăţă te der să : i răbdare. Răsbunarea ta va fi cu atâta mai sigură şi mai uşoră, cu câta Ricardo se va feri mai puţina. — Aşa este. Şi ce trebue să facO ca să ajungO aci ? — Să te împaci cu Ricardo. ,— Greu lucru! — Şi eu trebue să m’arălO prietinultt lui Felice Badoer! 4'se podestatula îneruntânda sprânceana. *•’ — D-la însă nu-10 poţi iubi pe tânărulO cela! c|ise Bartolomeo pe care potrivirea acesta de situaţiune între elfi şi patronulO său îlO mai îneuragia. Contele impuse sergentului numai cu o privire să tacă şi 4>se mângăindu şî mânerulO săbiei: — Mă însărcineze eu sâ-10 lovescO în locO bunii tovarâşilorO tăi, cari au luptată pentru lumină, că scdla nu vă uită pe nici unuia. Sciri militare. Austro- Ungaria. — Deodată cu împărţirea puscei cu repetiţia Mannlicher la trupe, se vorO împărţi şi cară nouă de muniţiune cu câte doi cai, în locuia celorO de pănă acum cu patru. Căruia cuprinde şeple despărţituri cu 7000 cartuşe de 11 mm. Pe când pănă acum aveau câte două companii unO carO, va avă de aci înainte fie care compania unO carO. Carul cu muniţiune cu tota are o greutate de 870 chilograme. Fiinda mica şi îngusta, 113 centimetri distanţa de lăţime între r6tele pă-reche, va încăpea pe căi înguste prin pădure şi printre munţi, pe poduri înguste ş. a. — MinisterulO comuna de răsboiu are de gânda, dâcă miniştrii de finanţe austriaca şî unguresca vorO găsi cu cale, să a-daugă în bugetulO anului viitorO suma de 4 milibne fi., pentru ca să se polă da soldaţilorO şi săra ceva de mâncare. România. Pentru adoptarea şi comandarea tunu-rilorO de 15 c. m. calibru cu tragere repede şi revolve-relorO, torpilorelorO autonomobile, a 3 canoniere de poliţia şi diferite accesorii necesare la completarea armamentului flotilei, s’a decisa cu aprobarea regală plecarea în misiă a d-iui generala N. Demetrescu Maican, coman-dantulO flotilei, şi a căpitanului Mănescu pentru tota tim-pula câta va fi trebuinţă. Numele celorO trei torpilore comandate în Francia la „Sociătâ anonime des Forges et Chantiers de la Mediteranee44 va fi: Năluca, Sborulu şi Smeulu. Raportâ poliţienesc^. IndividulO Gsengery Mihâ’y, despre care s’a comunicata mai nainte, că a colectata bani din BraşovO şi FăgăraşO pentru incendiaţii din Careii mari şi că trimesese primarului de acolo scrisori de bani, con-ţinândO numai hârtia albă, a fosta prinsâ. Căpitănatulâ orăşenescO din locO a fosta încunosciinţata de fotografiile Adler de aci, că acela individa în tirapuhl şederii sale la BraşovO se fotografiase şi se adresase apoi din Ciuc Sereda numitului fotografa, ca să-i trimâtă fotografiile post-restante la Târgu-Mureşului. Căpitănatulâ oră-şenescO din kkfl a telegrafatO autorităţii poliţienescl din Târgu-Mureşului, ca să aresteze pe Gsengery, care că4& astfelO singura în cursă veninda din Ciuc-Szereda la Tărgu-Mureşului să’şl ia fotografiile. Marţi noptea, i s’a furata unui învăţăcela dela ma-gasinula de aprovisionare, una câsO de arginta de cătră unO trecătorQ, pe