GAZETA TRANSILVANIEI.
BEJDACţIUNEA ŞI ADîHIMSliHAţllINKA!
BRAŞOVf), piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. te anfl soS 12 fior., pe ş6se lunî 8 fior., pe Erei Îunî 8 fior
KomSr.ia ţi fUr&lu&tate:
Pe anâ 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei lit-'iî 10 Iranel.
ANULU L.
$£ PRENUMERĂ:
ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. &NUN7IUBILE:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorltiOi-T nufranontc nu se prlmunofi. — ESenusorlpte nu •« retrimltS.
N* 147.
Luni, Marţi 7 (19) Iulie.
1887.
NOU ABONAMENTU
la

„GAZETA TRANSILVANIEI.
Cu I Iulie 1887 st. v., s’a începută imA uou
abonament A pe triluiiiulti Iulie, Augustă şi Sep-temvre la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi spri jinitorl ai foiei nostre.
Preţulu abonamentului:
Pentrn Anstro-Dngaiia:
pe trei luni 3 fl.
>» Ş^se ,,	6 ,,
„ unu anu 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franoi „ Şese „ 20	„
unu anu 40	„
Abonarea se pâte face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţilor!! de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponu numărul ft fâşiei sub care au primită (Jiarulă.
Domnii cari se voru abona din nou să binevoăscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Braşovti, 6 Iulie 1887.
Nu trece o <Ji, fără ca să primim!! din ţinuturile ardelenesc!, bănăţene şi unguresc! locuite de Români plângeri, că bieţii 6menî suntu prigoniţi pentru simţămintele lord naţionale, că li se ameninţă scâlele şi se pună piedecl instruc-ţiunei românesc!, că se calcă drepturile comunelor!!, că se comită cele mai mari abusuri şi nedreptăţi în contra drepturilor!! şi a libertăţii individuale, că se despâiă prin totii felul!! de apucături viclene şi prin acte de forţă brutală ţăranii noştri de avere? loră, aruncaţi fiindă în braţele miseriei şi ale desnâdâjduirei ş. a. ş. a.
T6te acestea fapte le înregistrămă cjilnică, dâr niciodată nu ni s’a dată ocasiunea sub „glo-riosulă“ regimă de aprâpe 12 ani alu lui Tisza să putemă (Jice: abusulfi cela şi cela său nedreptatea ceea şi ceea comisă în contra Româ-niloră din cutare comună au fostă reparate prin intervenţiunea guvernului, căruia i-au venitu la cunoscinţă.
Acâsta apariţiune este ne mai pomenită în viâţa statelor!! constituţionale. In ori şi ce ţâră din Europa, ce stă sub regimă constituţionalii, se ţine contă mai multă său mai puţină de o-piniunea publică şi dăcă pressa, fiă de oii ce colăre, denunţă abusurî şi fapte de vădită nedreptate şi ilegalitate, guvernele respective ordonă a se face anchetă şi arată astfelă eelă pu ţinu bunăvoinţă de a delătura abusurile şi nedreptăţile. în foile din România cetimă fârte adeseori, că guvernulu anchetăză diferite caşuri, ce se denunţă prin pressâ şi în acăsta privinţă nu se face deosebire între foile oposiţionale şi guvernamentale.
Regimulă „strălucită44, alu lui Tisza nu cu-născe acăsta său în casulu celă mai bună elă cunăsce când îi vine la socotălă numai o opini-une publică, ce se manifestă în colănele foiloră maghiare, de foile nemaghiare însă nici că vrea să audă.
Ce se întămplă acum ?
Foile unguresc! suntă aşa de duşmănăse faţă cu noi, încâtă cu intenţiune ignorăză ori şi ce faptă comisă de organele publice în potriva Româniloră. Fiă vorbă de politică, ori de şcălă, ori de biserică, ori de averea şi libertatea individuală a Românului, totă ce facă Ungurii dela putere, chiar şi nedreptatea cea mai strigătăre la ceră este bine făcută pentru ele. Ura ce dom-nesce în tabăra scriitoriloră maghiari în contra Româniloră este aşa de mare, încâtă nici chiar foile oposiţiunale maghiare, cari se luptă pănă la cuţite cu guvernamentalii, nu găsescă măcară ună singură cuvântă de reprobare, când li se face ună rău Româniloră.
Rămână aşadâr pentru plângerile Româniloră de or! ce soiu deschise numai colânele foi-
loră române. Aceste înregistrâză abusurile şi nedreptăţile, ce devină totă mai dese, dâr nu se găsesce nimeni în sînulă guvernului, care să ia notiţă despre ele.
Dâcă le vii creatureloru lui Tisza, cari nu încâtă de altă parte a suspiţiona, a insulta şi a înegri pe Români, şi cari numai atunci scriu despre ei, când au poftă să i vorbâscă de rău, dâcă, (Jicemă, le vii cu câte ună faptă de flagrantă nedreptăţire şi violentare comisă în contra Româniloră, îţi răspundă, că asemeni abusurî se întâmplă pretutindeni.
Pâte să se întâmple şi în alte ţări fârăde legi, dâr aceea nu se mai întâmplă nicăirl, ca, dâcă se aduce în publicitate casulă de abusă, organele publice să nu i-a nici o măsură de îndreptare.
Intr’unulă din numerii trecuţi amă vorbită de-o barbară încălcare a averii şi libertăţii unui ţărână cinstită română de pe Câmpiă. Credeţi că a luată notiţă despre acâsta vr’o fâiă maghiară? Credeţi că guvernulă, care se laudă a fi liberală, va face ceva cu scopă de a da satis-facţiune dreptului pfensatu ?
Aşa ceva nu se întâmplă sub regimulă „cul-turei44 maghiare. Dâr se întâmplă că atunci, când bieţii âmenl loviţi în esistenţa loră de forţa brutală a celoră dela putere îşi iau bâta în mână, spre a merge să-şî caute dreptate, li se pună piedecl în cale şi suntu chiar urmăriţi pentru acâsta.
Istoria se repetă, şi în privinţa acâsta nu stămă mai bine adi ca în timpurile cele mai crude. Casulă următoru ne dă o tristă dovadă, că în adevără aşa este,
In Nr. 132 ală fâiei nâstre din anulă curentă amă fostă adusă scirea, că doi ţărani români din Laculă negru în Biharia, au mersă pe josă la Viena spre a se plânge la monarchulă nostru în contra comasării nedrepte şi nejustificate, ce voiesce să-o facă marele proprietară uu-gură de acolo, contele Zichy.
Acest!! conte ungurescă voiesce să obţină întregu teritoriulă cu sată cu totă, er locuitorilorU le cedeză pădurile sale, unde vorit ave să se mute în decursă de doi ani. Va să (jică înainte de a se muta sărmanii locuitori români ară fi siliţi să stârpâscâ pădurea ca să-şi câştige locuri pentru a se putâ nutri.
Ni se comunică acum, că bieţii ţărani cari s’au dusă la Viena, după ce au pribegită pe acolo câtva timpă, fără a fi putută obţinâ audi enţă, deârece Maiestatea Sa nu se afla în Viena, au fostu arestaţi din partea poliţiei vienese la ordinala organelora politice maghiare, fiindă desemnaţi ca nisce omeni periculoşi şi agi tatorî.
Ce s’a mai întâmplată cu ei după arestare nu se scie.
Autjiţi acolo, doi ţărani, cari mergă la ca-pulă statului să-şi caute dreptate, suntă declaraţi de regimulă „constituţional44 şi „liberală44 un-gurescu din anulă Domnului o miiă optă sute optzeci şi şâpte ca âmenl periculoşi şi agitatori!
Se mai pomenesce ună lucru ca acesta în vr’o ţâră din lume? Nici la seminţiile selbatice credemă, că aşa ceva nu se pâte petrece.
