*Fj>A(?yitm şi ADKDnHmŢnrm i BBA$OV&, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Ie and an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei Ioni 8 fior, România ţi străinătate: Pe an fi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. Duminecă, 12 (24) Iulie. Braşovă, 11 (23) Iuiie 1887. Totdeauna a fosta dorinţa nOstră să cunoscemă opiniunea ce domnesce în slnulă fruntaşiloră români cu privire la mersulă afaceriloră năstre naţionale. Astăzi primimQ deia uuă bărbată distinsa din nor-dulit Transilvaniei unO articula, care, deşi nu atinge cestiun! până acum nediscutate, merită t6tă atenţiunea, pentru modula cum caracterisăzâ situaţiunea, ce rCăuFfă din atitudinea indolentă şi nesinceră a unei mari părţi dintre Omenii noştri cu carte faţă cu causa năstră ge-nerălă naţională. Eată articululO : Suntemii aplecaţi a crede că prin multele descoperiri făcute în fiarele române despre slăbiciunile de totfi soiulu ce le-a manifestatu în de-cursulu alegerilorO de deputaţi la dieta din Pesta, o parte a dnienilorti noştri cu carte, şi prin aceea că aceste slăbiciuni s’au datu pe faţă în t6tă gol&ţatea lorCi, vomu dobândi m&carfi atâta, ca să putemă alege neghina din holdă, şi să nu ne mai încredemu în unele fiinţe problematice, cari | nu se ruşinâzfi a trăi din pâne românâscă şi totuşi servescfi contrarilorfi noştri. Până când bărbaţii români şi poporulă română nu vorfi avâ puterea sufletâscă de a respinge dela sine p’aceşti părăsiţi ai naţiunei, şi pănă când nu va înceta a lăpta cu hrană românâscă pe aceşti şerpi la sînulfi său, pănă atunci lupta pentru drepturi este o mare sinamăgire, căci âtă pe mulţi îi aflămfi, car! iau în deşertă t6te ce se facă şi se hotărască în favdrea nâmului ro-mânescă. Nu numai acestă păcâtă r6de la rădăcina binelui nostru, ci aflu de lipsă a atrage aten: ţiunea tuturora şi asupra ţinutei lâncede ce ob* servămă unii faţă cu suferinţele bărbaţiloră noştri cari cu inima în dinţi susţină cai sa românismului. Aceşti pionerî ai causei, de cari încă, mul-ţămită ceriului, mai putemă mulţi număra -—deşi puţini în raportă cu cei mulţi ehiămaţi — în prigonirile pornite contra lorii, nu se potă nici bucura, nici lăuda, că Români de bună renume s’arfi interesa mai de aprdpe, cu atâtă mai puţină că ară cuteza a se întrepune pentru ei, ci ceata ndstră inteligentă la astfelă de ocasiunl află eu cale, ca sub diferite pretecste să se ascundă. Nu numai pe timpulă faimdsei „Iredente“ avurămă ocasiune a vedâ acâstă purtare nebăr-1 bătâscă a unora dintre 6menii noştri cu carte, dâr se întâmplă acâsta şi mai încdce. Esemplu este pertractarea finală ţinută la tribunalulu din ; Turda ăontra răposatului v.-protopopă Ylassa, la care nu s’au presentată ascultător! din sînulă cârturariloră români. Asemenea s’a întâmplată în altă casă la judecătoria din Alba Iulia şi aşa mai departe, în urma unei riepăsârl neesplicabile, dâcă nu voimă a lua de scusă îndatinata desyi-novăţire, că fiecare să-şi apere pielea după putinţa propriă contra atacuriloră puterei publice, care prin aceste împilări are de scopă a lovi nu pe individă, ci causa întregului poporă româ- nescfi. r In sf. scriptură se tpce.' „nimicise*va pas- torală şi turma se va împrăştia11. Acesta 4icere cu multă temeiu se p6te aplica la ţinuta nfistră, sedusă în mare parte de nisce mărginite concepte a scopului ce voimă ală ajunge. Părintele Vlassa n’a murită atât din causa su-ferinţeloru trupesc!, ci mărtea lui de totă regretabilă este mei multă o urmare a suferinţeloră sale sufletesc!, după ce a văijutu câtă de puţină se -consideră acei bărbaţi devotaţi, caii se espună, din partea acelora cari mereu se ţină şi se fă-lescă a fi Români apărători ai causei comuue. Cu vorbe găle şi cu inima sâcă nu putemă re- representa causa. Români crescuţi şi lăptaţî de mame române şi cu ajutâre hrăniţi la studiile loru a<}l au devenită instrumente vile în contra nâmului româ- nescă. Se simtă măguliţi chiar când se potă linguşi la stăpânii loră străini cu câte o denun-ţiaţiune contra unui său altui luptătoră română. Unulă devine corteşă la alegeri, altulă redactorii la vr’o f6iă a Kulturegyletului. der cei mai mai mulţi lucră în ascunsă, conduşi de afurisita pasiune a invidiei, ca să sape grfipa celoru mai devotaţi bărbaţi români fără ca publiculă română să-şl ia ostenâla a-i respinge şi a-i corege. Ba mulţi din omenii noştri cu carte' îi ctimănă-cescă din nisce consideraţiunl neesplicabile, dâr cu atâtă mai ruşinose pentru noi, căci ună Un-gură mi-a dechiarată