când acela se întorcea beata la ca-sarmă. Pe drumula cătră hotelulQ No. 1, prin Strada Vămii, Târgu grâului, Strada CâldărarilorO, Strada Aţi şi Strada negră s’a perduta o pungă, conţinânda două fotografii şi bani în valbre de aprope 70 fl. v. a. Ones-tulil aflător să bine-voiască a-10 depune la căpitănatulâ orăşenescO din locO. A41 nopte Maria Czoguj, care se afla în serviciu la cofetaruiO Barla, s’a spântjurata, probabila din vre-o supărare pricinuită de dragoste. Alaltaerl la ame4l a fosta tăiat a unO mica castana da pe calea ce duce din Uliţa de mijlocâ a Braşovului vechiu pe dealula străjii. FăpluttorulO a fosta descoperita erî şi s’a arătata autorităţii competente. când va veni vremea. Pănă atunci fă te pisică, m’a înţeles 1 ? — Da, Escelenţă. — Bine. Intbrce-te la posta, la partea dinainte a gondolei. Nu trebue să te mai vâ4ă cineva vorbindil cu mine. Era băiâtO inteligenta sergentula Bartolomeo, când i se deşteptau instinctele rele. Câta ţinii drumula elfl rumegă poruncile stăpânului său şi ghîci fbrte iute ce folosO ar pute să tragă elO cu una orna simplu şi buna ca Ricardo. De aceea se şi hotărî ca în silă să s'arate prietina gondolierului. Mica flotilă se opri la intrarea Canalului Mare îo faţa palatului Badoer. Scara cea mare de marmură, care ducea la pbrta despre apă, s’acoperl într’o clipă de o armată de lachei, cari s’aşecjară în două răndurl pe fiecare trâptă, pe când doi dintre ei acopereau cu unO co-vorO de Smyrna tota spaţiulO cuprinsa între treapta de susO a peronului şi pănă la gondolă. Majordomula se scoborî şi elO într’aeeeaşî vreme ca şă ajute visitatorilorfl să se cobbre. Precauţiunea acâsta îşi avea folosuia, fiinda cft marea care scădea în momentulO acesta lăsa gble treptele de josâ ale scării, pe cari fluxulâ, ce le bâtea fi câsurl pe rândtt, le făcea fbrte lunecbse. Insă podestatula Padovei, fără să primâscă aju* torulO majordomului, sărise sprintena pe treptele de susâ şi ajunsese în capulâ scării pănă să n’apuce bietulG majordomfi să-i trâcă înainte în sala de gardă şi să strige după cum cerea eticheta: „Escelenţa sa monse-nioruld, podestatula Padovei!* Nr. 157. GAZETA TRANSIVLANIEI. 1887. Sitaaţinnea în Bulgaria. De alaltaer! circulă diverse sgomote prin oraşă privitdre la turburâr!, ce s’ar fi făcută în Bulgaria. Se spune că trupele din Şistov s’ar fi declarată contra principelui de Coburg şi că o revoltă ar fi isbucnită la Rusciucă. După informaţiunile „ Românuluiw se p6te afirma numai că a sosită o telegramă cătră gu-vernulă română, prin care se spune că o bandă a atacată casieria, dâr că a fostă respinsă de oşitre. Nu se scie încă ce proporţiunî a avută acâstă luptă. „Agenţia Havas“ şi „Agenţia Li-berâw nu dau nici o scire. In privinţa celoră petrecute la Rusciucă i persâne venite din acelă oraşă spună, că Duminecă s’a ţinută ună mare meeting în care s'a criticată regenţa şi s’a cerută proclamarea re-publicei. După terminarea meetingului, spune „Epoca“, mulţimea