TRANSILVANIEI
BXDACţIClIEA ŞI ADMIMMTBAţICIIAi
BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA** IESE ÎN FIECARE pi.
Pb an fi an 0 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe trei luni 8 fior. fiooi&Kltt şl străinătate:
Pe anQ 40 fr., pe ş£se lunf 20 fr., pe trei luul 10 franci.
ANULU L.
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUN3XURILB:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 80 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorlserT nafranoata nu se primase». — Sanuaorlpta nu ao rotrimltu.
Nl 145
Sâmbătă, 4 (16) Iulie.
1887.
NOU ABONAMENTU
la

GAZETA TRANSILVANIEI.
66
Cu I Iulie 1887 st. v., s’a începută un A nou abonament A pe trilnniulti Iulie, Augustă şi Sep temvre la care învitămQ pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai fdiei uostre.
Preţulu abonamentului:
Fentrn România şi străinătate:
Pentru Anstro-Ongaria:
pe trei luni 3 fl.
„ ş6se „	6 )i
,, unu anu 12 ..
pe trei luni. 10 franoi „ ş6se „ 20	„
„ unu anu 40	„
Abonarea se pâte face mai uşoră şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţiloră de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numărulă fâşiei sub care au primită 4^aru^*
Domnii cari se vorit abona din nou să binevoăscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Braşovti, 3 Iulie 1887.
îmbătaţi dc neaşteptatele succese, ce le-au dobândită stăpânulă Ioni la alegerile trecute die-tale, — cu ce mijlâce scimâ prea bine — cei dela „Nemzet" fantasâză ârâşl de „unitatea cul-turei maghiare." „Cultura maghiară, 4^cl1 ei, va oferi lpcuitoriloră acestei ţări mijlâoele, ca să p6tă susţină cu succesă lupta lorâ pentru esistenţă folosindu-se de diferitele arme ale propriei conservă rj.“
Aceste se potă ceti negru pe albă în Nr. 184 ală fdiei maghiare tiszaiste.
Va să <Jică „cultura maghiară^ să facă posibilă „lupta pentru esistenţă" şi „conservarea propriă" locuitoriloră ţării. Ciudată pretenţiune!
Fbia jidano-maghiară a avută fără îndoială în vedere num^i esistenţă şi conservarea propriă . individuală, nu şi cea naţională, căci „unitatea culturei", ce o pretinde ea, nu admite lângă naţiunea maghiară şi alte naţiuni.
Făcândă abstracţiune dâr dela absurditatea ce stă în aceea de a pretinde dela individă ca să-şi asigure esistenţă şi conservarea propriă des-brăcându-se de totă ce constitue individualitatea sa, de limba, obiceiurile şi cultura sa naţională, vomă produce a<jl cetitoriloră noştri încă unulă din miile de esemple, car! ne dovedescă cum scie să scutâscă „cultura maghiară" averea şi libertatea individului.
In unulă din numerii noştri trecuţi ni s’a fostă raportată din comuna Iclandulă mare de pe Câmpiă o „bravură culturală" săvârşită de ună proprietară ungură de acolo faţă cu nnă bietâ ţărână română.
„Cultivatulă" Ungură ceruse de repeţite ori dela ţăranulă română să-i vân^ă viia sa ce ’şl-o cumpărase acesta încă înainte cu 18 ani; ţăra nulă n’a voită să’şl dea viia cu nici ună preţă.
Ţăranulă nostru, ca omă fără „cultură un-gurâscă", n’a avută parte să fiă făcută atentă că dreptulă său de proprietate trebuia intabulată; proprietarului ungură însă, sprijinită de „cultura ungurâscă", i-a dată mâna să afle despre acâsta dela funcţionarii unguri şi deună^ile într’o bună diminâţă se pomeni bietulă ţărână română, că viia lui s’a intabulată pe numele proprietarului ungură.
Cum s’a putută face lucrulă acesta, nu se scie, destulă că ţăranulă română fu deodată des-proprietărită, răinânendă numai cu contractulă de cumpărare-
Din înţâmplare nu multă după acâsta îi 3rse ună obiectă proprietarului ungură. Acâsta a fostă de ajunsă, pentru ca elă cu „cultura" sa să băuuâscă pe ţăranulă desproprietărită că a pusă foculă. Urmarea a fostă, că gendarmii au tâfîtă pe nenorocitulă Română împreună cu ună
fiu ală său în temniţă,* rămâindă nevasta lui bolnavă şi fără nici ună ajutoră acasă.
