GAZETA TRANSILVANIEI
UDAOţmm ŞI ADHmRTBAŢIIJSSA I
BBAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I.
Pe an fi anâ 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei lanl 3 fior. Uon&Bia ţl strAlnAtate:
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
se PRENUNERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AHUH9ZUIILBI
O serift garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorlterl nifruoiM hm •• prlmaaofi. — aaniiaorlpta au aş ratrkmitfi.
N? 146.
Duminecă, 5 (17) Iulie.
1887.
NOU ABONAMENTU
la

GAZETA TRANSILVANIEI.
u
Cu t Iulie 1887 st. v., s'a începută unA uou abonamentA pe trilnninlA Iulie, Augustă şi Sep temvre la care învitămA pe toţi onoraţii amiol şi spri jlnitorl ai foiei nostre.
Preţulu abonamentului:
Pentru Anstro-Dncaria:
pe trei luni 3 fi. ,, şAse ,,	0 ,,
„ unu anu 12 „
Pentrn România şi străinătate
pe trei luni 10 franoi ,, şAse ,, 20 M „ unu anu 40	„
Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţilorti de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponâ numSrultî fâşiei sub care au primiţii (ţiarulâ.
Domnii cari se vorU abona din nou să binevodscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Braşovil, 4 Iulie 1887.
In (jilele acestea „Pester Lloyd“ a scrisă ună articulu plină de amărăciune în contra Ce hiloră din Boemia. FAia tiszaistă nu’şl p6te ascunde bucuria asupra faptului, că în timpulă din urmă s’au încinsă mari certe între cele două partide ale Cehiloră între partida lui Rieger şi a lui Gregr, din cauşa nemulţămirei ce domnesce în o parte a poporului boemă faţă cu mersulă facerii oră naţionale.
Ceea ce supără însă pe „Pester Lloydu auntă apariţiunile, de care este acompaniată lupta dintre Cehi. Amândouă partidele emulâză adecă îu manifestarea simpatiiloră loră cătră lumea slavică şi (ţiarulă din Peşta nu îoţelege cum p6te să fiâ a<jl factoră în conducerea monar-chiei ună clementă, care profesAză pe faţă solidaritatea cu slavismulă, adecă cu Slavii din Aus tria, Ungaria, Rusia, Serbia şi Bulgaria şi de pe întregă continentală, şi susţine că coaliţiunea ceho-polonă nu oferă nici o garanţiă pentru e sistenţa statului deAreoe urmăresce scopuri opuse dreptului publică actuală, scopuri de desorga nisare ş. c. 1. Alta este regimnlă partidei lui Tisza, elă a fostă cu putinţă, pentru că maio ritatea fusionată a acceptată basele de dreptă publică.
„Politik“ din Praga la rândulă ei nu înţelege nicidecum, că li se pAte lua în nume de râu Cehiloră simţulă de solidaritate cu lumea slavă, piarulu boemă protestâză sărbătoresce, că acâată consciinţă de solidaritate cu Slavii se fo-losesce spre a suspiţiona lealitatea Cehiloră faţă cu statulă.
Slavii din Austria — adauge „Politiku — şi înainte de t6te Cehii au făcută pentru mo* narchiă mai multă ca orl-ce altă poporă, şi mai puţină facă în privinţa acAsta escepţiune Maghiarii. Aceşti Slavi formAză în Austria maiori-tatea şi celă ce ia în seriosă principiile constituţionale şi parlamentare, nu’şl pdte permite afir marea, că o maioritate parlamentară eşită din tr'o maioritate extra-parlamentarâ ar putA fi o absurditate în Austria.
DAcă, — adauge cţiarulă cehică — Austria a putută fi guvernată de-o maioritate germană şi Ungaria este încă guvernată de o maioritate maghiară, de oe să fiă absurdă în Austria guvernarea unei maioritaţl slave?
I s’a dată va să <}ică lui Pester Lloydu ună râspunsă, care de sigură nu’i va fi pe placă.
OrI-câtă de multă s’ar svârcoll „P. Lloydw şi orl-câtă de multă s’ar încerca să glorifice re-gimulă partidei tiszaiste, elă nu va pută schimba nimică din faptulă, că dinastia dela anulă 1870 IncAce caută;, totăi mai multă a se r&tjima pe Slavii imperiului. AcAsta s’a dovedită şi acum
de curâudă cu ocasiuuea călătoriei prinţului de corAnă în Galiţia şi Bucovina.
Nu schimhă espectorările foiloră guvernamentale unguresc! nimică nici din faptulă, pe care l’a constatată din nou Mocsary într’o con vorbire ce-o avă de curândă c’ună redactoră un* gurescă, faptulă adecă, că majoritatea maghiară dincAce de Laita nu este în stare să consolideze statulă cu politica ei* pentru că nu pdte să re-solveze în modă resonabilă cestiunea naţionali tăţiloră, care este o rană deschisă pe corpulă statului şi care cu mijlAce paliative nu se pdte lecui.
Nu pdte să schimbe în fine tdte sofismele şi suciturile pressei maghiare fatala împrejurare ce o mai constată Mocsary, că adecă politica austriacă se bucură în ascunsă, că naţionalităţile suntă în continuu aţîţate prin încercările de ma-ghiarisare pentru că scie, că fructele acestei activităţi totfi ea le va culege.
On D. Dr. A. Mureşicmu, redactorulu „Gazetei Transilvaniei, “
în
Braşovu.
Timişora, in 12 Iulie n. Iubite frate şi colegă Redactore!
Am fostă surprinsă de corespondinţa apărută în nrulă 14-1 ală «Gazetei Transilvaniei* dela 10 Iulie, datată din TimişAra.
Nu m’a surprinsă conţinutulă corespondenţei, ci aptulă că o publică „Gazeta Trans.* şi încă îi dă şi 6re*care vafore, încâtă onorata Redacţiune a „Gazetei Trans.* mă provocă chiar »sS o lămurescă!"
Va să (Jică: lucrulă e atâtă de seriosă, învinuirile aduse asupra mea suntă arătă de grave, încâtă ,lămurire* mî-se cere!
PrA bine. 0 facă şi acAstay dAr decbiar că o facă din respectă cătră redacţiune şi cătră mama „Gazeta Trans.tt, niddecătâ cătră respectivulă corespondentă despre care nu ml vine a crede că scrie seriosă şi cu in-tenţiunî bune şi curate naţionale. Nici nu credă că elă să fiă din TimişAra deşi, nu mă îndoescă, e posibilă ca corespondenţa să fiă fostă datată din TimişAra.
Etft dAr „lămurirea:*
Află, amice, înainte de tdte, că adversarii noştri d’aicl, — pricepă în prima liniă pe Românii aderenţi ai „Viitorului* şi ai „ilustrissimului" dr. Gali, cad dela a-nulă 1884 IncAce, de când au inscenată spargerea intre Români, totă mereu în mine au lovită, şi în d-lă V. Ba beşiu. Ei n’au 4^0 niciodată că nă-şl iubescă naţiunea, că nu le trebue politică şi drepturi naţionale, ci 4»ceau că „Rolariu e nebună," că „Rotariu e una şi alta", că „Luminatoriulătt este organulă meu şi câte tdte altele. Când tete astea nu 11-au folosită nimică, atunci se a-pucau de altele	Ei bine sciu, că dAcă lî-ar succede să
mă disguste, ori iriteze pe mine, atunci — .Luminato-rulă* nu le va mai strica planurile şi plăcerile loră, pentru că — intre împrejurările actuale — esistinţa „Luminatorului* dela mine depinde multă.