avendă în capulă ei pe membiri cei mai cunoscuţi din partid^ Zankowistă au străbătută uliţele oraşului strigândă : trăiască Rusia! trăiască Francia! Josă Regenţa! Ajunse în faţa prefecturei şi văc^ndu pe Mantoff la o ferâstră mulţimea a începută să strige: trăiască Kazakoff şi Ivanoff! Josă Mantoff/*) Manifestaţiunea a ţinută mai multă de 4 6re fără ca poliţia sS fi îndrăsnită a interveni. Cătră sâră numai prefectulă Mantoff însoţită de câţl-va militari şi de ună numără destulă de mare de agenţi ai poliţiei s’a dusă într’una din mahalalele oraşului unde au ridicată dela domi-ciliulă loră pe mai mulţi cetăţeni pornindu’i imediată din oraşă fără a se sci unde. A doua ua de 11 Iulie, scrie „Răsboiulă". Acesta e Oprea Olteanu ciobană, originară din Făgăraşă. Acum ună ană a ucisă pe Ionă Rapalană, ciobană ca şi elă la d. Haralambie Rălescu, să-i fure nisce bani, în cir cumstanţele următOre: i-a tăiată capulă, i-a tăiată pi-eiârele dela genunchi în josă, âr dela genunchi în susă până la şolduri avea numai osulă golă, carnea lipsindă cu totulă. Asasinulă a fugită cu membrele ce lipseau cadavrului şi le-a purtată multă timpă în glugă. Acum în urmă s’a dusă rătăcindă prin comuna Căldărescl, pl. Câmpului, jud. Buzău, să mănânce pepeni, căci murea de fome. Pândarulă bostanei s’a luată la cârtă cu elă şi l’a lovită c’o furcă ’n capă din causă că voia să fure pepeni. Dusă fiindă la primăriă, d. primară Manea Io- nescu, care s’a purtată cu laudă în acâstă afacere, l’a recunoscută după doi dinţi la o parte ce-i lipseau, după signalmentele date de prefectură. Arestându-lfl şi supu-indu-lâ la cercetare, elă a mărturisită că a omorltă pe lonă Rapalană, dâr nu să-Iă fure după cum e, a mai omorîtă pe ună cârciumară, oare îi dăduse să mănânce; acesta cerându-i bani, elă a fugită, atunci luându-se cftr-ciumarulă după elă cu mai mulţi locuitori, elă In dramă > a scosă ună revolveră şi a împuşcată pe cârciumară. Pănă acum nu s’a dovedită câţi a omorltă, dâr să scie că elă unde se ducea să mănânce, jefuia şi dispărea. In totă timpulă rătăcirii lui, a călărită ună mâgară de furată. Ciomagulă cu care umbla, e de ună metru şi 50 cm., fârte grosă, şi într’ună vârfă e legată ună cuţită ordinară, dâr puternică, tăiosă grâznică, cu care împungea victimele; cercarea ce a vrută s’o facă şi cu pftn-darulă bostanei. Asasinulă e de vr’o 35 de ani, de statură înaltă, voinică, Oacheşă, ochi raaft bolboşaţî şî se, uită pe sub sprâncene. A mai dală focă armanului d-luţ; Rălescu, pe care l’a ameninţată şi cu mârte, şi arma- > nului unui locuitoră Gutoiu. Astea suntă din cele ce; sciau mai nainte, instrucţiă nu i s’a făcută. Detalii Işf! timpă. i \ Căldurile cele mai mari. — fîtă o statistică dej căldurile cele mai mari ce s’au simţită in diferitele epoci în Europa: In 627, căldura fu atâtă de mare în Francii; şi Germania, încâtă fântânele săcară şi ună mare mţ-mârâ de persâne muriseră de sete. In 870, munca câmpului fu suspendată, muncitorii, cari