Două luni de* s*au .totfl citată martori, că d6ră-ddră se va găsi vre-unulă mincinosă. O babă bătrână şi bolnavă a fostă dusă chiar cu trăsura proprietarului ungură la judecătoria, dâr se vede că fasiănea nu i-a fostă după placulă noului „stăpână" ală viei, căci sârmana iemeiă a trebuită să se întârcâ pe josă.
In cele din urmă, nevinovaţii ţărani au trebuită să fiă puşi în libertate. Ducându-se la preotulă loră, i-au spusă ce au păţită: că pârcă-labulă i-a băgată într’o odaiă şi a începută a’i pâlmui, ca să spună de incendiu; pe fiulă ţăranului după ce i-a ferecată mânile în fieră le-gându-lă fedeleşă, pârcălabulă cu UDă băţă de trestiă l’a bătută peste capă, mâni şi piciâre până ce s’a ostenită.
Aşa s’a sfârşită ună actă de „cultură" ungurâscă care, după „Nemzet", e menită a apăra esistenţă individului. Etă cum i s’a uşurată şi asigurată esistenţă ţăranului din vorbă prin „cultura" ungurâscă: a fostă despoiată mai ântâiu de proprietate, apoi băgată în temniţă cu fiu-său pe nedreptă, acolo maltrataţi şi torturaţi amândoi, cucuruzele le-au rămasă nesăpate, âr femeea casei bolnavă în pată şi copii plângândă acasă şi neîngrijiţi."
Asta ’i „cultura" cu care vrea să ne „feri-căscă" stăpânirea ungurâscă ? Ne ’ndoimă că mă-cară între sălbaticii din centrulă Africei o asemenea cultură ar mai putâ găsi a<}l tărâmu.
Dâr vomă mai reveni la acestă casă revol-tătoră.
Din afară.
O scrisâre din St. Petersburgă publicată de „Corespondenţa Politică" (jice, că guvernulă rusă nu va modifica purtarea sa cupri-legiulâ ultimeloră evenimente bulgare Elă va mănţinâ atitudinea sa reservată. Acum Rusia persistă a reclama retragerea regenţiloră disolvarea Sobraniei şi nouă alegeri, a căroră in dependenţă ar fi garantată. Câtă pentru accep tarea tronului bulgară de către prinţulă de Co-burgă, acâsta acceptare n’ar putea să aibă decâtă ună caracteră platonică, Rusia fiindă greu dispusă să adereze la nisce combinaţiuni, cari au de scopă să instaleze sub ârecare formă legală ună prinţă la Sofia. Rusia va eşi însă din ro-lulă ei pasivă, când puterile ară recunâsce alegerea făcută de Sobraniă.
Campania pressei oficiâse german e întreprinsă contra Rusiei şi Franci ei, continuă cu aceeaşi violenţă.
Şei culă afgană Diemeleddin, actu almente în Moscva, întrebată fiindă de unu cola-boratoră ală „Gazetei de Moscva", a (jisă: „Am voită să vădă ţâra ce formâză unica speranţă a 60 de miliâne de Musulmani, cari aştâptă cu nerăbdare protecţiunea Rusiei şi liberarea de sub jugulă odiosă ală Englesiloru sumeţl şi cru<jl.
Nu de multă a fostă condamnată în Lipsea ună spionă francesă cu numele Klein. Unele foi francese l’au lăudată pe acesta, (Jicândă că a spionată din patriotismă. La acâstă glorificare răspunde „Nordd. Allg. Ztg."	:
„Este o deplină perversiune a principiiloră morale în Francia, dâcă foile francese nu se sfiescă a lăuda pa ună spionă plătită cu bani — că-îăta 200 franci pe lună — ca erou şi martiră. Din răsboiulă de independinţă americană a fostă glorificată de Coopee ună spionă, dâr acestă omă a spionată numai din iubire de patria şi n’a primit niciodată nici un ban, nici vr’un fa-voră. I-a fostă reservată Franciei de a ridica )e ună spionă plătită peste trâpta âmeniloră cinstiţi şi a-lă adora."
In tonulă acesta amărîtu poleuiisâză foile
germane contra Franciei. Din când în când însă îi mai dau câte ună ghioldă şi Rusiei. Astfelă „Kolnische Ztg.4<, vorbindă de demons-traţiunile pentru Boulanger, <jice că celoră din Petersburg trebue să le fiă ruşine de rătăcirea, ce-a comis’o simţământulă monarchică în Rusia, simpatisândă cu generalulă Boulanger.