Dâr faţă cu Românii se vede că, „ liberalul!! “ regimă alu lui Tisza e de părere, că tâte i suntă permise. Şi acâsta negreşită vine de acolo, că scie că încâtă ne privesce pe noi nimeni nuTu mai controlâză.
Cine a dusu pe ţăranii români din Bihoru la Impăratulu? Negreşitu că numai dcsperaţiunea, eşită din convingerea, că la guvernă şi la âmenii lui nu mai află dreptate, căci de sigură că aceştia suntu cu trupă şi suflet!! pe partea contelui ungurescă.
Şi pentru acâsta suntu urmăriţi sărmanii âmenl, când într’ună stată constituţională fie-
cărui cetăţână ar trebui să -i fiă permisă de a se adresa cu plângerile sale la eapulă statului.
Ce să mai (Jicemă faţă cu acâsta leală purtare „constituţională44 a regimului ungurescă?
Vomă (}ice, c& nu atâtă nedreptăţile ce şe comită în contra poporului română, câtă mai multă faptulă, că aceste nedreptăţi fiindă daţe pe faţă, nu se pedepsescă, este semnulă celă mai învederată ală decadenţei, în care se află acestă regimă.
Şi cei ce-ş! bată jocă de drepturi şi de dreptate n’au avută încă niclodadă ună bună sfârşită !
Prinţul ă de Coburg şi deputaţi unea bulgară.
După cum ni se telegrafiase din Durnkrut, deputa-ţiunea bulgară a sosită în casteluld Ebenthal la 16 Iulie ; ea a fostă întâmpinată de cătră secretarul principelui care a condus’o la castelă. Primirea s’a făcută în sala de marmură. D. ToncefF, preşedintele msrei Sobra-nii, a remisă principelui actulă alegerei sale la tronulă Bulgariei, pronunţândă o alocuţiune căldurâsă în limba bulgară şi în limba francesă, la care principele a răspunsă următorele :
„Domnule preşedinte, domnilorâ ! „Primescă cu recunoscinţă actulă ce mi-lă remiteţl: rămâiu fidelă fă-găduinţeloră mele precum şi resoluţiunei ce am comunicată, chiar dela prima di» naţiunii ce m’a chemată. Dââă ar fi cu putinţă să urmeză impulsiunea inimei mele, aşi alerga fără întârdiere in mijloculă vostru spre a mă pune în fruntea naţiunei bulgare; însă ună principe alesă de Bulgaria trebue să respecteze tratatele esistente, şi acestă respectă va face puterea guvernului său şi va asigura mărirea şi prosperitatea naţiunei bulgare. Speră că vomă reuşi a justifica încrederea ce nl-o arată sublima P6rtă şi a redobândi, cu timpulă, simpatiile Rusiei căreia Bulgaria datoresce emanciparea ei politică, deci ţera îi datoresce o mare recunoscinţă. Sper că vomi) ajunge în fine a obţină adesiunea tuturora puteriloră,^ Binevoiţi d-loră a conta pe devotamentulă meu de care speră a vă putea da probe când va sosi momentulă o-portună. Curagiu, prudenţă, unire patriotică. Dumnezeu binecuvinteze sentimentele patriotice. Dumnezeu şă binecuvinteze Bulgaria şi să-i facă ună viitoră strălucit*, Principele a rostită acestă discursă în limba fran-cesă şi l’a cetită în urmă în limba bulgară. ; ,
După ce principele de Coburgă a rostită discursul său, d. ToncefF a rostită în numele guvernului o alocuţiune ce a terminat’o în limba francesă, la care principele a răspunsă: „Daţi-ml voe să vă strângă mâna şi să vă presintă mamei mele*. Presentarea principesei Clementina a avută locă individuală.
Sera la banchetă, principele de Coburgă a ridicată unu toastă căruia i-a răspunsă d. ToncefF. După banchetă, principele s’a întreţinută îndelungă cu ^membrii deputaţiunei cari îlă încungiurau, insistândâ mai cu semâ asupra meriteloru Rusiei în Bulgaria.
După cum comunică o telegramă din Viena, depu-taţiunea bulgară a avută o mare deceptiune în urma intrevederei sale cu principele de Coburgă. Deputaţiu-nea a şi pornită îndărătă la Sofia.
Francia şi Germania.
„Pol. Corr.* e informată din Berlină, că dispq&iţi*
unea în Germania a devenită cu hotărîre duşmană faţă
cu Franţa. Amărîciunea în contra Francesiloră cresce >
şi orice represalii s’ar lua în Germania contra loră, au primi de sigură aprobarea generală. Totă se speră încă, că Germania nu va fi constrînsă să răspundă la provo.-* eările francese cu primirea luptei ce i se oferă. Păr, decă cestiunea menţtnerei păcii ar veni în conflictă CU; cestiunea menţinerei demnităţii Germaniei, atunci nu se va mai ţine semă de nici o altă consideraţiune , afară de a<esta din urmă.
«France* din Parisă a publicată în cjilele acestea o scisăre a generalului francesă Mesny, care conţine o-fcnse contra Germaniei. Generalul Q a călătorită pnn
Nr. 147.
GAZETA TRANSILVANIEI.
IH'il.
se rectifice însuşi? Totă trebue că nu e lucru curată la mijlocii.
De asemenea ne trimite d lă învăţătorii din Sân-petru de lângă Haţegă, Gheorgiu B. Reitescu, o re 'fiecare cu privire la raportulă publicaţii în Nr. 129 elfi „Gaz. Trans.« despre deeursulă alegerei de deputată din Haţegă. La acâstâ alegere — 4ice d- Reitescu — d-sa nu a luata parte, ci numai din întâmplare fusese în 4>ua alegerei în Haţegă, cu scopulă de a consulta pe d-lă protopopii în privinţa stalorirei (Jilei de esamenă. D-sa se provdcă şi la martori şi cu cuvenită mândria ne spune, că cu mari miserii şi neajunsuri are a lupta, dâr cu tote acestea scâla s’a este la înălţimea chemărei sale şi elă îşi cunâsce datoria sa de învăţătorii română. — Ne bu-curămă de rectificarea d-lui Reitescu, deşi în corespondentul nostru avemă t6tă încrederea, dâr cum D-<Jeu tocmai 4iua de alegere şi-a ales’o sâ mârgâ în Haţegil? Sparămă că altădată întâmplări de acestea se voră evita.
—x—
Din Zengg se telegrafiază: Poliţia a arestată pe procuristulă firmei Cikota, ună Dalmatină cu numele Ca rol DidolicI, care e bănuită că a trimisă din Fiume scrisori ameninţâtore la 40 de persâne de aci, canonici, funcţionari, 6menl de afaceri, pensioniştl ş. a., cari la ultima alegere au votată pentru ministrulă Bedekovich. Cercularulă conţine ca frontispiciu ună capă de mortă, apoi inscripţiunea: „Listă de numele alegătoriloră infecţi." Urmâză apoi în ordine alfabetică numele alegătoriloră cari au votată pentru Bedekovich.
—x—
„Gazeta oficială" din Viena publică o ordonanţă a ministrului de finance permiţândă, de acordă cu guver-nulă ungurescă, exportarea absolută a cailor ă prin punctele: Oderberg, Osiviecin, Szakowa, Podwoloczyska, Iţoanl, Şemlină, Orşova, Braşovă şi, cu drecarl restricţiunî, prin alte puncte dela graniţă.