Angajamentulă loră este: „josă cu »Luminatorulă“. DAcă acesta lî-ar succede, atunci ar merge cu prinosulă pe tipsiă la înalta stăpânire comitatensă şi la d-lă C. Tisza şi lî-ar 4ice: „Ată, mari stăpânitorî, fructulă patriotismului nostru, bucuraţi-vâ de elă şi milostiviţi-ne şi pe noi, nevrednicii robii voştri." Aceştia credă că în asemenea casă, pentru astfelă de jertfă, ară fi remuneraţi In comitată, Ară .ilustrissimulă" d-nă Gali Jozsi a-tuncl ar fi în stare sA*şI realiseze problema sa: „d’a stârpi în comitată partidulă naţionalistică*, d’a ,sparge pe naţionalişti." Până atunci, până când nu se întâmplă acAsta, illustrissimulă nu trece susă de .patriotă de sânge pură."
Spre acestă scopă, repetă, m’a atacată şi calum-
niată „elita" nAstră fn t6te formele în organulă loră d’aicl: .Gazeta Poporului," dAr eu nici am reflectată a t6te aştea, pentru că nici le citescă foia, nici sciu ce se publică în ea, nici mă supără de svârcolirea loră. Argumentulă loră celă mai nou este* că aşă fi In-
trată în cerculă Răcaşului în legătură cu candidatulă guvernamentală, şi în o epistolă adresată de mine acestuia l’aşî fi asigurată că-lă voiu sprijini."
Mi s’a spusă espresă că acestă învinuire mi s’a f&oută şi in fAia loră: „Gazeta Poporulai*, dAr eu nu am voită din adinsă să răspundă nimică la acAsta: Răspundă însă acum, când vădă că lî-a succesă, bine mas-cându-se, a străbate cu acestea şi în cofonele preţuitei „Gazeta Transilvania,"
Etă deci „lămurirea" din parte-mi.
Cofonele „Luminatorului" suntă foiă deschisă pentru tAtă lumea: în acAsta f6iă se cuprinde şi ţinuta mea-publieă atâtu faţă cu „candidatulă guvernamentală din cerculă Răcaşă*, câtă şi faţă cu actulă şi causa naţională în genere şi peste totă. Cine vrea să mă cunAsci, precum şi celă ce se îndoiesce despre ţinuta < mea, p6te să-şî câştige convingere din numita, foiă pe care o re-dacteză acum în ală 8-lea ană. Unii din apropierea. mea, mă mai cunoscă încă dela anulă 1864 de când) scriam câte ceva la «Neue Fr. Presse" şi eram ună scriitoraşii ascunsă la „Albina" pe când se redacta ea în Viena sub respunsabilitatea amicului meu Dr. Georgiu Popa, de presinte asesorii ref. în Aradă.
Elă dAr ţinuta mea publicft-politică; atfttă şi mai ; multă nimică. Nu credă ca cineva să fift în dreptă a pretinde dela mine mai multă «lămurire" în privinţa „le-găturei mele cu candidatulă guvernamentală din cerculă R&r caşă;" şi nu o pAte pretinde mai vârtosă atunci, când nu ml-se spune espresă: care candidată? In nţtmitulă cercă a fostă «candidată" d-lă Dr. Gali, alesfi este d-lă Janicsâry; pe care dâr l’aşl fi sprijinită eu: pe Gali. ori. )e Janicsary?
Paginele „Luminatorului* răspundă chiar şi la a-cAsta inesactitate a ilustrissimei elite, (n «Luminatorulă* n’am sprijinită nici pe Gali, nici pe Janicsary.
Der e vorba de «o epistolă* va să (fică de o epistolă privată] Ei bine, iubită colegă, nu eşti Are şi tu prA severă faţă cu mine, întocmai ca iiustrissimii noştri, când ceri dela mine .lămuriri" şi pentru epistolele mele private? Cum ajungă eu la acAstă disgraţiă, ca să mă rectifică în publică şi cu privire la epistolele mele private? Mă temă forte, că măne-poimâne voiu fi somată să dau lămuriri despre cestiunî de altă natură privată, d. e. ce am prân4ită, cum am durmită, ce am visată în nAptea cutare şi cutare, ce epistolă de amoră voiu fi scrisă cftndva cuiva?
Să mă pardonezl dâr, amice, ca să denegă ver-cni dreptulă d’a cere „lămuriri" dela mine deşpre „epistolele mele private*, fiă acestea scrise chiar şi în tipnpulă alegeriloră, său în cestiunî de politică, pentru că lucruri d’acestea obvină adesea chiar şi între diplomaţi şi şi .. între AmenI de politică. Cu tAte astea insă, fiindă că tu mă provoci, amice, din respectă şi dragoste cătră tine şi cătră onor. „Gazeta Transilvaniei" îţi dau lămuriri.	i
Etă, îţi spună, că am scrisă o epistolă privată cft-tră d-lă Ianicsâry, care ; vea următorulă cuprinsă:
„Magnifice D-le! Audă că şi Magf-ta voiescl să pă-şescl în cerculă Recaşiului ca candidată de deputată di-etală. Rog a mă încunosciinţa despre acAsta, eu din parte-mi vă asigură de miculă meu sprijină." Data etc.
Din cuprinsulă acestei epistole se vede că eu, când am scrisă, nu sciam positivO nici măcară aceea că d-lă Ianicsâry păşesce ca candidată, ori ba; cu at&tă mai puţină putemă cunAsce programa acestui dotnnă. De altă parte nu puteamă presupune cu Arecare positivitate cumcă lanicsary va păşi totă cu programa guvernamentală în contra d-lui Gali, care era şi elă guvernamentală şi despre care p’atuncl încă nu să scia că are să-şi ia catrafusele din cercă, ci credeamă că va păşi cu Are-care programă anti-guvernamentală. Ba mai multă: indemnulă d’a scrie epistola mi l’a dată colegulă advocată Lamb I. din focă, care m’a asigurată verbală că d-lă lanicsary, dAcă ar fi în câtva sigură de sprijinirea Ro-mâniloră, ar pă.i contra d-lui Gali cu -- vert ce programă.
Se vede dAr că este neexacta, este qa o gAlă ca** umnjă afirmat1 nea că eu m’am pusă în legătură cu candidatulă guvernamentală in o epistolă."
Nr. 146.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Totulă ce am făcută e, că am animată — der numai prin epistolă — pe d-lă lanicsary ca să păşescă, căci voiamă din tetă sufletulă să trântăscă pe d-lă Gali orl-cine.
Mai târziu insă m’am convinsă, că d-lă Gali n’a aşteptată trântăla ci s’a întrebuinţată faţă cu dănsulă principiulă: >promoveatur ut amoveatur*.
Asta e adevăratul ă adevără în causă.