Dâr numita fâiă nu speră cu tâte astea că se va schimba politica rusâscă. Lumea din afară, (jice ea, desperâză în posibilitatea sâu în voinţa Rusiei de a se rupe de partida francesă a revanşei şi vede apropiindu-se timpulă unui răs-boiu europână, vede Germania sângerândă pe câmpurile de bătaie, spre a păstra ceea ce a câştigată înaintea Parisului. Timpurile suntă se-riâse, <Jice „Kolnisclie Ztg.“, de aceea puternici-loră din fruntea stateloră ar trebui să le ser-vâscă ca admoniare dovezile de nechibsuinţă, de destrâu şi de poftă de resculare, ce le dau purtătorii ideii unei acţiuni comune a Franciei şi Rusiei contra Germaniei.
In presăra sărbătârei naţionale dela 14 Iulie a. c. liga Alsaţo-lotaringianiloră a făcută cunoscută că va face o manifestaţiune înaintea statuei de Strassburg în Parisă, dâr spre a da acestei manifestări ună caracteră mai gran-diosă ca în anulă trecută, partida protestului va defila dinaintea statuei în cea mai profundă tăcere. „Liniscea şi demnitatea", <jice apelulă, „o recomandămă cameratfiloră noştri, cum se cuvine fraţiloră acelora, cari acasă la ei suferă pentru Francia".
Şefulă ligei patriotice Paul Deroulâde provocă pe membrii ei să se presinte la 3 6re pe piaţa Concordiei, spre a face o demonstraţi une în tăcere. Rochefortă provâcă pe par-tisanii săi să se provâdâ cu fluere de signale, spre a fiu era pe preşedintele republicei şi pe miniştri când se voră arăta — Telegrama ce o primim astă(Jl ne spune într’adevără, că s’a făcută încercare din partea intransigenţiloră spre a flu-era pe preşedintele republicei, dâr că demonstraţia a fostă împedecată de publiculă cel mare.
„Wiener Allg. Ztg." dela 14 Iulie aduce scirea sensaţională, că în urma unui consiliu familiară ahotărîtă prinţulă de Coburg să refuse tronulă bulgară.
Cestiunea tronului bulgară.
piarele francese, după cum era de prevăzută, iau partea Rusiei în cestiunea alegerei principelui bulgară. „Râpublique Franţaise" scrie: Dâcă tenărulo principe iubesce aventurile, bine face că primesce corâna ce i s’a oferită. Nu se espune la cine scie ce periculQ mare şi întc’o bună diminâţă va pute scrie pe biletulă său de visită „ex-principe“ sâu păte chiar „ex-rege alo Bulgariei.*
D’altmintrelea puţină ne importă să scimO ce va face tenărulfl omă. Pentru noi este importanta să cu-noscemd atitudinea viitore a Austriei. Dâcă este amestecată în complota, dâcă voiesce să-şi răsbune pentru nenorocuia vasalului său, ala regelui MilanQ, atunci cestiunea pâte deveni seriosă. Dâcă nd, atunci nu este decâta o glumă de carnavaia în mijlocuiă verei, care nu va face pe Rusia să părăsâscă distinsulă său indife-rentismO.
Francia şi Germania.
Articululă de fondă ală lui „Pester Lloyd" dela 13 Iulie n., ediţiunea de diminâţă, pentru ţonulu său alarmantă a fostă semnalată pretutin-denea prin telegrafă. Articululă se ocupă de relaţiunile dintre Francia şi Germania, pice că pericuhdti, celtt mai mare pentru liniştea Europei ameninţă din occidentU. Ba Orientulit chiar cu tote transformările sale posibile ori probabile atărnă de asemenea numai de modulă cum decurge crisa în occidentU. Decisiunile finale în Orientă stau
Nr. 145.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1881.
în legătură directă cu decisiunile din occidentală Europei, ba atârnă chiar de acestea.
