;0 Av *+ -: r •*<* >*, GAZETA HEDAOţTUH BA Şl ADMISIHTRA ŢIHOT A • BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA*1 IESE ÎN FIECARE pi. fe an fi an fi 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei lan! 3 fior. Bobi&xlm şi strftin&tate: Pe anfi 40 fr., pe ş£se luni 20 fr., pe trai luni 10 franci. ANULU L. .ui m să PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AIVV7IVBILE: 0 şerifi garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sor!**rî nsfranomts nu »• prlmeaoi. — ■aauaorlpta aa aa ratrinlti. N" 154. Mercuri, 15 Iulie. 1887. Braşovtl, 14 Iulie 1887. Nu de mulţii amu comunicaţii cetitoriloru noştri polemica ce s’a încinsu între „Politik“ din Praga şi între „Pester Lloyd“, din causă că pressa cehă fără deosebire de partidă accen-tuăză necontenită solidaritatea Cehiloră cu ceilalţi Slavi. Se înţelege că fdiei tiszaiste nu-i convine nicidecum acostă solidaritate, căci după programa guvernului ungurescu slavismulu trebue să fiă duşmană instituţiuniloru actuale ale statului de dincdce de Laitha, ai cărui conducători nu voră să scie decâtii numai de o solidaritate a hege-moniştiloră maghiari, ăr câtu pentru diferitele popăre slave, lucrăză după vechia devisâ abso-lutistică: divide et impera. E naturală că, pe când cei din Budapesta visăză <}i 9^ năpte totă numai de amalgamare, de asimilare şi de contopire a diferiteloră po-păre în'cazanulă maghiarismului, pe atunci ei se arată fărte îngrijaţl de câte ori e vorba de a se strînge mai tare legătura între diferitele elemente slave. Deosebirea între tendinţele de amalgamare ale Unguriloră şi între aspiraţiunile de solidaritate ale Slaviloră este mare, mai alesă deeă vomă avă în vedere, că cele dintâiu suntă din punctă de vedere ală libertăţii, şi ală moralităţii neiertate şi imorale, pe când cele din urmă pară fărte naturale. Nu mai trebue să spunemă, că şi noi lup-tămă contra tendinţeloră de amalgamare ale Maghiariloră dăr, deşi pretindemă dela ei ca să respecte individualitatea năstră naţională, precum şi pe a celorlalte popdre, nu putemă merge aşa departe ca să le ceremă totodată să sprijinescă stăruinţele de unire între diferitele elemente slave. Dăr alta este a sprijini aceste stăruinţe şi ârăşl cu totulă alta este a le combate în modă demonstrativă. A le sprijini, recunăscemă şi noi că n’ar fi lucru politică pentru Maghiari; că le combată însă în modă atâtă de înverşunată chiar şl pe tărâmulă religionară, ni se pare că e ună lucru totă atâtă de nepolitică. Este faptă necontestabilă, că slavismulă în monarchia acăsta s’a deşteptată puternică şi că mai niultă său mai puţină diferitele elemente slave au consciinţa unui interesă comună ce ’i lăgă cu lumea slavă. Dăcă dăr Ungurii sciindă acăsta strigă mereu în contra slavismului şi atacă mereu aci pe unii, aci pe alţii, comită o mare greşală politică, pentru că prin acăsta tărnă numai oleiu pe focă şi promovăză indirectă nisuinţele de unire ale Slaviloră. In timpulă din urmă întrăga lume slavă catolică este agitată de idea întrodueerei liturghiei slave în biserică. Scimă că Curia romană a dată voiă locuitoriloră catolici din Muntenegru de a se folosi de liturghia slavă după ritulă romană, însă cu litere glagolitice, ăr nu ci-rilice. Abstrăgendă de deosebirea dintre ritulă romană şi ritulă grecă, măsura memorată mai are prin urmare de scopă de a susţină deosebirea şi în modulă de scriere. Se c& Germania întrebuinţeză tote mijlăcele ca să tragă folăse din răsboiulO vamala aus-tro-ungaro-romântt şi să cucerăscă piaţa română, care până acum a fosta mai multa ocupată de câtră Austro Ungaria. Ună însemnata sprijină pentru România în acesta răsboiu vamala este înlesnirea desfacerei cereale-oră române şi guvernulâ româna a începută deja negocieri în acăstă privinţă. Pe de o parte se 4>ce, că elâ voiesce să încheie cu compania Fraissinet din Marsila unO arangiamentâ pentru înfiinţarea unui serviciu româna de navigaţiune pe Dunărea de josă. Pe de altă parte este însă vorba d’a se stabili o legătură regulată între România şi porturile gemene de'a norda. Ba „Kolnische Zeitung44 asigură că guvernuld româna va da o subvenţiune din partea statului pentru o asemenea joncţiune de apă, şi observă că Germanii au cela mai mare interesa să devină stăpâni pe piaţa română care, altfelO, ar servi interesele franco-ruse. De Austro-Ungaria nu se face nici o menţiune în 4iarulă prusiana. Dăr nu mai încape nici o îndoială că unâ a-semenea proiecta de navigaţiune este îndreptată în prima iniă contra intereselor a monarchiei austro-ungare, 4'ce »Neue Rreie Presse,44 care nu speră că în anula asesta se va încheia convenţia comercială. Celti mai mare filosofii „maghiaruu s’a ivit! Filosofulâ trăesce în Zombor şi patria sa îlă scie onora multft. E diurniste, scriitoră cu c^iua la judecătoria. Cu t6te astea a pătrunsa pănă la elâ Jscirea, câ societatea filosofică din Berlina a publicata unO premiu pentru cea mai bună lucrare despre: .Filosofia şi însemnătatea metodei dialectice a lui Hegel«, şi scrise unâ opa —aşa raportezâ o foiă din Pesta—de 280 cole ţvor fi pagine, ăr nu căle) şi obţinu premiula. Juriulâ compusa din Lasson, Frederichs şi Michelet a desemnata lucrarea filosofului „maghiara44 ca cea mai însemnată şi a declarata : „Societatea filosofică îşi păte socoti ca o onore, că a data pricină la acăstă lucrare.44 Asupra acestui eveniment a foile din Pesta şî-au eşiia din sărite şi mai tote scriu aceleaşi vorbe: „Ăsta’i primulO casa, că unfi ;;Maghiarii44 a obţinută premiulQ asupra filosofilorO germani44. Şi ele strigă : Hosanah! Cela mai mare filosofa ala „Maghiariei44 s’a ivita! Cum se chiamă filosofulâ? întrăbă cetitorii noştri neliniştiţi. Cum să se cheme ? Etnografuia celâ mare ala „Maghiariei* se chiamă Hundsdorfer (Hunfalvy); StatisticulO cela mare ala „Maghiariei* se chiamă Klette [Keleti); Marele câlătorâ orientala alâ „Maghiariei44 se chiamă Jiamberger (Vambery); Marele pictorO ald »Ma-ghiariei44 se chiamă Lieb. (Munkacsy); Marele poelâ de