—x—
Ni se scrie din Chiasa, cu data 16 Iulie c.: »In comuna Chiusa, comitatulă Solnocă-Dobâca, cerculă Be-cleanului, in 12 Iuliu a. c. la 3 6re p. m. a isbucnită ună focii grâsnicu care, ajutată de vânta, abia înir’o oră şi câteva minute a mistuită 10 case, 12 şiuilşi graşduri şi totă ce s’a aflată pe lângă ele. Omenii erau la câmpă, casele singure şi încuiate, mulţi dintre nefericiţi au rămasă chiar cu nemica. Paguba se calculezi la 4145 fl. v. a. Asigurata n’a fostă nici unulă.— Unii chiusanu.“
—x—
Comisiunea administrativă a comitatului Hont, scrie „P. Naplo», a suspendata din postă pe fisolgăbir&ulu Bertold Nigrovicit care fusese pusă în stare de aeusa-ţiune de cătră curiă şi condamnată de tribunalulă din Ipolysay pentru diferite abusurl electorale.
—x—
Negocierile între guvernulă română şi cassa Frais-sinetă din Marsilia pentru înfiinţarea unei companii române de navigatiune pe Dunăre, se urmăres 0 cu mulţi sorţi d’a se ajunge la o invoială. Cu aceste negocieri se ocupă cu deosebire d. Aureliană.
—x—
Casulu de coleră ce s’a ivită în Racz Almas s’a constatată de Dr. Karolyi, care a făcută autopsia cadavrului ţăranului George Sudar, ca avândă tote simpto-mele colerei asiatice. Casulă acesta e singuratică.
—x—
Relativă la defraudarea dela oficiulu orfunalu din Raab se comunică, că până acum s’a constatată lipsa
a 8 mii fi. Fşpanulă a suspendată din : osturi pe pri-marulă şi preşedintele ofHului o- fanairt Frarz Laeza, pe protofiscalulă orăşenescă Dr. A;exiu BIcz y. pe viec-tiscalulă Eugen Kiss, pe consilierii magisiratualî• Ladislau Kozits şi Franz Cz.ip, şi în contra loră a pornită cercetare disciplinară, ăr pe averea loră mişcătdre şi ne mişcătore s’a ordonată secvestru pănă la suma de 60 mii florini.
—x—
In noptea de 15 Iulie ună nou incendiu a isbucnită în Botoşani, care a prefăcută în cenuşe 15 case.
—x—
In posesiunea unei persâne din Sinaia se află o cupă de argintă găsită în Transilvania, pe care se află g avată cu jlitere chirilice nume'e Alexandru Moruzzi, precum şi portretulă său.
—x—
O telegramă din Essen, dela 15 Iulie anunţă, că marele inventatoră şi fabricantă de tunuri, cari pâriă numele său, Krupp, a murită.
— x—
Reuniunea femeiloră slovace .Jivena" va întocmi in Turoţ St.-Marton o esposiţiune de industriâ textilă şi cusături. Se vede că nu i-a dată guvernului ungurescă mâna să o interzică.
Mocsary şi naţionalităţile.
De curâudii a fostă visitată Mocsary în Andoruk, comitatulă Borsad, unde locuesce, de cătră redactorulă fâiei „Borsad Miskolczi Kozlony", care a publicată între altele următârele amărunte despre întrevorbirea ce au uvut’o:
Mocsary atribue căderea sa la alegerea din Neo-planta împrejurărei, că alegătorii învoiţi cu tendinţele politice ale lui Polit. n’au votată pentru dân.sulă, fiindă că Polit şi soţii săi au declarată, că programulă lui Mocsaty nu consună cu programulă loră. De altmintrelea prin resultatulă alegerei din Neoplanta, Mocsary nu e sdrun-cinată în vederile sale de pănă acum. Chiar şi pănă acum nu l’a condusă vre-o deosebită înclinare cătră naţionalităţi ori vre-ună umanistnă bolnaviciosă, ci simplu interesulă statului. E forte îngrijată de sortea na-ţiunei maghiare şi a statului. Nu se pâte aştepta con-solid rea statului ungară, cândă o jumă’ate a popora-ţiunei stă pe picioră de răsboiu faţă cu cealaltă. Politica austriacă e forte bine Învoită cu aceea, că naţionalităţile să aţîţă totă mereu prin continuele încercări de ma-ghiarisare, căci ea va băga în buzunară fructele acestei activităţi. Potă fi consideraţi naţionaliştii ca omeni buni or! răi, acâstâ vedere însă nu e ertatQ să influinţeze politica ce e a se urma faţă ou ei. Trebue să trăim! cu ei, orl-ce feiă de omeni ară fi, în acâstă privinţă însă singurulă mijiocă bună constă într’aceea, ca să se evite totă ce dă întemeiată pricină la gravamine. Necontes-tabilO e, că totdâuna vorâ fi nemulţămiţl şi agitatori, dâr esclusivă cu privire la aceştia ar trebui să se vali-diteze privirea, că naţionalităţile nu le poţi rnulţămi.
Totdâuna se «Jice: poporulă e bună, numai agita orii suntă răi indivizi. Dâr nu trebue să se trâcâ cu vederea, că mirea massă a naţionalităţiloră se află cu totulă in mânile agitaloriloră, şi adecă numai de aceea, fiindă că ei se potă provoca continuu la gravamine, la încălcări. Dâcă straturile de josO ale naţionalităţiloră, care formâză marea massă a acelora, ară avâ consciinţa, că nu suntă încălcaţi, că nu-i ameninţă nici ună peri-culă mai apropiată ori mai îndepărtată, atunci invadară ară vorbi agitatorii. Dâcă legea de naţionalitate din 1868
Lotaringia şi fructulO acestei călătorii a fostă acea seri sâre. Organulă guvernului alsaţo-lolaringiană vorbindă despre scrisâre, accentuâză îndelunga răbdare a autori-tăţilorfi germane, care lasă pe astfelă de personalităţi să cutriere liberă teritoriulă germană. In viitoră însă guvernulă provinciei imperiale va observa o panică stric-teţă când e vorba de a le permite să stăruâscă francesî în provinciă.
De altmintrelea ura Intre cele două popâre a ajuns pănă la estremă. Următârele caşuri, dintre cele multe, ne dau o viuă ilustraţiune despre [gradulă de ură şi per-secuţiune ce domnesce între cele două popâre.
Intr’ună orăşelă să făcuse ună boteză. Naşa scăpase în uliţă nisce bombăne. Poliţaiulă german culese căteva de colâre albă, roşie, albastră (erau şi de alte colori), le puse una lăngă alta, conchise de aici că na-şulă şi cu naşa voiseră să demonstreze In contra Germaniei, dresă ună procesă verbală şi-i dădu în judecată.
Intr’o cafenea din Strassburg doi alsacieni steteau la o masă şi vorbiau franţuzesce. Ună oficeră superioră germană se apropie de ei şi-i provâcă să nu mai vorbâscă franţuzesce căci se găsescă pe teritoră germană şi trebue să vorbâscă nemţesce.
Ună Germană din Candry, în Franţa de Nordă, a scris Cassei sale comerciale, că elă e silită să pără-sâscă Candry, pentru că mulţimea ameninţă viâţă lui şi şi a celorlalţi Germani. Mai mulţi din ei d’abia ar fi scăpată de mârte. Iritaţiunea a fostă provocată de o ser bare de gimnastică şi de o conferinţă a ligei patriotice. Primarulă a sfătuită pe Germani să plece din oraşă.
Când încordarea e atâtă de mare şi amărîciunea o mai măresce şi limbagiulă (Jiareloră, mai alesă ală celoră germane, care devine pe 4' ce merge totă mai aspru, mai pâte fi sigură cineva, că 4*ua de mâne nu va face să bubue tunulă?
SOIRILE PILEI.