Pacea Europei, 4>ce „Pester Lloyd*, nu e condi ţionată a(}î ee desfăşurarea cestiunei orientale, ci de ra-portul ă dintre Germania şi Francia. Conducătorii de stată ai Germaniei sciu de multă şi au spus'o destulă de desă în gura mare, că esislenţa imperiului va trebui apărată încă odată în luptă crâncenă. La începutulă acestui ană (Jise prinţulfi Bismarck, că lupta cu Francia e inevitabilă, pâte isbucni în 4ece 4'I<m >n 4ece săptămâni ori abia în 4ece ani. Acâsta va ti o luptă, faţă cu care răsboiulă din 1870/71 s’ar pută numi ună jocă de copii, va ajunge până la vărsarea celei din urmă picături de sânge a unuia din cei doi luptători. De atunci lucrurile în Franţa s’au încordată în cea mai ingrijitore măsură.
„Pester Lloyd M îşi întemeiază cele ^ise pe faptulu că naţiunea franceaă, cu prâ puţine es-cepţiunl, se însufLţesce modă îngrozitoră de idea de răsbunare, care se întinde ca o epidemiă în întrâga ţâră râpiudă cu sine şi pe cele mai moderate elemente. Preşedintele Grâvy şi gu-vernulă nu mai potă înfrâna spiritele. Eroulă naţională Boulanger e consciu că în curândă va fi rechemată să’şî îndeplinâscă misiunea. Boulan ger, deşi Se dă de mare republicană, aplanâză Orleaniştiloră terenulă, cari. precum se <Jice, i-au restituită enormele perderl la bursă'din propriele loră casse. Afacerea Schnaebele a fostă folosită de Boulanger pentru speculaţiunl, dâr Orleaniştii i-au răfuită perderile la bursă. Boulanger, care la începută a aspirată la presidenţiă, nu mai lu-crâză în socotâla sa propriă, ci cu totulă în fa-v6rea altoră factori, ca prin o acţiune mare în afară să restabilâscă în Francia ârăşî monarhiâ.
Situaţia a f6rte încordată. In Germania dis-posiţiunea e f6rte seriâsă, nefiindă siguri nici mă-cară o 4b că nu se ivescc o catastrofă. Rusia a-câsta o şi aştâptă.
Demonstraţiunile pentru Boulanger.
Evenimentele petrecute la plecarea din ParisQ a generalului Boulanger la Clermont-Ferrand au avută o mare asemănare cu o revoltă. Deja la Hotelă de Louvre, unde era generalulă se adunase multă lume. Când eşi trăsura Iţii Boulanger, mulţimea încercă aci să oprăscă plecarea generalului. Dăr trăsura mergea prea repede şi mulţimea nu pută decâtă să totă strige alergândă: „Vive Boulanger!* Când la gară Boulanger fu dorită, mulţimea împresură trăsura; unii ridicară pe suta pe Boulanger şi invălmăşăla fă aşa de mare, încâtă generalului i se fâcă rău şi optă agenţi trebuiră să-lă conducă la ună vagonă de clasa a treia. Aci mulţimea rupse ’tăte barierele şi uşile de sticlă şi luă cu asaltă gara. Imbuldăla deveni periculâsâ; 9 trenuri ce aveau să plece seu să sosăscă, au trebuită să fiă oprite. Trenulă cu care era să plece Boulanger, era împrejurată de lume, încâtă nu putea să se misce din locă. Totă mai năvăleau cete-cete, stri-gândă şi eântândă. Unii se urcau pe felinare, alţi* chiar pe vagonulă în care şedea Boulanger. Mulţimea strigă: »Nu vei pleca! Indărătă la Parisă ! La revistă! Trăiască Boulanger I Josă cu Grâvy! Josă cu ministerulă germană (Rouvier)! Demisiune!*
Ună ofiţeră se adresâză cătră mulţime 4i°^n(^^: • Cetăţeni! Amă venită să onorămă pe generalulă Bou langer, pe întâiulă ministru, care a cutezată să pronunţe tare ideile republicane!* Să strigămă deci; Trăiască
4 •
FOILETON U.
——	(3>
Misterele Veneţiei.
de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali.
1.
Cununia cu Marea.
Cortegiulă pornise; trecu de Lido înaintândă mereu. Flotila ajunsese la îmbucătura dela Brenta şi se 4&reau departe colibele pescariloră, când dogele ridieandă mâna, dete semnalulă de oprire.
Îndată ce răsună fluerulă comandantului, cele două rânduri de lopâtarl scăseră din apă lopeţile loră poleite. Bucentaurulă îşi mai urmă drumulă câte-va minute, pe urmă rămase nemişcată.
Atunci regele se sui pe ună trona acoperită cu ună uraniscă care ii era reservată in partea cea mai înaltă a capului dinapoi ală corăbiei, şi d’acolo rosti ună . discursă lungă, negreşită despre gloria Veneţiei.