comedii ala „Maghiariei44 se chiamă Âlfred Dux (Doczy) etc. etc. Cum se păte chiăma marele filosofa ala »Ma- ghiariei „? Se chiamă Eugen Schmitt Ne vomă pomen că peste vr’o trei săptămâni se va chiăma: Eovaca. Vorba e, unde e Maghiaria ŞT unde suntă învăţaţii neaoşi Maghiari ? Ori ce căutare ar fi e muncă zadarnică. SOIRILE PILEI. Ministrulâ de instrucţiune ungurescâ, vâ4ândâ că cu tăte datoriile ce le-a făcuta în resortulâ său totă nuri ajungâ banii ca să întreţină şcălele unguresol, şî^a luată refugiulfi la alta mijlocâ de a mai scăte bani de cheltuială. A publicata în făia oficială o ordinaţiune, oare sporesce cu 6 fi. taxa şcolară de îmatriculare la gimnasiele unguresc\ întreţinute de stata şi din fondulâ de studii, cu începere din anula 1887/88, în Pesta dela. 24, la 80 fl. şi în provinciă dela 18 la 24 fl. ■ ■' --X— . ... ! Ministrulâ ungurescâ de culte şi instrucţiune a numita inspectori ai şcdleloru confesionale pe 1887/8: pe directorula superiora ala districtului de studii Sibiu», losit Elis'her, pentru gimnasiuld superiorâ şi şcăia reală inferiără gr. or din Braşovu, pentru gimnasiulâ inferiorQ gr. or. din Brodii, pentru gimnasiele superiăre ev. ref. din Oderheiulu-secuescu şi Oreştiâ, pentru gimnasiulâ inf-feriorO ev. ref. din Sepsi-St. Georgi, pentru gimnasiulâ superiora ev. conf. augsb. din Sibiiu, Braşovu, Bistriţa, Mediaşu şi Sighişâra, pentru gimnasiele inferiăre *ev. conf. augsb. din Şebişu şi Reghinulu sâsescăj pentru şcăia reală inferiără ev. conf. augsb, im Braşovu, apoi pentru gimnasiulâ inferiori) unitară: din Cnkturulă cuescu; pe directorula superiorâ alâ districtului de studii Cluşiu, Alexandru Pali, pentru gimnasiele superiăre eVi ref. din Cluşiu, Tărgu-Mureşului, Ahudti şi Zelău, apoi pentru gimnasiulâ superiorâ unitară din Oluşm. —x— Maiestatea Sa monarchulu a acordată, ca cei ce suntâ datori a face serviţiu militară în glăte şi aparţină sectelorO religiăse a Minoriţiloră şi Karaiţiloră in Galiţia. precum şi a LipovenilorO din Bucovina, afară de ©ei; cari dela 1869 au trecută la aceste secte său ati enaifc grată de curendă s’au cari voră emigra în unnâţ săfc car! voră trece la acele secte, în casă când ară fi chemaţi să facă serviţiu de glăte şi ar da petiţii în privinţa acăsta, să nu fiă întrebuinţaţi cu arma, cî numai la alte serviţii pentru scopuri militare. - < Ministrulâ ungurescâ de finanţe a stabilită perittii luna Augustă 1887, ca în caşuri, în căre la plăţi d£ vâmurî şi taxe secundare, apoi la asigurări de vămurl se întrebuinţăză în locă dă aură monede de affeihttt, aite să se ia dela plătitori unâ agio de 26 procente in argintiii adecă cu procenta mai puţină decâtă în luna curentă Iulie. —x— Princesa de Sohenzollern, mama Regelui României, va sosi în Augustă la castelulă Peleşă dela Sinaia, Unde va petrece o lună de (file. —x— Colecţiunea epigrafică a museului de antichităţi din Bucurescî s’a înavuţită (Jdele acestea cu 15 petre cu in-scripţiunl latine dintre anii 1580—1640 descoperite Ia Cotnari, din jud. Iaşi, de d. Gr. G. Tocilescu, directoră' aîâ museului şi profesorâ la Universitate. —x— Curia papală a concesâ Muntenegrenilor ii catolici,\ să întrebuinţeze limba lorii naţională ca limbă liturgică în biserică cu restricţiunea, ca să nu se folosâscă limba cea veche slavonă, în care să ţine liturgia în biserica ortodoxă. Asemenea nu este permisâ a se folosi în căr-, ţile bisericesc! catolice alfahetulâ cirilicâ ci acelâ gla»v golitica. ___________ Munţii apuseni, 2 Iulie 1887*), In Munţii apuseni se para a se îmulţi literaţii ca ciupercile, căci din nici o parte a ţării hu s’atf publicată' în timpulâ din urmă atâtea corespondenţe câ deJ aict ^ înţărcată din causa îmbulcjelei materiei. — Red* Nr. 154, GAZETA TRANSILVANIEI. 1887 despre simpla alegere de deputata din Abrudtt s’au scrisă pftnft acuma nu mai puţina ca trei corespondenţe. Dăcă ar fi rămasă trăba la articlii scrişî de Castor In Nr. 134 altt * Tribunei* şi de Polux în Nr. 132 ala •Gazetei* ar fi fostfl bine căci aceşti articull sunttt scrişî In una moda destula de obiectiva şi arată destula de bine şi destula de drepta starea adevărată a decurgerei alegerei de deputata. Dâr posnaşiula de ,Moţa« a trebuita să-şî vîre na-sula şi în acâstă afacere publicândO în Nr. 135 ala •Tribunei* una articula, cu tdte că e cunoscuta, că •Moţulă» in scrierea de articlii nu are norocO. In Munţii apuseni esistă o clică, a cărei membrii, dupft principiula o mână spală pe cealaltă, se laudă pe sine reciproca şi cine cetesce articulula .Moţului* şi cu nâsce relaţiunile de pe aici se convinge îndată, că acela articula este scrisâ după dorinţa elicei. Gând Insă cineva voiesce să scrie în publica despre una acta publica naţionala, când dânsul a voiesce a da pe unii stimei, er pe alţii dispreţului publica, atunci trebue mai uainte de t6te să se desbrace de înclinări personale, trebue să fiă drepta şi veridica ca sfinţenia causei, căci altcum lăudftndfi pe uDii, cari nu merită, disgustă pe cei bravi, periclitâzâ acţiunea viitâre, produce demoralisare. Din aceste motive mă văda moralmente constrinsâ a face observările cuvenite la articlula «Moţului* din Nr. 135 ala .Tribunei*. Carola Henzel din Roşia, cela lăudată de „Moţula", n’a făcuta altceva, decâta că a stata sub tot a decursuia alegerei ascunsâ (1) Acesta orna a fosta promisâ, precum suntfi informata, unei partide, că va vota cu densa şi verosimula din acesta motiva a venita la Abruda. Nu este 6re ridiculâ de a veni dela Roşia la A* brudfi spe a te ascunde? şi nu a putută afla dânsula — dâcă nu a simţită in sine acea tăriă de caracterO de a denega publice, ca alţii, participarea la alegeri — In Roşia vre-o cocină său grajda spre a se ascunde? Nu este 6re supremulă grada ala ridiculosităţii de a face din ună astfeliu de oma erou naţionala ? Jurcheşiu este unO simplu vigila ori economO de baiă cu-o stare materială binişorO slabă şi prin urmare acesta omO, chiarO dâcă ar avea capacitatea de a ţine dicţii, precum afirmă „MoţulO* nu