voiau să persiste în munca loră sub cerulă liberă, fură loviţi în fârtă' scurtă timpă de irîsolaţiă mortală In 903, radele sîâre-lui fură atâtă de tari, încâtă vegetaţia fu cu totulă ariă ca sub acţiunea focului. In anulă 1000, rîarile secară; peştii putreziră, din care causă se născu ciuma. In 1122 şi 1132 fu o căldură ne mai pamenită. in 1131 Rurală secă. In 1139 fu o căldură toridă în Italia, unde vegetaţia fu cu totulă distrusă. In bătălia dela Bela, 1260, mai mulţi 6menl fură omorîţl mai multă de căldură de câtă de armele inimiciloră; toţi mureaă de iâsoiaţie. In 1277, 1303, 1304, 1615 şi 1765, verile fură atâtă de căldurdse, încâtă âmenii abia mai puteau trăi. ' In 1718, prăvăliile şi teatrele se închiseră. Nici o picătură de apă nu căcju. In 1779 căldura fu atâtă de mare în Bolonia încâtă o mulţime f6rte mare de persâne muriră sufocate. In Iulie 1793 căldura deveni insuportabilă, legumele şi fructele se uscară. In mai puţină de o oră, carnea să descompunea. In 1822, căldura fu însoţită de numerâse cutremure de pământă, cari causară pagube însemnate in Alsacia. Căldura din 1832 aduse colera In Francia. La Parisă muriră 20,000 persâne, Verile din anii 1845, 1846*1849, 1860, 1870 şi 1874 fură de asemenea fârte căldurdse dâr ele nu presentară aceleaşi inconveniente ca cele ce le precedară. Necrologă. — Nicolau Raţă par. gr. cat. In Pe-tridulă de susă ca soţă, cu Auguştin Ştefan ca fiu, mai departe Ştefană Raţă cu soţia s’a Susana ca socri, în numele loră şi a altoră numerâse rudenii cu inima îtj-frântă de durere anunţă, că inbita şi neuitata soţiă, bona şi gingaşa mamă, respective noră: Ludovica Raţu născ. Gaia, după îndelungi suferinţe împărtăşită fiindă ou, St. Taine, în 14 Iuliu st. n. a decedată în Domnulă în ală 28-lea ană ală vieţii şi ală 4-lea ală fericitei sale căsătorii. Rămăşiţele-i pământesc!, după binecuvântare s’au transportată Vineri in 15 Iuliu st. n, la Turda spre a se astruca după ritulă gr. cat, în raormântulă familiară. Fiă-i memoria eternă, repausulă lină! , , --------------— ■■T" - 1 Editoră: lacobti Mnreşiana. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu- Cu t6te acestea numele musafirului totă ajunsese la urechile lui Felice Badoer, care acum era fârte ocupată ca să-şi facă o toaletă din cele mai îngrijite în mij-loculO unui ârsenală de sticluţe, de cosmetice, de paste, de alifii şi de esenţe de totă felulă. Tinărulă patriciană, deşi fârte mirata de visita acâtrta neaşteptată, se pregăti să primâscă pe podestatulă Padovei cu politeţă şi cu deferenta datorită rangului, pe care contele Martinengo îlă ocupa în guvernulă Republicei. Felice eşi dâr înaintea podestatului şi-la introduse într’o galeriă fârte mare aşternută cu mozaică, care ocupa tâtă lungimea catului întâiu. Galeria acâsta, care era şi salonă de primire şi sală de preumblare, era o trebuinţă în ţâra acâsta, unde era aprâpe cu neputinţă să facă cineva eserciţiu afară. — Visita mea te surprinde?! 