Maiestatea Sa monarhulu va pleca la 31 Augustă la manevre, şi anume: ântâiu se va duce la Olmutz, şi de acolo la Neutra. Ojiceri străini, precum se presupune, vorO asista numai la marile manevre finale dela Deva. Prinţulă de corână va asista abia la manevrele de in-fanteriă dela Deva, pe când Maiestatea Sa şi Archiducele Albrecht voră fi de faţă la manevrele de cavaleriă ce prsmergă.
—x—
Cu privire la raportulă apărută în Nr. 128 ală fâiei nâstre despre alegerea de deputată din Turda ni se trimite din partea d-lui subnotară Ionii Cădariu din Sindu o rectificare, în care se «Jice, că nu suntă adevărate cele (ţise cu privire la persâna d-lui preotă din Co-pandă, Ioană Pătăceanu, că adecă acesta ar fi mersă să corteşâscă în favârea candidatului ungură pe alegătorii din Ceanulă deşertă. D-lă Cădariu spune din con tră, că d-lă preotă din Copandă, împreună cu alţi ve cin! ai săi, a lucrată din tâte puterile pentru observarea pas&ivităţii. Numai din întâmplare — cţ‘ce d lâ Cădariu s’a întâmplată totuşi, că din comuna d-sale au luată parte alegători români la alegere, deârece in presăra alegerei aceştia au fostă duşi la alegere în absenţa de •casă a d-lui preotă. Mai asigură d-lă subnotară, că părintele Pătăceanu nu a votată deşi a fostă în Turda pe timpulă acela. — Dâcă cum spune d, subnotară Cădariu stă lucrulă şi nu cum ni s’a raportată de cores pondentulă nostru, iu care avemă tâtă încrederea, cum să face că d. preotă Pătăceanu n’a avută curagiulă să
FOILETON U.
(5>	-----
Misterele Veneţiei.
de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali.
II.
Nicoloţii şi Castellanii.
Intre Canalulă Mare şi Giudecea era p’atuncl, şi se pâte vedâ şi a<ţl aprâpe în aceeaşi stare în care era pe la jumătatea secolului 15, o piaţă nu tocmai mare unde se făceau in fiâcare ană totă Ia aceeaşi epocă petreceri publice ciudate.
Piaţa era străbătută de unulă din canalurile cari suntă şi a<ţl în Veneţia ună felă de artere ce ducă sângele dela margini spre inima marei cetăţi. Apele acestea sumă, vorbindă adevără, singurele căi de comunicare în Veneţia, de vreme ce nu se pâte ţinâ sântă de uliciârele întitulate cu numele de strade Ş’apoi trebue să mai spunemă că p’atuncl pe uliciârele acestea mai că nu se putea umbla.
Piaţa de care vorbimă se chema piaţa Nicoloţiloră şi a Castelaniloră, in onârea petreceriloră şi a lupteloră ce se făceau acolo în fiăcare ană în sâra <jilei când dogele se cununa cu Adriatica.
Dâr ce erau Nicoloţii şi Castelanii? Nisce tineri aleşi dintre cei mai voinici gondolieri dela Rialto şi pescari chioggioţl; câţiva facchini din portă, dâr puţini, erau câteodată admişi la luptă.
Se lupta pe ună podă fără parmaclîcă, după cum erau mai tâte podurile în Veneţia pe atunci. Podulă •cesta, aruncată peste canalulă care împărţea oraşulă in
două părţi apvâpe egale, era tocmai în centru. In amândouă colţurile opuse ale gbizdului erau săpate două tipare mari de picioră de omă.
Vomă vedâ mai târziu la ce slujeau acele tipare, cari esislă şi atţb
Amândouă cetele protivnice, compuse fiăcare din câte 12 tineri, erau aşezate, în apropiare, de o parte şi de alta a podului. Fiăcare câtă era îmbrăcată uniformă în costume cu feţe bătăiâse, venţî pentru Nicoliţî, roşii pentru Castellanî. In fruntea fiâcărei cete steteau câte 2 judecători ai luptei.
Piaţa se umplu numai deeâtă de poporenT, fiăcare luându şl locă după fantasia sa ori mai bine după simpatia sa şi arborândă chiar colorile luptâtoriloră după cum se face a(ţî la boat race (regale, întrecere pe apă) din Oxford şi din Cambridge. Ferestrele caseloră vecine erau încărcate de privitori; pretutindeni, şi pe învelitorl chiară se vedeau numai capete.
Deodată unulă dintre judecătorii luptei ridică mâna şi făcu semnă că voia să vorbâscă. Se făcu o tăcere relativă, adecă în loculfi strigăteloră vesele urma ună sbîr nîită surdă care semăna cu ală unui roiu de albine. Judecătorulă vorbi astfelă:
— Tineri, aveţi să vă luptaţi; fiţi leali O să se tragă la sorţi numele celoră dintâiu doi luptători. Aida din doi, Nicolotă sâu Castellan, care va fi biruitei u, va trebui să rămână pe podă s’aştepte asaltulO celui d’ală doilea, pe urmă p’ală unui ală treilea luptătoră din par-tidulă opusă, pănă când va fi însuşi biruită.
Tineri, acela dintre vc.i care va birui pe toţi pe răndă, va rămână singură stăpână pe podă, după ce
partidulă protivnică va li cu desăvîrşire sleită. Aide, Castellanî, încercaţi să răsbunaţl înfrîngerea vâstră din anulă trecută, voinici Nicoloţî, fiţi victorioşi ca şi în rândulă trecută.
Discursulă acesta mică, care, trebue s’o mărturi-simă, nu strălucea prin elocvenţă, fu primită, dâcă nu cu huiduieli, celă puţină cu strigăte nerăbdătâre.
—	Lupta! lupta! striga fiăcare.
— Să vă vădă Nicoloţiloră!
— Să vâ vădă Castellaniloră!
Numele Nicoloţiloră şi ală Castellaniloră fură puse în două pălării deosebite, pe urmă din fiăcare se trase câte unulă.
—	Piefro din partea Nicoloţiloră şi Zaharia din partea Castellaniloră! 4'se judecătorulă luptei.
Tinerii cu numele acesta eşiră din grupulă din care făceau parte şi suiră cele patru trepte cari duceau la colacul ă podului. Acolo fiă-care îşi puse piciorulă într’u-nulă din tiparele de care am vorbită, întin4ândă picio-rulă dreptă aşa ca să întâlnâscâ în rnijloculă ghizdului pieiorulă dreptă ală adversarului. Astfelă puşi cei doi luptători tăiau podulă în diagonală.
—	începeţi! 4*se judecătorulă luptei
Amândoi voinicii întinseră braţele pentru ca să s’apuce. Lupta sta în aceea, că unulă dintre luptători trebuia s’arunce pe protivniculă sâu in canală fără ca elă să se clintâscă din locă: se întămpla uneori că amândoi cădeau de od8tă şi atunci bunii Veneţianî nu mai puteau de bucuria. Aşa se şi întâmplă cu cei doi din-tâiă luptători.
Se traseră la sorţi alte două nume şi lupta începu
Nr. 147.
GAZETA TRANSIVLANIEI.
1887.
s’ar fi ţinută acurată în litera şi spiritulă ei, li s’ar fi smulsă agitatoriloră cele mai periculăse arme. De altmintrelea nici agitatorii nu ţină la programele lord până la cea din urmă iotă; se pote vorbi cu ei. Asta’i o împrejurare importantă, căreia opiniunea publică nu-i dă atenţiunea revenită. Dâcă aşă fi fostă alesă de deputată în Neoplanta, (jise Moosary, acesta nu ml-ară fi impusă ţaţă cu naţionalităţile nici o nouă îndatorire, care ar fi venită în colisiune cu simţămintele mele patriotice. Prin vorbirile şi scrierile mele am făcută servicii naţionalitâ-ţiloră de aceea ele au votată pentru mine şi cu acesta eramă achitaţi unii faţă cu alţii.