are nici pe departe autoritatea de aşi pută impune voinţa sa altora. A fost deci daună de a dettage pentru prâmărirea acestui omO altora meritula, care în prima liniă se cuvine preotului din Coma, George Ghendelu, apoi fiesce-cărui Cornariu cu drepta de vota, căci prin aceea, că au ascultata de sfătuia buna ala preotuliju lorO, au dovedita Cornarii bunăvoinţă şi maturitate politică. Afirmaţiunea .Moţului", cumcă căderea lui Be-nitzky este de a se atribui advocatului Filipa este una mare neadevărO. Advocatula Filiptt dintre cei doi concurenţi nu a dorita căderea lui Benitzky ci a lui Boer. „Moţula» s’ar fi pututtt uşorO convinge că advocatula Filipa n’a dorita căderea lui Benitzky din aceea, că dânsula atâta in calele premergăt6re alegerei câtâ şi în 4raa alegei a stata în comunicare cu âmenii lui Benitzky, şi cu deosebire cu consilierula ministeriala Lucats şi cu vice corniţele.. .. PreotulO Mestecana s’a purtata de astădată bine, precum se cuvine unui preota Româna dâr dânsula s’a fosta blamata cu ocasiunea alegerilora premergătdre ast-felfi, IncâtO arată o naivitate, o nematuritate politică de a face din dânsulâ acum deodată erou naţionala. Dâcă e vorba de laudă, apoi laudă şi ondre merită protonotarulâ magistratuala Ioana Târnoveanu, care, fi indO voturile între cei doi concurenţi de repeţite ori egale, de repeţite ori a fosta provocata de vice-comitele, supe-riorula său, să voteze, şi dânsula totdâuna a răspunsa, că ca Românâ şi pasivista nu votâză, mai bine se lipsesce de oficiu. Ondre şi laudă merită comerciantuia George Ivaşcu-care deşi a fosta de două ori în vederea tuturora chiă-mata afară din boltă din partea vice-comitelui spre a fi îndemnata la votisare, totuşi nu a votata. Laudă şi onore merită Nicolae LobonţO şi Şuluţfl Pompeiu, cari deşi ca întreprinzători au lipsă de orga nele administrative, totuşi repeţitele provocări ale solgă-birăului de a vota, le-au răspinsO. Laudă şi ondre merită advocaţii români şi alţi drnenl de caractera, cari presenţl fiindâ în piaţa Abrudului numai vre-o câţiva paşi de urna electorală, în totQ momentuia ara fi pututtt după placultt lora decide re-sultatulO alegerei şi cari chiar pentru aceea în momen-tultt din urmă, când preţuia unui vota s’a fosta redicattt fdrte tare, au fosta de repeţite ori ispitiţi, totuşi respin-gânda tdte promisiunele şi ameninţările au respectata con-clusulâ conferenţei naţionale şi au dovedita şi cu acâstă ocasiune, că Românii nu- se pota nici intimida, nici cumpăra. Intre cei păcătoşi nu merită locuia prima bietula dascăltt Ciorantt, căci dânsultt nici la provocarea directă a vice-comitelui nu s’ar fi dusa la urnă, dâcă nu se afla notarulO din Abrudsatâ Tobias Sândor gata de a-10 conduce în persdnă, — unO RomânO a condusa pe altuia, unâ slăbănoga pe alta slăbănogtt la urna ungurâscă. Blamare merită cu deosebire judele comunala din Abrudsatu losifa Diaia, care nu numai prin AbrudO a umblata în moda cinica după alegători români, ci precum am înţelese şi prin Corna a fosta după suflete. Ge deschilinire între purtarea slugarnică a acestui omtt şi între purtarea resolută şi românâscă a notarului Ternoveanu! Ar mai fi şi alte momente destula de interesante de înregistrata, dâr flindtt acesta articlu ala patrulea despre alegerea de deputata din Abruda, încheiu cu acea observare, că Românii peste iota luânda s’au purtata lăudabila. Observatoriulu. De lângă Reghinti, în 3 Iulie 1887. Erî am fosttt fericita de a pută lua parte la esa-menele prunciloru dela srolele gr. cat. române dn Re-ghinultt săsescO cu 4 clase elementare şi 2 învăţători, sub presidiula multa mentalului domntt protopopO gr. c. Basiliu Raţiu. Conforma programului esamenele s’au începută la 8 6re a. m, şi încă dela 8—12 dre cu copii din clasa 3-a şi 4-a, cu d-10 învăţătora Georgiu MaiorO, care ca unultt. ce e născuta de a fi învăţătora, cu întrebările sale celea esacto, din 14 obiecte de învăţămenta propuse de d-sa in anula scolastica 1886/7, şi cu răspunsurile celea nimerite şi acurate ale celortt 19 discipulî ai săi, şi cu declamarea varielorO şi frumdseloră poesii românesci naţionale. — (nu însă şi harom pillango ori altele neromâne) — Spre ondrea d lui învăţătora fiă 4isQ, au seiuttt ţinâ încordată şi ocupată atenţiunea on. publica aseultătora, până târziu la 2 6re după amiâZî, când apoi atâta părinţii presenţl, câta şi on. publica ascultă-torO s’au depărtata prea deplina mulţămiţl întru tdte. La 3 şi jumătate 6re după amâZI, s’a începută esame-nula pruncilora dm l-a şi II-a clasă cu învăţătorula secundara Mihailă Pascu, carele încă cunoscându-şi chie-marea sa de învăţătora a dovedita prea deplina, că şî-a data t6tă silinţa întru instruarea tinerelelorO mlădiţe d-sale concreZute spre educare, întru tote a satisfăcuta şi mulţumiţi! pre toţi, — Fost-au între ascultătorii sustt numilelortt esamene nu numai părinţii pruncilortt din loch şi mai întrâga in-teliginţâ din ReghinQ, ci şi de prin Giurgiu CGyergyo) depărtare de 90—100 de chilometri dela Reghinula-săsesctt, din Reghina am cunoscută între ascultătorii acestora esamene pe d-ltt Marcu Cetăţianu, sub-jude regiu în pensiune, d-la Patriciu P. Barbu, a cărui interesare pentru scdlele române de aci şi airlea precum şi merite nici nu i locuia aci, nici nu i le pottt descrie pe lungă şi largă astădată, între damele române asistente a fostO d na Orbonaşu născută Marinoviciu, care ca şi părinţii săi răposaţi nicl-odată nu se retrage dela ajutorarea sod-lelortt şi bisericei din locO, nu pota retâcea nici acea împrejurare, că pe aci a fosta şi d-ft Dr. Al. Ceuşianu, carele de când Provedinţa l’a trămisO în mijlocula nostru, totdâuna şi cu tâtâ oeasiunaa ajutoruia său şi con-siliulă său medicala l’a prestată gratis tuturora pruncilora români aflători nu numai la scdlele românesci, ci şi del t scdlele romano-cat. precum şi luterane din Reghina, numai dâcă i s’a cerută seriostt; aceştia cu toţii precum şi preotâsa din Reghinuiă-Maghiartt, d-na Ciobo-tariu, au contribuită şi bani (carele câtă a data nu sciu de dre ce au fostă învăliţl în hârtiă, adecă au făcută după cum se Z‘ce; nu sc'e drâpta ce face stânga) pentru premiarea prunci'ora mai diligenţi. In fine fiinda timpula fdrte înaintată, cătră 7 ore sera, s’au finita susQ amintitele esamene cu vorbiiea Prea On. d-riiî Protopoptt Basiliu Raţa, carele ca şi tot-deuna şi cu tOtă ocasiunea, şi prin comune pre unde numai p6te ajunge, îşi instruâză credincioşii, dându-le consilii adevărată părintesc!, arătândă fiă-cărui fără părtinire de unde vine răula — dăcă esistă, arătândă mai încolo şi mijldcale cum se pote vindeca răulO. Spre ondrea şi lauda superiorilora noştri, şi spre ondrea şi lauda sa fiinda Zistt, acesta bărbata veninda la timpuld supremă ală doririlortt, de când e aci conducătorulO trac-tului acestuia şi l’a condusa şi pusa în ordinea cea mai bună. 3. P. Raporta poliţienescft. Alaliaerî după amâZi patrula poliţienâscă a arestată în birtulfl din Dârste pe unâ lucrătortt beata şi renitenta, anume Kovacs Lujos, care a provocată acolo cela mai mare scandala. Autoritatea poliţienâscă l’a pedepsită. UnO birjar beata mână erl după amâZi ca ună turbată în fuga mare birja cu muşterii din ea pe calea de sub casa de dare la semna, fără însă a pricinui vr’o nenorocire. La dispunerea unui funcţionaro poliţienescO, birjarulO ftt data jostt din birje şi frânele se încredinţară unui alta individa, care scia să mâne. Programa şcolei de fete cu internata a Associaţiunei Transilvane pentru literatura română şi cultura poporului românii, în Sibiiu. (Urmare.) îngrijirea ce se dă eleveloră în internatulu scolei nu lasă nimicii de dorită. Fiecare elevă îşi are locuia său separatQ, pata, dulapO, etc. In timpula când peste Zi elevele nu sunttt la lecţii şi ndptea în dormitore, ele stau sub îngrijirea guvernantelortt şi a boneloră, sub su-praveghiarea dire<*torei internatului. Alimentarea e stricta controlată de comitetulă Associaţiunei, pentru ca să fiă corăspunZătăre atâta în pr - FOILETONU. (12) Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali. IV. SchituID feteloru nobile. — Epitropisita Veneţiei nu trebue să aibă altă voinţă decâta voinţa senatului, a cărui servă este! Zise Martinengo destula de răstită. -— Ce fela ? voinţa ei liberă exprimată păte fi sdrobită din ordinulâ senatului ? 1 — Da, ddmnă, dăcă astfeltt este buna sa plăcere, său mai bine, dâcâ astfelb cere binele statului. — Fiă, domnule! — Zise superiora stăpânindu’şî necazulfl; — mă închină. Insă mai pre sustt de stata este biserica; mai pre sustt de dogele este prea sfântulă nostru Papa. Da,' mă închina silită şi sub reserva ex presă d’a apela la Sfinţia Sa Calixt ală III-lea. Elă obiş-nuesce să ia partea feciărelor şi acela care a TevisuitO pro-cesulO Ioanei d’Arc şi care a declarai’o martiră, negre-şitfi că va lua în mână interesultt fiicei Adriaticei. Martinengo zîmbi cu răutate înclinându-se înaintea sfintei femei. — Cum voescl, ddmnâ, îţi este permisa să protestezi In orl-ce chipO. Iţi voiu observa numai, că instruc ţiile senatului mă siiesctt să te regă să mă puni in faţa fiicei Adriaticei, pentru ca să-i pottt comunica în per-sănă ordinulă senatului. — Ob, am şi vorbită cu ea, după mesagiula pe (Şire ram primită dela d-ta! Z'se stariţa ottândă greu. — Nu face nimicO, ddmna, dâr să-mî dai voiâ să îndeplinescă o misiune în persdnă şi în formele în cari mi s’a încredinţată. încă odată am ondrea să te rogO să binevoescî a mă pune în faţa epitropisitei Veneţiei. Superidra dete ordină unei surori, caro era de rendtt în Ziua aceea, ca să aducă pe Veneţia. Podestatultt Padovei, deşi venise de multe ori la sehitulo Feteloru nobile adusO de datoriile sarcinei lui, cu tdte acestea nu văZuse niciodată pe Veneţia ori pâte n’o băgase de sâmă. Cu greu putu elO să’şî stăpânâscă o mişcare de admirare când văZu că întră Veneţia înfăşurată în vălurile albe, cu o maiestate plină de linişte şi de seninătate. Cu tdte că era fdrte tînără avea însă una aera falnica. Fiica Adriaticei era o adevărată Veneţianâ ; Gâdele lungi de părtt bălan aprinsa încadrau una obraztt de o frumseţe care sfida orl-ce critică; ochii săi, de unO albastru întunecat ca şi Adriatică, a cărei fiică era, aveau o fixitate care silea pe ori cine să lase ochii în josa. Podestatultt Padovei se simţi cam turburata când văZă că întră fata acâsla frumdsă şi împunâtOre, în locuia copilei pe care s’aştepta s’o întelnâscă. Elfl, care se certase cu stariţa cu ună sânge rece, care era frate cu obrăznicia, acum se simţi slaba in faţa acestei copile de 17 ani. PodestatulQ se mărgini ca să explice în câteva cuvinte misiunea cu care-ltt însărcinase Senatula. ^eneţia nu binevoi să-i răspundă nici o vorbă măcara. După ce sfîrşi elO o întrebă, văZândQ că fiica A-driaticei sta înainte-i mută: — Signora, ce răspunsa trebue să duca din partea d tale Senatului? Veneţia, fără să se înfdrcă spre elă, lăsă să-i âsă vorbele acestea cu vocea sa gravă şi armoniosă, căreia dialectula Veneţiei îi da ună accenta deosebita: -— Scumpa mea mamă nu v’a răspunsa în numele meu? — Doresctt să audO răspunsulu acesta chiar din gura d tale, pentru ca să fiă sigură că nu v’a fostă dictata prin constrîngere. Superidra sări însăşi într’o mişcare de indignare pe care nu şl-o putu stăpâni. Veneţia însă se uită cu dispreţO la contele. — Fiă, domnule! — Z^e ea- — Vă voia spune chiar eu gândulă meu. Sunt orfană, singttrâ în lume. Aid găsisema o familiă, prietini, o mamă dulce. Vocea i se muiase pronunţânda aceste din urmă cuvinte pe cari superidra nu le puiu auZi fără ca să nu o înece plân ultt. Insă Veneţia Zlse raa' departe, cu glasfl. hotârîta : — Este der fdrte firescQ, ca dorinţa mea cea mai scumpă să fiă, ca să-mî petrecO viâţa întregă în casa acâsta, un le am cunoscută numai Zile fericite. — Uiţi. signora.... — vru să Zică Martinengo. — Nu uită nimica, domnule, răspunse fiica Adriaticei cu dre-care mândriă. Mai cu sâmă îm“ aducă a -minte că sunt epitropisita Veneţiei şi că datoreza supunere senatului. Spune dâr acelorQ cari te-au trimisO, că mă voiu supune ordinului pe care mi-la aduci în numele lor. Podestatula se înclină pănă la pământa ca .