4‘se podestatulă ve-nindâ spre Felice Badoer, cu zîmbetulă pe buze şi cu mânile întinse. — Mă încântă mai cu deosebire! răspunse tînărulă cu mai multă curtenire decâtă sinceritate. — Nu eşti şi d-ta de părere că nu este niciodată prea lârtjiu când este vorba sâ-şî îndrepte cineva greşelile? întrebă podestatulă cu cea mai mare prieteniă. — Eu însă nu sciu ca Escelenţa Vâslră sâ fi greşită întru ceva faţă de mine. — Ba dai ba da! stărui podestalulă. — Nu numai le mărturisescă, dâr pe câtă îmî stă în putinţă vrâu să le îndrepteză. — încă odată, domnule conte, nu sciu despre ce greşeli fad alusiă! 4'se Felice pe care stăruinţa podes-ţatului începuse să 10 cam încurce. — Fiica Adriaticei nu ţl-a spusă nimică despre mine? întrebă podestatulă uitându-se dreptă în o hii tî-nărului patriciană. Nici o vorbă. Contele nu-şl putu stăpâni o mişcare. Negreşită că planulă său de purtare se găsea multă modificată de răs-punsulă lui Felice. Cu tâte acestea c^ise îndată: — Sunt forte recunoscătoră Fiicei Republicei pentru discreţiunea sa; însă nu vrâu să profită de ea pentru ca să păstreză în faţa d-tale o situaţiune care ar fi corectă numai în aparenţă. Ţl-am făgăduită să mă măr turisescă d-tale; aseultă-mă. Am greşită câ am uitată totă într’o vreme şi ce vîrstă am, şi misiunea cu care mă însărcinase Senatulă şi că te alesese pe d-ta ca băr-bată ală Veneţiei. Gingăşia ei, frumseţea ei mare, far-meculă care ese din tâtă fiinţa ei, m’au înebunită o clipă şi m’am gândită s’o iau de nevastă. N’ai bănuită nimică? Felice Badoer se uita fârte ciudată la podestată. Nu pricepea nimică nou din căte-i spunea Martinengo. Felice ghicise pentru ce dsitase Martinengo pe Veneţia, îndată după ce se despărţise de podestatulă în schitulă Feteloră nobile. Dâr pentru ce ’i se mărturisea acum ? Felice se întreba unde vrea Martinengo să ajungă ? întorsătura ce lua conversaţia îi strica chefulă. Podesta-tulă începu deodată să rîcjă aşa de liberă încâtă Felice încremeni. — Aşa dâr, nu ghiceşti?... întrebă Martinengo. — Aşteptă ca Escelenţa Vâstră să se esplice! <4*se Felice cu multă răcâlă. Podestatulă, care se sculase, s’apropiâ de Felice şi i puse părinteşte mânile pe umeri. Pe urmă, cu ună zîm-betă aşa numită veselă, ti 4>se: — Copile, nu înţelegi, că în starea de esaltare în care era signora, numai ună lucru trebuia făcută pentru a ajunge la ţinta ce’ml propusesemă şi pe care pari. c& nu-lă pricepi, adică s’o silescă să alâgă pe unulă din a-mândoi pretendenţii ?! , — Iartă’mi tîmpirea, însă totă nu pricepă! 4®® Felice cu ârecare nerăbdare. . — Şi cu tâte acestea e fârte simplu. In entusias-mulă său religiosă, pe care eu n’am nici să-lă discută nici sâ-lă combată, tânăra signoră te rugase, nu’i aşa? ca să renunţi la ea. — Da, este adevărată! — Şi d-ta, cu o curtenire cavalerâscă care te ono-râză, cedaseşi dorinţei manifestate de ea?! — Chiară eu ţî-am spusă acâsta, după ce am lft-sat’o, în 4iua când ne-amă întâlnită în schitulă Feteloră nobile. — Aşa