Deşi era aprăpe de 70 de ani, Franceseo Foscari vorbea cu o voce limpede, tare, puternică; însă la po porulă acesta iute, sgomotosă, gîlcevitoră, tăcerea nu putea fi multă vreme menţinută. Aşa că vorbele dogelui nu putură fi au4ite decâtă de nobilii pasageri ai Bucen-taurului, cari ascultau său păreau c’ascultă întro tăcere respectuăsă. Ş’apoi pretutindeni înprejură era o gălăgiă veselă, unde nu se putea nimeni înţelege, de vreme ce fiăcare se’nălţa pe gondole interpelândă cu o vioiciune curată italiană pe vecinii din faţă ori d’alăturl şi vecinii aceştia Impedecându-lă, nu d’a au41, lucru de care ni-
republica! Mulţimea urlă: „Trăiască republica!“, în-tonâzâ marsilieza şi apoi cântă:	»En revenant de la
revue* şi „C’est Boulanger qui nous faut* şi Derou-lede ţinu o cuvântare 4‘^udă: „După ce patrioţii au arătată, că voră să onoreze pe generalulă, să arate totodată, că suntâ âmenl de ordine. S’a făcută o manifestare cordială, dâr acum trebue să se înlesnâscă generalului misiunea şi demonstraţiunea să se termine cu slri-gătulă : »Trăiască republica, Franţa şi Boulanger 1* Apoi se împărţi o monetă comemorativă, care pe o parte avea chipulă lui Gambeta, pe cealaltă chipulă lui Chanzy şi inscripţia: „In amintirea generalului BoulagerN.
Câţiva agenţi poliţienescl şi şefulă de staţiă îşi de-deau totă silinţa de a sc6te mulţimea din vagâne şi a des-ch:de drumulă. însuşi Boulanger se ruga îmţadară să fiă lăsată să plece, că îi este rău. Fruntea ti era plină de mari picături de sudăre. Dâr nimeni nu ceda; unii strigau său cântau, alţii lipiau chipuri pe locomotivă, alţii ârăşl desfăcură de trenă vagonulă, în care şedea Boulanger. Sbierândă şiŢcântândă, mulţimea începu să împingă vagonulă îndârătă spre hală urlândă: „Nu va plecai La Parjsă indărătă!* Generalulă trebui să se dea josă.
Se întrebuinţară totă felulă de viclenii spre a depărta lumea. Deputatulă Andrieux spuse, că la Charenton s’a adunată multă oştire, care va sosi deodată; apoi puseră să şuere locomotiva şi să se vestâscă sosirea trenului accelerată. Poliţia vrea celă puţină să golâscă linia; mulţi Omeni vreau să se trântâscă pe şine spre a opri plecarea lui Boulanger. In acestă timpă generalulă, câţiva deputaţi şi ofiţeri reuşescă a se urca pe locomotiva No. 132. Dâr şi acâsta fă îndată ocupată de 6menî, însă când maşina se puse în mişcare toţi săriră josă. In fine maşina putu pleca spre Charenton; trenulă de călători a plecată mai târ4iu. Era ună ce într’adevără fantastică a vedâ acea mulţime fanatisată ridicândă în susă stegurî, sbierândă, eântândă, strigândă: Trăiască Boulanger! ameninţândă pe preşedintele Republicei şi guvernă, pe când mulţi se urcau pe coperişele vagâneloră, de unde au trebuită să fiă daţi josă unulă câte unulă.
Generalulă sosindă în Clermont-Ferrand fu primită în modulă celă mai simpatică r Ja fosta o adevărată intrare triumfală. Multe case erau împodobite. In oraşă veniseră mulţi visitatorî. Generalulă primi consiliulă muni nicipală şi autorităţile. Primarulă i-a rostită ună discursă f6rte frumosă, numindă pe Boulanger patriotulă care s’a dedicată reo*ganisărei armatei, şi care e devotată insti-tuţiuniloră liberale. Boulanger răspunse că s’a dedicată armatei şi mărirei ţârii. „Nici o putere din lume, 4>se elă, nu va puie rupe legătura ce-lă lâgă cu poporaţiunea din Clermont*. In timpulă primirei mulţimea adunată înaintea hotelului striga: .Trăiască Boulanger!*
tFigarou, vorbindă despre demonstraţiunea dela gara Lyon, 4>ce că Boulanger se putea pune în fruntea acelor mii de 6menl, să isgonâscă pe Grâvy şi să se pună să dOrmă în Elysâe, poliţia nu l’ar fi împedecafă. Acesta’i ună jocă periculosă; se începe o manifestaţiune în glumă şi sfârşitulă e: împuşcături de tunuri şi de pusei. „Re-publique Francaise“ 4iee că generalulă a fostă condusă ca ună Cesare. „Autoriti“ scrie, că s’a strigată: „Pu-ne-te in fruntea năstră generale şi noi mergemă cătră Elyseel* vlntrasigeantuy „Lanterne“ şi alte 4<are intransigente aprobă demonstraţiunea.
