BEBACŢIUNEA ŞI ADMIXIMTKAŢIUNEAI BRASOYf, |)iaţ£ 3i&rc* ?tTr, 22, ,GAZETA" iese în FIECARE DI. Po aufi anG 12 fior., pc ş6se luni 6 fior., pe trei Juni ‘I fior Hoîr'ÂMjH şi fiţ -ftluătbts: Pe anfl 40 fr., pe ş£se luni 20 fr , pe t rei Iun! 10 franci. TRANSILVANIEL SC PRENUMERA: îa poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. akuh'jxubii.S! O ser iă garrnondQ 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorieerl refraiuiate nu se prlmosou. — ffl*> ş6se ,, 0 ,, I ,, ş^se „ 20 ,, „ unu anta 12 „ | „ unu anu 40 „ Abonarea se p6te face mai uşoru şi mai repede prin mandate poştale. Abonaţiloru de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numSrulu fâşiei sub care au primitu 41aru^* Domnii cari se voru abona din nou să binevoescă a scr;e adresa lămurită, şi a arăta şi posta ultimă. Braşovfi, 8 Iulie 1887. Aprbpe deodată cu scirea, că camera fran-cesă a primitu proiectulu de lege privitoră la mobilisarea parţială de probă a armatei francese, ne sosesce şi sensaţionala telegramă dela Parisu, că totu în Pagny, unde s’a petrecută cunoscutului casu cu comisariulu Schnaebele, a fostă atacată din nou ună comisară de vamă francesă, probabilă locţiitoruîă lui Schnaebele, de cătrâ ună călătoră germană. Germanulă a trasă dintr’unu revolveră mai multe focuri asupra impiegatului francesă rânindulă de m6rte. Dâcă primirea proiectului mobilisărei de probă, care a fostă uizită de generalulă Boulanger, a putută nasee în sînulu Germaniloră noue îngrijiri şi nouă amărăciune în contra Fran-cesiloră, atunci de sigură că şi casulă întâmplată la frontiera Alsaţiei nu va lipsi la rendulă său de a mări ura şi amărăciunea Francesiloru în contra Prusianiloră. Probabilă că ataoulâ violentă dela Pagny nu va mai da nascere unui răsboiu diplomatică, între Parisă şi Berlină, dedrece călătorul & germană din vorbă este omu privată, după cum spune telegrama, în momentele de faţă însă elă pdte avă cu tdte acestea urmări fatale, căci cum amu 4^! spiritele de dincdce şi de dincolo de Rină suntă fdrte agitate. Şi comisarulă francesă din vorbă, cu numele Ritter, asupra căruia s’a împuşcată la Pagny, se vede a fi Alsaţiană. Probabilă că dânsulă se va fi purtată aspru cu călătorulă germană, care l’a atacată. Incâtă pentru raporturile dela graniţă nu pdte fi nicidecum favorabilă numirea de comisari alsaţipnî la punctele de trecere, dedrece Al-saţianii urăscă cumplită pe Prusian!, nu numai pentru că i-au cucerită la 1870/1, ci şi pentru despotismulu militară, ce domnesce a4l şi în Al-saţia-Lotaringia. Alsaţianii în asemeni împrejurări nu potă uita libertatea de care s’au bucurată mai înainte şi de care se bucură şi a4l Francesii. încordarea cea mare dintre FraricesI şi Germani trebue negreşită să ducă la ună răsboiu. Nu mai era de lipsă să vină generalulă Boulanger şi să conjure pe FrancesI, într’o scri-sdre ce-a adresat’o unui deputată amică ală său, ca „să-şi ridice capuîă.44 Se întâmplă destule lucruri, cari facă ca Francesii să nu uite că stau faţă c’ună puternică rivală şi că ţinta loră este : revanşa. Dâcă Germanii au agitată în pressâ contra generalului Boulanger, combătendu mai alesă proiectulă său de mobilisare de probă, ce au dobândită? Au dobândită, că