este. Insă mie nu ml plăcea desnodăraftn-tulă acesta. Eu aveam datoria să esecută ordinele senatului. Ghiceşti acum tactica mea ? — Nu încă. • ,, , Podestatulă luă destulă de prieteneşte braţulă tânărului patriciană în ală său şi începură să se plimbe .prin galeriă. . — Eşti prea modestă! îi 4i»e elă zîmbîndă, -p De aceea şi eu mă voiu esplioa. Atunci m’ai^j prşsij^alQ şi eu, sigură că intre ună bătrînă ca mine şi tânărtilQ celă frumosă, gentilomulă celă mai perteclă dintre toţi tinerii noştri patrioiani, signora n’are să atârne multă vreme: şi, într’adevâră că a şi alesă numai decâtă. • (Va artnaj. Nr. 157. GAZETA TRANSILVANIEI. 1$87. Oumlft Îs burai de ITfena din 26 Iuliu st. □. 1887. Rentâl de aurA 5®/0 . . . 101.90 Rate* da hfe*i& 6°/0 . . 87.70 Imorumutulti c&ilorA ferate âng&re................161.40 Amorttetfda datoriei c&i-lorA ferele de ostA ung. (î-ina emisiune) . . . 97.50 AiâAitasarea datoriei căi-lwfl lenate.de ostA ung. (2-a emisiune) ....---------- Ambtti sarea dâtoHei tdi-JrtrA ferate de os ta ung. (8-a emisiune) .... 115 50 Boburi rurale Ungare . . 104.50 BdjterV ce di de sortate 1C4.5Q Bonuri rurale Banat-Ti- imşA..................10440 Boadtl eu d. de (sortate 104 40 Bonuri rurale transilvane 10475 Bonuri croato-slavone . . 10450 Despăgubire p. dijma de vinA ung..............100.50 ImprumutulA cu premiu ung.................... 124 25 Losurile pentru regularea Tisei şi Sdgedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 8140 Renta de arg. austr. . . 82 60 Renta de aurA austr. . . 112 50 Leşurile din 1860 . . . 136.75 Acţiunile b&ncel austro- ungare ................ 889 — Act. b&ncel de credita ung. 287.25 Act. bfincel de credita austr.281.60 ArgintulA —. — Galbtnl împărătesei .............5 93 Napoleon-d’orl .... 9.95 Mărci 100 împ. germ. . . 61.70 Londra 10 Livre» sterlinge 125.60 Bursa de Bueurescft. Cota oficială dela 14 Iulie st. v. 1887. Cump. 91 Va 94 Va 88— 34— 103Va 88 V* 102— 94— 86V« Banca naţională a României 500 Lei------ Ac. de asig. Dacia-Rom. ---- « * * Naţională ---- Aură contra bilete de badtiâ . . 15.— Bancnote austriace contra aură. . 2.01 Renta română (5°0). . Renta rom. arnort. (5°/o) » convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) (&o/.) n urban V'U) («•/.) (5°/o) vând. 92V* 95— 88Va 36— 1041/* 8 9»/4 103— 95— 87 V* 15.50 2.50 CursHlci^ pieţei Braşovu din 28 luliu st. n. 1887. Bancnote românescl .... Cump. 8.56 Vând, Argint rbiMnefcf*..................» 8.45 • Napoleon-d’orî.....................» 9.89 » Lire turcesc!......................» 11.30 » Imperiali..........................» 10.30 » Galbeni............................* 5.86 » Scrisurile fonc. »Albina» 6#/0 . » 101.— * rt * n . * 98. Ruble RusescI......................• 109.— » Discontulă ... * 7—10°/# pe ană. 8.60 8.50* 9.94 11.36 10.3B 5.01 102.- * 99.-110.