în cjilele trecute, eă numai din causa acestoră simptome bolnăviciâse nu p6te triumfa causa Româniloră, deârece Românii nu ţinu laolaltă. Când poporulă română şi mai alesă ma-ioritatea dmeniloră cu carte români voru veni la convingerea, ciuncă pe pionerii causei românesc! să-i stimeze şi susţină — âră pe trădători să-i respingă şi despreţuâscă — atunci numai vomă pută susţină că poporulă română seriosfi luptă pentru viitorulă său, şi pentru emanciparea sa de sub jugulă terorismului jidano-maghiară. „Hic Bhodus, Mc salta/“ Din afară. Precum amă fostă împărtăşită alaltaerl, t6te puterile au răspunsă la circulara Porţii privităre la alegerea prinţului de Coburg ca principe ală Bulgariei. Răspunsurile le resumâză o telegramă din Constantino-polu astfelă: Germania subordinâză acceptarea sa de resoluţiunile celorlalte puteri; Austria va accepta ori-ce prinţă primită de Bulgari şi în conformitate cu tratatulu dela Berlină; Italia a răspunsă ca Austria, adăogândă că numai P6rta trebue să decidă legalitatea său nelegali-tatea alegerei prinţului de Coburg; Englitera nu obiectâză nimică contra alegerei prinţului de Coburg, ea va accepta orice prinţă numită conformă tratatului dela Berlină; Franţa răspunde ca Germania, adăogendă totodată că prinţulă de Coburg fiindu alesă de o Sobranie ce cuprinde representanţii Rumeliei orientale, alegerea sa e nelegală, dâcă nu ar fi a recunâsce unirea Bulgariei cu Rumelia. Rusia a respinsă ori-ce alegere făcută sub regenţa şi Sobrania actuală. Con-siliulă de miniştri turcesc! a deliberată asupra răspunsuriloră de mai susă şi n’a hotărîtă ni- micu ; elu va esamina din nou cestiunea într’unu altă consiliu. Scirl din Sofia anunţă o mare escita-ţiune printre poporă şi armată contra Regenţei. I se impută că alegerea nechibzuită a principelui de Cobrug a compromisă Bulgaria. Partidulu principelui de Batemberg proectâzâ de a forţa printr’ună actă violentă pe principele Ferdinand să renunţe la tronă. pilele regenţei suntă numărate, (Jice o telegramă sosită din Sofia în Pesta. Se crede că succesorii voră fi d-nii Radoslavof, Nicoîaefi, Popof şi Mutkuroff. După corespondentulă berlinesii alu farului „Temps“, principele de Bismarcka declarată că candidatura principelui de Coburg este m6rtă din nascere. Din Belgradă se telegrafiază că ună oficeră în reservă, acusată că ar fi răspândită procla-maţiunl îndemnândă la răscdlă popula ţi un ea din Bosnia şi Herţegovina, a fostă arestată. S’au descoperită în acelaşi timpă urme de propagandă panslavistă. Ună mare numără de proclamaţiunî revoluţionare au fostă confiscate. Ună Erţegovinână, la care s’au găsită pro-clamaţiuul de asemenea, aţîţândă pe Bosniaci la revoltă, va fi eapulaată. S£ PRENUMERÂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AHUH^IURIL B: O serii garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare • .... J Sorit#rl nafranoatt nu tt prlmasou. — Itmitrlşii nu •• rttrimlti. 1887. Federaţiunea radical ilorfi în Francia. fiarele radicale francese publică unfi apelă subsemnata de senatori, deputaţi, consilieri comunali şi «jfiă- rişti cu privire la înfiinţarea unei federatiuw, cart s$ propage reîntârcerea la tradiţiunile revoluţiunet st'fă 'introducerea lorii în legiurî şi moravuri. Situaţiunea de faţă, 4^ce apelulă, impune, radica-liloră grele îndatoriri, de ărece esistă republicani c^rf suntă necredincioşi ideiloră revoluţiunei şi cari âdputfi iotă atâtă de bine ună concordată cu papa ca şt ună compromisă cu regaliştii. Federaţiunea cere despărţirea bisericei de călrft stată, libertăţi comunale, învăţătură gratuită pentru copii, apărarea femeiloră, ajutorarea bătrâniloră, credită 'pentru lucrători, justiţiă gratuită, imposită progresivă şi e-galitatea în serviciufă militară. Federaţiunea propune formarea de comitete în tfitfi Francia, cari prin grai ii şi scrisă se propage opera revO-luţiunei francese. Printre subscriitori se găsesce d. Clemenceau, vicepreşedintele camerei Lefâvre, foştii miniştrii Oranet şi Locroy, poetulă Lacretelle, senatorulă Naquet, Rochefort şi August Vacquerie. . . Dintre (jinre participă la federaţiune : ,La France* «Intransigeant*, „Justice“, .Lanterne", »Nation", ^Paris*, »Petit Parisien“, ^Radical" şi ^RappeF. Spaime „ patriotice. “ Foia jidano-maghiară „B. H.