BEDACŢirNEA ŞI ADMINIOTRAŢIITNEA t BRAŞOYtJ, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE lN FIECARE ţ>I. Pe an fi an fi 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. România şi Btr&iu&tate: Pe and 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. S£ PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. W -------- ANULU L. AHUHOIUBILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorltarT nefranouto nu ea prlmesou. — Hanuaorlpta nu ae rstrimltQ. Ni 153. Luni, Marţi 14 (26) Iulie. 1887. N4P* Intr’o parte a ediţiunei »Gaz. Trans.« de erl, Duminecă, numfirulfi din fruntea foiei a rfimasfi celfi precedenta, 151, pe când trebue să fiă Nr. 152. Braşovtl, 13 Iulie 1887. Speranţele ce şi le-au pusii Bulgarii în alegerea prinţului de Coburg nu s’au împliniţii. De-putaţiunea trimisă de Sobraniă, ca să aducă pe prinţii în Bulgaria s’a întorsu fără de nici o ispravă şi desamăgită. Din t6tă purtarea Bulgariloră în afacerea alegerii prinţului de Coburg şi din enunciările foiloră bulgare resultă, că în Sofia se credea firmă, că prinţulă nu numai că va primi alegerea sa, ci se va şi grăbi a merge în Bulgaria şi a aştepta acolo liotărîrile definitive ale mariloră puteri. Lorii le era mai multă de a face odată finită stărei provisorie din ţâră decâtă de a dobândi aprobarea tuturoră puteriloră, care, sciau ei fârte bine, că în împrejurările de faţă nu-o potă dobândi. Trebue să admitemă aşadâr’ că âmenii de încredere bulgari au avută de mai înainte o înţelegere cu prinţulu de Coburg, căci altfelă nu l’ar fi alesă, complicându-şi prin acâsta şi mai multă situaţiunea. Cum şi ce felă a fostă acâstă înţelegere nu se p6te sci. Destulă că prinţulă de Coburg a declarată deputaţiunei bulgare de repeţite ori, că numai atunci se va pută urca pe tronulă bulgară, dâcă alegerea lui va fi aprobată de t6te puterile. Vestea ce-o ducă delegaţii bulgari dela Eben-thal la Sofia va face să se schimbe deodată vesela disposiţiune a poporului bulgară, făcându locă unoră impresiuni din cele mai pesimiste. Bulgariloră le trebuia cu ori-ce preţă ună principe şi acum, când credeau că l’au aflată, li se spune din nou, că nu potă face nici o trâbă. Prinţulă de Coburg n’are curagiulă de a se arunca în aventuri. L’au spâriată negreşită şi multele admoniări din partea familiei sale, âr în deosebi categoriculă răspunsă negativă, ce l’a dată Rusia la circulara înaltei P6rte cu privire la alegerea sa. Bulgarii se gândescă acum la modalitatea cum ară pută să scape mai curând şi de combinaţia Coburg dândă statului bulgară ună domnitor ă şi fără aprobarea Europei. E vorba din nou de rechemarea prinţului Alexandru de Bat-* tenberg. Se dice adecă, că Sobrania procla-mândă independenţa bulgară, va face posibilă reîntârcerea învingătorului dela Slivniţa. Altă versiune vorbesce de eventualitatea unei nonă proclamări a prinţului de Battenberg ca dom-nitoră, instituindu-se totdeodată în numele lui o regenţă, care să guverneze ţâr?, pănă îi va fi posibilă prinţului să mârgă în Bulgaria şi să o-cupe tronulă. Mai suntă şi alte planuri în jocă. „Postu din Berlină află că regenţa din Sofia are de gândă a oferi tronulă bulgară ducelui de Alenqon, âr în Bulgaria se vorbesce chiar de proclamarea republicei. Tâte aceste faime dovedescă numai, că situaţiunea interiâră în Bulgaria devine din ce în ce mai încordată, deârece nesigi ranţa stăriloră de astăce că răspunsulă prinţului Ferdinand îşi află esplicarea în faptulă, că nu a fostă alesă „unanimă*. Membrii oposiţiunei au fostă cu forţa impede-caţl de a lua parte la afacerea alegerei unui nou prinţ.... Nu înzadjră glumea o fâiă germană, că prinţulă de Coburg în casă când ar sosi în Sofia, ar găsi acolo o partidă a lui Stambulov, una a lui Nicolaiev, alta a lui Stojanov, dâr nici una a Coburgului. Acâstă împrejurare a trebuită să deştepte seriâse îngrijiri în sublocotenentulă husară austro-ungară. A trebuită să facă numai o comparaţia între elă şi între Batten-bergulă, spre a-şl face o ideiă corectă despre rolulă ce i se incredinţâză. Prinţulă de Battenberg a avută o puternică partidă în Bulgaria, a fostă in multe privinţe ună bărbată cu merite pentru acestă ţâră, a luptată pentru unirea ambeloră Bulgarii, a dusă armata bulgară la victoria — şi cu tâte astea a fostă silită să abdică de tronă. Ce sorţi are prinţulă de Coburg de a sta pe tronă ? Contra candidaturei lui se declară în celă mai hotărită modă Francia şi Rusia, pentru ea numai Anglia. Au- GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Mr, m. ________________________________________________ stria şi Germania însă, care nu dorescti o ruptură cu Rusia, declară că se alătură la părerea celorlalte puteri. Nu e de mirată deci, dăcă consiliulă de familie ală casei de Coburg i a recomandată