Mocsary declară în fine, că cestiunea naţionalilă-ţiloră e o rană deschisă pe corpulă naţiunei. care cu naijlbce paliative uu se pOte vindeca. Trebue a se îngriji de o temeinică vindecare, altfelO ar pute deveni pericu-)6să pentru viâţa statului. Arestă afacere e, pe lângă cestiunea de dreptă publică, cea mai importantă şi va fi pâtra de’ncercare a destoiniciei politice a naţiunei maghiare, că ore afla-va modtts vivendi celă corectă faţă cu naţionalităţile.
Scirl militare.
România. — Regele a aprobată planulă alcătuită de marele stată majoră ală armatei pentru manevrele de Sstimpă. Se scie deja că cu oeasiunea acestoră manevre care se voră face eătră sfirşitulă lui Augustă, se va tace şi o încercare de mobilisare a unui corpă de armată. Regele a şi iscălită decretulă pentru chemarea sub dra-pelă a reserveloră acelui corpă.
Dare de semă,
despre activitatea societăţii de lectură „Andreiu Şagunau a eleviloru deda institutulu Andreianu în cursulă anului şcolară 1886/7.
A.	In generală. Sub conducerea d-lui direetoră se-minarială Ioană Hannia societatea amintită s’a constituită în şedinţa din 21 Septemvre 1886 în modulă următoră:;
Preşedinte: D-lă Dem. Comşa, profesoră seminarială. vice-preşedinie: Em. Popescu, cl. an HI; redactoră: A, Trif'ă, cl. an. III (înlocuită mai tăiijliu prin Al. jRuşdea cl. an. III); notară pentru corespondenţă: V. Popă, cl. an. III; notară pentru şedinţe: I. Teculescu, cl. an II; bibliotecară: A. Oprea, cl. an. II; vice-bibhotecară: I. Nichrâ, ped. an. 1; membrii in comiletă: los. Blaga şi St. Rusă, cl. an III; I. Bnju şi 1). Gâmpeană, cl. an. II; N. Cârpinişană şi G. Enescu, cl. an. I; Rom. Jurca ped. an. 111 şi G. Daniilă, ped. an. II.
Societatea a ţinuta în cursulă anului scol. 26 şedinţe, şi anume 23 ordinare, er 3 estraordinare.
Afară de acestea societatea a mai ţinută o şedinţă publică festivă în memoria Marelui Andreiu, în presura (jilei Sf. Andreiu, cu care ocasiune a resiltată ună venită curată de 97 fl. 36 cr. în favorulă fondului so cietăţii.
Numărulă membriloră societăţii la finea anului scol. a fostă 99, între cari 97 ordinari şi 2 ajutători, anume 72 din cursurile clericali, er restulă de 25 din cursurile pedagogice.
B,	In specială. Activitatea societăţii a fostă de două categorii: literară şi administrativă.
a) In discuţiune s’au luată 23 lucrări, parte scien-ţifice şi literare, parte poetice. Din acestea s’au indusă In foia societăţii ,Musaa 20 piese.
E'aboratele din prosă aparţină parte teologiei şi li-leraturei, parte istoriei şi sciinţeloră naturale; poesiile au fostă lucrări originale, afară de o colocţiune de poesii populare şi o traducere diu limba francesâ.
In decursulă anului s’au declamată în şedinţele societăţii 16 poesii dela diferiţi autori. In totală s’au admisă pentru f6ia „Musa« 22 piese, cu 8 mai multă ca în anulă scol. precedentă, — semnă învederată, că activitatea literară a societăţii a mersă progresândă. In
6rflşl şi se urmă cu sorţi variabili aprăpe o jumătate de 6ră, însă fără incidente însemnate. Şi Nicoloţii şi Cas-tellanii s’arătau aprăpe d’aceeaşl putere şi nici unuia din ei nu ajunsese încă să pasioneze pe publică.
Nu mai rămăseseră decâtă 4 CâstelianI în potriva a 6 Nicoloţl, când judecătorulă luptei strigă:
—	Giacomo pentru Castellani!
Ună flăcău frumosă ca de 25 de ani, purtândă colorile stacojii ale Castelaniloră, eşi din rânduri şi se sui pe podă, unde mina lui bună provocă ună murmură de aprobare. Era ună gondolieră dela Rialto forte vestită pentru puterea lui, şi toţi partisanii lui îlă încuragiau cu vorbe:
—	Nu te lăsa, Giacomo, fi tare!
In vremea asta judecătoiulă luptei scosese şi numele celălaltă:
—	Leonardo pentru Nicoloţl! 4‘se
Ună bărbato lată în spete, cu înfăţişarea cam sălbatică, apăru pe tolaculă podului.
—	Nu este Leonardo! strigară 20 de voci.
—	Nul nu! răspunseră o sută altele.
—	Este sergentulO Bartoîomeo! 4>ser^ alte voci.
Strigăte ameninţătăre în potriva sergentului începu
să s’au^ă în mulţime. Falsulă Leonardo se uita cu dis-preţă împrejură. Unulă dintre judecătorii luptei cretju de cuviinţă să s’amestioe. După ce reclamă o tăcere pe cure cu greu o dobindi, întrebă pe acela în potriva căruia strigau toţi:
—	Nu eşti tu Leonardo?	(Va urma.)
ce privesce declamaţiunile, de asemenea să pdte constata ună sporă de 9 piese faţă de anulă trecută.
b) Relativă la afacerile administrative ne mărginimă a releva mai ănteiu: Tipărirea catalogului cărţiloră află-tore în biblioteca societăţii. Această afacere s’a fostă totă trăgânată mai m dţîj ani de-a-rândulă mai alesă din causă, că abia în anulă de faţă a fostă posibilă o arangiare deplină corectă a cărţiloiu. Tipărirea acestui catalogă răspunde unei trebuinţe adencu simţite.
0 aită afacere administrativă de importanţă au fostă deprinderile practice în vieţa constituţională a bisericei nostre. Spre acestă scopă societatea s’a prefăcută in sinodă parochială, alegendă ună comitetă cu însărcinarea de a presenta unu raţiociniu bisericescă în regulă şi totodată a pregăti cele de lipsă pentru alegerea de pa-rochă. Raţiociniulă s’a luată apoi în discuţiune amărun-ţită, er alegerea de preotc s'a eieduită în tocmai conformă prescripteloră in vigore, desbătându-se pe largă asupra procederei de urmată şi iiustrândă cestiunea prin esemple practice.
Rămâne să adaugemă, că in săptămânile din urmă societatea şi-a asigurată pe timpă de 6 ani atâtă cărţile câtă şi mobiliarula şi archiva sa în contra focului.
Comitetulă societăţii şî-a începută activitatea cu şedinţa d-to 27 Septemvre 1886, alegându-şl de notară şi raportoră pe membrulă los, Blaga.
Comitetulă a ţinută în decursulă ânului 35 şedinţe şi anume 28 ordinare şi 7 estraordinare.
Ga organă esecutivă ală societăţii, comitetulă a priveghiată mersulă afaceriloră îngrijindă de esecutarea concluseloră aduse de societate şi intreprin^ândă toţi paşii necesari intru promovarea intereseloră societăţii. Lucrarea de eăpeteniă a fostă censurarea şi dările de semă asupra elaborateloră loră incurse, cum şi procurarea de cărţi, ţinerea bibliotecei în ordine etc.
La începutulă anului biblioteca consta din 1411 o-purl în 1523 volume şi 281 fascicule. In decursulă a-nului biblioteca s’a sporită cu 87 opuri în 90 volume şi 4 fascicule. Biblioteca numără astădi 1498 opuri în 1613 volume şi 285 fascicule, la care sumă adăugândQ cărţile aparţiuătore bibliotecei patristice şi anume 45 autori (S. Părinţi) in 59 volume şi 38 fascicule, resultâ suma de 1543 opuri in 1672 volume şi 324 fascicule.