acdstă mobilisare de probă nu se va face sub conducerea lui Bou- langer, ci sub a ministrului de răsboiu actuală generală Ferron. Nemulţumirea *ce-o arată cei din Berlină cu pregătirile de răsboin francese, împintendză încă şi mai multă pe FrancesI de a nu lăsa să trdcă nici măeară o 4* fAră de a o folosi pentru întărirea forţeloră loră armate. Este o stare de iritaţiune bolnăvicidsă în care se află a4î marele state apusane ale continentului nostru şi nu i modru de a afla o altă soluţiune a acestei deplorabile situaţiunl, care înghite milione după miliăne din suddrea contri-buabililoră, decâtă răsboiulă. Şi într’adevără pare că t6te celelalte puteri aştâptă numai momentulă când va isbucnl lupta între Francia şi Germania şi îşi întocmescu t<5te în vederea acestei viitdre catastrofe. Serbarea dela 14 Iulie n. în Parisă. Temerile esprimate de cele mai multe 1‘of, că serbarea dela 2/14 Iulie va fi folosită pentru a se provoca tulburări şi chiar o revoluţiune contra republicei nu s’au împlinită. Despre decurgerea serbârei, sniversarea dârî-mărti Bastilei, comunică telegramele din Parisu urmă-torele: Ci la 2000 persâne din care multe purtau torţe de lampione, au trecută ieM nopte eântândă şi strigândă pe bulevardurî până la Cercle militaire. Aci au intonată marsiliera şi au strigată „Vive Boulanger!44 apoi au cântată imnulă lui Boulanger. Demonstraţia a ţinută numai ună sfertă de 6ră. Pentru 14 Iulie se luaseră întinse măsuri poliţienesc! şi militare. De pe lângă Parisă au fostă aduşi 8000 gendarmî; cavaleria era consemnată pretutindeni. Mai tăie foile îndemnară la linişte pentru ca serbarea de 14 Iulie să nu degenereze într’ună actă revoluţionară. ,Lanteţjpe“ invită pe partisanii săi să strige clară „Josă cu Ferry!" incâtă să nu se confunde cu »Josă cu Grevy!" Trebue să se strige „Vive Boulanger/" „lntransigeant" publică pe pagina ântâia ună articolă cu titlulă mare: „Locu pentru poporul“ Rochefort îndeamnă Ia mari de-monstraţiunî 4'cendă că e permisă să se fluere şi să se strige miniştriloră „ Vive Boulanger /“ Dâr şi elă dice să nu se facă provocări, atragendă atenta asupra ordi-neloră aspre ale poliţiei. La 6 Ore diminâţa a începută serbarea naţională. La statua Strassburgului, ună cortegiu de 3000—4000 manifestanţi cu stâgurî, corâne, embleme, musică şi tobe a trecuta la 10 ore pe bulevardurî spre piaţa Concordiei, unde se adunaseră ca la 50,000 Omeni, împrejurulă statuei Strassburgului. Pe drumă cor-tegiulă, mai alesă Alsacienii, au fostă salutaţi cu aplause. Liga patriotică s’a oprită împrejurulă statuei şi au depusă corOne, embleme şi flori. S’au văzută şi patru soldaţi purtândă corOne. Gimnasticii în vesminte albe s’au urcată pe statua colosală şi au atârnată pe ea corOnele, între cari una de foi de stejară era trimesă din Alsacia. Când mulţimea cjâri pe tineri susă pe statuă, începu să aplaude frenetică, er când Alsacienii se apropiară de statuă cu siâgulă în doliu, aplausele se îndoiră. Nu s’au ţinută discursuri. După ce gimnasticii au înfiptă d’asupra statuei ună stegă cu inscripţia Strassbourg, lighiştii strigară „ Trăiască Alsacia-Lorena!