prinţului Ferdinand cea mai mare precautiune. „St. Petersburskija Vjedomosti“ se espritnă în acelaşi sens'. Afară de atitudinea pressei din Londra şi de oftările oficiosului din Pesta, care nuj vră să-ş! spună pe faţă dorinţele şi care se sfiesce a încuviinţa în gura mare, ceea ce n’ar fi primită de maestrulă de capelă din Berlină, nu e nici ună simptomă seriosă că se aprobă tndrâsnăţa candidatură din partea puteriloră. Părerile puteriloră se reducă la decisiunile Rusiei şi Germaniei: numai Austria şi Italia se tărăscă după Germania, pă-rerea Angliei nu e obligatăre pentru nimenea, Franţa are t6tă causa a urma în cestiunea bulgară în direcţiunea dată de Rusia. Ce privesce pe Turcia e şi mai silită de-câtă Coburgulă a se subordina părerei puteriloră europene. Care e părerea Rusiei şi Germaniei în privinţa candidaturei Coburgului? După o competentă declarare a organului politicei nostre esterne, candidatura e condamnată. Rusia nu va recunăsce nici ună candidată. Ce privesce pe Germania, tăcerea organului lui Bismarck n’a promisă ceva mângăitoră şi dăcă ună oficiosă din Berlină a declarată, că Germania va recunăsce candidatura Coburgului, decă Părta o aprobă şi Anglia şi Austro-Ungaria o încuviinţăză, asta e numai o nouă confirmare a faptului îu genere cunoscută, că după plecarea primului diligentă din Berlină chiar cele dintâiu viori ale orchestrei sale cântă falsă. SOIRILE ptLEL Cu ocasiunea petrecerei Maiestăţii Sale în Cluşu, fişpanulă comitatului Odârheiu a propusă şi prin scrisore a invitată pe toţi fişpanii din Ardeală, ca prin delegaţi trimişi în persănă din tăte comitatele să esprime Maiestăţii sale alipirea şi neclintita loră credinţă cătră tronu. —x Ministrulă ungurescă de honvetjî a trimisă în per-s6nă pe espertulă căpitană Zuboviu ca să investigeze şi 8ă se convingă despre causa catastrofei delaa Iaszbereny. Zubovits a ranortată ministrului, in urina cercetăriloră făcute, că t6tă vina marei nenorociri o portă loootenen-tulâ Szakăcs Sandor, care prin uşurătatea minţei sale a dată nascere acelei catastrofe. „Ellenzâk* nu se p6te mira în de ajunsă, pentru ce maestrulă de cuartire Branko, a procurată din inci-dentulă venirei Maiestăţii Sale la Cluşă 200 tnăjî de ghiaţâ. — F6rte uşoiă se esplieă lucrulă : ca se se p6tă potoli o eventuală aprindere de creerl şovinistică jidano-maghiară kulturegyletistă. —x— Ministrulu ungurescu de interne a provocată autorităţile administrative să facă ca arendatorii regalieloră să nu cără vâmJStoriloră de mâncări şi băuturi soldaţi-ţoră în tabere ce nu se potă plăti în privinţa dreptului de crftşmftrită, ci se incheiă cu ei un contractă cuviin-cjosă, pentru ca soldaţii, cari suntă supuşi la manevre atâtoră osteneli, să p6tâ căpăta vinulă cu ună preţă potrivită cu modestele loră relaţiuni. —x — Amă comunicată la timpulă său, că pădurile comunei Monoru şi alteloră din comitatulă Peştei suntă devastate de o deosebită specie de gândacu. Acum a constatată şefulă sfaţiunei filoxerice de încercare Dr. Hor- vath, că acestă gândacă e Lecanum pyri, care se pbte nimici printr’o amestecătură din săpună, spirtă de vină şi apă, cu care se ungă arborii. De sub pola Meseşului Sălăgianu, Iuniu 1887. Domnule Redactoră ! Arareori au Românii din aceste părţi ocasiune ca să convină şi să-şi facă câte o di albă între cele multe negre, şi chiar pentru aceea cu totă dreptulă ar presupune omulă că dela câte-o petrecere românesc* inteligenţa română de prin prejură nu se va retrage. Sunt convinsă că onor. preotă din Şeredeiu, d. Vas. Gheţie, nutrită numai de acestă speranţă, — că adecă la maia-lulă arangiată de d-sa la 6 Iuniu în favorulă scolei române confesionale din comuna sa, se va aduna multă lume românăscă — s’a silită din resputerî împreună cu zelosulă învăţătoră din Pria, d. I. Chita, ca să arangeze localităţile destinate pentru maială, şi să le orneze în modulă celă mai frumosă cu diverse decoraţiunî, cu trans-parente şi inscripţiunl naţionale, cari erau frumosă puse în ordine şi împodobeau (rumjarulă desă. Merită gustulă estetică ală d-lui preotă locală cu totă dreptulă laudă, der nu mai puţină e vrednică de laudă şi destoinieulă învăţătoră I. Chita din Pria, care la iniţiativa propriă, dându se spre arta picturei, deja storce admiraţiunea tu turoră, cari numai au văijută tablourile şi iconele zugrăvite de dânsulă; dreptă dovadă potă servi tablourile lui Mihaiu Eroulă, ală lui Traiană, ală Răstignirei, şi alte multe, cari tote manifestă talentă şi desteră îmanuare a penelului artistică, păcată că nu a dispusă de mijldcele necesare pentru perfecţionare. Am (Jisă că au fostă arangiate splendidă localităţile maialului, dără ce folosă decă nu au fostă destulă de cercetate de inteligenţa română de prin prejură ?! Credă de o parte, că