întrebările şi cestiunile ce privescă pe d-lă Babe-şiu şi pe Bulă său Emilă nu mă privescă pe mine, nici mă simţescă îndatorată a da eu din parle-ml lămuriri. Cu t6te astea îţi observă că d-lă V. Băbeşă de circa 2o de este în călătorii, şi anune la Foen, Bicu-roscl, Aradă, probabilă şi la Carloviţă — în causă de despărţire hierarchicâ — apoi trece la Gipolnaşă, şi se va opri câte-va (Jile la „Stana de vale" lângă Beiuşiu, pentru restaurarea sănătăţii sale. Cu greu va fi ajunsă să cetâscă ceva, ca să se p6tă „lămuri" şi dănsulă, şi astfelă rămâne t6tă trăba cu multele „lămuriri" redusă la cestiunea: Merită şi p6te deveni trasă la îndoială inima şi înţelepciunea politică a unui V. Babeşă, ori ba? Şi potă acestea să se prefacă în fumă, să se nimi-căscft d’odată şi pentru simplulă motivă că nu a dată „lămuriri* la acusele corespondintelui „Lumina". Dr. Emilă Babeşă este a(|I omă de sine stătătoră, p6te să adereze la ori care programă politică, cine-lă pâte opri ? Cel ce acusă şi suspiţioneză pentru asta pe tată-său, aceia au datorinţa să documenteze mai întâiu, în publicitate său pe cale privată, că tată-său consimte cu ţinuta politică a fiului său şi cum că l’a sprijinită, animată ori angajată.
In fine, basată totă pe colâneie deschise ale „Luminatorului", nu mai aflu de lipsă a mai reflecta şi la Intortochie ile, făcute spre a fi calumniată, referitâre la „tainicile descoperiri". Eu nu am învinuită pe episcopatele nâstre pentru «căderea deputaţiloră naţionali," ci am constatată că episcopatele românesc! de astăzi suntă t6te aderinte ale politicei guvernamentale, şi acăsla ; în butulă (mânia) ingerinţei şi încâloăriloră guvernamentale! Cine vră să mă combată, are datorinţa să cetăscă exactă şi să pricăpă bine ce am scrisă.
După tdte astea primesce o sinceră salutare, confrate redactore, dela ală tău amică şi conmilitante.
P. Rotariu.
Răspunsulti la acostă scrisdre a confratelui nostru din Timişdra îlă vomCi publica într’unulă din numerii viitori.
Rusia şi Bulgaria.
Era de prevăzuta, că Ruşii să voră face focfl pe Bulgari, câtă şi pe Austria. T6te foile rusesc! suntă indignate şi pline de ameninţări. Aşa „Nowoje Vremja" scrie între altele:
,Diplomaţia austriacă face o politică ofensivă, care Unde să încurce situaţia din peninsula balcanică. Oficial ea stă încă la o parte, dăr pune pe locotenentulă său de husari să rupă tractatulă din Berlină. Rusiei nu-i va părea rău, când acesta tractată nu va mai esista, dăr nu va permite ca să se stingă aşa pe tăcute. Când va fi sunată ultima âră a tractatului, ea va arangea o înmormântare solemnă în bubuitulu tunurilor ă. Rusia
tei escorte militare va pune capătă răbdării’ rusăsc! şi în fine Rusia va striga: „la o parte mânile?" celorO cari au erangeatu şi sugeraţii ultima (arsă politică în Bulgaria. Prinţulă bulgară trebue să fie ună candidată rusă.»
O altă f6iă ţine unii limbagiu şi mai ameninţători. Ea (Jice între altele:
Actuala adunare naţională bulgară pole lesne face pe Rusia să se convingă, că Bulgarii nu voră să mergă mână în mână cu Rusia şi că prin urmare scopurile rusescl în Orientă potă fi atinse numai contra voinţei Bulgariloră. Insă când odată Rusia va fi convinsă, că Bulgarii îi suntă duşmunî, atunci în scurtă timpă Bulgaria p6le fi transformată dintr’ună stată autonomă în-
tr'o simplă noţiune geografică.
?
?
„ Tribuna“ din Sibiiu dela 29 Aprilie v. 1887:
„In numărulă dela 23 Aprilie v. ală „Tribunei" s’a publicată ună articulă, care se începe cu următâ-rea constatare.........
. . . Simţindu-se atinsă de acestă articulă d-lă Dr. Aurel Mureşianu publică în numărulă dela 25 A-prilie v.*) o întîmpinare în care întrâbă..............
. . . Fiindcă vreu să se scie că ţină la »on6re“ şi
la „omeniă"................
declară, ca autoră ală ar-ticulului publicată în „Tribuna», că în adevără fin colâneie „Gazetei Transilvaniei" nici măcaru amintire nu s’a făcută despre , Tribuna * mai înainte de a fi apărută acestă cJiarCî şi că nu ’mi aducă aminte ca după apariţiunea „ Tribuneiu în colonele „Gazetei Transilvaniei" se fi făcută opintiri pentru discreditarea interprinderii nâstre ....
Ioan Slavici.«
?
a
?
„Tribuna" din Sibiiu dela 2 Iulie v. 1887:
.... Nimeni n’a venită să ne spiijinâscă, dăr mulţi au lucrată pe faţă şi prin ascunsă contra nâstră, mulţi s’au bucurată în taină, că acum „ne vomă frânge gâ-tulă* şi nu le vomă mai sta în cale..................
. . . Când vorba a fostă de surparea „ Tribunei“ Maghiarii n’au stată nici odată singuri şi d-lă Dr. Aurel Mureşianu .... ..................dimpreună cu cei ce aderă la dănsulă nu li-au fostă a-genţî mai puţină zeloşi ca etc. etc..........
?
SOIRILE PILEI.
Ună jidovă Abraham Wertheim însciinţâ deună^ile primăria din Cluşiu, că are de gândfl să scâtă ună cjiară germană bilunaiă întitulată: „Allgemeine jiidische Zeitung“, de cuprinsă confesională şi socială. Kăspun-4ându-i-se că trebue să depună o cauţiune de 5000 fi., comunică în 4iua următâie, că f6ia sa se va ocupa cu lucruri economice, beletristice şi artistice. La acăsta
• Kolozsvar» dela 13 Iulie n. face următârea observare caracteristică: „Puţină nl-ară păsa ce redigăză elă. der in totă casulă trebue să vorbimă, că aci în Cluşiu are să se editeze ună 4iar& jidovescă în limba germană. Ce
nu p6te lăsa pe poporulă bulgară In voia întâmplării; curagiosulă prinţă germană, care are de gândă să ocupe tronulă bulgară şi fără consimţământulă Rusiei, totă nu va tndrăsni să se stabilâscă în Bulgaria fără protecţia trupeloră austriaca. Apariţiunea în Bulgaria a aces-
vrâ d. Wertheim eu acâstă fâiă? Să apere interese confesionale? Cine are aci nevoiă de asta? ^Vrâ să promoveze economia, ori să cultive aci la noi literatura germană? Colinde odată oraşulă Cluşiu şi v64ă, dâcă găsesce măcară o singură firmă germană? D. Wertheim
să ia josă acelă titlu germană de pe f6ia sa şi să nu revolte în prima liniă pe proprii săi fsoţi de credinţă patriotici*. — Adecă cărtă în familiă şi pentru pântece, căci şovinismulă ungurescă între jidovi e numai ună titlu de dreptă pentru gheşefturî.