“ şi toţi plecară cu De-roulede in frunte. In acistă momentă se auriră voci; »Vive Deroulede!" şi , Vive Boulanger/“ Terminându-se acestă demonstraţia, piaţa Concordiei ist reluă aspectulă său ordinară. Poliţia n’a avută de ce să iniervie, căci ordinea nu s’a turburată nicăerî. Revista batalioneloră şcolare s’a ţinută pe piăţa primăriei fără nici ună accidentă. Publicuiă numărosă, venită din tOte părţile oraşului, a strigată : Trăiască Republicai Procesiunea preşedintelui Grevy la revista rai-itară s’a făcută în mijloculă unei mulţimi imense în care numai cu mare anevoinţâ trăsura puiei să înainteze. De altfelă trăsura era apărată de o escortă de chirasierî. In unele puncte ale drumului s’au au4ită fluerătuii şi strigăte de Vive Boulanger. S’a cântată şi mnulu lui Boulanger. Trupele eşîte la revistă fură ase menea primite p’alocurea cu strigăte de Vive Boulanger! Intre acestea, o mulţime imensă compusă din câteva su- timi de mii de Omeni cari mergeau pe josfi şi în trăsur se reperau la loculă defi’ărei. Mulţimea îşi petrecea timpulă cântândă, aclamândă armata şi pe Boulanger. Număroşî colportori oferiau medalii în onOrea lui Boulanger şi pălării de paiă în formă de pălării de generală. Când sosi preşedintele Grevy, publicuiă salută cu pălăriile şi strigă: Vive Grfoy! Vive la France! Vive la Republique! După Grâvy sosi şi generalulă Ferron, călare şi salutândă cu sabia. Defilarea începu şi se petrecă în mijloculă entu-siasmului generală. După defilare d. Grâvy porni îndfi-rătă şi fu salutată cu multă cordialitate In trecerea lui. Unii strigau erăşl Vive Boulanger! Preşedintele Grevy a adresată ministrului de răsboiu o scrisOre în care exprimă admiraţiunea sa pentru ţinuta Jmarţialâ a trupeloră şi precisiunea mişcăriloră loră rugândă în aceiaşă timpă pe ministru să le felicite şi să le mulţămâscă în numele său. Sărbătorea naţională s’a petrecută şi în tOtă provincia într’o ordine perfectă şi nicăerî n’au fostă mani-festaţiunl sediţiOse. Ună incidenţă neînsemnată s’a întâmplată la eşirea din Bois de Boulogne, unde o bandă de 3000 de indivizi opriră în Iocă trăsurile şi voiră să siiescă pe cei dinăuntru ca să strige TrâUscă Boulanger! Dâr ordinea a fostă restabilită numai decâtă. S’au a-restată 12 persdne. Revista militară a răuşită într’ună modă perfectă. Arestări socialiste în Berlină. »National-Zeitung* anunţă, că poliţia din Berlină a rădicată şi arestată în nOptea de 16 Iulie ună comitetă centrală socialistă constătătoru din şăple persOne. Corni-tetulă forma centrulă unei organisaţiunl secrete şi . avea să supravegh ze şi pe deputaţii socialişti în şi afară din parlamentă. Arestarea trece de cea mai importantă, de Ore-ce o parte dintre socialişti înclină spre partida anarhistă. Pentru călătoria împăratului Vilhelm se luaseră măsuri neobicinuite, fiindă că în HesseU s’au găsită bilete anonime, care comunicau ora trecerei trenului imperială şi provocau a fi gata. Din causa acâsta calea terată a fostă supraveghiată de poliţiă, în parte chiar ocupată şi înaintea trenului imperială s’a trimisă ună trenă separată. Celă dinteiu trecu şi ucise lângă Bensheim pe ună ajutoră de paznică ală căii ferate. Acestă incidenţă încă a rămasă neesplicală. O scrisdre a generalului Boulanger. Generalulă Boulanger a adresată deputatului Laur următârea