“, vorbindă despre pretinsele „uneltiri panslaviste* în comitatulă Neutra, îşi varsă cătranulă pe harniculă preotă slovaoă Hurbap, care, deşi bătrână, dăr luptă încă şi acjî cu foct^Q unui tenără entusiasmată pentru causa naţiunei sale fn^ontşa maghiarisărei. Etă ce ne istorisesce „patriotica" £6iă: La 18 Iulie n. s’a sărbătorită în Hluboka restaurarea bisericei luterane de,acolo, pe care bătrânulfi preotă a folosit’o spre »a demonstra contra statului". Şi â-nume în ce a constată demonstraţiunea ? Noulă oo-perişă ală turnului n’a fostă împodobită numai cu ,o cruce, ci şi cu ună vultură cu două capete aurită, Iţa arătarea primăriei comunale, fisolgăbirăulă Ludoviefi Toth trimise; Ia curatorulă bisericescă însărcinarea, ca în timpă de 12 6re să înlăture vulturulă cu două capete de pe turnă, în casă contrară va fi dată josfij.de autoritate pe cheltuiala comunei. In acelaşi timpă o copiă de pe raportulă primăriei comunale s’a trijtfişfi judecătoriei cercuale din Szenitz spre a procede mai departe. In sfîrşită primăria comunală fu avisatA, ca tn 24 6re să raportezn despre înlăturarea vulturului. Hur-ban şi omenii săi credincioşi au făcută recursfi contra decisiunei fisolgăbirăului şi afară de acăsta au cerutfi pe cale telegrafică scutulă Maiestăţii Sale. Poftimă „agitaţiă panslavistă", fiindă că s’a pusfi o scândură cu vulturulă austriacă pe turuu)fi bisepisei! Mari frichi la voinichi jidano-maghiarî! SOIRILE PILEI. Se scrie din Viena 4‘aru^u* «Pccter Lloyd“ că la întrebarea pusă de compania austro-ungarâ de căi ferate, în privinţa negociărilorti pentru încheierea unui tractată de comerciu cu România, i s’a râspunsfl din sorginte competentă, că nu e speranţă că negoci&rile cu România, atâtă de desă căcfute, să iâsă (în curăndfi la bune resultate. . . —x— Ministrulu comunii de rfaboiu a adresată tutnrorfi comandanţiloră trupeloră din ţările corănei ungare o or-dinaţiune, ca Ja dislocări să arate la respectiva autoritate cîvilă pe soldaţii bolnavi de trâhoma (şi pe bei re-convalescenţi), pe când ministrulă de interne a provocată municipiile să îngrijăscă pentru separarea bolnqvi-oră de ochi anunţaţi şi pentru esecutarea măsurilorfi de precauţiune necesare, spre a se Impedeca lăţirea bdtei egiptene de ochi. —X— D-ltt B. P. Haşdeu, care este} de. mţibă membru ală academiei imperiale ruse de scijnţe; ă> primită în Nr. 152. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. filele trecute dela contele Tolstoy diploma de membru alO societăţii imperiale archeologice din St.-Petersburg, pe care o preşede Marele Duce Constantină, unchiulă Împăratului, tjice »România Liberă.* Anastasia ved. Flusturanu, născ. A. H. Genovits, una din matrânele române ale Braşovului, care s’a distinsă prin virtuţile sale femeescî, a încetată erl din viâţă. AdresftmO condolenţele nOstre întristatei familii! —x— UnO numără de 24 elevi ai scâlei de cădeţi din Sibiiu au plecata, sub conducerea comandantului şi însoţiţi de cinci profesori, în eseursiune pe muntele Car-paţilorO Negoiu. —x— La poliţia din Cluşiu s’a făcută arătare că s’a găsită o fetiţă care rătăcise pe stradele Ctuşiului. Copila nu scie să spună decâtO că e fata mamei sale, dâr cum o chiamă pe mamă-sa nu scie. Pe ea însă o chiamă Lula şi acei negligenţl părinţi cari au perdută o fetiţă cu numele Lula suntă avisaţl să o câră la poliţia din Cluşiă. —x— Ună soldată dela artileria din Sibiiu, care din 8 Martiu a. c. a dispărută fără de a i se pută da de urmă, a fostă aflată în pădurea din Dumbravă lângă Sibiiu cu ocasiunea eserciţiului militară. Este de tolă misteriosă sfărşitulă lui tragică, pentrucă îi lipsesce capulă cu to-tulă, ăr o mână e tăiată de jumătate. Altfelă cadavrulă e îmbrăcată cu intrăga uniformă militară. —x— In noua restauraţiune Mehsner, dintre capulă promenadei de josă şi capulă stradei Căldârariloră, se va da măne seră Duminecă în 24 Iulie n. o serată-concertă de cătră musica militară. Reuniunea de înfruinsetare a Braşovului, abia nu-mără 166 membri, se silesce a face din Braşovă ună locă de recreaţiune în timpulă verei nu numai pentru locuitorii de aci, ci şi pentru călătorii României. Afară de diferite înfrumseţftrî, reuniunea are de gândă să înfiinţeze ună institută de băi re I, se construâeă locuinţe de vără potrivite pentru străini ş. a., cu ună cuvântă vrea să facă din Braşovă unulă din cele mai încântătâre locuri de recreaţiune. Prin acâsta se va crea şi ună bogată isvoră de venituri pentru locuitorii oraşului, aşa că contrarii reuniunei nu voră mai pută cârti, cerând mai bine pâne decâtă promenade frumâse. Reuniunea a h >târită să facă încă în vâra acâsta o cale spre drumulă celă nou de pe dâlulă Romuriloră lângă grădina lui Trauschen fel», să construâscă ună rondou la