şi timpulă nefavorabilă a contribuită la acăs*a, er de altă parte nu credă că mă înşelă, decă voiţi afirma, că şi indolenţa multora a fostă causa nepartici-părei la maialulă din Şeredeiu. De aci a urmată că de-cum să se p6tă face ceva fondă scolastică, der, precum am înţelesă, de abia s’au acoperită spesele făcute cu a-rangiamentulă şi cu musica. O învăţătură acăsta, că la maialurile făcute la sate cu scopă filantropică, nu trebue tăcute atâtea spese, căci decă avemă pungi modeste trebue să fimă modeşti şi în privinţa pretensiuniloră. Altcum petrecerea a decursă vială, în spirită ro-mânescă până în ^orî de Intră damele de faţă două s’uu presentată în costumă naţională, ceea ce le pbte servi spre laudă, şi a-nume: d-na Anna Cherebeţă din Gâţicău, şi d-na Iuliana Chita din Pria. Ar fi de dorită ca pe viitoră damele năstre să îmbrăţoşeze — mai cu sâmă la maialurî de acestea sătesc! — costumulă naţională mai cu mare căldură. Der încă una ar fi forte de dorită : ca stimatele şi amabilele ndstre dămne şi domnişore să alunge din mijloculă loră totă separatismulă, care însoţită fiindă de pizmă şi zuvistiă înveninăzâ şi corumpe încetulă cu în-cetulă spiritulă socială din sînulă familieloră inteligenţei române! Sperămă că pe viitoră o-să caracteriseze mai multă afabilitate şi vivacitate petrecerile nostre românesc!. Aşa să fiâ ! Meseşianulă. Programa şeolei de fete cu internaţii a Associaţiunei Transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română, în Sibiiu. Avemă înaintea nostră I-a programă a şeolei civile (private) de fete cu internată a Associaţiunei transilvane din Sibiiu, pe anulă şcolastică 1886/7. Programa, publicată de directorulă şcălei d. Dr. D. P. Baniuiă, cuprinde ună frumosă tractată scrisă de prof. E. Hodoşă asupra »necesităţii înfiinţării de şcăle române pentru fete*, ăr în partea a 2-a cuprinde scirl şcolare, ce ne dau desluşire despre activitatea desvol-tărei şi condiţiunile în car! a funcţionată şcbla de fete|a Associaţiunei în anulă întâiu după deschiderea ei în dliua de 15 Septemvre 1886. Scopulă acestei şcole de fete cu internată se schiţez* în tractatulă memorată în lineamente generale asttelO: .Assoeiaţiunea transilvană a decisă înfiinţarea şcălei cu scopă ,ca fetele române să primeseă nu numai o • crescere morală, intelectuală şi fisică mai îngrijită, care »şi pe densele să Ie rădice la nivelulă. Ia care se află »adevărata femeă în ţările cele mai înaintate ale Europei, »ci totăodată să le facă să semţă şi să lucreze întru »t6te ca adevărate fiice ale poporului, din ală cărui şină »au eşită, er părinţiloră să li-se înlesnescă lucrarea pen-»tru educaţiunea fiiceloră loră*. Mai departe ,şcdla aparţinendă categoriei şcoleloră »anumite prin legea de stată şcole civile, are de scopă »a da o cultură generală, decâtă care mai înaltă nu se »p6te da femeii în şcolele publice esisîente in patriă, şi , totodată a oferi ocasiune pentru dobândirea de cunoştinţe foiosităre în ceea ce privesce practica vieţii, care ,pănă acum a fost prea puţină luată în considerare. Er .internatulă intenţionâză a oferi copileloră ce voră veni »din afară de Sibiiu îngrijirile trebuinciose în cele mai .favorabile condiţiunî*. «Acestea le-a avută în vedere Assoeiaţiunea transilvană. Câtă pentru scopulă de căpetenia ală acestei şcole, acela nu pote fi altuia, decâtă celă basată pe principiile pedagogiei: a instrui pentru a educa«... In partea a doua a programei: „Scirî şcolare* se descrie mai întâiu edificiulu şeolei şi ală internatului şi se arală întocmirile lui. Acestă edificiu aşezată în nemijlocita vecinătate a parcului oraşului — una din cele mai frumose clădiri ale Sibiiului — este liberă din tote părţile şi dispune de-o curte spaţiosă, grădină şi locă de gimnastică. Formândă ună complecsă compusă din 2 aripi şi ună risalită mijlociu, care dă (ronturiloră varia-ţiunea necesară în liniile architectonice, edificiulă acesta cuprinde o ariă de 618. 8 ma, şi(este despărţită prin galerii longitudinale în două jumătăţi astfelă, că fiăcare odaie are lumină de ajunsă, aeră destulă şi intrare comodă. Localităţile menite pentru economia institutului şi pentru administraţiune se află în parterre, cele pentru instrucţiune şi recreaţiune în etagiulă I, ăr cele pentru dormitorii în etagiulă ală If-lea. întocmirea internă a edificiului, care este bine nimerită şi practică, a descrie programa în spacialu cum urmeză ; „In risalitulă parterului înaltă, în drepta intrării principale se află cancelaria directorului, în stânga odaia de aşteptare pentru străini (parloar) şi camera portarului. Fiindă de obiceiu părta încuiată, intrarea în edificiu se p6te face numai avisândă prin soneria electrică, aplicată în stâlpulă dreptă ală uşei, pre portară. In galeria seu coridorulă