scrisdre: Clermont, 14 Iulie. Iţi mulţămescă din inimă pentru devotamentulă d-tale. Sunt pentru elă cu atâtă mai susceptibilă cu câtă amiciile devină mai rari. Dăr acâsta puţină mă privesce, îmi facă datoria şi cu tâtă ura şi căderea voiu urma a ml-o face. Aceia a căroră amicie din naivitate nu pâte resista bănueleloră, prin nimică legitimate în contra mea, urmeze ^înainte: eu sunt muL tămitu se rămână cu [aceia cari voiescu o Frandâ res-pectată şi cari pună mai pre susă patria decâtă intrigile de partidă şi interesele particulare. N’am avută şi n’am altă scopă decâtă a spune Francesiloru ca să-şi ridice capulă, căci acesta e singura atitudine care se cuvine se o aibă unu poporu ca ală nostru. Generală Boulanger. SOIRILE PILEI. Se vorbesce, că cu ocasiunea şederei Maiestăţii Sale monarhului în Ardeală pe timpulă mareloră manevre, Rerele României va face v visită Maiestăţii Sale. —x — In Nr. 122 ală foiei nâstre anunţarămă începutulă cursului de împletituri de nuele, menită pentru poporulă nostru din Şcheiu. Cu ocasiunea cetirei clasificaţi un iloră la scâlele nostre centrale de aici v^urămă pe mulţi băeţî şi fetiţe în mână cu câte o corfiţâ-două, pârte colorate, parte albe curată, ce şi-le duceau cu multă bu-curiă acasă. Acestea erau resultatulă muncei loră din cursulă susă numită, condusă de d-nii învăţători G. Moianu şi Gând. Muşlea. In acestă cursă deşi relativă Nr. 149. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. pe d-ra Musicescu de frumosul O şi pre preţiosulă pre-sentă. — Cadoulă s’a trimisă prin d-na Maria Rosselti-Rosnovană, bunica M. S. Reginei." —x — Artistule I. D. Ionescu a data 3 representaţiuni teatrale şi de danţă în Orşova de unde a plecata la Băile Erculane, spre a delecta şi publicula d’acolo ; er după aceea se va întbrce în România. Cu densulă se află şi 3 elevi ai d-lorO Moceanu şi Velescu, vestiţii gimnastici din Bucurescî. Elevii, prin figurile de danţa es traordinare, au obţinută apliuse frenetice. In <}ilele trecute, scrie „România" , bisericile şi mănăstirile vechi din Bucovina au fosta visitate de d-lâ Le-comte de Nouy, renumitula restauratora ala catedralei Curţei de Argeşă, şi de d-nii arhitecţi SterianO şi L° Perier. Au visitata t6te bisericile din Suceava, apoi mănăstirea Humorului, şi au plecata la mănăstirea Putna, Suceviţa etc, de unde vora pleca apoi la Cernăuţi pentru a vedea museula de antichităţi religiose dela mitro-poliă. Sciri militare. Austro Ungaria. Fabricarea puscilorQ cu repetiţia Mannlicher progresâzâ atâta de repede, încâta până la finele acestui ana vora fi înarmate mai multe trupe de-câta numai două corpuri de armată, cum se prevăzuse. România. O comisiune compusă din oficerii superiori de artileriă a fosta trimisă la Magdeburg ca să supravegheze şi să primăscă materialula de răsboiu ce l’a comandata ministerula de răsboiu la casa Gruson. Din cerculu electoralii alu Sascei, Iulie 1887. Stimate d le Redactoră! Dedrece n’atn cetită până acum în preţuitulO D Vdstre diara nici una raporta maj detaliata despre de ^ A- pentru o 4* înlrâgă, şi deci nu e necesară a se mai tocmi cu birja-rulQ asupra preţului, ci e de ajunsă a’i spune unde să mergă, dâcă birjarulă nu e in stare a dovedi, că e