- A Y I S. Antică la cuiiosciriţa onor. publică, că am asortată corn-JiieVă şi din nou depositulă de stofe din magazinulă de haine bftrbătescl, Uliţa Vâmei Nr. 11, şi mfi recbinandu pentru con-lecţidnarea de totă felălă de haine bărbătesc!, cu preţurile cele r mai ef'tiine; 1& casa de trebuinţă furnisezâ pantaloni în timpa de 8 6re, pantaloni şi giletcă în 12 6re, costume întregi în 24 6re. Pentru comande câta mai numărdse se r6gă: Cu înaltă stimă B. 1—3 Uliţa Vâmei Nr. 11. Se caută unu servitoru românu, câre să scie şi limba germană, pentru orchestra (musica) orăşenCscă din loch. A Se adtesa la şefulii eonducCtorfl alu orchestrei â-3 AntoA Brandner. liHL/r u Concursă Pentru ocuparea a două posturi de învăţătură la scdla confes. gr. cat. română din Nepos, Vicariatula Rodnei, prin acesta se escrie concursă sub următ6rele condiţiunl: 1. La postulă primă de învăţătoră se va solvi ună salară anuală de 200 fl. v. a. în rate lunare anticipative din fondulă scolasticii confesională precum şi 3° lemne de focă. 2. Postulă secundă e împreunată cu ună salară anuală de 200 fl. v. a. asemanea solvibilă în rate lunare anticipative totă din fondulă scolastică confesională. Doritorii de a ocupa vreunulă din aceste posturi voră av6 a produce carte de boteză, apoi a dovedi că au absolvată preparandia, au testimoniu de cualificaţilme şi din limba maghiară, de moralitate şi ser-viţiu. Se voră preferi acei concurenţi cari voră documenta că au cu-nsseinţa economiei casnice şi cântă. Suplicele prov&Jute cu susă numitele documente senatulă scolastică confes. locală pănă în 20 Augustă a. c. 6re săra. Cele întârziate nu se voră considera. Din şedinţa senatului scolastică confes. gr. cat. Nepos, în 18 Iuliu 1887. Preşedintele : Notară ad. hoe: Iacobă Majoreană, Filipft Logină. preotfl cooperat. 1—3 au sâ între la st. n. la 6 Mersulu trenurilortl Valabilă dela I luuiu st. n. 1886. pe linia Predealti-Budapeata şi pe linia Teluşd-Ax*add-Budapeata a calei ferate orientale de stată reg. nng. Predealtt-Budapesta BucurescI Predeelft TimişA ttaffTl Aj>atia ‘AugustinA Homtfroda Haşftdeu Trend de persAne Tren Trend accelerat omnibus 4.30 9.12 9.35 10.12 StgMfAr» Elisabetopole MediaşA Copyşa Mică Mic&sasa Wsgtu CrftciunelA Yfctuft AiudA YinţulA de susA lîiâra Cieerdea ukirlflA Apahida Cllfii Wedeşdu GhirbSu AghirişA ^taba HoiedinA dtatâa Bratca '¥km Fugyi-Vâsirhely Yeneţia-Orăcjii 720 757 8.24 8.47 9.29 9 37 10 53 11.00 1134 12.03 12.26 12.42 1.11 1.23 2.06 2.27 2.49 2.56 3.12 3.46 5.01 5.21 OMUa-aare P. Ledâiy Sialiok Aed*-p#sta Yiena Trend omnibus 4.01 4.47 5 28 6.01 6.19 7.12 7.41 8.20 8.46 9.11 9.16 10.37 12.20 2.15 5.59 6.49 8.35 9.02 9.12 9 56 10.37 10.59 11.16 11.37 12.16 12,33 1.51 2.18 2.48 2 58 3 64 4.51 5.28 5 56 7.30 1.14 1.45 2.32 Trenii de persAne 10.50 1.33 4.24 10.05 2.15 Budapesta—Predeald Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Venţia-0ră4ii Fudi-Oşorheiu Teleagii Vadă Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Gt ârbfiu Nedişu Claşii Apahida Ohiriş Cucerdea Trend de pers. Tren accelerat Trend [ Trend de pers. I de j pera6ne 11.10 7.40 11.05 202 4.12 2.