longitudinală, despărţită de vestibulă, pentru încunjurarea curentului de aeră, prin uşi automate, se află în drepta 3 odăi menite pentru îngrijirea eleveloră bolnave din internată, o sală mare pentru gimnastică şi eserciţii de musioă şi o cameră pentru personalulă aju-tătoră ală internatului, în stânga ună refectoriu (sofrage-rie) pentru 60—70 persăne, o cameră pentru personalulă ajutătoră, bucătăria întocmită cu cele trebuinciose şi o cameră spaţiosă cu putini de tinichea pentru scăldată. Bucătăria şi cele ce aparţină ei, fiindă aşezate In partea estremă a aripei, au intrare separată, astfelă că perso-naluiă bucătăriei nu comunică deadreptulo cu părţile re- FOILETONO. (ii) ----- Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali. III. Fiametta. Romualdinii erau un ordină monahie fundat de sfân-tulO Romuald, la începutul secuiului XI, în Insula Sf. Clement, în golfulă Veneţiei. Şi a(JI se potă vedâ acolo rămăşiţele schinului pe care-I zidise întemeiătorulă. Ordi nulă insă şî-a schimbat numele cam 50 de ani după e-venimentele pe cari le povestimă şi luă numele mănăs-tirei principale din văile Apeninului. £că cum, din secululă ală XVI-lea Romualdinii s’au chemat Camaldolî său CamaldulI. Părintele Jacopo, unulă din călugării mânăstirei din Insula Sf. Clement, era populară în Veneţia unde se bucura d’ună nume mare de evlaviosă. Salvator avusese de multe ori prilegiu să-lu vacfă !a mănăstire când ducea peşte acolo. Aşa dâr bătrânulă se puse într’o luntre de pescari şi porni spre Insula Sf. Clementă. Cum află câlugărulă Jacopo, că Salvator vrâ să-i vorbăscă, se cobori iute în camera unde se primeau streinii. — A! d-ta estî, Salvator! ai adusă peşte? îi dise câlugărulă veselă. — Ba nu, părinte! ^'l '' > :. > ‘ . •J.-''1* v GAZETA TRANSIVLANIEI. 1887. servate şcâlei şi internatului, decâtti numai cu sofrageria şi cu odaea de scaldă. Pe dc altă parte odăile pentru îngrijirea . bolnaveloră suntă aşezate în cealaltă aripă, unde elevele sănătâse, afară de câteva ore de gimnastică şi de esereiţii de musicâ, nu comunică, intenţionându-se ca prin aceslă întocmire să se încungiure câtă numai se pole eventualitatea unei infectări a eleveloră sănătâse, âr baia, care stă în legătură cu cazanele cu apă ferbinte din bucătăria, are de scopă a oferi fie-cărei eleve, celă puţină odată în fie-care lună, putinţa unei temeinice curăţiri trupesc!. In faţa vestibulului se află spaţiâsele, luminâsele şi comodele scări de petră, cari în 2 braţe conducă în eta giulâ I. Dreptă înainte, la capStulă scării, se află o sală mare de 62*56 ma, în care petrecă elevele interne în timpulă de recreare, va se Z^ă când nu sunlă ocupate cu lecţiile în classe, sâu când nu potă petrece în aeră liberă în grădină. In anti-camera acestei săli suntă aşezate cuierele, de cari t6te elevele îşi atârnă obiectele de garderobă, de cari nu au trebuinţă în classe. In drâpta dela scară se află, de o parte şi de alta a aripei, cele 4 classe ale şeâlei civile, avândă cl. I. 39 13 ma, a H-a 30 10 ma, a IlI-a 26*85 m3, a IV-a 24 07 ma, întocmite pentru câte 30, 25, 20 şi 18 eleve, astfelă că pe fie-care ele’ă vine celă puţină ună spaţiu de 1*2 m2. In stânga scărei, se află în partea dinainte a aripei, locuinţa di-rectârei internatului, âr în faţa acesteia o cameră disponibilă pentru trebuinţe de ale internatului şi 2 classe, date, pănă la altă disposiţie, de comiletulă Associaţiunei în folosirea şcâlei elementare a reuniunei femeiloră române din locă. O nouă scară de petră duce în etagiulă ală II lea, unde în faţa scărei se află sala cea mare de 99* 14 m2, pentru esamene, pentru desemnă, lucru de mână şi e-serciţii de musică, âr în dreptâ 4 şi în stânga 3 camere spaţiâse, întocmite ca dormitorii pentru 60 eleve interne. Totă câte două camere stau în legătură una cu alta, dăr fiecare are şi intrarea sa separată dinspre coridoruJă acoperită cu boltă de zidfl şi purtaţii de astfelă de boltă. Şi aceste o lăi primeseă tâtă lumina deadreptulă şi aeră în deajunsă. Părţile coridorului urile se află dormito-riile suntă despărţite de partea mijlociă prin uşi auto-mate, astfelă ca şi aici să se încunjure curentulă de aeră. In spaţiulă astfelă închisă ală cgridorului în drâpta şi în stânga suntă aşetjate atâtea dulapuri, câte paturi suntă în dormitorii, servindă pentru păstrarea garderobei eleveloră şi fiindă fie care provâZută cu încu-ietâre. Suirea din etagiulă ală 11-lea în podă se face totă pe scări de pâtră, fiindă podulă închisă cu uşă de feră, înţepenită în stâlpi de petră, cu scopâ de a oferi mai mare siguranţă în eventualitatea unui incendiu. Podulă servesce pentru trebuinţele economatului şi ca mag?zină pentru geamentane şi alte lucruri neîntrebuinţate de eleve er pivniţele cele spaţiâse, care se află aprâpe