Republicanii se temă cumplită de popularitatea ce o are generalulă, care ar pută fără veste să dea o lovitură de stată, piarele republicane cele mai multe işl esprimă acâstă temere şi ceră a se lua măsuri pentru siguranţa republicei.
meni nu se tulbura, ci d’a vedâ, ceea ce era însemnată lucru.
Adevărulă este că singurulă lucru de care se în-grijau cele câteva mii de persâoe cocoţate pitorescă pe t6te acele luntre, era d’a vedâ pe dogele cununându-se cu Adriatica, adecă aruncândă inelulă său de aură in mare.
Imaginaţia superstiţifcâ a VeneţianilorQ punea nu scimă ce preţă misteriosă pesimbolulă representată prin ceremonia acâsta ciudată. Ei trăgeau semne din cele mai mici împrejurări ce se produceau.
Celă mai mică incidenţă era cu evlaviă băgată in sâmă şi comentată mai târziu de gondolierii întinşi ia s6re pe lespe4ile cheului, or! de pescarii cari işl aruncau mrejile dincolo de lagune. ,
Totulă avea ună înţelesă şi servea ca semnă. Dâcă inelulă eşea greu din degetulă dogelui, era semnă sigură de încurcături grele de administraţia internă a Repu blicei; dâcă se’nvârtea în aeră în căderea lui, fârnetea amerinţa pe poporulă săracă; dâcă că4ândă In Mare sărea apa împrejură, însemna răsboiu cu Sarrasinii: âr dâcă intra în Mare fără a’i bîrci suprafaţa, Veneţia putea să s’aştepte la ună ană de prosperitate şi de belşugă nespusă.
Se vede dâr că prevestirile rele erau multă mai multe la numără decâtă cele bune, ceea ce nu imptdeoa pe Veneţia din secululă ală XV-lea ca să fiă puterea cea mai bogată şi mai temută din Europa.
Franceseo Foscari, după ce’şl isprăvi discursulă, făcu doi paşi înainte ca să fiă aprdpe de cunună şi se pregăti s’arunce inelulă în mare,
Foile germane, îngijate şi ele de popularitatea lui Boulanger, ţină ună limbagiu din ce în ce mai violentă contra Franciei.
SOIRILE PILEI.
Cu ocasiunea unei inspecţiunl făcnte deunâ4ile gim-nasiului din Blaşiu de cătră inspectorulă ungurescă, precum ni se relatase, acesta şl a esprimată mulţămirea sa pentru progresulîi făcută de studenţii clasei VIII în limba ungurdscâ, din parle-ne amă pusă întrebarea, că <Sre din limba română e sporulă bareml totă aşa de mare ca celă din limba ungurâscâ? Etă acum ce ni se scrie din Blaşiu, cu data de 11 Iulie, de cătră acelaşi informatoră: „Cunoscândă acum resultatulfl obţinută !a esamenulă de maturitate, mă simtă moralminte îndemnată a răspunde şi ia întrebarea acâsta. Respunsurile ce s’au dată din limba română — cu durere adâncă în sufletă caută să mârturisescă— au fostă de totului totă rele, încâtă, 4eu, nu sciu dâcă s’au mai au4ită cândva aici din studiulă linibei materne răspunsuri aiâtă de slabe, aşa efl pre lângă considerări numai au putută mai mulţi, afară de unulă, să scape fără a fi picaţi. De ce 6re acâstă părtinire acolo unde n’are locă? Merită 6re cineva să ab-solveze fără a avâ şi ceva cunoscinţă de literatura lim-bei sale? Acestea a trebuită să vi le împârtăşescă, pentru ca conscienţa să nu mă mustre. Amiculă. — Conducătorii scrilei din Blaşiu gândâscă-se seriosă la resul-tatele acestui progresă în regresă ală studiului Umbei române.