^i cym ar fi salutata p’o regină şi Zise : rrr GAZETA TRANSIVLANIEI. Nr. 154. vinţa cantităţii, câtă şi a calităţii. Dimineţa să dă Ia 7 6re cafea cu lapte de vacă şi ună cornă, la 10 ore ună cornă seu pâne cu p6me, la 12Va supă, carne de vilă rasolă său friptură şi legumi seu prăjituri şi pâne de a -junsO, la 4 6re cafea seu pâne cu untă, cu miere seu pome, la 7 6re sera fertură cu carne seu aloaturî. Per-sonalulă de ingrijire, precum şi directora mănâncă la măsă împreună cu elevele. O deosebită îngrijire li se dă eleveloră în caşuri de b6lă, fără ca părinţii loră să aibă, peste taxa de dî-dactru şi internat, spese separate, deâreoe cheltuelile pentru medică, medicamente şi îngrijitore le portă inter-natulă său mai precisă Associaţiunea ca susţiităre a internatului. A. Personalului şcâlei a) Directoru: Dr. D. P. Bar-cianu, profeso’ă la seminariulă „Andreiană,* ca membru suplentă ală comitetului Associaţiunei transilvane, numită delegată ală acestuia în afacerile şcolare şi încredinţată ca directoru onorară, cu conducerea afaceri-loră şcolare, b) învăţătorii ordinari: 1. Septimiu Albim, absolventă ală facultăţii filosofice, predă obiectele: limba română, istoria şi geografia, limba germană şi gimnastica*) 2. Sabină P. Barcianu, absolventa ală cursului teologică ală seminariului Andreiană şl ală academiei de agricultură, predă obiectele: aritmetica, compta-bilitatea, fisica, chemia, legumăritulă şi caligrafia.*) 3. Aurelia Filipescul, absolventă a preparandiei de stată din Cluşiu, predă obiectele: istoria naturală, economia de casă, lucrulă de mână, desemnulă şi musica vocală.*) 4. Enea Hodoşă, absolventă ală facultăţii filosofice, predă limba şi literatura română, limba şi literatura maghiară.*) c) Catecheţi: 5. Dr. II. Puşcariu, archimandrită şi asesoră consistorială.**) 6. Nicolae Togană, cooperator gr. calh.**) d) Instructori: 7. George Dima, artistă în musică, pentru instrucţiunea în piano. 8. Sabina Brote pentru instrucţiunea în piano şi în limba francesă. B. Personalulă internatului: a) directorulă şr o’ei este totodată şi ală internatului, b) directdra internatului: Elena baronesâ Popp. c) medică de casă: Dr Ioan Moga. d) ajutdre : îovăţăforea, g ivernanta şi bona. I Materialulă din obiectele de învăţămentă pertractatu în anulă scolastică 1886/7. Classa l-a: l. Religiunea şi morala, contormă dis-posiţiunilorO făcute de autorităţile confesionale. 2. Limba română, 4 ore pe săptămână: Cetirea logică şi estetică; memorisarea de piese de cetire în prosă şi în versuri. In legătură cu cetirea şi pe basa ei, din gramatică, cuvintele tlesibile şi din sintactică, (ţieerea simplă pură şi amplificată. In fie-care lună câte o temă acasă şi î una în classă. 3) Limba maghiară, 4 ore: Substanti-vulO şi adjectivală, articlulă, comparaţiunea, verbulă au-siliară în timpurile principale; număralulă, numele posesive, declinaţiunea; verbulă a ave; conjugarea verbe-/ loră predicative in indicativulă presentă. Memorisarea de poesii mai uşore. In fiecare Jună o lucrare în scrisă. 3) Aritmetica, 3 6re: Cele 4 operaţiuni fundamentale ^ cu numeri întregi. Descompunerea numeriloră în fac-' torî. Cele 4 operaţiuni cu frângeri. 5) Istoria naturală, 2 6re: Mineralogia, descrierea unoră minerale mai obicinuite, după însuşirile şi folosulă loră; gruparea loră b în classe. Botanica: Descrierea planteloră mai obicinuite în economiă, industria, grădinărită şi gruparea loră. 6. t- *) Instituită provisoră, pănâ la facerea esamenu-> lui de cualificaţie, prescrisă prin legea din 1868, art. XXXVIII §§. 17 şi 103. **) Numiţi de autorităţile competente confesionale. Geografia, 2 6re: Geografia Ungariei împreună cu noţiunile fundamentale din geografia matematică şi fisică 7) Lucru de mână, 2 ore : împletituri cu acele, cu igliţa şi ehindisirî. 8) Desemnă 3 6re: Desemnarea de figuri cu linii 6b!e după modele grafice şi după natură, desemnarea de figuri cu linii curbe după modele grafice şi după natură. 9) Caligrafia, 2 ore: Scrierea cu litere latine şi germane. 10) Musica vocală, 2 ore: Eserciţii în producerea tonuriloră; scale dure şi moi; cântece mai simple în 2 voci. Classa II. 1) Beligiunea şi morala, conformă dis-posiţiiloră făcute de autorităţile confesionale. 2) Limba română, 3 ore: Pe basa cărţii de cetire* proposiţiunea simplă, simplă amplificată şi contrasă. Părţile de cuvântă nevariabile. Formaţiunea cuvinteloră şi ortografia. Cetirea şi reproducerea materialului cetită, cu cuvântulă şi in scrisă. Eserciţii de stilă în legătură cu cele cetite. Recitări de poesii. 3) Limba maghiară, 4 6re: Numele posesive, declinaţiunea, verbul a ave; conjugarea verbeloră în timpurile principale ale indicativului; postposiţiunî, conjunctivulă şi optativulă presentă. Deprinderi în traducere. Recitări de poesii. In fiăcare lună o lucrare în scrisă în şc6lă. 4) Aritmetica, 3 ore: Repetiţiune despre frângerile comune şi decimale; raporturi şi proporţiunî şi regula de trei s;mplă. 5) Istoria naturală, 2 6re: Descrieri şi asemănări de animale după notele caracteristice şi după folosulă loră. Gruparea loră în familii, ordine, tipuri. Compiectarea cunoscinţeloră despre plante. 6) Geografia, 2 ore: Recapitulări din geografia matematică şi fisicală şi din geografia monarchiei austro-ungare. Geografia Europei. 7) Lucru de mână, 2 ore: Continuare cu împletirea de ciorapi şi cu igliţa; brodărie albă şi ehindisirî. 8) Desemnă, 3 6re: Desemnarea de figuri cu linii 6ble după modele grafice şi după natură; desemnarea de figuri cu linii curbe după modele grafice şi după natură. 9) Caligrafia, 2 6re: Scrierea cu litere la tine şi germane. 