sub întregă parterulă suntti întocmite pentru păstrarea de legumi şi alte trebuinciâse în bucătăria, pentru aşezarea materialului de încălzită şi pentru lucruri particulare ale personalului şi eleveloră de internată, er două suntă întocmite în specială, una ca ghieţară, altă ca cuină de spălata rufe. Fie-sare cameră din cele menite pentru învăţă-mantă şi internată e provetjută cu venlilaţîă, aplicată în ziduri avândă pentru încălzire cuptâre de tuciu, învălite în mântale, după sistemulă Meidinger din Viena, astfelă că temperatura se p6îe regula cu îngrijire. Câtă pentru mobilară însemnămă următârele: clasele suntă provăZute cu tabli negri pe stative, cu ca- tedre de lemnă şi cu bănci de sistemulă Lickroth Gon-czy, întocmite pentru câte 3» eleve şi avendă picioră de tuciu. Pulpitulă are tabla înclinată 1: 6, provâqjută şi cu ţiţinl, astfelă că uşoră se p6te ridica şi slobodi în josă, er loculă de şezută, separată pentru fiecare elevă, este astfelă întocmită încâtă, sculându-se eleva pentru a râspunde sâu a eşi din bancă dela sine se dă îndărâtă, făcândă loculă necesară, şi ârăşl dela sine se pune la locă, când eleva voesce să şâdă. In partea dinainte a pulpitului se află o scândurice orisonlală menită pentru aşezarea călimărului şi a condeeloră. înălţimea pulpite-loră şi a bănciloră e de trei gradurî, după înălţimea în-tâmplătâre a eleveloră. In sala de recraaţiă şi în sala de desemnă şi de lucrulă de mână suntă aşezate mese cu tabla înclinată 1: 6, scaunele fără spate şi cu spate şi mici purtâtâre pentru modelele de desemnă. In dormitorii se află, distribuite pe spaţiulă celă oferă cele 7 camere, 60 cavalete de feră, cu saltele de resorurî de sârmă galvanisată ficsate pe parcană de lemnă. Fiecare pată este însoţită de ună scăunelă cu mică dulăpioră pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte şi de o cutiă de lemnă pentru păstrarea celoră trebuinciâse la facerea toaletei. Pentru spălată e pusă în fiecare cameră ună aparată de tinichia, anume construită cu ună reservoar din care apa curge prin becuri şi după întrebuinţare se adună într’ună altă reservoar de tinichea pentru a fi apoi depărtată. (Va urma.) O noutate geografică. (Numiri române în Ura Patagoniloru.) Ori şi cine a aurită de America, ori şi cine scie că ţâra cea mai dinspre miacja-cţi a Americei se numesee Patagonia, o ţâră mai multă pustiă, dâr şi puţinii locuitori ce are suntă âmenl sălbatici. Ori şi cine, care a învăţată puţină geografiă, mai scie că Patagonia este stăpânită de republica argentină care vine mai spre miâZă-nâpte şi care are de capitală oraşulă Buenos-Ayres. La vârfulă de miâZ&-Zi aD Pa* tagoniei se află o insulă mare cu altele mai mici împrejură şi cari tâte împreună pârtă'numele de Ţâra de focii, care ţâră de focă are capitală Oshovia, ună oraşă mică. Ţâra de focă este forte puţină cunoscută chiar în Z*ua de astătjl; de aceea guvernulă din Buenos-Ayres trimite din când în când câte ună omă învăţată din Ţâra focului ca să o studieze şi prin părţile pe unde nu e cunoscută. Ei bine, unulă din învăţaţii trimişi de republica argentină în Ţâra focului este şi d-lă ingineră J. Popper, care după ce şi-a petrecută mai multă timpă stidiândă acea ţâră sălbatică, s’a întorsă ia Buenos-Ayres, unde, după ce şl-a dată sâma despre cele ce a descoperită, apoi !a 5 Martie, anulă acesta, a ţinută şi o conferinţă în faţa unui publică fârte numărosă care a fostă praa încântată de descoperirile d-sale. Cu acâstă ocasiă d-lă J. Popper a făcuta cunoscută persâneloră cari îlă ascultau că în Ţâra de focă se află munţi, rîurl, capurl, etc., purtândă nume românesc!. Astfelă se află ună şiră de munţi numită Carmen Sylva, ună rîu de asemenea numită Carmen Sylva; ună ală doilea rîu este numită Ureche, ună ală treilea Rosetti, ună capă e numită Punta, Sinaia etc. Este de mirare pentru orl-cine să se întâlnâscâ cu numiri românesc! într'o ţâră cu to-tulă streină Româniloră din tâte timpurile, dâr pentru noi Românii acâsta nu ne causâzâ o simplă mirare, ci şi o mulţumire sufletâscă provenită din dragostea nâstră de patrie. In adevără, cititorii noştri sciu că Carmen Silva este numele ce pdrtă Maiestatea Sa Elisabeta, Regina României, când compune cărţi; Ureche este numele d. V. A. Ureche, protesoră la facultatea de literejdin Bu-curescl şi fostă ministru ală scdleloră; Rosetti este numele marelui cetăţână română C. A. Rosetti, care a re-pausată în Aprilie 1885; Sinaia este cunoscută de oricine că este o localitate în România, unde se află şi reşedinţa de vâră a Curţii române. Ori şi cine ar vrea să scie mai multă despre Ţâra de focă n’are decât Q să cumpere conferinţa d-lui J. Popper tradusă în franţuzesce de d. G. Lamarchaud, cu care ocasiă va face cunoscinţă cu multe lucruri interesante. Acum întrebarea este, cum se tace că d-lă ingineră J. Popper a dată numiri românescl în acea regiune aşa de depărtată de Români? £tă cum: d-lfi J. Popper este născută in BucurescI, unde şl-a făcută primele studii; elă trebue să fie Ovreu, căci am cunoscută mai multe familii Popper la BucurescI, dâr tâte ovreiescl. Vedeţi, Ovreiu ca d-lă ingineră J. Popper fugă din Romftnia şi in loculă loră ne năvălescă perciunaţii fără nici o me-seriă, fără nici ună capitală, fără nici o specialitate, In sfârşită fără nici o ocupaţiă onestă, cari vină să stârcă şi să valeme pe Români şi chiar pe Ovreii cei buni şi folositori tărei. Altădată mai multă. — E. B. (Din „Lum, p. toţi.)