capătulă acelui drumă precum şi o promenadă spre băncile de dinsusă de Tur-nulă negru. Mai importantă e hotârîrea d’a se prelungi promenada de sub Tâmpa pănă în romantica vale din dosulă Tâmpei (Racadot-hal) ducendă prin puncte cu o frumâsă perspectivă, prin pădurea de fagă şi pe lângă pâşţl stftncdse ale Tâmpei. In valea Racado se va con-trui şi institut ulă de băi. Pentru tote aceste lucrări se ceră cheltuell mari, de aceea reuniunea face apelă la orăşeni a’i da sprijinulă necesară spre a-o pune în po-sîţiune să întâmpine cheltuelile. Scopulă folositoră şi culturală ce’lă urmăresce reuniunea pentru înlrumseţarea oraşului nostru e de ajunsă spre a îndemna pe câtă mai mulţi de a intra ca membri în acâstă reuniune. Dâcă vomă avâ în vedere că reuniunea pentru în- FOILETON U. (10) Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali. III. Fiametta. — Ai văijută pe Pietr’o? întrebă Salvator. — Da, l’am Rărită într’o luntre pe Giudeca. L’am strigata: — He/ Pietroi — însă negreşită că nu m'a aurită fiindă că nu ml-a răspunsă I <}ise Ricardo pe când îşi lega luntrea de ună stilpO. — N’a vrută să te au(}ă. — Pentru ce? — Nenorocitulă nl-a furată doi sechinl de aură pe carl-i adusese tata! <|ise Giovanna stringân tă tare bra-ţulă lui Ricardo. — De asta vă plângeţi? — (Jise Ricardo rîcjândă. — Pietro v’a luată doi galbeni de aură, eu v’am adusă patru în iocă. Şi Ricardo, deschiZăndă mâna G ovannei, îi puse cei patru bani de aură pe cari îi câştigase în urma trântei dintre CastellanI şi NicoloţI. — De unde ai aurulo ăsta, Ricardo ? 4>9e Giovanna cu voce cam schimbată. — OI să nu-ţl fiă frică, Giovanno! l’am câştigată cu cinste. Este premiulă luptei dintre CastellanI şi Nico loţî. Eu sunt biruitorulă. Hei ! Giovanno, ruda ta Barto lomeo sergentulă a păţit’o bună, — Zise Bicardo râjândă cu hohotă. — A(JI plouă sechinl de aură! Z'se Fiametta să-rindă de gâtulă lui Ricardo. frumseţarea oraşului în Sibiiu a avută în anulă 1886 cu totulă 540 membrii şi că venitulă ei anuală a fostă de 4892 fl., dâcă mai departe vomă considera că numita reuniune în 8 ani de cândă esistă a cheltuită pentru scopurile ei 27,524 fl., atunci trebue să ne surprindă numărulă mică de 166 membri ai reuniunei de înfrum seţare braşovene, venitulă ei din 1886 numai de 725 fl 51 cr. precum şi că dela înfiinţarea ei în 1881 aşa-dâr în 7 ani n’a putută aduna măcar 4000 fl. pentru scopurile sale. Causa pentru care aşa de puţini se înscriu ca membrii în acâsta reuniune cu taxa de 3 fl, pe ană, seu odată pentru totdeuna cu 50 fl. ca membrii fundatori, pare a fi părerea, că acâstă reuniune vrâ să facă numai luxă cu înfrumseţările ei. In realitate însă ea eontribuindă la înfrumscţarea oraşului contribue şi la îmbunătăţirea raporturiloră lui sanitare şi prin aceea că tace ca Braşovulă să fiă şi mai atrăgătoră pentru călătorii străini şi a raporturiloră economice. Este prin urmare de dorită ca să se înscrie câtă mai mulţi membri în acâstă societate. Din Bihoră, Iulie 1887. ...Condusă de iubirea ce o am cătră naţiunea din care facă parte, vină, d-le Redactoră, a arăta deocamdată onoratului publică cetitoră pe unii dintre păstorii turmei românesc! bihorene, cari ea şi Iuda Iscariotânulă îşi vândă şi servescă poporulă încredinţată loră în mâ-nile vrăşmaşului. Nu voiu aminti numele aceloră mulţi, dâr slabi învăţători, cari mâneândă pânea bietului Română, chinuescă pe copii şi îi facă să-şî rumpă limba mereu cu învăţarea de (ji^erî unguresc!, încâtO ţi se sfâşiă inima treeândă prin vre-o comună curată românâscă unde se află ast-lelă de învăţătorâ şi auZindă că te salută copii ungu-resce. Cu t<5te că promiseiu a nu aminti numele învăţă-toriloră, cari s’au făcută culpabili înaintea naţiunei, totuşi numele unuia dintre ei, care îşi dă aerulă de modelă în ale metodicei, Paulă Gavrilette învăţătoră în Beliu. nu-mi este permisă a-lă retăcâ; d-sa, deşi asesoră consistorială, ba şi deputată sinodală, propune în ş'Mă mai totă unguresce, acolo unde de abia suntă 2—3 Unguri, âr in cercă nici unulă, p6te câte ună notarăşelă ca şi renegatulă Ioană Bica, asemenea deputată sinodală, şi fiulă d-sale. Dâr, ce e mai multă, e vorba că d. Gavrilette ar fi propusă inspectorului Sipos ca să înfiinţeze o şoâlă de stată în opidulă Beliu, unde ar face bune serviţii m ighiarisârii (firesce cu scopă de a fi pusă d-sa ca învăţătoră la acea şcolă,—pe atunci se plăteau regulată sala rele învăţătoriloră dela aoeie scâle. De sigură pentru acestă sfată,— neprimită însă de d-lă inspectoră, verosimilă din lipsa mijlâceloră—-a fostă pricopsită d-sa, oare se află dealtcum în bună stare materială, cu 50 fl. v. a. dela »Nâpneve!