10) Musica vocală, 2 ore : Eserciţii în producerea tonuriloră; scale dure şi moi; cântece ma1 simple în 2 şi 3 voci. (Va urma.) SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) SOFIA, 26 Iulie. — Deputaţiunea Sobraniei s’a întorsu îndărătă. Seirile din urmă sosite din Ebenthal suntă favorabile pentru Bulgaria. PRAGA, 26 Iulie. — In cerculă galiţianti Radki au isbucnitu turburări între ţărani. De aci au plecată într’acolo 180 de gendarmi. BRESLAU, 26 Iulie. — Esplodândă o căldare a distrusă casa unde suntii aşezate căldările cu tdtă întocmirea cuptorului de topită împreună cu 22 căldări ale societăţii de materială necesară pentru calea ferată a Silesiei superiore. Suntu doi morţi şi 20 răniţi. DIVERSE. Mare emulaţiune internaţională pentru industriă, sciinţă şi artă. — La 5 Maiu 1888 se va deschide în Brussela, sub înaltulă patronagiu ală Maj. Sale regelui Belgiei, o emulaţiune pentru industriă, sciinţă şi artă. Durata întreprinderei va fi de 6 luni. Conformă deci-siunii din anulă 1886 eomitetulă arangiatoră s'a adresată la cei mai iluştrii representanţ! de totă soiulă de industrii şi s’a siliiă a face uş6ră part.ciparea în fiă-care ramă de industriă. Materialulă sosită j|ste îngrijită în 188T;T< cea mai exemplară ordine. In casă când materialulă s’ar strica, fără amânare se restilue ună produsă mai bună fabricându-se altulă superioră produsului din piaţă. Pentru piesele presentate s’au hotărîtă sume mari de premii în bani, diplome, medalii numai de aură, de argintă ori aurite, argintate şi de bronz în sumă de 500,000. Voră fi cincî-dleci de despărţărainte, cuprintţăndă fiă-care câte ună ramă industrială. Obiectele trimise se voră aşecţa în modă. internaţională, după cum voră sosi. Acestă adunare de aeelaşă soiu de producte din t6te ţările dă ună studiu interesantă şi înlesnesce compararea şi judecarea loră. Maculă sălbatică. — Acâstă fibre frumdsă de eâmpă n’a fostă creată pentru plăcerea ochiloră ; ea este şi fo-lositore fundă indestrată cu proprietăţi calmante/ de cari ar trebui să ne folosimă mai desă. Maculă sălbatică conţine 6re-care cantitate de opium, însă întrebuinţarea lui nu este periculăsă Elă este ună remediu ce nu este destulă de întrebuinţată mai cu sămă de cătră ţărani, cari ar putâ să-şi facă provisii fără nici o cheltuâlă. Macula sălbatică, (ţice «Economia Naţională,* este folosi-toră cu deosebire în contra guturaiului şi a iriţaţiuniloră de peptă însoţite de tuse obosităre. Dosa mijlociă este cam de cinci grame pe (ţi sub formă de infusiune (ciai) făcută în cantitatea de apă ce îşi propune cineva să bea în 24 de ore. Dâeă voimă să facemă ca o persână care tuşeşte multă să potă dormi bine, să facă ună ciai, pu-nendu-se o dosă de fibre de macă în cantitatea de apă ce pbte să o bea în'tr’o sără. Se pbte încerca de a face să dbrmâ prin acestă mijlocă şi persbne ce nu potă dormi din alte cause diferite de tuse. 0 nouă sectă religiosă în Rusia. — In Rusia se fundă de curendă o nouă sectă religiosă, a cărei dogmă e de a nu lăsa pe 6menî să sufere de bălă şi în casă când cineva cade bolnavă, credincioşii acestei secte vină la elă şi-lă bată pănă îlă omoră. Persbnele însărcinate, cu acestă misiune portă o haină roşiă şi suntă numiţi ,Mortea roşiă". Membrii acestei secte, împinşi de ună spirită de caritate, dau ajutorulă loră nu numai la membrii sectei, der la orî cine şi la ori ce naţionalitate ar aparţine, decă ar ave nenorocirea de a fi bolnavă. Arsuri cu chibrituri. — Mulţi fumători au răulă obiceiu de a aprinde chibritele strivindu-le între unghii. Acesta este ună precedeu care pdte determina accidente grave. In adevără fosforulă (din chibrituri) este ună corpă care se oxidezâ fbrte energică, care ia oxigenulă ori de unde Tar găsi. Când este în contaclă cu ună corpă organică, ca pielea, ş. a. îlă atacă causândă răni ce se vindecă anevoiă. Ceea ce se produce cu fosforulă din chibrite se manifestezâ mai tare cu fosforulă ordinară. Din acestă causă trebue să se bage bine de sămă când umblă cineva cu fosforă. Arsurile cu fosforă se tratâza punândă partea arsă în apă cu sare, său mai bine în apă cu magnesiă. Magnesia pulberisată se pune într’ună pahară său într’ună lighiană şi în urmă se a-dauge apă spre a face o ciorbă (zâmă) în care se îm-băiază organulă arsă. întunecime totală de s6re se va întâmpla în 19 Augustă a. c. şi se va observa în cea mai mare parte a Europei. Cea din urmă întunecime ce s’a observată în Londra a fostă la 1715, şi în Parisă la 1724. Observatorulă din Mosc va şî*a alesă locuri potrivite în guvernamentală Costroma. Astronomii italieni ■ Tachini şi Rico, apoi En-glesii: Ammon şi Turner se voră duce în guvernamen-tulă Vladimir. Rusia e în posiţiunea cea mai favorabilă. Editoră: Iacobti Mureşianu. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. — Mai nainte d’a părăsi schitulă, trebue să îmbraci hainele ce se cuvină rangului d-tale. Sora d-tale de lapte, pe care senalulă o alătură pe lângă persona d-tale, Fiametta, te va îngriji. — Fiametta este aci? întrebă Veneţia, ală cărei obrază se lumină deodată. — 0/ mamă, te rogă, lasă mă s’o văcţă! <ţise ea intorcându-se spre stariţa. p Stariţa n’avu vreme sâ răspundă: o uşe se deschise j. şi o fată ’naltâ şi voinică, totă atâta de brună pe câtă | era de blondă Veneţia, veni şi o luă de gâtă. jL — lacă-mă, soridră, iacă mă! (ţise ea* |’ Podestatulă şi superiâra schimbară o privire şi ) amândoi se retraseră lăsândă singure p’amândouă fetele Veneţia şi Fiametta rămaseră multă vreme îmbră-, ţişate. Când se despărţiră în sfirşită, Fiametta se uită mi-f; rată prin prejură. — Hei! suntemă singure! cjise ea — Oh, cum o sâ mai vorbimă amândouă! Ce bună lucru este când se [ vede cineva. — Şlii, scumpă signora, că eşti forte fru-P mâsă şi că ai să eclipsezi în Veneţia pe patrieianele nos-[ tre cele mai mândre! — Nebuno! (ţise Veneţia. r — 0! să mă cretji că întâia 6ră, când vei apârâ p în palatulă ducalfi într’o (ţi de reuniune, vei fi regina ţ sărbârii. Fiica Adriaticei clătina galeşă din capă: — Nu visasemă eu ursita asta! (ţise ea. — Nu ’ţl întră orice in voiă, signoră. şi altele ară râmni la posiţia care o ai! (ţise Fiametta. k Veneţia zîmbi cu zîmbeiulă ângerescă. — Tu celfl puţină n’ai să mă