* înştiinţare. Firma »Arieşana, Instituţii de credită şi economii societate pe acţiuni în 2urda* s’a improtocolată în şedinţa Tribunalului regiu din Turda ţinută în 15 Iulie 1887, prin urmare subscrisa direcţiune are onâre a aduce la cunoscinţă onoratului publică, că societatea ţf-a începută activitatea cu Ziua de a<|I. Direcţiunea Institutului de credită şi economii, societate pe acţii, .Arieşiana'*) Turda, 16 Iulie 1887. D. St. Şuluţiu _________ directoră esecutivă.H SCffil TELEGRAFICE. (Serv. part. a >Gaz. Trans.O CONSTANTINOPOLtT, 24 Iulie.—De mai multe (Jile se face ună schimbă de idei între P6rtă şi între ambasadorii din Berlină, Viena, Roma şi Londra, spre a putâ aduce pe Francia şi Rusia la o înţelegere în privinţa alegerii prinţului Bulgariei. DUBLIN, 24 Iulie. — In şedinţa de erl a consiliului secretă s’a proclamată starea de asediu asupra comitateloră Cork, Kerry, Limerick şi Clare. DIVERSE. Monstru. — Femeea Lina, soţia lui Radu Ilie de pe strada Popa Nicolae Nr. 5 în BucurescI, a născută ună copilă de sexă fememnă avândă gura rotundă şi mică de totă, forma capului ca ală unei pisici, cu 4 ochi, dintre cari doi acoperiţi de o peliţâ subţire, cu nasulft turtită, creştetulă capului mâle ca ună burete şi cu doul gloduri ca nisce cârne şi plânsulă ca guiţatulă porcului. Copilulă şi muma trăescă şi elă a şi|fostă botezată deja. *j Acâstă însciinţare s’a întârziată din cause nea-târnătâre de noi. Red. Editoră: lacobtt Mureşiann. Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu. Călugărulă puse mânile pe capulă pescarului. — Du-te în pace acum! îi Z‘se* Salvator nu apucă s’ajungă la Lido şi fă omorîtă. A doua 4' de diminâţă pescar-i îlă găsiră înjunghiată in fundulă luntrii cu care se întorsese. IV. Schitulă feteloră nobile. ŞeptespreZece ani au trecută de când s’au întâmplată cele ce spuseserâmă în capitolulă trecută. Acum e fierbere mare în schitulă Feteloră nobile, care’i clădită pe uscată, într’ună ţinută încântătoră, ia porţile Padovei. Au trecută mai multe ceasuri de când Esoelenţa Sa podestaiulă vorbesce cu maica stanţa — Care pâte fi causa câ şedă aşa de multă de vorbă? Asttelă se întrâbă pensionarele adunate în schiţă In câsnlă recreaţiei. Şi capetele tinere s’aprindă. îşi închipueseă mii de lucruri, şi le şoptescă la ureche, cu totă regula care opreşte d’a se vorbi înceta. Fetele sâ suiugă şi şi suflă una alteia cu tâte păzitârele şi surorile cart pe totă minutulu împrăştia grupurile Z‘cendO: — Plimbaţi-vă, domnişâreloră. De giaba! Grupurile se spargă aci pentru ca sâ se s singă iar mai dincolo. N’avem.î ce fac \ der trebue s’o spunemă: disciplina în s hUă nu prea era aspră, şi bietele surorile ca unele ce nu erau încă călugărite, n’ar fi cu-Uz tiî sâ se pârte râu cu nisce fete tinere, cari erau tâte din cele dinteiu familii din Veneţia. Ş’apoi cele mai multe nu erau copiliţe şi’şî isprăveau numai educaţia pe care o începuse în familie. Clopotulă, care chema pe eleve în clase bătuse şi schitulă se golise fâră ca curiositatea feteloră nobile să fiă satisfăcută şi fâră ca nici una să fi putută afla câ se petrecea la stariţa. Noi insă vomă putâ sci. Mai întâiu podestatulă nu este altcineva decâtă că-pitanulă Martitiengo, pe care l’amă văZulă înţr’o Zi tre" cendă aşa de trufaşă printre grupurile populare adunate pe piaţa sf. Marcu. Căpitanulă Batista Martinengo, care aZl a ajunsă podestală ală Padovei, este acum unulă din personagiele cele mai însemnate ale Serenisimei Republici. Senatulă l’a însărcinată să spună ceva stariţei schitului Feteloră nobile unde trăia Veneţia. Amă mai spusă că schitulă se găsesce în guverna-mentulă podestatu'.ui şi numai din pricina asta a delegată Senatulă pe contele Martinengo pe lângă Superiâra. Stariţa, prin familia ei şi prin postulă unde a înăl-ţat’o încrederea guvernului, se scie egala podestatului. Aşa că ea nu se feresce d’a discuta cu aprindere mare comunicările pe cari Martinengo i Ii-a făcută în numele Senatului. Mesagiulă adusă de podestată este negreşitO de o natură fârte gravă, fiindcă dâmna stariţa, care’i vestită pentru blândeţe şi