înmulţirea bibliotecei a resullată parte din donaţi-unî, parte din procurări făcute pe spesele societăţii cum şi prin compactarea unora 4'are şi foi periodice.
Intre marinimoşii donatori se numără: Academia româna; Academia din Cernăuţi; Societatea »România jună“ ; Reuniunea rom. de cântări în Sibiiu; Direcţiunea g mn. din Beiuşă şi următorii P. T. domni: Nicolau Popea, archimandrită şi vicară ; Zachariâ Boiu, asesoră consist.; I6nă Popescu, profesoră de teologiă; Simeonă Popescu, protopresbiteră; D. Fâgărăşană şi Moldovană, profesori gunn.; S. Moldovană, profesoră gimn.; Dr. I. Crişană, profesoră de teologiă şi N. Putnoky, profesoră gimn.; Const. Dimiană, paroch în Breţcu; G. Moiană, învâţătoră şi luliu Pilică, ped. a. I. Aici este loculă să adaugemă, că In. Ministeră de culte şi instrucţiune din Bacurescî a binevoită a dona societăţii opulă atâtă de preţiosă: Biserica episcopală a mănâstirei „Curtea de Argeşă*.
Suma cărţiloră primite prin donaţiunî e 27 opuri iu 27 voiume şi 4 fascicule.
Prin compac area unoră 4'are Ş1 foi periodice biblioteca s’a sporită cu 12 opuri în 12 volume.
Faţă de anulă trecută şcol. biblioteca arată ună sporă de 34 opui! în 35 volume.
In cursulă anului scol. de faţă societatea a primit gratuită următărele 4‘are şi foi periodice : 1. Advocatulă poporală, 2. Amiculă Familiei, 3. Biserica Ortodoxă Română. 4. Biserica şi şcăla, 5 Bălaurulă, 6. Candela, 7. Convorbiri pedagogice, 8. Deşteptarea, 9. Economia Na-.onalâ, 10. Foia bisericescă, 11. Făla scolastică, 12. F6ia diecesană, 13. Familia, 14. Gazeta Transilvaniei. 15 Gazeta Sătânului, 16. Lumina pentru toţi, 17. Lumi-natorulă, 18 Romănische Bevue. 10. Pedagogulă Română, 20 Teh-grafulă Română, 21. Transilvania, 22. Tribuna, 23. Sieb. Deut. Tageblatt. Abona e din averea societăţii au fostă : 1. Convorbiri literare şi 2) Scola şi F< milia.
De presentă biblioteca represintă o valore de 2994 fl. 33 cr. cu 260 fl. 18 cr. mai multă ca în anulă trecută, esceptionândă valorea catalogului cărţiloră bibliotecei. Acestă catalogă tipărită în 600 esemplare represintă o vaiăre de 96 fl. 45 cr.
Averea societăţii în bani gata este de 565 fl. 54 cr. Subtrăgândă spesele din anulă acesta în sumă de 363 fl. 30 cr. din venitele în sumă de 279 fl. 13 cr. re-suttă cu finea anului ună defieilă de 84 fl. 17 cr., care s’a acoperită din economiile amforă precedenţi. Acestă deficită este motivată prin cumpărarea mai multoră cărţi a căroră trebuinţă era adencă simţită şi cu deosebire prin tipărirea catalogului cărţiloră bibliotecei, amintită mai susă, dăr prin vinderea acestuia spesele se voră restitui succesive cu prisosă.
Archiva s’a sporita în decursulă acestui ană cu 108 piese.
Colecţiunea numismatică consta cu finea anului scol. 1885/6 dm 86 bucăţi. In decursulă acestui ană a crescută prin donaţiunî cu 28 bucăţi. Cu finea acestui ană scol. deci colecţiunea numismatică constă din 114 bucăţi.
In anulă acesta ca şi în cei precedenţi, societatea a avută la disposiţiă două odăi din localităţile semina-riale. In una din aceste odăi au fostă aşe4ate dulapurile bibliotecei; er cealaltă a servită ca sală de lectură.
Mobiliarulu s’a sporită cu ună dulapă pentru ar-chivă. Mobiliarula întregii represintă o valăre de 286 fl. 12 cr., er rechisitele de 126 fl. 53 cr.
Intrâga avere a societăţii computală în bani represintă o valore de 3985 fl. 69 cr.
Pănă a nu termina acestă scurtă dare de semă, fiă-ne permisă a esprime în numele societăţii cele mai căldurăse mulţămirl Onorateloră RedacţiunI dela foile a-
mintite, cum şi număroşiloră donatori şi spriginitorî ai societăţii nostre.
Sibiiu, 24 luniu st. v. 1887.
Emilianu Popescu,	Iosifu Blaga,
preşed. comitetului.	not. şi raportorul comit,
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
CONSTANTINOPOLtT, 18 Iulie. — Sir Drumond Wolf, trimisulfl englesă, care a încheiată cu Turcia convenţia egiptână, a plecaţii de aci fără să se fi ratificată convenţiunea şi fără să fi fostă elu însuşi primită în audienţă de plecare. Audienţa era destinată pe Vinerea trecută, dăr nu s’a ţinută. Ambasadorul^ germanii a sfătuită pe Sultanii să ratifice convenţia, dăr Sultanulu a declaraţii, că convenţia în forma actuală ar face sânge râu în lumea musulmană.
NEAPOLE, 18 Iulie. — In urma spar-gerei ţavei principale a apăductului, oraşulu stă de două (Jile fără apă. S’au întâmplată din a-câstă causă escese, care au fostă suprimate cu puterea armeloră.
INNSBRUCK, 18 Iulie. — Impăratulă germană sosesce aci după amâ^î aflându-se în călâ-toriă spre Gastein. Mâne îşi continuă călătoria.
DIVERSE.
Isvoru nou de petroleu. — Aprăpe de Peklenicza în cereală Csakathurn din comitatulă Zala s’a descoperită ună isvoru de pecură. Ună consorţiu din Viena a şi cerută guvernului ungurescă dreptulă d’a esploata a-cestă isvoră de petroleu.
Incendiu mare. — Oraşulă rusescă Witebsk a devenită mare parte o pradă a flacăriloră, Au arsă 413 case între cari ■ o bancă, poliţia şi 6 şcăle. Mulţi 6-menl au arsă. 7,000 suntă fără asilă.
Jidovii condamnată. — In Seraievo, capitala Bosniei, s’a judecată procesulă unui furnisoră militară jir dană, Baruch, care a înşelată statulă cu mai multe mi-liăne de fl, — Principalulă culpabilă a fostă condamnat la 5 ani închisăre grea.
Bandă de tâlhari, cari bântuiau în plasa FilipescI, jud. Prahova, s’a prinsă de cătră primarulă comunei, Mărginenl-Monastiri, Andrei Râdulescu. Ei suntă, cum spune „Democratulă*, nisoe ţigani căldărarl ungurescl poposiţi cu cori urî în spatele comunei Vlădeni. S’au găsită suterane în pădurea Bălenl cu felurite obiecte de valăre. Doi dintr’ânşii nu s’au putută prinde.
Cutremură de pămentu. — In Vinga s’a simţită în 10 Iulie n. ună cutremură de pământă forte violentă cu direcţiunea dela nordă spre sudă. Mişcai \ a fostă însoţită de o detunătură înăbuşită şi a durată mai multe secunde. S’au dârîmată câteva ziduri de case şi coşuri (urlăie) şi turnulă bisericei catolice s’a crăpată în două locuri. Au mai fostă dăunate edificiulă şcolară, ală judecătoriei de cercă şi ală ospătăriei celei mari.