âsi-egylel“, dâră pentru aceea a fostă dusă d-sa pe spesele acestei societăţi la esposiţia regni-colară din Pesta. Răspunsulâ mai bine ni Par putâ da d-sa, care posede încrederea P. S. S. episcopului diece-sană din Aradă, de sigură rău informată despre d-lă Gavrilette Ună fostă inspectoră de şcâle, preotulă din Berechiu Teodoră Popă, şi alţii de prin apropiere în parochiele de frunte fiindă, unde poporulă avendă portă ungurescă s’a desbrăcată in mare parte şi de datinele strămoşesc!, este amestecată printre Unguri şi p6te fi fârte periclitată din causa nepăsării condueăloriloră, ne mai avendă dela cine Gondolierulă se roşi ca ună rană. — Dragă Fiamelto, din sechinii ăştia ai şi tu o parte. — Iţi muiţumescă, Bicardo, eşti ună omă cum se cade şi te iubescă. — Mă iubeşti? Fiametto! — cj’se gondolierulă. Eşti sigură e’o să ’ml mai Z*d vorbele acestea când vei fi de optsprezece ani? Fiametta nu se roşi, ci îşi pironi ochii ei mari şi negri pe ochii gondolierului. — O să mai vorbimă noi despre asta, Ricardo, după ce voră creşte copii. Până atunci ia mi mâna. Cu voia mamei, de a<}I încolo sunt logodnica ta! Zlse Fiametta. Gondolierulă strînse în mâna lui vânjâsă mâna mititică a Fiamettei. — Aşa dâr mă iubeşti? îngâna elă. Copila se uită în fundulă ochiloră lui. — Iubescă totă ce’i tare şi curagiosă! c^ise ea. — Bine ai vorbită! Fiametto. Fisionomia copilei se schimbă deodată. Nările i se eăsearâ, gura avu ună zîmbelă urită, în tâte trăsurile i se întipări ună dispreţă rece şi crudă; sub sprîncenile’i negre oclii-i străluceau ca două stele printr’ună fufişă. — Urăseă şi dispreţueseă Iotă ce este slabă şi laşă I mai Zise ea. — Fiametto, ia sâma să nu Z'(;I vre-o vorbă nelegiuită! Zise mumă-sa cu o voce sdrobită. — Fiametta are dreptate să blasteme pe laşi! Zise bătrânulă. — Câtă despre cei slabi, nepoţica mea are prea multă generositate în sufletă pentru ca să Zlcâ vre-o vorbă rea. Fata ridică ochii asupra lui Salvator şi citi pe fi- învăţa alipire căiră nâmulă său, aceşti d nî, Zică, în locă de a se prenumăra măcară la ună Ziar£i românescă, cei tescă „Egyetârtâs* şi alte foi unguresc!, nu-i mirare dec-dâcă din causa lipsei de abonenţl puţinele nâstre foi trebue să se lupte şi cu mari lipsuri materiale, căci mai alesă aici, neavândă noi decâtă fârte puţină inteliginţă, numai preoţii din parochiele mai bune, cari nu luptă cu greutăţi pentru subsistinţă, suntă aceia, cari potă şi trebue să sprijinescă literatura şi Ziaristica naţională Ună preotă — numele îlă retacă de astâdată — dintr’o parochiă de frunte, cu stare bună materială şi independentă, din ignoranţă necum să aibă o fâiă.—Dâmne feresce să-şi procure vr’ună opă— prenumărată din bani proprii, dâr nidf orginulă diecesei: „B serica şi Şc61a“, care de comună se plâtesce din cassa bisericei, nu-i tre-b ie, ei Zice : „celescă „Egyetârfâ.s* dela jidovă şi »Bu-dapesti Hirlap*4 dela notară*4. Lucru minunată in respect ivulă d nă nu scie decâtă de totă rău vorbi unguresce !! Astfelă de âmenl precum s’a văZută nu de multă pentru o strîngere de mână şi-oră vândută celă mai scumpă dreptă de cetâţână ală loră, mai suntă mulţi de calibrulă d-loră înşiraţi, dâr îi retacă, însă îi voiu da de golă înaintea publicului română de nu se voră îndrepta, atunci şi veneratulă consistoriu Orădană va putâ cuuâsce pe mulţi preoţi şi învăţători mai deaprâpe. Intre multă neghină şi polomidă fârte mică este nUmărulă aceloră preoţi şi învăţători, cari prin virtuţile şi zelulă loră religiosă ş; naţională să se înalţe şi să servâscă ca esemplu rătăciţiloră, cari inâncă prescura românâscă. Ar fi ună mare pâeată de aşă retăcâ numele acestoră indivi'Zl, cari în faţa prigoniriloră purcese cu mare furiă dela adversari stau tare ca sentinele neînvinse contra noianului ameninţătoră. £tâ numele aceloră onoraţi bărbaţi: Romulă Mangra preotă în Gireşă, George Drimbea preotă în Tobolia, Teodoră Vaida preot în Husaseu, Petru Leucuţa preotă în Chişlacia şi Va-siliu Leucuţa preotă în Beliu. Ioană Pinteră în-vătătoră în Beiuşă şi Ioană \Buzu învăţătoră în Husaseu. Aceşti puţini indiviZi îmi suntă cunoscuţi ca nisce caractere firme însufleţiţi de zelă şi devotamentO pentru naţiune, biserică şi paria; mai potă fi şi alţii, dâr n’am auZ'tă nimica de ei. După ce v’am descoperită în liniaminlele principale necasurile nâstre, aflu de lipsă a vă arăta după spusa unoră învăţători