bunătate, acum este fârte întărîtată. In clipa când întrămă noi în salonulă unde a primită pe podestatulă, discuţia care ajunse la sfîrşită, şi stariţa, sculându-se ca să dea concediu podestatului îi Z^e: — De prisosă sâ mai stărui, domnule conte, datoria mea mâ opreşte cu desăvârşire d’a adera la propunerile d-tale. Vorbele acestea fuseseră Z>se într’ună tonă secă, care ar fi trebuită să curme îndată convorbirea. Podes-ţatulă însă Z'se fârte curtenitoră. — Mă iartă, dârană; d-ta vorbescl de datoria d-tale, însă datoria mea este d’a-ţl spune conclusiile mele mai nainte d’a te părăsi. — Te ascultă! Zise superiâra cu mândriă. Totuşi se puse pe ună scaună ca să asculte ce mai avea de spusă podestatulă. — Dâmnă — Zise Martinengo înclinându-se — am onârea a-ţl declara încă odată, că am venită aci, nu numai ca podestată ală guvernului Padovei, în jurisdicţi-unea căruia se găsesce schitulă acesta, dăr ca delegată ală senatului, ale cărui ordine le aducă. Senatulă a ho-tărîtă că epitropisita stalului, Veneţia, fiica Adnaticei, a stată destulă vreme în schitulă Feteloră nobile şi că trebue să iasă pentru ca să se mărite cu acela pe care senatulă l’a alesă dintre membrii patriciatului nostru ve-neţiană. — încă odată, domnule, îţi spună — Z*86 suP®“ riâra — că Veneţia ml-a declarată mie, muma sa In Domnulă, că nu vrâ să părăsâscă schitulă acesta, şi că nici odată nu va ave altă soţă decâtă pe Isusă Hhristosă. Nu cumva pretinZî să-i violenteZI voinţa? ____________ (Va urma.) Nr. 155. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. OvtnroJfi la'bar»» de Vieoti Bursa de Bueuresd. din 23 Ialiu st. n. 1887. Rentă de aurii 5°/0 . . . 101 05 i Rentă de hftrtiâ 6°/o . . 87.45 împrumutul* căilor* ferate ungare................151.40 Amortisarea datoriei căilor* ferate de ost* ung. (1-ma em isiune) ... 97 60 Amortisarea datoriei căilor* ferate de ostii ung. (2-a emisiune) ....--------- Amortisarea datoriei căilor* ferate de ostii ung. (3-a emisiune) . . . . 115 50 Bonuri rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti- mişti................. 104 50 Bonuri cu cl. de Jsortare 104 40 Bonuri rurale transilvane 104 30 Bonuri croato-slavone . . 10450 Despăgubire p. dijma de vină ung................100.25 Împrumutul* cu premiu ung.....................124.20 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 25 Renta de hărtiă austriacă 81.45 Renta de arg. austr. . . 82 85 Renta de aurii austr. . . 112 25 Losurile din 1860 . . . 13710 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 883 — Act. băncel de credită ung. 287.75 Act. băncel de credită austr.282.30 Argintulă —. — Galbinl împărătesei ..... 5 93 Napoleon-d’orI .... 9.97 Mărci 100 împ. germ. . . 61 95 Londra 10 Livres sterlinge 125 85 Cota oficială dela 10' Iulie st. v. 1887. ' Cump. vând. Renta română (5°0). . . . 91 Vi 92— Renta rom. amort. (5°/0) . 94 Va 95— » convert. (6°/0) • • 87— 87 V* împr. oraş. Buc. (20 fr.) 34— 36— Credit fonc. rural (7°/0) . . 103 V» 104— * >» » (5°/o) • 88— 89 Vi * » urban (7 °/0) . . 101x/> 102— * • , (6°/o) • ■ 94— 94 V4 * , » (5°/o) • • 86Va 87— Banca naţională a României 500 Lei — Ac. de asig. Dacia-Rom. — — < » » Naţională — — Aură contra bilete de bancă . . 15.— 15.50 Bancnote austriace contra anrO. 2.01 2.02 Cursulu pieţei BraşovO din 25 Iuliu st. n. 1887 Bancnote românesc! . . • • Cu mp 8 57 Vene . 8.61 Argint românesc . . . . . 8.50 • 8 56 Napoleon-d’orI .... » 9.95 0 9 19 Lire turcescl , % 11.31 » 11.36 Imperiali » 10.31 » 10.36 Galbeni » 5.87 » 5.91 Scrisurile fonc. * Albina» 6°/o • * 100.— » 102.- - n * n 5°/o • j) 98.— - 99.— Ruble RusescI .... » 109 — » 110.— Discontulă . . . » 7—10°/9 pe ană. p * A V I S. Aducă la cunoscinţa onor. publică, că am asortată completă şi din nou depositulă de stofe din magazinul ft de haine 1-bărbătesc!, Uliţa Vămei Nr. 11, şi mă recomandă pentru confecţionarea de totă felulă de haine bărbătesc!, cu preţurile cele mai eftine; la casă de trebuinţă furniseză pantaloni în timpă de 8 6re, pantaloni şi giletcă în 12 6re, costume întregi în 24 6re. Pentru comande câtă mai num&răse se r6gă: Cu înaltă stimă B. Schwarze, 2—3 Uliţa Vămei Nr. 11. Se caută unu servitoru română, care să scie şi limba germană, pentru orchestra (musica) orăşenescă din locfi. A se adresa la şeful* conducător* ală orchestrei 2-3 Anton Brandner. ABONAMENTE la „§azeta. transilvaniei" se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşoră prin mandate poştale. Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă arătându - se şi posta ultimă. JPreţulu abonamentului este: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni..........3 fi. — „ ş6se luni...........6 fi. — „ ună ană.............12 fi. — Pentru România şi străinătate: „ pe trei luni........10 franci „ ş6se luni...........20 ,, ună ană 40 Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.'1 Mersulu trenurilor!! Valabilfi dela I luniu st. n. 1886. pe linia l^redealfi-Budapesta şi pe linia Teiuştt-Aratiii-Biidapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung. Budapesta—Predeală Trenii Tren Trenă Trend Trend de pers. accelerat de pers. de omalbus persdne Viena n.io| — — 1 — Budapesta 7.40 2.— 7.40 618 — Szolnok 11.05 4.05 10.42 9.38 — P. Ladâny 2 02 5.47 2.02 12.02 — Oradea mare 4.12 7.11 4.78 2.01 — Venţia-Orătjii — — — 2 08 - • Fudi-Oşorheiu — — — 2 19 — Teleagii — 7.33 — 2.41 — Vad* — 8.04 — 3.24 — Brat.cn — — — 3.47 — Bucia — — — 4.07 — (.iucia — 8.58 — 4.33 — Kuiedin — 9.28 — 5.15 — Stana — — — 5.33 — Aghiriş — — — 5.53 — G1 ârbfeu — — — 6.f5 — Nedişn — — — 6.20 — — 10.31 — 6.38 — u in si ii 11.00 — — 7.08 Apahida 119 — — — 7.36 Ghiriţ 12 33 — — — 9.16 ( Cacerdea 1.01 — — — 9.53 \ 1 11 — — — 10.— Uiâra 148 — — 10.09 Vinţul* de sgs* 1.05 — — 1049 Aiud* 1.46 — — 10.48 ■Muţii 2 25 — — — 11.55 Crăciunelfi 2 50 _ — — 12.34 Blaş* 3.03 _ — — 12.52 Micăsasa 3.35 — — 1.34 flopţa mit 4.01 — — 243 Mediaş* 4.20 — — — 2.46 Slisabetopole 4.55 — — 3.31 4giş6r& 5.42 — — 4.32 Haşf&ieu 6.01 — 5.02 Homorod 7.27 — — 6.53 Augustind 8.08 — , — 7.43 Apatia 8.36 — — — 823 Feldi6r& 906 _ _ — 9.02 / 9.46 5.37 — — 9.52 Sraţovft ^ — .— 1.55 — — Timiş* — 6.20 2.53 — — ( — 6.47 — — Pradeald ţ , — 11.30 3.28 — — BucurescI 9.35 BucurescI Frede&lu Timiş* fcraţovfi Feldi6ra Apatia Augustin* Homorodfi Iîaşfaleu Sighiţ6r* Elisabetopolc Mediaş* Cops» mie& Micăsasa Blaşiu Crăciunelfi Teiuţft Aiud* Vinţul* de susti Ui6ra Cacerdea Ghirisă Âpahida Ciaţia Mfedeşâu GhirbSu Aghiriş* Stan* iîaiedintt Ciucia B-jcia %&tc* Vad* Mesfi-Telegd ^agyi-Văsărhnly Veneţia-Orătjii ’lradia-ware P. Ladâay Szolaok Ituda-peat* Viena ilil-Budapesta Trenii de persone T Tren 1 Trenă accelerat lomnibun 1 Trend oumibus 4.30 — 7.30 — - — 144 — 9.12 — — — 9.35 — 1.45 - 10.12 — — 7 20 401 2.32 7 57 — 4.47 — 8 24 5 28 — 8 47 — 5 59 — 9 29 6 49 — 9 37 — 8 35 — 10 53 9 02 — 11.00 9 12 — 1134 9 56 — 12.03 10 37 — 12.26 , , 10.59 — 12.42 — 11.16 11.37 — 1.41 — 1246 — 123 — 12.33 — 2.06 1.51 — 2.27 — 2 18 — 249 — 2.48 — 2 56 — 2 56 — 3.12 — 3 64 — 3.46 — 4 51 — 5.01 — 5 28 Trena 5.21 — 5 56 persine 6.01 — 6 37 — 649 — 6.53 — — — 744 — — — 7.29 — — — 756 — 7.12 — 848 — 7.41 — 8 58 — — — 945] — — — 9 34 — 8.20 — 9 53 — 8.46 — 10 28 — — — 10 47 — — Trenu de 10 57 — 941 persdne 11.07 — 946 1010 1149, — 10.37 1.33 146, — 12.20 4.24 3.29, — 245 10.05 6.33 — — 2.15 — ~ 1 8.00 — — Nota: Orele de nâpte sunt* cele dintre liniile grâse. Tipografia ALEXJ Braşovft. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernescl Telnţâ- lradâ-Bndap«sta Budapesta- Aradft-Teiuşft. Trenii Treud Trenii de Trend de Trend Trend omnibus de pers. persdne persdno de persdne omnibn. Teinşă 11.24 — ~âbo~ Viena 11.10 12.10 — Âlba-Iulia 11.59 — 3.59 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josă 12.30 — 4.22 11.20 12.41 — Şibotă 1.01 — 4.51 Si.<] Inok 11.35 5.45 — Orăştia 1.32 — 548 Axadft 4.30 6.— — Simeria (Piski) 2.32 — 6.15 Glogovaţă 4.43 6.13 — Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 — Branicica 3.23 — 7.02 Pauliş.i 5.19 6.51 — Ilia 3.55 — 7.28 Radna-I ipova 541 740 — Gurasada 4.08 — 7.40 Conopă 669 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Bârzova 6 28 7.55 — Soborşin 5.30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — Bărzova 6.27 — 9.33 Zam 8 01 942 — Conopă 6.47 — 9.53 Gurasada 8 34 9.41 — Radna-Lipova 7.28 — 10.27 Ilia 8 55 948 — Paulişă 7.43 — 10.42 Branicica 949 1047 — Gyorok 7.59 — 10.58 Deva 951 10.42 — Glogovaţă 8.28 — 11 25 Siineria (Piski 10.35 1107 — Aradâ 8 42 947 12.31 Orăştiă 1141 11.37 — — 2 32 4,c ^ Şibotă 11.43 12.— — Szolnok | — — 542 Vinţulă de josă 12 18 12.29 Budapesta - | 8.20 Alba-luiia 1236 12.46 — Viena — 6.05 Tetnşăi , 1.29 1.41 — Ar a d ă-Tittt! r & Sijaeerla (Piski) PetrofeiaM Trenii Trenii de Trenu Trend de Tresa Trend ] cnuclbos perene mixt persâne ornnîbtu mixt Arad A 5.48 6.05 liseria 2.4> Araduîfi nou c 19 — 6.33 Sfjreiu — — 3.25 N6meth-Sâgb fi ,44 — 6.58 Haţegti — — 416 Vinga 745 — 7.29 Pui — — 541 Orcsifaiva 7 47 — 7.55 Cri iradia — — 5.58 Merczifaiva — — — Baniţa — — 64" Tlmiişdra 9.02 — 9 08 fi-etroşent — — 7 12 Tiieeiştfr«a-A rad ft Fetroţieiat— Siteaeria (Piski) Trenii de Trenu de Trenii Trend Trenii Trenii poradnti pers6nn oinn?btu> de pers. omnibus mixt Vimişdra 6.25 5.00 Petroşenl . _ r 640| Merczifalva — — — Baniţa — — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Grivadia — — 7 371 Vinga ' 8.15 — 7.02 Pui — — 8.20,! Nâmeth-Sâgb 8.36 — 6.23 Haţegă — — 9.01 Aradulă ncu 941 — 8.01 Strein — —- 9.52 1 Aradă 9.27 — 847 filnerla — — 10.31