Pe rugă. — Din plâcutulă oraşă Nagy-Maroşă se uovestesce despre ună evenimentă prea tragică, ce s’a întâmplată acolo in năplea de Marţi, 30 Iunie. 0 femee tinără şi frumosă este eroina acestei tragedii lugubre. Iulia Niedermuller era fiica unui birtaşă din Nagy-Maroş; acum trei ani îi întorsese capulă ună flăcău. Ea deveni mumă. Spre a nu fi de batjocură în loculă său natală, ca întră în serviciu în Budapesta, lăsându-şî copilulă îu îngrijirea mamei sale. Acum o lună şi jumătate Iulia îşi pierdu serviţiulă şi se întorse acasă la Nagy-Maroş. Părinţii ei suntă nisce ţărani cinstiţi, care acum impăr-tăşescă sortea tuturoră locuitoriloră din Nagy-Maroşă: Ei luptă cu miseria, de când filoxera lî-a pustiită viile, din care trăescă. Cu tăte astea părinţii primiră bine pe fiica loră. Der Iulia na se simţi bine în casa părintâscă, vâ4ândQ că densa şi copilulă său erau o greutate pentru casă. Pote va mai fi au4ită şi vre-o vorbă grea dela mumă-sa, ş’apoi fata nu era bine vă4ută nici de femeile de etatea ei şi tăte astea făcură pe nefericita fată să ia o hotărîre teribilă. îşi puse în capă să-şi ia viâţa sa şi a copilului şi alese ună chipă de mărte de o crucfime nespusă, nenorocirea luându i minţile. Intr’o sără îşi luă copilulă şi plecă din casa părintâscă. Ea se duse pe ună delă, adună uscături, făcu ună rugă, turnă peste elă petroleu, adusă într’o sticlă, şi-i puse focă. Când începură să se înalţe flăcările, ea luă copilulă în braţe şi sări în focă. Alaltăieri diminâţa fură găsite acolo două cadavre carbonisate. — Acestă întîmplare tragică a produsă cea mai mare emoţiune în poporaţia din Nagy-Maroşă, precum şi între familiale din Budapesta, ce au venito acolo în vilegiatură. ______
Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei“ ă 5 cr. se potu cumpăra în totungeria lui I. GROSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu.
Editoră: Iacobfi Mnreşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiaou.
tfr. 147
GAZETA TRANSILVANIE).
1887.
ţilurţulv U but** de ^len* din 15 luliu st. n. 1887.
r i *,
Rentă de aură 5u/g . . . 101 55 Rentă de hârtiă b® . . 87.75 împrumutata «ăilorfl ferate
nngare................151.40
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de osttt ung.
(1-ma emisiune) . . . 97.90 Amortisarea datoriei căi* lord ferate de ostil ung.
(2-a emisiune) .... 127 — Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung.
(3-â emisiune) .... 115 50 Bonuri rurale ungare . . 10460 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-
ouştt.................10440
Bonuri cu cl. de {sortare 10450 Bonuri rurale transilvane 10490
Bonuri croato-slavone . . 1.04 50 Despăgubire p.‘ dijma de
vinii ung.............100.—
ImprumutulQ cu premiu
ung...................122.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 75 Renta de h&rtiă austriacă 81.50 Renta de arg. austr. . . 83.25 Renta de aurii austr. . . 112 20 Losurile din 1860	. . . 137.—
Acţiunile băncel austro-
ungare................ 889 —
Act. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr.281.— Argintul ă —. — GalbinI
împărătesei .............5 95
Napoleen-d’orI .... 10.03 Mărci 100 împ. germ. . . 62.20 Londra 10 Livrea sterlinge 126.60
Cursuiu pioţoi Braşovu
din 16 luliu st. n. 1887
••••••••••••••••••••
Bancnote românesc! . .	• •	Cump.	, 8.63	Vămi.	8.65
Argint românesc . . .		a	8.55	•	8.60
Napoleon-d’or! ....		>	9 97	-	10.01
Lire turcesc!			a	11.34		11.37
Imperial! ......		»	10.34	•	10.37
Galbeni			a	5 89	a	5.94
Scrisurile fonc. * Albina»	6*/,	• *	100.—	•	102.- -
n * »	5°/0	• »	98.—	»	99 —
Ruble Rusescl ....		»	109.—	a	110.—
Discontulă . . .	a	7—10% pe		ană.	
losifn Blasko,
hotelier
în
Sz.-Szi-Qyorgy
s’a mutatei în
HOTELUL MARE.
Nr. 695—1887.
Concursă.
La sc61ele reuniunei foştiloră grăniţeri din regimentulă I. rom. Bunitt de conferită pe calea concursului:
1.	Postulă de învăţâtoră dirigentu la scdla din Cugieriu, co-mitatulă Huniădbrei, cu salară anualii de 350 fl. apoi cuartiru şi lemne de focii.
2.	Postulă de învăţătorii dirigente la scdla din V e s t e m ă, co-mitatulii Sibiiului, cu salarii de <300 fl. diu fond ulii scolastică centrală, precum şi cuartiră şi lemne de focă.
3.	Postulii de învăţători secundarii la scdla din Sin a, comi-tatulă Sibiiului, cu emolumentele; 200 fl. v. a. din tondulă scolastică centralii, cuartiră şi lemne după trebuinţă; în fine
4.	Totă la Şina postulă de învăţâtoră adjunctă cu 180 fl. din fondulă centrală, apoi cuartiru şi lemne de focă.
Reflectanţii la aceste posturi au să-şi subştdrnă suplicele instruite cu diploma de cualificaţiune din studiele pedagogice şi din limba maghiară, eventuală şi alte documente celă multă până în 10 Augustă a. C. st. n. la;
Comitetul#, administrativii al# fondului şi şcolelor# foştilor# grăniţeri Sn regimentul# I. rom. în Sibiiu.	1—3
Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Brasovu.
I.
Plecarea trenuriloru:
1. Dela Braşovu la Pesta:
TrenulO de persone Nr. 307: 7 ore 20 de minule săra.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 Ore 01 minutâ diminăţa.
2.	Dela Braşovă la Bnouresoi:
TrenulO accelerată Nr. 302: 5 6re 37 minute diminăţa.
TrenulO mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după ameij!.
II. Sosirea trenuriloră:
1. Dela Peşta la Braşovu:
Trenulă de persone Nr. 308: 9 6re 46 minute înainte de amă(|I. TrenulO mixtă Nr. 316: 9 6re 52 minute săra.
2.	Dela Bnouresoi la Braşovă:
TrenulO accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute sera.
TrenulO mixtă Nr. 317: 2 6re 32 minute după ame^I.
A.	Plecarea posteloru:
a)	Dela Braşovă la	Reşnovu-Zernesct-Branu: 12	6re	30	min.	după
b)	„	„	„	Zizinu: 4 ore după amăcjl.
c)	,,	„	în	Secuime (S. Georgî): 1 6ră	30	minute	năptea.
d)	„	,,	la	Făgăraşu: 4 ore diminăţa.
e)	„ „la Săcele: 4 <5re diminăţa.
B.	Sosirea postelorti:
a)	Dela Reşnovu Zernesci-Branu la Braşovă : 10 ăre înainte da ame^I.
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ăre a. m.
c)	Din Stcuime la Braşovă: 6 ăre săra.
d)	„ Făgăraşu la Braşovă: 2 6re diminăţa.
e)	„ Săcele la Braşovă: 6 6re 30 minute săra.
amă4î.
Mersulti trenurilord
Valabilă dela I luniu st. n. 1886.
pe linia Predealtt-Budapesta şi pe linia Teiuştt-Aradîl-liadapeata a calei ferate orientale de stată reg. ung.