,Kolozsvâr* şi «Pol. Volksblatt* au visată că în
munţii comitatului Brasovu esistă o bandă de tâlhari
9	t
bine organisată, în contra căreia s’ar fi trimisă ună în_ tregO regiment0 de soldaţi, fără să facă vr'o ispravă fiindă că tâlharii erau ocrotiţi de ciobani; numai după arestarea acestora, ţinutulă s’a curăţită de tâlhari, cart au fugită în România, unde unulă a fostă prinsă şi ai-tulă împuşcată. Din parte-ne putemă comunica, că în contra bandiţiloră s’au trimisă vr’o 27 de gendarml, la avisulă autorităţiloră Jromâne, ca la casă de a trece banda din România dincâce, să pâtă fi urmărită şi prinsă-Trupele însă s’au trimisă să ţină ordinea la «patrioticele* alegeri.
—x—
»Sieb. Deutsch Tgblt» raportâză araărunţită asupra unui nou actă de violenţă comisă de guvernă contra unei comune săsescl a comitatului Târnava mare. Printr’ună ukas ministerială se ordonă casarea în timpă de optă 4ile a iazului morii dela Şaroşă în Târnăva, care ,‘esis'ă de 3C0 de ani. Nu cumva, întrâbă numita foiă, asta’i prima răsplată pentru că Sighişâra a alesă deputată guvernamentală ? — Tristă lucru că Saşii încă totă nu se mai convingă odată, că cu câtă voră fi mai slugarnici, cu atâtă mai tare îi va strînge guvernulă ungurescă în cleşte.
—x—
Cetimă in «Liberalulă* din Iaşi: Parasca Hurghişi, moş'enitârea celoră 100,000 fr. din ducatulă Bucovinei, s’a găsită servitâre ia Târgu-Frumosă intr’o posiţiune fârte miserabilâ. Ea este de origine româncă, din sătulă rezeşescă Ciocănesc! aprâpe de frontiera Ungariei, şi nu avea nici o cunoscinţă despre fericirea ce o aştâptă».
—x—
Din Apoldulu mare se scrie că ună băâtă de 13 anî în limpulă unei ocupaţiunl economice că4ă de pe o bârnă pe o aşa numită scară de secerişă atâtă de rău, incâtă cuele ei ii pătrunseră şoldulă şi nenorocitulă, înainte d’a sosi ajutoră medicală, îşi dete sufletulă, precum se presupune, în urma prâ marei perderl de sânge.
Metropolitulă primată ală României, care a plecată in străinătate să-şi caute sănătatea, oprindu se in Viena spre a consulta somităţile medicale, a primită mai multe visite între care şi pe aceea a Nunciului Papei.
—x—
Primăria din Bucuresci a comandată la Londra o maşină, care in acelaşi timpă mătură, strînge şi încarcă gunoiulă. Af-âstâ maşină pâte funcţiona în stradele pavate cu piatră cubică.
—x—
Luni în 18 luliu n. se dă la No. ^1 în grădină unâ^concertă (Liedertafel) cu ună programă variată, ţde cătră societatea de cântări germană din Braşovă «Măner-gesangverein» sub conducerea d-loră Anton Brandner şi Leopold Frank. In casă de plâiă, concertulă va fi în sală. Inceputulă la 8 ore sera. Programulă e fârte variată.
Regulurea Porţiloitt de iertt.
T6te scirile aduse până acum în afacerea regularii Porţiloră de leră se desmintă în „Vas. âs Kozlek Kozl.*, care e autorisată a spune că numai aceea e adevărată
FOILETON U.
(4)	------
Misterele Veneţiei.
de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali.
I.
Cununia cu Marea.
—	Bravo Ricardo! strigară două mii de voci din poporă.
Insă nobilii de pe Bucentaur nu împărtâşiau entu-siasmulă populară pentru amesteculă lui Ricardo la cununia dogelui cu Marea. Unulă din ei, mai nerăbdătoră decâtă ceilalţi, trase chiar sabia şi se repe4'i spre gondolieră; acestă nobilă era Batista Martinengo.
—	Obraznicule! îi 4>se el*L
—	Da ce ai domnule căpitană? 4>se gondolierulă fără să-şi piar4ă veselia lui sfruntată.
—	Am să te pedepsescă ! 4*se Martinengo ridicândă
sabia.
Insă braţulă lui Francesco Foseari îlă opri.
—- Căpitane, ai uitată că numai eu comandă aci. Bagă sabia ârăşl în tecă! îţi ordonă! îi 4i**e dogele cu asprime.
Căpitanulă fu silită s’asculte şi dogele întorcându-se spre gondolieră îlă întrebă:
—	Ce vrei dela noi. gondoliere?
—	Alteţă Serenisimă, am vrută s’ajută ceremoniei cununiei vâstrel 4‘se Ricardo.
—	Asta’i o mare îndrăsneală şi ai putea fi pedepsită. Nu scii?
—	Negreşită că nu sciu, Escelenţă şi dâcă n’aşă fi avută altă scopO, n’aşă fi indrăsnită să tulbură pe Sere-nitatea Vâstrâ urcându mă până aci Insă am să vă ves tescă o veste mare, care Vă interesâză nu numai pe Voi der chiar pe Serenisima Republică.
—	Vorbesce şi fii scurtă! 4‘se dogele.
—	0/ n’am trebuinţă de multe vorbe ca să mă pricepeţi.
Şi inălţându-se pe spatele himerei:
—	Serenitate, căsătoria vâstră cu Adriatica nu va fi stearpă anulă acesta 1 4ise elă.
Francesco Foseari cre4u că vorbele acestea erau vre-o glumă populară şi încruntă sprlnc nele. Cu tâte acestea întrebă cu o voce liniştită:
—	Ce vrei să 4*d, gondoliere?
—	Doge, privesce colo, la spatele aceloră alge, acolo este ună copilă pe care ţi-lă trimete Marea 1 4*se Ricardo.
Vorbindă aşa, gondolierulă arăta cu boneta ceva mai departe ună coşă, ce se odihnea plutindă ca ună cuibo de vrabiă pe valuri. In coşuleţulă acela era ună copilaşă şi părea că dârme.
Glasulă puternică ală lui Ricardo putuse fi au4i>ă fârte departe Cum au4>ră omenii din poporă despre ce era vorba, tăcură numai decâtă. Prorociile rele periră şi acestă simbolă, care fu iute luată de imaginaţiunile acestea meridionale de ună Moise mititelă, pe care Pro-vedinţă îlă trimetea Veneţiei ca semnulă alianţei dogelui său cu Marea, făcu o impresiă adâncă In sufletele superstiţioşilor Veneţiani. Tâte luntrile se urniră deodată
pentru a se duce să aducă copilulă, însă ună gestă ală dogelui opri avântulă tuturoră.
—	Staţi toţi pe locă! — 4'se — gondolierulă Ricardo este datoră s’aducă copilulă pe care !’a descoperită. Gondolieră — adăogă dogele intorcendu-se spre Ricardo — du-te să aduci coşulă pe bordulă Bucen-taurului.