modulă şi tact ulă cu care inspectorulă regescă ung. de scâle D. Sipos marele maghiarisatoră al acestui eomitată, procede la cercetarea şcâleloră nâstre confesionale. Intrândă în scâlă, d-sa nu esarninâză decâtă din limba maghiară: hogy hivnak tâged (cum te chiamă pe tine?) hât apâd ? (dar pe tatălă tău?), hol Iaktok tik ? (unde locuiţi voi ?) etc. A >ot să uită la ordinea âreloră. Dâcă află numai două âre de limba maghiară pe săptămână, apoi cu frumosulă ârecum rugândfi pe învăţătoră îi povestesce foloselă celă javemă învăţândQ câtă de multe âre limba statului. Interesantă este visita „măriei sale* în seâla din Rojtă şi S. Miclăuşă. Intr’una şcolarii aveau scrisa (după Sipos rossz ortografiaval) şi sciau cânta „Hazâd-nak renduletleniir, după Sipos cu scopă de a arunca pulbere în ochii d-sale („hogy port hintsen a felugyelo-seg sznnebe*4); întreita bietulă învăţătoră avăndă pe masă »Hora mortului* usitată p’aicî d’a se cânta la finea prohodului la mortă, prin care se desparte de acâstă lume „fericită*4, I). Sipos văZândo acâsta poesiă numai decâtă puse mâna pe ea strigândă : ,Hâra nolâja, joi gura bătrânului o astfelă de espresiune de disperare, în-câtă o podidi plânsulă. Nici Ricardo nici Giovanna nu putură linişti pe copilă. — Pentru ce plângi? îi Z*cea mumă-sa. Să mul-ţumimă lui Ricardo, care nl-a adusă aură şi nl-a curmată suferinţele! Ia gândeşte-te! patru galbeni! niciodată n’amă fostă aşa de bogaţi 1 — Şi n’ajunge numai atâtO! Z^e gondolierulă. — Ce mai este? întrebă muma. — Am venită să vă iau şi să vă ducă cu mine. — In ce loc ă ? — La palatulă ducală. Lacrimile Fiamettei se uscară d’odată. — La palatulă ducală? adevărată, Ricardo? întrebă ea- pe gondolieră. — Prea adevărată 1 — Şi ce să facemă la palatulă ducală? întrebă Giovanna. — Nu cumva ai refusa să fii doica Fiicei Adria-ticei şi a dogelui? Z^e Ricardo rîZendO cu rîsulă lui puternică. — Ge vrâi să Zi<;J? întrebă Giovanna. — Vrâu să Zi(‘ti — Z'se Ricardo — că de data acâsta cununia dogelui cu Marea a fostă rodnică. S’a născută o fată pe care am găsit’o plutindă pe lagună S- natală o adoptă şi dogele Francesco Foseari te alege pe tine, Giovanno, ca doică. Bâtrânulă Salvator, care păn’atuncl nu se mişcase din colţulă lui fără să s’amestece în vorbă, sări în susO şi Z>se luândă mâna lui Ricardo: — Adevărată, trăesce, a fostă găsită 1 Nr. 152. GAZETA TRANSIVLANIEI. 1887. van! (Hora Ini Horia, bravo!) Mai aflândă şi o predică scrisă de fiulă învăţătorului, care e preotă, âr din ambele şcoli mai multe cărţi bătrâne, tipărite cu cirile, (de sigură voră fi fostă câslâve, ochtoice) — t6te ca i-redentiste, ca revoltătâre contra patriei şi a infalibilei naţiuni dominante, le puse în buzunară; ve4î D6mne! D-sa deşi nu scie de felă românesee. cu atâtă mai ver-tosă nu ne cundsce literatura, totuşi scie cari suntă cărţile şi scrierile oprite, ceea ce se vede din confiscarea: predicei şi a „Horei mortului.* Incâtă despre alegerile de deputata cu durere vină a vă relata, că deşi domnii p eoţî adereză din sţură la programa naţională din Sibiiu, totuşi sub cuventu, că poporulu JUndiî înveţatu cu bani, mâncare, beutură şi sugări nu pâte fi înduplecată la abstinenţă şi sS remână p'acasă, şi că prin urmare n'ar avea înţelesu că d loru singuri se remână pasivi, (voră fi şi d-loră ca popornlă !) ei au călcată decisiunile conferenţei naţionale la alegeri. Forte puţini suntă acei cărturari români, cari la alegerile decurse să fi rămasă adevărată pasivi. — Alfi D-V6strâ pururea aderentă: Bihorinulu. Din Tera Oltului, Iunie 1887. Domnule Redactoră! Multă mai ostenesce şi plu-garulă, pănă ce îşi vede holdele sale ajunse la c6cere; dâr 6re se p6te spune năcasurile şi luptele crâncene, cari le întâmpină învăţătorulă, până ce ajunge la serbarea esamenului? ţ)ău că nu, căci acelea intre împrejurările de astăzi suntă cu multă mai mari. La esamenile de vâră din ăstă ană la mai multe şcdle am luată şi eu parte, deci îneâtă îmi permite timpulă vă şi raporteză dela t6te câte ceva, ca să se scie cine merită recunos-oinţă pentru meritele sale; âr pe de altă parte, că cum se remunerâză în cjiua de astădlî jertfele aduse în şcolă pentru binele nâmului nostru. In ţâra.Oltului şi chiar mai multă în giurulă Făgăraşului am luată parte la esamenile de vâră din comunele Becleană, Veneţia inferioră şi Voila. La şcola din Bfcleanfl funcţionezi doi învăţători ambi născuţi aci. Becloanuiă e o comună frumosă şi şcăla lui o c^idire pomposâ. La acestă esamenă intre alţi inteligenţi din