Predealtt-Budapesta
Budapesta—Predeală
Bucurescl
Predeală
Timişfl
Braşov!
.
Feldiăra
Apatia
Augustină
Homorodtt
Haşfaleu
Trenfi
da
persdne
Tren Trenfi accelerat omnlbus
8igkis6ra
Elis&betopole Mediaşfi Covaa miei Micăsasa Blaşiu Grăenmeltt Teiafi
Aiudîi
Vinţultt de susfi Di6ra Caeerdea Bkirisl Apahida
Clişia
Nedeşdu Ghfcbflu Aghirişâ ^ţana
720
757
8.24
8	47 929
9	37 10 53 11.00 1134 12.03 12.26 12.42
1.11
1.23
2.06
2.27
249
256
3.12
3.46
5.01
5.21
4.30
9.12
9.35
10.12
Haiedinfi
Ciuria
Dacia
Bratea Vadă.
Mezfl-Telegd ^gyi-VAsârhely Veneţia-0r&4ii
ăradia-Mare
P. Ladiaj
Siolaok
Buda-peata
4.01 4.47 5 28
Trenfi
omnlbUB
7.30
1.14
1.45
2.32
Viena Nota:
f =
6.01
6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
9.11
9.16
10.37
12.20
2.15
5.59 6 49 8.35 9.02 9.12 9 56
10 37
10.59 11.16
11.37
12.16
12,33
1.51 2.18 2.48
2	56
3	64
4.51 5.28 5 56
Trenfi
de
persine
10.50
1.33
4.24
Trenfi
de
persone
10.05
2.15
6 37 6.58
7.14 7.2y 7.56 8.18
8	58
9.15 934
9	53 10 28 10 47 10.57 1107 11.19
1.16 3.29 6.33
8.00
Orele de n6pte sântă cele dintre liniile grăse.
		Trenfi	Tren	Trenfi	Trenfi	1 ! Trenă
		de pers.	,accelerat	de pers.	de	| omnlbus
			I		persdne	1
			1		1	
Viena		11.101 —		—	1 		.
Budapesta		7.40j 2.—		7.46	618	—
Szolnok		11.05	4.05	10.42	9.38	—
P. Ladâny		2 02	| 5.47	2.02	12 02	—
Oradea mare		4.i2	7.11	4.78	2.01	—
Venţia-Oră4ii		=—	—	—	2 08	
Fudi-Oşorheiu		—	—	—	2 19	—
Teleagii		—	7.33	—.	2.41	—
Vadă		—	8.04	—	3.24	—
Br&tca		—	—	—	3.47	—
Bucia		—	—	—	4.07	—
Ciuda		—	8.58	—	4.33	.	
Huiedin		—	9.28	_	5.15	—
Stana		—	—	—	5.33	—
Aghiriş		—	—	—	5.53	—
G1 ârbfiu		—	—	—	6.C5	—
Nedişu		—	—	—	6.20	—
Cluşiu	(	—	10.31	—	6.38	—
	<	11.00			—	—	7.08
Apahida		il 19			—	—	7.36
fthiriş	( (	2 33	—	—	—	9.16
Caeerdea		1.01	—	—	—	9.53
		1 11	—	—	—	10.—
Ui6ra		1.18			—	—	10.09
Vinţulfi de susfi		1.05			—	—	10.19
AiudO		1.46	—	—	—	10.48
TeiuşA Grăciuneltt		2.25	—	—	—	11.55
		2 50	—	—	—	12.34
Blaşfl		3.03	--- ■	—	—	12.52
Micăsasa		3.35	- ■	—	—	1.34
Cepţa miti.		4.01	—	—	—	2.13
Mediaş 3		4 20	—	—	—	2.46
Blisabetopole		4.5"			—	—	3.31
ăigişdra		5.42	—	—	—	432 5.02
Haşfaleu		6.01	—	—	—	
Homorod		7.27	—	—		6.53
Augustinfl		8.08	—	—-	—	7.43
Apatia		8.36	—	—	—	8 23
Feldiâra		906	—	—	—	9.02
Braşovă	(	9.46	5.37	—	—	9.52
		— .	_	1.55	—	—
Timişd		—	6.20	2.53		—
	( (			6.47	—	—	—
Predeală		—	11.30	3.28	—	—
Bucurescl				9.35		
Tipografia ALSXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI
Teiuşft- iradă-Budaţesta
BudapeNta-AradA-TeinşA,
		Trenfi	Tre ifi	Trenfi de		Treufi de	Trenfi	Trenfi
		omnîbus	de pers.	persdne		persfine	de persdnt	omnibni
	Telnşft Alba-Iulia				Viena	11.10	12 10	
		11.24	—	3.00				
		11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05	-
	Vinţulă de josă Şibotă	12.30 1.01,				4.22 4.51	Kfi* M Uvu (	! 11.20 11.35	12.41 5.45	—
	Orâşt.a	1.32	—	5.18	Ah adă	4 30	6.—	—
	Simcria (Piski)	2 32	—	6.15	Glogiivaţă	4 43	6.13	—
	leva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	—
	Branicîca	323	—	7.02	Pauliş	5.19	6.51	—
	Ilia	3.55	—	7.28	Rad na-' «pova	5 41	7.10	—
	Gurasada	4 OH	—	7.40	Conopă	6(9	7.37	—
	Zam	4 25	—	«.11	Bărzova	6.28	7.55	—
	Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
	Bărzova	6.27	—	9 33	Zara	8 01	9.12	—
	Conopă	6.47	—	9.53	Gurasada	834	9.41	—
	Radna-Lipova	7.28	—	10 27	Ilia	8 55	8/8	—
	Paulişă	7.43	—	10.42	Bninicîca	9.19	10.17	—
	Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	9 51	10 42	--
	Glogovaţă	8.28	—	11 25	Simbria (Piski)	10.35	1107	—
	Arad A	8 42	9.17	12.31	Orăştiă	11.11	11.37	—
	Szolnok ^	—	2 32	4i9 ,	Şibotă	11.43	12.—	—
		—	—	5.12 |	Vinţulă de josă	12 18	12.29	—
	Budapesta	—	- |	6.20 |	Alba-Iulia	12.36	12.46	—
	Viena	—		6.05 |	Teîuşft	. 1.29	1.41	—
	Aradă»T.taelşd>ra				Slmerla (Piski) Fetroşenl			
		Trenfi	Tren ii de	Trenu	t	Trenfi dc	Trenă	Trenfi
		omni bat	persane	mixt		persone	omnlbne	mixt
	Aradft	5.48	'	6.05	îiuieria			2.41
	Aradul ă nou	r 19	—	6.33	Streiu	—	—	3.251
	Nămeth-8âgh	8.44	—	6.58	Haţegă	—	—	4.16
	Vinga	7.16	—	7.29	Pui	—	—	5.11
	Orczitaîva	î.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.58
	Merezitalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.40
	Vlm&îţAtru	9 02	—	9.08	Polroşcnl	—	—	7.12
	rfff ne Iştâr a-Â rad ă				Fetroşenl—Hib&ieria (Piski)			
		Trenfi 1*-	Trenfi d«*	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenfi
		pwisdiie	persfine	unmlLtti;		de pers.	omnibus	mixt
	Timişăra Merczifalva	6.25		6.00	Fe troieni Baniţa			6.10
		—			—		—	—	6.53
	Orczifălva	7.46	—	6.32	Crivadia	—	—	7.37
	Vinga	8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.2u
	Nămeth'Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	—	—	9.°J
	Aradulă nou	9.11	—	8 01	Rtreiu	—	—-	9.5!
	Arad&	9.27	—	8 r,	8ţ»«Ari*	—		10.81)