Uriaşulă se afundă în apă şi până să nu trâcă încă mirarea pricinuită de scena adăsta ciudată, Ricardo gondolierulă ajunsese la coşă şi începu-se să-lă împingă înaintea lui până ajunse pe bordulă Bucenlaurului.
Aplausele cari primiră pe Ricardo când predete coşulă în mânile dogelui nu încetaseră încă, când Francesco Foseari făcu semnă poporului că vre să vorbâscă, Curiositatea era o jumătate de tăcere.
—	Copilulă este viul 4'se dogele.
—	Bravo! bravo! strigă mulţimea.
—	Este o fată şi pare să fiă numai de câteva săptămâni! mai 4,sa dogele.
—	Fiica Adriaticei! 4*se ‘in& glasă.
—	Fiica Adriaticei! Vival viva! repetă mulţimea.
—	Corpo di Bacco! fiica Adriaticei va fi sub epi-tropia Veneţiei I strigă Ricardo.
—	Da! da! strigă şi mulţimea.
—	Nu-i adevărată, Escelenţe? 4*se Ricardo cătră senatori.
—	Aşa să fiă! 4>seră într’ună glasă senatorii mişcaţi pâte de situaţia ciudată, ori maij multă zulipsindă popularitatea pe care şi-o recucerise Francesco Foseari din întâmplare.
Nr. 146.
GAZETA TRANSIVLANIEI.
1887.
că ministrulQ de comunicaţiune Baross se ocupă seriosă cu cestiunea regulării Porţiloră de feră şi are infentiunea a o resolva înlr’unO modă, care să împovăreze câtă se p<5te mai putină visteria statului. Ministrulă are de gândă să călătorâscă in curândă la Dunărea de josă spre a-şl câştiga cunoscinţe despre raporturile terenului din împrejurimea PorţilorO de ferii.
StândO lucrurile astfelă, .Românulă* observă ur-mătârele: „piarele din Austro-Uugaria ne spună, că gu-vernulă ungară se ocupă seriosă cu cestiunea regulărei Porţiloră de feră. Acâstă scire nu ni se dă pentru ân-tâia oră; ea a fostă regulata pusă în circulatiune de câte ori a fostă vorba de alcătuirea bugeteloră pentru statulă ungară. La sfârşită însă totd’auna s’a constatată că în casa statului ungară nu suntă bani şi astfelă cestiunea regulărei Porţiloiă de feră a rămasă totă în starea de mai nainte, adecă ca să fiă studiată. Credemă că şi de astădată totă astfelă se va întâmpla.*
Administraţia paşalicescâ.
In comuna Saghulă de josă (Also-Sagh) se fixase pe (Jiua de 25 Iunie alegerea unui notară cercuală. In <jiua hotârită se adună în numără complectă corpulă re-presentativă atâtă ală acestei comune, cătă şi alâ comunei Izsakfa, aparţinătore de acelaşi cercă notarială. Curândă după aceea apăru şi solgăbirăulă cu 4 gen-darml. Când se păşi la actulă alegerei, tisolgăbirăulă ceti numele a 4 candidaţi pentru acestă postă (dintre aceştia erau 2 esecutorl de dare şi 2 ajutoră de notară) şi provocă pe representanţii comunali să alâgă pe unulă din aceşti patru. Ca răspunsă la acestă provocare, representanţii comunali rugară pe tisolgăbirăulă, ca să candideze şi pe locţiitorulâ de notară de pănă acum, de ârece e cunoscută şi iubită de ei, pe când pe ceilalţi patru nu’i cunâsce nimenea şi nici nu’i voiesce nimenea. Dreptă răspunsă tisolgăbirăulă declară, că nici vorbă nu pâte fi de acâstă candidatură şi că dâcă comunele nu se supună, elă telegrafiază după armată. Representanţii comunali, npspâr indu se de acâstă ameninţare, îlă rugară să 'li se ia la protocolu cererea lorâ, dâr fiso -gâbităulă replică că, dâcă representanţii comunali nu vo-iescă să-şi alâgă pe unulă dintre cei patru candidaţi propuşi, îlă va numi elă şi nealesă. Aşa s’a şi întâmplată. Fisolgăbirăulă neţinândă sâmâ de vojnţa comu-neloră, numi notară cercuală pe unulă din cei patru protegiaţl ai săi şi îlă şi puse imediată in oficiu. Comunele au protestată la ministeră în contra acestei violentări.
Şi aşa e pretutindenea în acâstă ţâră plină de pa-sale ungurescl. Miniştrii, fişpanii şi solgăbirâii suntă to-tulă, lege înaintea loră nu esistâ.
Corespondenţa, despre care amâ făcută amintire în articululu de fondă din nuinărulă de erl, este următârea:
Din marginea Câmpiei, Iulie 1886.
Nu potă să nu revină la corespondenţa publicată în preţuita ,Gaz TVans.* Nr. 124, unde s’a ţţisă: cum ună ţărână română din Iclandulă mare a fostă desmoştenită de o mică proprietate a sa de câtrâ ună „domnă“ ungară, cum din incidentulă unui incendiu la respectivulă domnă suspiţiunea a căzută pe bietulă ţărână română, pe care gendarmii împreună c’ună fecioră ală său l’au dusă în temniţă. — In decursă aprâpe de două luni de <}ile s’au totă citată la martori, că dâră se va afla vre-unulă mincinosă — dâr pe semne n’a fostă nici unulă care să minţâscă; o biâtă muiere nu prâ sănătâsă, bătrâna a fostă dusă cu trăsura domnului de ungură, dâr
—	Poporă ală Veneţiei, ce nume îi daţi fiicei A-driaticei? 4'se dogele beată de triumfulă neaşteptată, de care se desobişnuise.
—	Veneţia! — (fise Ricardo — Veneţia, ca şi sora ei mai mare, «Jidită pe ;ele şâpte rjecl de insule.
—	Da! da! Veneţia, Veneţia frumâsă! răspunse mulţimea.
—	Fiă! şi vă tăgăduescă să vegheză peste Veneţia acâsta totă cu atâta dragoste câtă am veghiută şi peste cealaltă, nu numai în cei optă-spre-<jece ani de dogată, dâr chiar şi câtă voiu trăi, ca unulă ce ml am închinată viaţa intrâgă serenisimei Republice.
Mulţimea transportată aplauda multă vreme încă. In sfîrşită Bucentaurulă luă drumulă înapoi până când se opri maestosă dinaintea Piazzetei ca să debarce Fos-cari şi tâtă nobleţea Veneţiei, care, printr’o curtenire ipocrită, reconduse în procesiă pănă în josulă scării Uria-şiloră pe dogele acesta, pe care îlă adăpa cu mâhniri în fiăcare şi pe care trebuia sâ-lă depue 17 ani mai târziu.
In vremea acâsta cele mai multe gondole şi luntre sărace ale âmeniloră din poporă vîslau in susă pe Ca-nalulă celă mare şi se îndreptau repede spre Rialto. Serbarea nu părea sfîrşită pentru tâtă lumea, fiindcă tât& mulţimea acâsta pistrue, care umplea gondolele şi luntrile, scotea chiote de bucuriă printre cari se deosibeau necontenită vorbele acestea:
—	Castellanii! Nicoloţii! lupta voiniciloră gondolieri şi a vitejiloră pescari dela Chioggia! Lupta! Lupta!