angajată mai dinainte de altulă. In totă casulă ar fi cu cale, ca să se arate imediata poliţiei caşurile, în care birjarii ceră pe te tarifă. La 17 1. c. după amâ4î între 3 şi 6 Ore, ună făp-tuitoră necunoscută a furată unui gimnasistă de aci la scOla de înotată ună câsornică cilindru remontoir de argintă cu capace duple împreună cu ună lanţă de oţelă. Eri nOpte profesorului Friedrich Philippi i s’au furată de câtră nisce făptuitori necunoscuţi mai multe bucăţi de îmbrăcăminte şi alte obiecte de valOre din locuinţa sa de veră, aflătOre pe dâlulă străjii. A v i sft. Subsemnaţii ne luămă voiă a aduce la cunoscinţă Domniloră învăţători şi tuturorO pe cari îi interesâză, scurtă (11—12 lecţii) — se vede că s’au învăţată câteva raodele> de împletituri, albitulă şi văpsitulă corfiţeloră. împletiturile din nuele se voră continua şi la tOmnă, a-poi se va trece la celelalte soiuri de împletituri, de papură, paie şi pără, şi la eolorită. Ar fi de dorită ca poporulă nostru din Scheiu să profite de aceste cursuri, căci învăţândă industria de casă, îşi crează isvOre de venită, de care în 4iua de a4î nu prâ e îmbucită. —x— In Cluşiu a sosită magistrulă cvartireloră curţii pentru ca să ia disposiţiunî corăspun48tOre pentru cvar-tirele în care va locui Maiestatea sa cu suita, în tim pulă câtă va şedea acolo cu ocasiunea venirei Sale Ia manevrele din Ardeală. —x— Ni se scrie din Jena cu data 4/6 Iulie, că d-nulă Eicu Leon din România a trecută în acea 4* la universitatea de acolo esamenulă şi a obţinută doctoratulă în zoologiă, botanică şi geologiă cu strălucită succesă, anume cu nota magnet cum laude. Felicitămă pe tînărul doctoră! —x— Regularea Timişului şi a Begheului statuia nu vo-esce s8-o primăscă în administraţia sa, deârece după o dechiaraţiune verbală a ministrului Baross dată unei nu-merăse deputaţiunî de proprietari din comitatele Timişă şi Torontală, care prin ună memorială cerea luarea re-gulărei în administraţia statului, afacerea acesta ar li numai o causă specială a Ungariei de sudă. Statulă însă va supune unei controle mai rigur6.se administraţia societăţii de până acum de regulare şi va dispune ameliorări acolo, unde se voră afla de lipsă. — Pasce mur-gule iărbă verde 1 Ce-i pasă guvernului ungurescă de Valahii inundaţi de Timişă şi Bega ? N’are elă destulă grije cu Ungurii de pe lângă Tisa ? —x— După constatările comisiune' numite de autoritate, la oficială orfanală din Erlau s’au defraudatu 58,500 fl. Defraudantulă principală Sorinezfy a fugită de mai multe luni, ceilalţi stau în cercetare disciplinară Totă vina se aruncă pe suspendatul ă primară Tavassy, care n’a avută nici o grije. Andrei Thierry, ţărână din Becichereculu mare, a plecată însoţită de ună advocată la Parisă, ca să pri-mâscă o moştenire de 18 miliâne franci, rămasă dela unchiulă său Jean Thierry, care a murită înainte cu câţiva ani în Parisă fără a lăsa moştenitori direcţi. Aşa istoriseseă foile din Ungaria de sudă. Moştenirea o va împărţi Andrei, decă va ave norocă să o capete, încă cu doi fraţi ai săi. —x— Ministerula justiţiei unguresci a primită în filele acestea o scrisăre recomandată, dată în Torok Becse sub Nr. 30,237 şi 238, care conţinea trei c6le de hâr-tiă