— 4.05 5.47 Trend de persone 6 37,, 6.58 7.14 7.29 7.56 8.18 8 58 9.15| 9 34 9 53 10 28 10 47 10.57 11.07 11.19 1.16 3.29 6.33 Ui6ra YinţulA de susA AiudA Teiiţtt Cr&ciunelA BlaşA Mic&sasa Copţa mie. MediaşA Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod AugustinA Apatia Feldi6ra Braşov& TimişA Pradealik BucurescI 11.00 1119 12 33 1.01 1.11 1.18 1.05 1.46 2.25 250 3.03 3.35 4.01 4.20 4.55 5.42 7.11 7.33 8.04 8.58 9.28 10.31 7.40 10.42 2.02 4.78 6.01 7.27 8.08 8.36 9-06 9*46 5.37 618 9.38 12 02 2.01 2 08 2 19 2.41 3.24 3.47 4.07 4.33 5.15 5.33 5.53 6.05 6.20 6.38 Trend omnibus 1.55 2.53 — | 5155 Nota: Orele de n6pte sunt A cele dintre liniile gr6se. 6.20 6.47 11.301 3.28 — 9.35 — 7.08 7.36 9.16 9.53 10.— 10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52 1.34 2.13 2.46 3.31 4.32 5.02 6.53 7.43 8.23 9.02 9.52 Tipografi* ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZemescI Teiuşft- Aradft-Budajbesta Budapesta- Aradft-Teiuşft. Trend Tre>id Trend de Trend de Trend Trend omnibus de pers. persAne persAne de persAne ounibtu Teiuşft Viena 11.10 12.10 11.24 — 3.00 Alba-Iulia 11.59 — 3.59 Budapesta 8.20 9105 — Vinţulfi de josă Şibotă 12.30 1.01 — 4.22 4.51 S*olnok | 11.20 11.35 12.41 5.45 Orâştia 1.32 — 5.18 Aradft 4.30 6.— — Simeria (Piski) 2.32 — 6.15 Glogovaţă 4.43 6.13 — Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 507 6.38 — Braniclca 3.23 — 7.02 Paulişâ 5.19 6.51 — Ilia 3.55 — 7.28 Radna~L»pova 5.41 7.10 — Gurasada 4.08 — 7.40 Conopă 6 09 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Bârzova 6.28 7.55 — Soborşin 5.30 — 8.46 Soborşin 7.26 8.42 — Bârzova 6.27 — 9.33 Zam 8.01 9.12 — Conopti 6.47 — 9.53 Gurasada 8.34 9.41 — Radna-Lipova 7.28 — 10.27 Ilia 8.55 9.r8 — Paulişă 7.43 — 10.42 Braniclca 9.19 10.17 — Gyorok 7.59 — 10.58 Deva 9.51 10.42 -- Glogovaţă 8.28 — 11.25 Simeria (Piski/ 10.35 11.07 — Aradft 8.42 9.17 12.31 Orăştiă 11.11 11.37 — Szolnok | — 2 32 5.12 | Şibotă 11.43 12.— 12.29 — — — \ inţuiă de josă 12.18 — Budapesta — 8.20 | Alba-Iulia 12.36 12.46 — Viena — — 6.05 Teiuşft , 1.29 1.41 — Aradft -Timişdra Simeria (Piski) PetroşenI Trend Trend de Trenu Trend de Trend Trend omnibus persdne mixt persAne omnlbna mixt Aradft 5.48 6.05 Miuerla . _ 2,4* Aradulă nou 6.19 — 6.33 Streiu — — 3.25 Nâmeth-Sâgb 6.44 — 6.58 Haţegă — — 4.16 Vinga 7.16 — 7.29 Pui — — Alt! Orczifalva 7.47 — 7.55 Crivadia — — 5.58 , Merczifalva — — — Bâniţa — — 6.40 Timlş6ra 9.02 — 9.08 PetroşenI — — 7;12 n Timtiş6ra- Aradft PetroşenI—Slmserla (Piski) Trend de Trend de Trend Trebd Trend Trend persAne persAne omnibus de pers. omnibns mixt ( Timiş6ra 6.25 ______ 5.00 PetroşenI — — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa — — 6.58 7.37 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia — — Vinga 8.15 — 7.02 Pui — — 8.20 Nâmeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă — — 9.01 i Aradulă nou 9.11 — 8.01 Streiu — — 9.62 Aradft 9.27 — 8.17 Umeri» — — 10,31.