părăseşti? <ţise ea. — 0 ! niciodată! (ţise Fiametta veselă; de vrerne ce stăpânirea mă alătură pe lângă persona d-tale, eu voiu fi dama care te va îmbrăca. Vino iute, să ’mî începă funcţiunea încercându’ţi tote podobele frumăse pe carî ţi-le-am adusă pentru ca să primeşti visita logodnicului d-tale. — Logodniculă meu! îlă cunoscî, Fiametto? — I-am aflată numele tocmai când eram să esă din Veneţia. Şi asta’i ună secretă şi numai printr’o întâmplare fain afla;ă. Oh, fii liniştită, signora, pdrtă unulă din cele d’intâi nume din Veneţia, se chiamă Felice Badoer. — IntFadevără, se coboră dintr’o familiă mare? — Totă Veneţia cunâşte pe frumosulă Felice Badoer. — Eu nu. — Oh, o să’lă cunoşti numai decâtă, fiindcă ştiu hotărîtă că a sosită la schiţă. Şi âcă, uite colo în tindă, vorbeşte cu podestatulă Padovei, cu seniorulă Batista Martinengo. Podestatulă nu prea pare mulţumită. Adevărulă este că îndată ce eşi deia superioră, Batista Martinengo întîlnl în schiţă pe tânărelă Felice Badoer, care sosise ca să se presinte miresei lui. Podestatulă nu şcia că senatulă alesese pe Felice Badoer ca bărbată ală Fiicei Adriaticei. Pentru cuvinte cu totulă deosebite, — cuvinte pe cari cifitorulă le va cunoşte mai departe, şi unde inima nu avea nici ună amestecă, — podestatulă spera că, deşi era de 40 de ani, însă senatulă o să-lă alegă pe den-sulă. Prin urmare întâlnirea neaşteptată a lui Felice Badoer îi strică chefulă. Desamăgirea podeslatului nu eţa numai ruina unoră planuri multă vreme chibzuite şi conduse cu o mare dibăcia, insă Martinengo era acum isbită în ceva mai intimă, ună sentimentă necunoscută, care se deşteptase într’însulă. După junghiulă ce simţi când auiţi din gura tânărului Felice Badoer, că elă era mirele Veneţiei, sâlbati-culă podestată pricepu că inima-i de bronză, care nu bătuse niciodată pentru nici-o femee, bătea d’acum încolo numai pentru fiica Adriaticei. Marea frumseţe a Veneţiei îlă subjugase. La contele Batista Martinengo nici ună sentimentă, bună orî rău, nu era cumpătată. Podestatulă pricepu der că iubea pe fiica Adriaticei cu totă furia nalurei lui violente. De aceea se şi jură că Veneţia nu va fi niciodată nevasta lui Felice Badoer. ■ Insă tenărulă patriciană, care nu ştia ce gânduri negre clocescă în capulă podestatului, rîdea şi vorbea tare, când se opri deodată. — lartă-mă, domnule conte, — îi <ţise podestatului — însă pricepi lorte bine că eu atţi am altceva mai bună de făcută decâtă să stau să vorbescă chiar cu o per-sonă aşa de considerabilă ca Escelenţa ta. — Cum ţi-se pare costumulă meu? dise Felice învârlindu-se pe căl-câiu pentru ca podestatulă se’i admire t6te eleganţele toaletei sale; asta’i totă ce e mai nou în Veneţia. „Ce felă! pe ăsta i-lă dă de bărbată! Oh, nul căsătoria asta n’are să se facă. Am să găsescă eu mij-locă ca s’o împiedică l 4*cea cu amărăciune Martinengo vătţândă că se depărtâză Felice Badoer, geniilomulft celă mai nebună, decă nu celă mai prostă din totă Italia. (Va urma). Nr. 154. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. €?uran)ti U bura» £• Viena Bursa de Bueuresci. diîi 25 luliu st. n. 18B7. Rentă, de aurii 5°/0 < • • 101.10 Rentă de hftrtiă 5°/0 . , 87.85 Imprumutulfl căilorfl ferate ungare................151.40 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostfi ung. (1-ma emisiune) ... 9750 Amortisarea datoriei căilorfl ferate de ostfl ung. (2-a emisiune) ....---------- Amortisarea datoriei căilorfl ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... 11550 Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişfl................. 104 50 Bonuri cu ci. de {sortare 104 40 Bonuri rurale transilvane 10430 Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de vinfi ung...............100.25 Imprumutulfl cu premiu ung.....................124.25 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 30 Renta de hărtiă austriacă 81.45 Renta de arg. austr. . . 82 85 Renta de aură austr. . . 11215 Losurile din 1860 . . . 137.10 Acţiunile băncel austro- ungare.................. 883.—* Act. băncel de credită ung. 287.75 Act. băncel de credită austr.281.70 Argintulfl —. — GalbinI împărătesei ...............5 92 Napoleon-d’orI .... 9.95 Mărci 100 împ. germ. . . 61 62 Londra 10 Livres sterlinge 125.60 Cota oficială dela Renta română (5°0). . Renta rom. amort. (5°/o) » convert. (6°/0) Impr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) * »> »» (5°/0) » » urban (7°/0) , (6°/0) » » » (5°/o) Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură contra bilete de bancă Bancnote austriace contra a Iulie st. v. 1887. Cump. vând. 91 Va 92V, 9 i'U 95— 88— 88Va 34— 36— 103 V* 1041/, 88*/, 89 V, 102— 103— 94— 95— 86 Va 87V, 500 Lei — . . 15.— 15.50 irfi. . 2.01 2.50 Cursulu pieţei Braşovă din 26 luliu st. n. 1887. Bancnote românesc! . . . . Cump. 8.54 Vend. 8.58 Argint românesc . . . . . . » 8.45 8.50 Napoleon-d’ori .... . . . » 9.89 » 9.94 Lire turcesc! . . . » 11.30 » 11.36 Imperiali . . . » 10.30 » 10.36 Galbeni . . . » 5 86 » 5.91 Scrisurile fonc. * Albina» 6®/o . * 100.— » 102.- - n * n 5°/0 . „ 98.— - 99.— Ruble Rusesc! .... . . . » 109.— » 110.— Discontulă . . . » 7—10°/, pe ană. ConcursO. Pentru ocuparea a două posturi de învăţătorfi la sc61a confes. gr. cat. română din Nepos, Vicariatulu Rodnei, prin acăsta se escrie concursă sub următdrele condiţiunl: 1. La postulă primă de învăţătoru se va solvi unu salaru anuală de 200 fl. v. a. în rate lunare anticipative din fondulă scolastică confesională precum şi 3® lemne de focă. 2. Postulă secundă e împreunată cu unu salară anuală de 200 fl. v. a. asemanea solvibilă în rate lunare anticipative totu din fondulă scolastică confesională. Doritorii de a ocupa vreunulu din aceste posturi voră avâ a produce carte de boteză, apoi a dovedi că au absolvată preparandia, au testimoniu de cualificaţiune şi din limba maghiară, de moralitate şi ser-viţiu. Se voră preferi acei concurenţi cari voră documenta că au cu-nsseinţa economiei casnice şi cântă. Suplicele provătjute cu susu numitele documente au să între la senatulă scolastică confes. locală până în 20 Augustă a. c. st. n. la 6 6re sâra. Cele întârziate nu se voră considera. Din şedinţa senatului scolastică confes. gr. cat. Nepos, în 18 luliu 1887. Preşedintele: Notară ad. hoc : Iacobă Majoreantt, Filipa Loginti. preotă cooperat. 