(Va urma).
pâte că n’a spusă precum ar fi intenţionată domnulă şi pentru aceea cătră casă a trebuită să vină pe josă.
Apoi mă miră multă de domnulă de maghiară din Iclandulă mare, cum de acusă pe ună preotă care învaţă pe ună ţărână românii (căruia i s’a făcută nedreptate) să dea prescuri, să se râge lui Dumnezeu, cum dc <jice că nu scie ce va să tficâ a da prescuri? Dâr întrebă : D-ta d-le Magiară, de ce ai dată prescuri atunci când ţl-au perită nisce purcei, d-ta, care eşti reformată, şi după servirea prescurelorO ţl-ai găsită purceii? . . .
Destulă că bietulă ţărână română dimpreună cu feciorulă său au venită din temniţă presentându-se înaintea subscrisului căruia bietulă fecioră s’a plânsă că cum l’au chinuită anume: că pârcălabulă l’a băgată în-tr’o odaiă şi a începută a-lă pălmui de tâte părţile ca să spună de incendiu. De unde să spună, dâcă nu scia. După ce i-a ferecată mânile în fieră de cugetă că vrea să-i sdrobâscă âsele, mânile i le-a legetă la piciâre, va să <jică l’a legată fedeleşă, apoi pârcălabulă ală căruia nume nu lă sciu cu-o bâtă de trestiă de mare s’a apucată şi atâta l’a bătută peste capă, spate, mâni, piciâre, pănă elă însuşi s’a ostenită, ca feciorulă să spună de incendiu.
„Tâte âsele îmi suntă amorţite, nu le simţescă. Cine scie mai vedâ-voiu tj1 bună. Aceste cuvinte le-a rostită feciorulă ţăranului română din Iclandulă mare. — Apoi ca să scie despre acestea preşedintele judecătoriei singulare nu o potă presupune, căci pănă acum acelă jude e cunoscută ca omă dreptă. Acum insă, cftnd bietului ţărână i-au rămasă cucuruzele nesăpate, când elă împreună c’ună fecioră ală său mai mare a fostă tîrîtă in temniţă pe basa unei simple presupuneri răutăciâse — acum, când feciorulă bietului ţărână fu bătută în totă chi-pulă, mai ologită, întrebă: cine îi va reîutârce perderea timpului? cine va susţină viaţa lui şi a familiei cu micii copii în ârna venitâre? cine va lua durerea din trupulă şi âsele bietului fecioră de ţărână, care o sâmte şi acum după 5—6 săptămâni?
Vecjl, d-le Redactoră, acâsta e administraţiunea cea bună a guvernului actuală. Numai să facă voia domnului de ungură, pe bietulă Română îlă bată, îlă bat-jocurescă, îlă aruncă în temniţă şi fără de nici o vină numai ca să scie Românulă că Ungurulă e la putere.
Romulu S. Orbeanu, preotă română.
Din comitatulu Cojocnei, 8 Iulie 1887.
• Kolozsvâr* din Cluşiu, în numărulă său dela 20 Iunie, vorbindă despre decursulă alegerei de deputată din Cojocna, ţfice între altele: „A fostă forte frumosă, că şi preoţii români s’au grăbită a lua parte activă la alegere*.
Pe preoţii despre cari vorbesce „Kolozsvâr* măr-turisescă, că nu i-am ţinută vrednici să mai strică hârtia cu ei, dâr ca să nu cugete Românii din a’te părţi, cari voră ceti numărulă amintită din »Kolozsvâr*, că preoţii români din Cârnpiă nu ară fi ţinută strînsă la hotârîrile conferenţei naţionale din Sibiiu, noteză şi numele aceloră rătăciţi, cari au luată parte la alegere, spre a mai complecta puţină catalogulă apostaţiloră naţiunei românescl. £tă-i:
Basiliu Farago, preotă gr. cat. în Suatulu de susu. Preotulă acesta s’a rămăşiţă, că nu va bea rachiu ună ană de cjile—deârece mai ’nainte bea mai numai rachiu în locă de apă—şi acum pentru ca să-şi stîmpere setea, a crezută să profite de ocasiune luândă parte mai întâi la şedinţa de candidare din Cluşiu, apoi la alegere în Cojocna. Tocană şi rachiu va fi căpătată elă destulă, dâr „ospitalitatea* de care s’a bucurată mai alesă la alegerea din Cojocna a plătit’o scumpă, căci întorcându-se dela alegere spre casă, pe drumă, la loculă aşa (fisă la „Valea brâscei*, colegii săi, cu cari a mâncată tocana In Cojocna, l’au luată la mână şi l’au bătută grozavă, aşa că era câtă p’aci să-şi ia adio dela tâte tocanele din urne. Acesta dâră şl a primită deja respla'a pe pă-mântă ; mai urmâză pentru elă resplata lui Dumnezeu în ceriu.
In loculă ală 2-lea vine preotulă gr. or. Ioanft Că-lăceanu din Suatulu de josu. Acesta a cerută înainte de alegere ajutoră dela Trefort, şi de aceea, ca să şl facă ună „merită*, a crecjută, ori pâte i s'a şi şoptită, să ia parte la alegeri. Aşa a şi făcută, s’a dusă acolo, s’a ameţită cu rachiu; a venită acasă şi a fostă „pricopsită* de Trefort cu 50 fl. Ar mai fi preotulă gr. or. din Soporu, cu numele Chiraiu, expreotulă gr. cat. din Cis-telecă, Alesandru Vamoşu, şi invăţătorulă. ori cantorulfl din Sâmbotelecă, Teodorii Graurii. Acestea suntă trei bulendre românescl, cad şi cu ocasiunea alegerei de deputaţi din periodulă trecută s’au lăpădată de neamulă loră pentru o miserabilă tocană. Au fostă trataţi de a-devăraţii Români aşa precum merită şi au fostă terfeliţi prin (jiare, dâr tâte acestea nu i-au făcută să cunâscâ ce i ruşinea. Altmintrea părintele Vamoşă a fostă scosă e multă din tagma preoţescâ şi astăzi — după ocupa-iunea sa de gheşeftară — se pâte număra mai multă între Evrei; celă din urmă însă, Graură, este ună per-dută, despre care nici nu sciu anumită, dâcă este învă-i;ătoră ori numai cantoră ; ca cantoră e mai probabilă, dâr ca învăţătoră nu-lă credă de capabilă. Ori cum ar fi însă, elă premerge cu esemplu rău la poporă şi nu e vrednică de funcţiune românâscă. Sunt sigură, că d lă preotă respectivă şl-a dată silinţa să-)ă îndrepte, dâr dâcă până acum nu i-a succesă, d-sa trebue să ţină contă de
aceea, că omenii lăpădaţl şi fără ruşine n’au locă în funcţiuni bisericesc!. Despre acâsta este responsabilă. Mână în mână cu invăţătorulă Graură merge şi învăţâ-torulă gr. or. Şomlea din Mociu şi Vesa din Jaca, cari încă au luată parte le alegere.