albă. Minjisterulă a provocată respectiva judecătoria cercuală să afle pe trimiţătorulă scrisârei. — .Trebue că i s’a făcută cândva vr’o „dreptate ungurescă*4 necunoscutului trimiţătoră. —x— Cetimă în »Curierulă Balasană*: »Cu ocasiunea trecerei prin laşi a Reginei Serbiei, d-ra Musicescu Sofia a avută fericita ocasiune d’a se produce înaintea Reginei. Acum M. S. a binevoită a trimite d-rei Muucescu ună inelă cu iniţiala N. şi cu Corona Regală d'asupra. Iniţiala şi corăna sunt presărate cu briliante. Felicitămă FOILETON U. (7) Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali. 11. Nicoloţii şi Castellanii. Şi-şi încrucişa braţele pe piept0 împotrivindă t r-b&rii neputincidse a sergentului numai o putere de inerţifi. Sergentulă Bartolomeo păru că vrea să încer< e încă odată să răstârne pe campionulG Gastellaniloră. Insă asta era numai o prefacere. De odată că4u în genunchi şi trecându-şl iute capuiă în arculă descrisă de pici6rele gondolierului, era să-lă dea peste capă. când Ricardo, plecându-se cu o deopotrivă iuţâlă, apucă cu mânile lui vînjose pe sergentă de şolduri, şi înâlţându-se bine pe picidre, îlă ridică d’asupra capului ca p’ună copilă de 5 ani. Efectulă fu minunată. Bietulă sergentă, ale cărui mişcări erau iote p°ra-lisate, fu aprăpe să leşine în sfrînsâreâ aceea puternică. Vedea învârtindu-se împrejurulă lui mii de capete cari rîdeau de elă. Când se vă4u batjocorită, îşi pierdu curagiulă cu desăvârşire, şi, Închi4ând0 o hii, se lăsă la voia birui torului. Gondolierulă ocolise podulă cu densulă, şi, ară-tândă mulţimei, care aplauda cu luriă, pe adversarul^ său, ală cărui corpă se svârcolea d’asupra capului lui, întrebă: — Să-lă aruncă în canalo? — Da! da! epeeau unii. — Nu! nu! strigau alţii. Ricardo sta pe gânduri au4indă pâri rile opuse. Insă deodată simţi că se încov6iâ cotpjlă nenorocitului soldată în mâna lui; înţelese că nenorocitulă leşinase şi îi se făcu milă. Ş’apoi judecătorii luptei curmară orice discuţiă. Acela care vorbise mai de multe ori se sculă şi 4>se: — Castellanii surită biruitori şi c mpionulă lorO, Ricardo dela Rialto, are dreptă la cei patru galbeni de aură cari suntă premiulă luptei. GenerosulG gondolieră nu avu cru4imea ca se abu-seze de victoria lui, ci puse pe sergentulă încă leşinată la pici6rele judecătoriloră trântei şi ei îi şi deteră numai decâtă răsplata făgăduită. Ricardo luă banii, însă nu voi cu nici ună chipă să se ducă să-i bea cu prietinii la cârciuma la Sârele de aură pe Rialto. — Nu, nu acum ! răspunse Ricardo. — Este undeva o familia de pescari săraci căreia banii ăştia de aură au să i fiă de mare ajutoră şi mă ducă să îi ducă. Pe urmă viu să vă găsescă. T6te încercările prietiniloră, d’ală îndupleca să mergă cu ei să bea cei patru galbeni, fură zadarnice. Ricardo trecu printre ei, ajunse la podulă de peste Rialto, sări iute în luntrea lui şi se depărta în grabă. Ricardo, ca să scape de lungile cotituri ale Marelui Canală, apucă pe canalele lăturaşe spre piaţa St. Marcă şi o şi trecu; însă când fuse să trecă Piazzelta, îşi luă sâma şi în locă s’o ia pe canalulă Orfano ca să se ducă pe lagune, îşi pnnse luntrea de cheulă Robiloră, în col-ţulă canalului Suspineloră, numită astfelă după Podulă