1—3 -- ■-^887_ Arveresi hirdetmâny. Alulirt birdsâgi v^grehajtd az 1881. £vi LX. t. cz. 102 §-a âr* telmâben ezennel kozhirrâ teszi, hogy a brassai kir. torvânyszâk 1166/87 sz. a kelt v^grehajtâst rendelo âs. a brassai kir. jârâsbirdsâgnak 1633/87 sz. a. kiktild£st tartalmazd v6gz6se folytân Potanko Kâroly javâra Nagy Imre âs neje ellen 300 frt. toke, ennek 1887 âv Martius hd 3 napjâtdl szâmitandd 6°/0 kamatai âs eddig osszesen 36 frt. 75 kr. perkăltsdg ko-vetelâs erejâig elrendelt biztositâsi vdgrehajtâs alkalmâval birdilag le fog-lalt ds 300 frt. becsult ingdsâgok u. m. hâzi butorok valamint âgy ds ruhanemuek nyilvanos ârverds utjân el fognak adatni. Mely ârverdsnek az 2164/1887 sz. kikuldetdst rendelo vdgzds folytân a helyszindn, vagyis Brassd Bolonya 308 sz. a. leendo eszkOzldsdre 1887 ik dvi Iulius hd 27-ik napjânak ddlelott 9 drâja hatâridoul kită-zetik ds ahhoz a venni szânddkozdk ezennel oly megjegyzdssel hivat-nak meg: hogy az drintett ingdsâgok ezen ârverdsen az 1881. dvi LX. torvdny czikk 107 §-a drtelmdben a legtobbet igdronek becsâron aiul is eladatni fognak a netalân elsobbsdgi igdnylok pedig felhivatnak, mi-szerint jogaikat az emlitett t. cz. 111. ds 112. §-a alapjân ârverezds megkezddseig drvdnyesitsdk. Az elârverezendo ingdsâgok vdtelâra az 1881. dvi LX. t. cz. 108. §-a szerint fizetendo. Kelt Brassd ban, 1887 dv Iulius hd 12 napjân. Borsos Zsigmond. kir. birosâgi vdgrehajtd. Mersulti trenurilorll Valabilă dela I luniu st. n. 1886. pe linia Predealti-Budapesta şi pe linia Teiuştt-Aradd-Biidapesta a calei ferate orientale de stattt reg. nng. Teiuşft- lradA-Budap«sta 1 Budapesta-Aradft-Teiuşft. Trenfi omnibus Trenfi de pers. Trenfi de persdne Trenfi de persdne Trenfi de pers6n< Trenfi omnlbu B Teiuşft 11.24 — 3.00 Viena 11.10 12.10 — Alba-Iulia 11.59 — 3.59 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josă 12.30 — 4.22 Sadiiok ' 11.20 12.41 — Şibotă 1.01 — 4.51 11.35 5.45 — Orăştia 1.32 — 5.18 Aradft 4.30 6.— — Simeria (Piski) 2.32 — 6.16 Giogovaţă 4.43 6.13 — Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5.07 6.38 — Braniclca 3.23 — 7.02 Paulişâ 5.19 6.51 — Ilia 3.55 — 7.28 Radna-; >pova 541 7.10 — Gurasada 4.08 — 7 40 Conopă 6 09 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Bârzova 6.28 7.55 — Soborşin 5 30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — Bărzova 6.27 — 9.33 Zam 8 01 9.12 — Conopă 6.47 — 9.53 Gurasada 8.34 9.41 — Radna-Lipova 7.28 — 1027 Ilia 8.55 9.58 — Paulişă 7.43 — 10.42 Braniclca 9.19 10.17 — Gyorok 7.59 — 10.58 Deva 9.51 10.42 Giogovaţă 8.28 — 11.25 Simeria (Piski 10.35 11.07 — Aradft 8.42 9.17 12.31 Orăştiă 11.11 11.37 — ^nliink ' 2 32 4.5Q Şibotă 11.43 12.— — (i Budapesta . — 5.12 Vinţulă de josă 12.18 12.29 -- — 8.20 | Alba-Inlia 12.36 12.46 — Viena — — 6.05 ! Teiuşft . 1.29 1.41 — Arad ăi' Tluniş6ra Simeria (Piski) Petroşenl Tri'ufi i ■'Venă de Trenu Trenfi de Trenfi Trenfi ! omnibn.1 | porsAna mixt pendne omnlbna mixt Aradft 0.48 6.05 Mmaeriu 2.42 Aradulă nou 0.19 — 6.33 Strein — — 3.25 Nâmetb-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegă — — 4.16 Vinga 7.16 — 7.29 Pui — — 5.11 Orcaiîaiva 7.47 — 7.55 Crivadia — — 5.58 Merczit&lva — — — Baniţa — — 640 Tfmişftra 9.02 — 9.08 Petroşenl — — 7.12 Tiiuişftra- Arad ft Petroşenl—Simeria (Piski) Trenfi Trenfi dt> Trenfi Trenfi Trenfi Trenfi i persfiîK- persine omnlbns de pers. omnibus mixt TimişAra 6.25 , 5.00 Petroşenl — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa — — 6.53 Orczifalva 7.46 6.32 Crivadia — — 7.37 Vmga 8.15 7.02 Pui — — 8.20 Nâmeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă — — 9.01 Aradulă ucu 9.11 — 8.01 Streiu — — 9.52! JLXSL-Itt 0.27 8 17 7tţiwer?a — — 10.31 Predealti-Budapesta BacurescI Predeală Timişfl BraţoVă Feldiâra Apatia Augustinfl Homorodtt Haşfaleu Sighiştira Elisabetopole Modiaşti Copsa mică Micăsasa Bfctşiu Crăciunelfl Teiaşft Aiudfi Vmţulfl de sus ii Uidra Caeerdea Ohirisfi Apahida Clnşia Nedeşdu Ghirbflu Aghirişft Stana Bttiadinfl Gratia Buci* Bratca Vadfl Mezfl-Telegd Fttgyi-VâslrhalY Veneţia-Oră<)ii Ondia-marc P. Lad&iy Szolook Bada-peete Viena '• Nota: Trenfi de persfine Tren accelerat 7 20 7.57 8.24 8.47 9.29 9 37 10 53 11.00 1134 12.03 12.26 12.42 1.11 1.23 2.06 2.27 2.49 2 56 3.12 8.46 5.01 5.21 4.30 9.12 9.35 10.12 Trenfi omnibus 4.01 4.47 5.28 601 6.19 7.12 7.41 8.20 8.46 9.11 9.161 10.371 12.20! 2.15| 5.59 6.49 8.35 9.02 9.12 956 10.37 10.59 11.16 11.37 12.16 12.33 1.51 2.18 2.48 2 56 3 64 4.51 5.28 '5 56 Trenfi omnibuB 7.30 1.14 1.45 2.32 Budapesta—Predeal H Trenfi | Tren | Trenfi de pers. i accelerat! de pers. Trenfi ' de persdne Trenfi de pers6ne 10.50 1.33 4.24 10 05 2.15 Trenă de persdne 6 37 6.58 7.14 7.29 7.56 8.18 8 58 9.15 9.34 9 53 10 28 10.47 10.57 11.07 11.19 1.16! 3.29 6.83 Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Venţia-Orăcjii Fudi-Oşorheiu Teleagii Vadfl Bratca Butia Giucia Huiedin Stana Âghiriş GbârbSu Nedişu Clnşiu Apahida Ghiris Caeerdea Oiora Vinţultt de rfusfl Aiudfl 'Muţit Crăciunelfl Blaştt Micăsasa ttopţa mit-Mediaş ii Eiisabetofîole Kaştaieu Homorod Augustinfl Apatia Feldîdra Braşovă Timişfl Predealn ^ __ BucnrescI 11.10| — I — 7.40|. 2.—| 7.40 11.05, 4.05| 10.42 2 021 5.47| 2.02 4.12 TU 4.78 Trenfi omnlbns 6.01 7.27 8.08 8.36 906 9.46 8.00| Orele de ndpte suntfl cele dintre liniile grdse. 5.37 — 1.55 2.53 6.20 6.47 11.30 3.28 9.35 618 9.38 12.02 2.01 2 08 2.19 2.41 3.24 3.47 4.07 4.33 5.15 5.33 5.53 6.05 6.20 6.38 7.08 7.36 9.16 9.53 10.— 10.09 10.19 10.48 14.55 12.34 12.52 1.34 2.13 2.46 3.31 4.32 5.02 6.53 7.43 8.23 9.02 9.52 Tipografia ALEXJL Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zemesci