Etă plevea Româniloră din Câmpiă, âtă lăpădăturile nostre, cu cari se laudă „Kolozsvar*!
Din acestea veţi afla şi răspunsulă cerută în unulă din numerii de mai ’nainte ai „Gaz. Trans.« în privinţa scâlei de stată din Mociu, căci nu e mirare, dâcă mai mulţi copii de Română au cercetată acâstă scâlă, deârece acolo ar trebui ună învăţătoră mai harnică, nu ca învă-ţătorulă Şomlea, care îşi perde timpulă mergândă pe la alegeri. Ar mai fi să amintescă numele a doi preoţi din Câmpiă (dă-i pe faţă — Red.), cari deşi n’au luată parte la alegere, dâr au influinţată asupra alegătoriloră din comunele loră ca să mârgâ la alegere. Eu credeam despre aceştia că suntă buni Români, dâr acum m’am convinsă că m’am înşelată amară.	X.
Raporta poliţienescu.
Soţia lui Wenczel Petzl aflătoră în serviciu la calea ferată de aci ca avisoră, a făcută atjl arătare, cft băr-batu său n’a venită acasă de trei (file şi că s’a depărtată din Braşovă, nu se scie încătrău.
A(JI-diminâţă la 4 âre, tjilerulă Foro Andras a furată din coridorulă depositului centrală ală pompieriloră ună lanţă de opritâre. In Strada vămei hoţulă, care fugea, fu prinsă de ună poliţaiu şi arestată.
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a *Gaz. Trans.O
EBENTHAL DURNKRUT, 16 Iulie.—Prin-ţulO de Coburg a răspunsă deputaţiunei bulgare că rămâne credinciosă promisiuniloră sâle şi ho-târîriloră ce le-a făcută cunoscute naţiunea bulgară în prima <Ji. Decă i-ar fi permisă să urmeze impulsului inimei sale, ar alerga cu grabă în Bulgaria. Dâr prinţulă alesă ală Bulgariloră trebue să respecte tractatele. Acestă respectă va fi puterea regimului său, va asigura mărirea şi bunăstarea naţiunei bulgare. Speră că va succede a justifica încrederea Porţii şi va redobândi cu timpulă simpatiele Rusiei, căreia Bulgaria îi datoresce emanciparea politică, şi deci mare re-cunoscinţâ. „Contaţi pe mine, pe devotamentulă meu, despre care speră să potă da dovedi) când voiu socoti că a sosită momentulă. La masa festivă prinţulă ridică ună toastă pentru Bulgaria.
SOFIA, 16 Iulie. — In cercurile guvernului se vorbesce că, dâca candidatura prinţului de Coburg ar suferi naufragiu, Sobrania va proclama pe prinţulă Alexandru ca regentă, rămânândă regenţa pănă atunci, până când prinţulă ori moştenitorii lui se voră întârce în Bulgaria.
DIVERSE.
Cununiă. — D-şâra Elena Berinde, fiica d-lui pa-roehă protopopă Alexe Berinde şi a soţiei d-sale Rosa-ia Lengyelă, cu d-lă Alexandru Zoicaşiu, teologii abso-uto, îşi voră celebra nunta în Seini la 25 Iuliu 1887 4 âre p. m. — Felicitările nâstre!
Regina din Hawai. — Cu ocasiunea jubileului reginei Angliei, regina din Hawai a făcută multă supărare 1 uncţionariloră Curţii englese. Regina de Hawai e forte gelâsă de calitatea sa de suverană. Când ea descinse în „Alexandra-Hotel* i se trimise dela palatulă Buckin-gham ună echipaj regală. Insă sevitorii nu purtau livrele scarlatine şi de acea regina Hawai ceru să se în-drepteze îndată aceea greşală, ceea ce se făcu. Regina descoperi o erâre şi în escortă. Ea respinse cu dispreţă pe husarii trimişi, cerendă o escortă din regimentulă de cavaleriă de gardă, ce se dă ca escortă membriloră Ca-seloră regale domnitore. La banchetulă din palatulă Bu-chingham regele Belgiloră avea să conducă pe regina roşiă la masă. Regele refusâ, ceea-ce făcu şi regele Saxoniei, c^icendQ că nu pâte face onorurile unei suve-vane roşie. In fine a trebuită să primescâ acâstă misiune ducele de Edinburg. Regina a trebuită să plece repede dm Londra, căci în Hawai isbucnise o revotuţiune şi soţulă său era să pârejă regalitatea. Cheltuelile ospitalităţii, arătată de regina Victoria, în timpulă jubileului, prinţiloră streini adunaţi în Londra, ar fi fostă de peste 100,000 lire sterlinge adică 2,500,000 franci. Ce nu s’ar fi putută face cu aceste miliâne pentru enorma mulţime de săraci din capitala Angliei/
De a^l încolo se va trimite (liaruta numai aceloru domni, cari şi-au reînoita abonamentulu.
Administraţiunea.
Editoră: lacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşîauu.
Nf. 146
GAZETA TRANSILVANIE].
1887.
Guraald la bar «a du» Vxexm
din 15 Iuliu
Rentă de aurii 5°/0 . . . 101 55 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 87.75 împrumutata căilorfl ferate
ungare................151.40
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) ... 97 90 Amortisarea datoriei căi-lortl ferate de ostii ung.
(2* emisiune) .... 127 -Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostO ung.
(S-sa emisiune) .... 115 50 Bonuxl rurale ungare . . 104.50 Bonuri cu cl. d6 sortare 1C4.50 Bonuri rurale B anat-Ti-
uuşă..................10440
Bonuri cu cl. de [sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 90
st. n. 1*H7.
FJormrî cro&to-slavor.e . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............100.
Împrumutata cu premiu	j
ung....................122.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 75 Renta de h&rtiă austriacă 8150 Renta de arg. austr. . .	83	25
Renta de aurii austr. , . 112 20 Losurile din 1860	. . . 137.—
Acţiunile b&ncel austro-
ungare.................t'89	—
Act. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr.281.— Argintată —. — Galbinl
împărătesei ..............5	95
Napoleon-d’orl .... 10.03 Mărci 100 împ. germ. . . 62 20 Londra 10 Livres sterlinge 126 60
Gursulu pieţei BraşovO, din 16 Iuliu st. n. 1887
Bancnote românesc! .... Cump, 8.63 Yenii. H 65
Argint românesc...................»	8.55	•	8.60
ftapoleon-d’ori................»	9 97	»	10.01
Lire turcescl.....................*	11.34	*	11.37
imperiali.........................*	10.34	*	10.37
Galbeni........................»	5 89	*	5.94
Scrisurile fonc. «Albina» 6% .	»	100.—	»	102.--
n * n 5°/0 ,	„	98.	*	99.—-
Ruble RusescI.....................»	109.—	*	110.—
Discontulă ...	»	7—10°/9 pe ană.
AYIStJ.
Dedrece ml-ain părăsită atelierulă meu fotograficii de mai ’nainte din Strada eâldărariloră de josă Nr. 506, îm! permită a face cunoscuţii onor. publici! că de aijl înainte prinţeseil a fotografia precum fi peste totU comande numai în atelierul0 meu nou construită, corespunzătorii ce-loră mai moderne pretenţiunl ale artei, în Strada căldârariloră de susU Nr. 487.