Suspineloră, care lega palalulă ducal î cu temniţele. După ce debarcă, Ricardo stete câtva timpă în faţa unei portiţe, ce se deschidea pe Riva dei Schiavoni P’acolo întrau în palatulă ducală familierii şi servitorii. — Nu, nu pe pârta asta trobue să între campio nulă Castellaniloră, căruia fiica A,Jriaticei îi datoresce acum viâţa! îşi 4,s® elă deodată ridirândo capuiă. După ce se gândi astfelă, gondolierulă Ricardo coti Piazzetta şi se arătă în p6rta principală a palatului unde păzeau doi soldaţi. — Nu’i voiă! 4'se 0 sentinelă. — Sunt Ricardo, gondolierulă de pe Rialto! 4*se omulă nostru ca şi cum ar fi 4'sG: Sunt Malipiero, se-natorulă, coboritorală celoră doispre4ece apostoli. — Ce vrâi? — Să vorbescă cu Francesco Foscari. — înapoi! «Jise sentinela puindO arma d’acurtnezi-şulă. — Cre4l tu că ună gondolieră din portă p6te să s’apropie de dogele! — I-am mai vorbită eu, nu suntă nici două câsuri d’atunci, şi să sci că am să-i mai vorbescă. — Nu oredă. — Ai să ve4l. Chiar în clipa asta gondolierulă cjărî pe Francesco Foscari în lundulă curţii de onore, în vârfulă scării Uri a şiloră pe care, ună secolă după aceea, lrebu*a să se rostogolescă capuiă lui Marino Faliero, altă doge ală Veneţiei. Ricardo nu se sfii să strige pe dogele. — Alteţă Seranisimă! Jjise elă cu vocea lui ră-sunătâre. Foscari ridică capulO şi zimbi când cunoscu pe Ricardo. • — Hei! mi se pare că este prietinulă nostru Ricardo! 4>s® elă senatoriloră cu cari vorbea reconducân-du-i ca să le facă on6re. GAZETA TRANSIVLANIEI. 1887. Kfr. 149. curncă din 7—31 Augusto inel, v. a. c, vomO tine unii cursfi din diferit! ram! ai industriei de casă pe lângă ur-mătorulO programa: I. Împletituri de pată. a) Recolta şi păstrarea pa-ielorO; b) Împletitură simplă în 5, 7, 9, 11, 13 lire; c) împletitură în colţişorl (in 6. 8, 10, 12 fire): d) Im pletitură rotundă (cilindrică); e) Compunerea de diferite obiecta din fâşiile împletite; f) Col6rea paielorii, resp. a obiectelorfl împletite. II. împletituri de papură, a) Recolta, sortarea şi conservarea papurei; b) Confecţionarea de diferite o-biecte, cusute din papură ordinară; c) Confecţionarea de diferite obiecte, împletite din papură m6le şi tare; d) Imbrăcarea obiecielorO fragile (sticlă,) în papură; e) împletirea de scaune atâtO din papură, câtO şi din paiă şi din foi de cucuruzi) (pănuşî). III. împletituri de nuele. a) Recolta nuelelorQ; b) Curăţirea şi conservarea lorii; c) împletirea de diferite obiecte de nuele întregi; d) Despicarea şi gheluirea nuelelorfi; e) împletituri diferite din nuele gheluite; f) Redarea colorei naturale (albe) nuelelorO resp. obiecte-lorO deja împletite; g) Văpsirea şi lacuirea obiectelorO împletite. IV. împletirea de scaune de salonu cu trestiă fină (de marep V. împletituri de peru. a) împletituri simple ; b) împletituri duple şi triple şi confecţionarea de anumite obiecte precum: inele, cercei, lanţuri de orologiu. VI. Coloritulu. a) Confecţionarea de d'ferite colori (văpselî); b) ColoritulO propriu; c) FlauderatulO ; d) La-cuitulO; e) Văpsitulo lânei, a cânepei şi inului. VII. Poleitulu seu lustruitulu lemnului, a) Confecţionarea poleiturei ; b) PoIeitulO propriu. VIII. Albinăritulu (stupăritulu). a) Soiurile