Fâgăraşă a asistată ca present şi inspec-torulă districtuală de şcole M. O. 1). Iuliu Dană, admi-nistratoră protopop. Esamenulă a decursă în ordinea cea mai esemplarâ, răspunsurile eleviloră au fostă câtă se pâte de mulţămitâre. Publiculă asistentă, respective părinţii, cari veniseră ea să se convingă fiăcare despre capacitatea fiilorfi loră şi care era atâtă de îmbulzită în sala cea mare îneâtă cu greu te puteai învârti, iţi da să înţelegi prin semne aprobarea că ei suntă mulţămiţl cu răspunsurile fiiloră loră. Inspectorulă districtuală de şcăle încă a contribuita prin purtarea cea fină faţă de elevi la reuşita esamenului. Apoi în cuvântuiă de în-cheere a pusă la inima flăcărui însemnătatea şcâlei în genere şi in specie la noi Românii în aceste timpuri vitrege. Onâre la atarî bărbaţi. muşelă, cam la v^e-o 12,000 fi. care însemnâză: speranţă în viitoră. Am asistată şi la ună esamenă grăniţărescă şi anume după cum am amintită In comuna Voila. Ca co-raisară delegată din partea comitetului administrativă ală şcâleloră şi fondului grăniţărescă a fostă căpitanulă pensionată, d-lâ B. Stanciu. Dânsulă a mersă la tâte şcâlele grăniţărescî din comitatulă Făgăraşului. După cum vă este cunoscută, la şcâla grăniţărescă din Voila func-ţionâză doi învăţători şi o învăţătâre. învăţătorulă diriginte funcţioneză de mai mulţi ani, dâr învăţătorulă adjunctă şi învăţâtorea numai din acestă ană şcolastică au începută a funcţiona ca atarî. Resultatulă esamenului după părerea eeloră presenţî dintre cari mulţi învăţători — cari şi dânşii au suptă multă pulbere din şcolă — în t6te clasele a fostă aşa după cum trebue să fiă ună esamenă bună, ba dâcă esamenulă era liberă — după cum trebuia să fiă — atunci o spună franco, că esa-menulă trebuia să fiă strălucită. Dâr nici nu putea fi altcum, când învăţătorii acestei şcăle s’au interesată cu totă adinsulă de şcălă, din 4* Ş* pănă în nâpte, într’o (Ji ca întralta. Ună lucru e de regretată. D-Iă comisară s’a purtată cam aspru. Inţelegă asprime faţă de acei învăţători, cari nu-şi facă datoria şi timpulă celă scurtă pentru instrucţiune ilă petrecă în crâşme, poveşti etc., — dâr faţă de acei învăţători, cari numai şcdla o au înaintea ochiloră — nu o vădă de locă potrivită scopului şcolei. Sperămă că pe viitoră nu se voră mai întâmpla de acestea, mai alesă când nici cea mai mică causă de nemulţămire contra unui învăţătoră nu este. Din contră, puterile bune pedagogice şi conscienţiose trebuescă cruţate de neplăceri şi încuragiate, celă puţină cu vorba, dâcă altfelă nu se pâte. dspele. Lista de subscripţiune deschisă de „Gazeta Transilvaniei“ pentru comunele ro mâne din Ardău nenorocite prin incendiu şi inundare Au mai incursă : Dela on. d. Teodoră Iuliană preotă în Frata colectă dela poporă, în biserică . Prin d lă învăţătoră Augustină Bişniţă din Bicază pe lista d-sale dela d-n;i. lonă Urziceanu 1 fl, Alexandru Preeupă 1 fl. 50 cr., Timară Todoră 1 fl., N. N. 30 cr.. Ioană Cepeşiu 10 cr., Augustină Bişniţă 1 fl. laolaltă...................... Suma 4 fl. 4 fl. 90 cr. 8 fl7 90 cr. Adăugândă la acâsta suma din nr. 148 ală „Gaz. Trans.* lei n. 1440 şi 591 fl. 16 er. (Va urma). Totală : lei n. 1440 şi 600 fl. 06 cr. Le mulţumimu generoşiloru contribuitori în numele nenorociţiloru, dorindG ca nobilulft loru esemplu să afle imitatori pretutindenea. Sciri militare. La esamenulă dela şcăla capitală din Vineţia in-feriârâ suntă 3 învăţători. Aci încă a condusă esamenulă inspectorulă districtuală de şcăle. Resultatulă după convingerea mea şi a eeloră presenţî, cari toţi 6menl cunoscători de materie a fostă deplină mulţămitoră. Este cam tristă când o şcolă dotată cu aşa bune puteri didactice nu este cercetată în destulă, se vede că Românii noştri încă şi acum suntă cuprinşi de amorţela cea veche. După cum am aiujită acestă şedlă are şi ună fonda fru- Austro-Ungaria. Raportorulă din Pilsen ală fâiei „Hlas Narolova41 afirmă din nou, că la darea în semnă lângă Racic mulţime de cartuşe (patrone) n’au luată focă, fiindcă în locă de prafă, erau umplute mai multă cu tărîţe ce cadă la ferăstrăirea lemneloră. Sa depunândă ouă în sticlă. Se pare că ivirea formei aripate nu depinde de temperatură. Nascere fecundă. — Soţia unui sărmană bărbată din Lackenbah lângă Schwarzenbach, cerculă Wiener-Neustadt, anume Wehowsitz, născu la 14 1. c. patru copii. Mama şi trei copii suntă sănătoşi, ală patrulea copilă a fostă născută mortă. Necrologu. — Anastasia ved, Flusturanu născută A. H. Genovits a încetată din viâţă în 