Cu t6tă stima
Leopold Adler,
fotografă.
Meseriasulă română,
Jj	'
Institute de credită şi depuneri
IN BRASOV0
Strada Scheiloru Nr. 146;
6re de birou: Marţia, Joia şi Sâmbăta dela 3—5 d. a.
Se potti face depuneri de economii şi de nemembrii pentru care se dau netto 5°|0 interese pe antl, plătindQ institutulti darea cătră statîb Informaţiuni mai de aprope la birou.
26	Direcţiunea.
*
î
î
s


Pentru fumători de ţigări.
Fabrica Braunstein freres.
în Paris 65 Bbulevard Exelmans produce
Hârtiile
de
ţigară
cu mărcile aici tipărite
ORI CE CONTRAFACERE A ACESTEI HARTll SE VA URMĂRI CONFORM
Mroit jMLamUMAmm
mMpgnaadUBBB
RBAOIIB 0©77
FRATii braunstein
SINGURI PABRICANTi
-----Paris-------
ltmi S-GlOjG n FRANCI ii » iTUURMN

• MUAbTUN FRERES.FAHlt . •irq« Dtfp.ee. SC DA .
„Les derniâres Cartouches“ ^ „Dorobanţulu”
cari au fostă declarate, de cele dintâiu autorităţi scienţifice din Austria şi Ungaria pe basa analiseloru făcute, absolută libere de ori ce materii vătă-mătore sănătăţii şi ca hârtia de ţigări cea mai uşoră şi cea mai bună, ce a esistatu vreodată. Deărece şi la noi domnesce convingerea că pentru ţigări bilne, în prima liniă calitatea hârtiei de ţigări este dătătore de măgură, hârtia de ţigări ,Les dernieres Cartouches* şi „Dorobanţul â“ a devenita din ce în ce mai plăcută, şi se p6te găsi la tote firmele mai mari. Veritabilă este numai aceea hărtiă, a cărei etichetă se asemănă cu cliseula şi care are firma „Braunstein Frăies.“ Fabrica a deschisO unQ depositO pentru servirea promptă a muşteriilorO, sub firma comercială protocolată în Austro-Ungiria: Braunstein freres, Wien, 2. Bez, Negerlegasse 8.	2—12
Pentru sesonulu de vară.
%
Se închiriază vreunei familii distinse străine o locuinţă mare, eleganţii mobilată
în centrulu oraşului, etagiulu l-iu constătătore din salonu, mai multe odăi, bucătăria etc. — cu folosirea eventuală a unui bunu piano.
Informaţiuni se dau la administraţia acestui (Jiaru. 2-6
Nr. 2636—1887.
Pnblicatinne,
j	'
referitore la mai joşii amintitele măsurări de dare.
Conformă §§. 16 şi 18 ai art, de lege 44 din 1883 se aduce la cunoscinţă generală, cum că consignaţiunile m&surărei de dare înma-nuatc de inclitulă inspectorată reg. de dare pentru periodul0 anului 1887 zacă la subscrisulă oficiolată de dare în decursă de 8 <Jile i. e. din 18 — 25 Iulie a. C. înainte de prânijă dela 8—12 6re şi după prâm}ti dela 3—5 6re spre examinare din partea fiă-cărui şi anume:
1.	Conspectele mfesurârei dârei de. venită de clasa I. şi a Il-a, cuprincjândă darea servitpriloră supuşi dărei, darea meseriaşiloră fără calfe, darea diurniştiloră etc., mai departe darea posesoriloră de case şi de pământu cu a doua clasă.
2.	Conspectele măsurărei de dare a dârei de venită de a IV-a clasă, cuprinZ^ndă acei indiviZb cari suntă în ocupaţiune cu lină salară anuală sdu cu o simbriă, sdu aceia cari capătă vr’o pensiune.
3.	Conspectele m&surărei de dare după arunculă dărei de venito după darea de casă şi pământă.
4.	Conspectele, ouprinZendă darea după carnetele de capitală şi rente.
In contra amintitelpră măsurări de dare p6te ca s6-şl aştdrnă fiă-care recursă la inclitulă; comitetft administrativă şi anume:
1. Acei supuşi dărei, a căroră dare din amintitele categorii a fostO deja măsurată în anulă trecută. In acestă casă se p6te ascerne recursă în decursă de 15 4^e *• e* până inclusive 23 Iulie a. C.
2.	Acei dăjdierl, cari pentru prima 6ră suntă supuşi dărei din amintitele categorii pro 1887, şi anume acestă recursă are să se aşt&ină în decursă de 15 Z^e> înoepândă cu Z‘ua inducerei datoriei loră de dare în cdlele loră pentru solvirea dărei.
Recursele au s§ se aştdrnă la primarulă orăşenescă respective la magistrată.
Recursele aşternute după terminulă amintită se respingă.
In fine se provdcă toţi dăjdierii ca, spre scopulă amintirei dârei lorii în cdlele de dare, s6 se presenteze immediată la subscrisulă ofi-ciolată.
BraşovO, 13 Iulie 1887.
Ojiciolatulii orăşenescu de dare,
Insciinţare.
Reuniunea femeiloră române din Braşovăa înfiinţată, după cum să scie, ună internată, cu scopă de a instrui fetiţele aşe-Zate aci în menajulă casei, precum şi în diferite lucruri de mână,, ce cadă în sfera unei bune econdme, şi anume se învaţă aci:
a)	A pregăti totă felulă de mâncări;
b)	A spăla şi a călca totă felulă de albituri;
c)	A c6se la maşină albituri şi vestminte;
d)	A t6rce, a ţese pânZ&i postavă, covdre şi alto lucruri pentru trebuinţele casei (industria de casă).
e)	A cultiva legumi;
f)	Reguli higienice.
In acestă internată se primescă :
A.	Interne.
1.	Fără plată fetiţe orfane, sărace, care voră fi absolvată 3—4 clase primare, şi voră fi împlinită 14 ani. Aceste fetiţe voră provedd t6te serviţiele interne.
2.	Cu plată se primescu : parte fetiţe de acele care au absolvată clasele primare şi voră s6 se cualifice numai în lucrurile, care se înstrudză în internată ; parte de acele, care pe lângă acostă cualificare voră să continue învăţământulă la vre-una din şcdlete din locă.
Pentru instrucţiunea în lucrurile de sub a, b, c, d, e, f, precum şi pentru întingă alimentare (nutrire) se plătesce an-ticipativă 10 fi. pe lună pentru fiă care fetiţă.
B.	Externe.
Fetiţe de acele din Braşovti, care vin în internată numai peste Zi, plătescu pentru instrucţiunea de snb punctele a) până la f) precum şi pentru mâncarea de prânZti şi de sdră (ojină) 6 fl. pe lună.
Părinţii, care voescă s6-şl aşeZe fiicele loră în acestă internată, au să se adreseze la subscrisa presidentâ până la 15 Augustă st. v.
Agnes Duşoin m. p.	Dr. Ni colan Popă m. p.
presidentâ.	actuarfl.	1—3
Tipografia ALEXI, Braşovă.
*