—x—
• Patrioţii* se om6ră şi după alegeri, dâcă la alegeri n’au avută ocasiune şi timpă. Ună gentry din 0-radea mare, fostulă vice-notară George Komlossy} fu împuşcată în duelă de proprietarulă Bela Mandel. Fără să se cunoscă, so certaseră la alegeri. Komlossy, cerce-tândă după numele contrarului său şi aflându-ltt, tlă provocă la duelă cu pistolulă, in care fu împuşcată. Pro-curorulă instruesee casulă.
—x—
Ministrulă Trefortă, la propunerea colegiului profe-soriloră răposatei academii de drepţii din Sibiiu, a {încuviinţată ca acei jurişti, cari suntă in restanţă cu ună esamenă, să-lă depună pănă la finele lui Septemvre.
—x—
Contele Maximilian Vasquez-Pinos, născută în Graz, de 35 ani despărţită de soţiâ, actualmente în Bu-dapeşta ; apoi Contelele Ludovic Vasquez născută In Treiscaune din comit. Zolyom. de 28 ani, nensurată, şi contele Aladar Vasquet, ambii aceşti din urmă cetăţeni ungari şi proprietari, suntii urmăriţi toţi pentru crima de înşelătoriă prin contractarea fnşelătore de datorii. — Interesantă treime contâscăl
—x—
Opidulă Babaszek din comitatulă Sohl a arsă la 10 Iulie n. S’au nimicită 121 case cu edificiile laterale. 0 femeiâ a perită în flăcări, mai mulţi copii au dispărută.
—x—
Principele Fredericti de Hohenzollern, fratele Regelui Carolă, după o şedere de câteva săptâtbftnl In România, s’a reîntorsă In Germania.
—x—
Petrecere de vară se va arangia la 24 Iulie st. n. a. c. în sala scâlei normale din Monoru din partea ju-nimei sludiăse din jură. Venitulă curată e destinată pentru (ondulă înfiinţândei scăle de fetiţe din Monor. Preţuia înlrărei: de persOnă 70 cr., în famUiă de persănă
Dogele era atunci ună bătrână ca de 70 de ani; mânile nu’i mai erau agere, mai cu sâmă că odată fusese isbită in umărulă stângă d’o sbucnitură de obuză. T6tă partea aceea eră aprâpe paralisatâ, aşa că inelulă ducală pe care’lă purta în degetulă celă mică ală mânei drepte luneca uşoră, trasă de degetele mânei stângi. Dogele scia ce superstiţiă are poporulă, începea să-şl piar4ă răbdarea, începea să se roşâscă.
—	Dâr ce nenorociri grozave ameninţă Veneţia? părea a 4'(,e obrazele asistenţiloră.
In sfirşită Franceseo Foscari isbutise să smulgă inelulă şi ridic ându-lă in aeră 4^6 cu gl&să tare:
—	VcneţianI, voi murmuraţi, fiindcă vîrsta a îngheţată mâna unui bătrână. Cu t6te acestea mulţi dintre voi sciu, că mai bine de patru4ecl de ani pe rândă totă mâna acâsta a mânuită sabia pen>ru apărarea stalului. Vorbâscă vechii mei tovarăşi de Arme, cari suntă aci, şi spue, dâc’au uitată pe bătrânută loră generală.
—	Nu! nu! răspunseră voci numerOse.
—	Aveţi dâr încredere în dogele vostru şi credinţă in Provedinţn, care n’a încetată niciodată d’a veghia a-supra binelui statului! ejiseţ Franceseo Foscari.
—	Da! da! răspunseră aceleaşi voci.
Dogele urmă:
—	In numele vostru ală tuturoră, in numele nobleţei, care mă încungiură, în numele poporului, care m’aude, în numele Veneţiei pe care o represintă, in numele sf. Marcu patronulă ei, eu, Franceseo Foscari, doge ală Veneţiei, pentru a optăspre4ecea 6râ oferă inelulă meu ducală Mârei acesteia, ca semnă de cununiă.
Isbucni o aclamaţia lungă. T6te capetele se dea-
Nr. 145.
GAZETA TRANSIVLANIEI.
50	cr. început ulă la 5 6re p. m. P. St. fam'Iii suntă rugate a se îngriji pentru viptuale deorece aici nu se potă căpăta. Monorut 10 Iulie 1887. Pentru comitetă: Vasilie Duma praşedinte. Ioană Popu secretară. NB. 0 fertele marinimose se primescă cu mulţâmită şi se voră chita pe cale Ziaristica.