10 (22 Iulie 1887 la 4 6re după prân4& *n etate de 86 ani. Despre acâstă durerosă şi ireparabilă perdere să îneunosciinţâză t6te rudele, amicii şi cunoscuţii răposatei. Ceremonia funebră se va face Duminecă în 12 (21) Iulie 1887 la 4 6re p. m. Conductulă va porni din casele proprii, strada teatrului Nr. 96, spre cimiterulă dela biserica sf. Nicolae din Scheiu. Braşov 0, în 12 Iulie 1887. Anastasia văd. Radovid, Nicolae, Dimitrie, Cos-tantinu Flusturanu fii. George A. H. Genovits frate. Agnes A. H. Genovits cumnată. Raportă poliţienescd! ErI s’a găsită în strada Căl-dârariloră ună câsornică de argintă, care se află depusă la căpitănatulă orăşenescă din locă, de unde păgubaşulă şi-lă pâte lua. Editoră: lacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă : l)r. Aurel Mureşiauu, Nr. 152. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. vând. Curstilu pieţei Braşovu din 23 luliu st. n. 1887. Bancnote roilulnesci .... Cump. 8.61 VAnd. 8.63 92— Argint românesc » 8.55 • 8.60 95— 87V3 Napoleon-d’orl » 9.97 10.01 36— Lire turcescl » 11.34 » 11.37 104— 89G4 Imperiali » 10.34 1 10.37 102— 941/* Galbeni » 5.93 l 5.96 87— Scrisurile fonc. «Albina» 6°/0 » 100.— » 102.- - — n * » 5 °/0 ti 98.- - 99.— — Ruble Rusesc! » 109.— » 110.— 15.50 2.02 Discontulfl ... » 7—10°/# pe anfl. OttrsuJft U> bura»», de Viesaa. din 22 Inliii st. n. 1^87. Rentă de aură 5H/U . . . 100 95 Rentă de hfirtiă 5°/0 . . 87.45 Imprumutulfi căilorfl ferate ungare.................151.40 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostfi ung. (1-ma emisiune) . . . 97.70 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostfi ung. (2-a emisiune) .... 127 — Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung. (3-a emisiune) . . . . 115 20 Bonuri rurale ungare . • 104.50 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.30 Bonuri rurale Banat-Ti- mişii.................. 104 50 Bonuri cu cl. de Jsortare 104 30 Bonuri rurale transilvane 104 40 ] Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de vin fi ung...............100.25 Imprumutulfi cu premiu ung......................122.80 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 — Renta de hărtiă austriacă 81.40 Renta de arg. austr. . . 82.40 Renta de aură austr. . . 112 30 Losurile din 1860 . . . 137.— Acţiunile bănceî austro- ungare ................. 887 — Act. bănceî de ereditfi ung. 286.90 Act. bănceî de ereditfi austr.281.20 Argintulfl —. — Galbin! împărătesc! ..... 5 98 Napoleem-d’orî . . . ; 10.02 Mărci 100 împ. germ. . . 62 10 ' Londra 10 Livre?, sterlinae 126 41 Bursa «Ie JBueuresel. Cota oficială dela 4 Iulie st. v. 1887. Gump. Renta romană 5°0). Renta rom. amort. (5°/0) > convert. ^6°/0) . . împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7%) . . * >> >> (5°/0j • » » urban (7 °/0) - , (6°/o) • * » » (5°/0) • - Banca naţională a României 500 Lei--------- Ae. de asig. Dacia-Rom. ---- « » * Naţională ----- Aură contra bilete de bancă . . 15.— Bancnote austriace contra aură. , 2.01 91 Va 94Va 87— 34— 1031/, 88— 101 Va 94— 86V. Pentru fumători de ţigări. Fabrica Braunstein freres. în Paris G5 Boulevard Exelmans produce Hârtiile ile ţigară eu mărcile aici tipărite ORI CC CONTRAFACERE A ACESTEI HARŢII SEVA URMĂRI CONFORM U• :• idl tm-iH Ju:kS rS | ^ 9AAUNSTON KRERtS ) * c> V <0 » e) v Agnes Dusoiu m. p. presidentă. I)r. Nicolan Popă m. p. actuarfl. a) Dela b) , c) Din d) „ _____________________ d) M Tipografia ALEX1, Braşovă. 1. Plecarea trenuriloru: 1. Dela Braşovu la Pesta: de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minute sera. mixlfl Nr. 315: 4 ore 01 minută diminăţa. 2. Dela Braşovu la Buouresoî: accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute diminăţa. mixtfl Nr. 318: 1 oră 55 minute după ame^L II. Sosirea trenuriloru: 1. Dela Peşta la Braşovă: de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de am6<ţl. mixtfl Nr. 316: 9 ore 52 minute săra. 2. Dela Bucnresoi la Braşovu: accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. mixtfl Nr. 317: 2 ore 32 minute după ame(|I. A. Plecarea posteloru: BraşovO la Reşnovît-Zernescî-Branu: 12 ore 30 min. după ameijl „ w Zizinu: 4 6re după ame«fl. ,, în Secuime (S. GeorgI): 1 oră 30 minute noptea. ,, la Făgăraşu: 4 ore dimineţa. w la Săcelei 4 6re dimineţa. 11. Sosirea posteloru: Reşnovu-Zernesei-Branii la Braşovă: 10 ăre înainte da amc(|(. Zizinu la Braşovă: 9 6re a. m. Secuime la BraşovO: 6 6re sera. Făgăraş ii la BraşovO: 2 6re dimineţa. Săcele la Braşovă: 6 6re 30 minute sera.