albi-nelorO şi viâţa lorO; b) Soiurile celulelorO fagurilorO şi destinaţiunea lorOj; c) Sporirea naturală şi artificială a stupilorâ (roitulQ); d) Coşniţele (târnele) după sistemulă lui Dzirzon şi manipularea cu acestea; e) Provederea stupului orfanQ cu regină; f) Albinele hdţe şi duşmanii al-binelorO; g) Nutrirea şi adăparea albinelorO; h) Stupina, i) Iernarea stupilorâ; 1) Sc6terea mierei din faguri şi maşina pentru acesta ; m) întrebuinţarea mierei şi a cerei; n) Plantele mai folositore pentru albine. Instruirea teoretică şi practică în ramii industriali de sub pt. I—VII i-e va preda în încăperile şcolei române din BraşovulQ-vechiu, 6r cunoseinţele teoretice şi practice din albinâritO se vorâ preda în stupina şcolară dela scalele (entrale rom. din Scheiu. Instrucţiunea este gratuită. Cei ce vorO voi a li a parte la cursulO din cestiune sunto rugaţi a se însinua la Rev. D. ProtopresbiterO I. PetricQ seu la subsemnaţii cela multa pănă la 31 Iuliu (12 Augusta) a. c., trimeţânda totodată taesa, mai josO specificată, pentru procurarea materialului. Per?6ne, cari în urma poliţiei lorâ suntâ chiemate a propaga în poporulQ nostru aceşti râmi ai industriei de casă (d. e. pedagogi, teologi, învăţători, profesori), vor a avă a trimite Ia insinuare taxa de 1 fl. 50 er. v. a., de-6rece s’au oferita spre scopulO acesta şi unele ajutdre din partea unora oficii protopresbiterale din Braşova şi giurO; pentru alţi participanţi taesa va fi de 5 fi. Aceia vorQ primi, întrucâta se va pute şi cuartire gratuita la unele familii binevoitore din Braşovula-vechiu. Relativa la mâncare ne luăm a voiă aatninli, curncă aceea se va pute căpăta cu condiţiunî mai favorabile dăcâ domnii participanţi se vorO învoi să o aibă în co- Cu bunătatea care 10 caracteriza făcu solda ţi lorO semna cu mâna că potQ să lase pe Ricardo să intre. GondolierulO trecu mândru printre sentinele. însă când ajunse in mijloculO acelei curţi pline de soldaţi, de ofiţeri, de senatori cari măturau lespezile de marmoră cu hainele lorâ lungi, când (jări mai cu semă p’un bărbală cu capulâ acoperita cu o bonetă roşiă împodobită cu unO galben de auro, care-i vestea pe Fantele, adecă pe representantula groznicei Inquisiţii de Stata, pe messer grande, ala cărui nume nimeni nu cuteza mâ-cară să-10 şoptăscă în Veneţia, îşi pierdu îndrăznea. Se duse deci şi se lipi de puţulO de bronz din drepta curţii şi aşteptă buna plăcere a dogelui. Francesco, îndată ce fu libero, făcu semnO lui Ricardo ca se p6te sui. GondolierulO şi ajunse în patru sărituri în capulO scării UriaşilorO. — Vrăi să ve, e) * 1. Plecarea trenuriloru: I. Dela Braşovu la Feşta: de persone Nr. 307: 7 6re 20 de minute sera. mixtQ Nr. 315: 4 Ore 01 minutâ dimineţa. 2. Dela Braşovtt la Buouresoi: accelerată Nr. 302: 5 6re 37 minule diminua. mixtQ Nr. 318: 1 oră 55 minule după am64L II. Sosirea trenuriloru: 1. Dela Feşta la Braşovu: de persOne Nr. 808: 9 ore 46 minute înainte de amecp. mixtQ Nr. 316: 9 6re 52 minule s6ra. 2. Dela Buouresoi la Braşovu: acceleratO Nr. 301: 10 ore 12 minute sera. mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minule după ameifl. A. Plecarea postelorii: BraşovQ la Reşnovu-Zernesct-Branu: 12 ore 30 min. după ame