Bibliografică. Prin rescriptulă ministrului de culte şi instrucţiune de sub 4nr. 25,88) s’a aprobată „Geo-grqfia Ungariei şi elemente din georafia generală — editura a VI de Dr- Nicolau Popii, ca manuală pentru şcălele năstre poporale.
A eşită de sub ţipară volumulă II din importanta lucrare: Luptele Bomâniloră în resbelulă pin 1877—78, de d. T. C. Vâcărescu, fostă ministru plenipotenciară şi mareşală aiă Curţei, colonelă în reserva armatei române Acesta volumă, care tratâzâ de Luptele în Bulgaria, cu» prinde peste 480 pagine; formată mare şi e frumosă tipărită pe hârtie velină. Preţulă 5 lei. Acâstă însemnată operă o recomandâmă atenţiunei tuturoră. Se scie că ea a fostă premiată de Academia română.
De sub codrulă Sălagiului, 5 Iulie 1887.
îmi iau voiă a vă raporta pe scurtă şi despre de-cursulă alegerei dietale din Cehulă Silvaniei. Alegerea s’a întâmplată cum sciţi In 21 Iunie. Candidată a fostă guvernamentalulă Nemenyi Ambrus (Neumann Abraham), contra-candidată n’a fostă.
Oi călbejite, precum pe alte locuri, aşa şi la noi au fostă, dintre cari pe celea cari au fostă de mărte călbejite nu potă să le tacă: Dintre preoţi a fostă Oregoriu Popii din Galatigu şi Ioană Mercia din Benefalău.
Ţinându-se de cătră „patrioţii* perciunaţi o adu nare In Cetu, incă Înainte de alegere cu două săptămâni, unde s’au vorbită câte seci şi uscate, firesce totă in limba priveligeată, s’a suită pe urmă pe tribună popa Grigore şi a începută a răcni voindă a întârce pre ro-uiftnesce linguşirile «patriotice* cătră poporă, dâr se făcu numai de rîsă şi se blamâ numai căci BomânI nici n’au prea fostă de faţă.
£ră pop» M,jrcia, cu ocasiunea înfăţişărei numitului candidată, ia cşi'ă intru întâmpinare departe de 3 ore şetţândă in fundulă carului singură dintre Români:
Dintre învăţători a fostă la alegere Vasilin Sasu Invăţătoră pe Someşă comuna anume nu i-o sciu, şi Vasiliu Costinaşu din Ciuta, ăstă din urmă până acum
3—4 ani a fostă Iotă servitoră, er acum e „luminătoră* de poporă. Am înţelesă că şi alţi câţiva dintre preoţi au fostă de faţă dară ferindu-se şi ascun^ându-se nu i-am văzută. Să păte că le-a fostă mai ruşine pentru că suntă mai mari la barbă. Dintre poporă alegători români au participată de acolo de unde conducătorii au lucrată pe o mână cu puterniculă Nemenyi, însă au fostă şi comune de unde nu s’a *presentată nimenea. Ondre braviloră conducători Ştefană Popă preotă şi Andreiu Simonca posesoră din Babţa!
A urmată in fine banchetulă unde şl-a umplută Gregoriu Popă burta, încâtă nu-lă cuprindea cureaua.
De altmintrea potă Z‘ce că Români n’au luată mulţi parte la alegere, numai aceia, cari au fostă plătiţi, dâr cei ce au fostă de faţă la adunarea naţională in BSsescI şi au auZ><ă vorbirea plină de focă a demnului naţionalistă şi luptătoră Georgiu Popă, nu s’au lăsată Înşelaţi.	Codreanulu.
s'.ă în raporturi de rudeniâ cu t6te familiile domnitdre mai importante europene; ună frate ală său, Filipă de Koburg, e cumnâtulă prinţesei imperiale austriace Ste fania. Prinţulă Ferdinandă e nepotulă ducelui Ernest de Koburg, nepotă ală reginei Angliei şi vără ală regelui de Portugalia; prin acesta e înrudită şi cu casa domni tOre italiană. Mama sa. princesa Maria Clementina, este fiica regelui Ludovică Filipă. Răposatulă său părinte, prinţulă Augustă de Koburg, ală cărui frate a venită pe tronulă portugesă prin căsătoria, a fostă maioră-generală în oştirea austriacă. Buniculă său, Ferdinandă, a fostă frate mai mare ală prinţului Leopoldă, primulă rege ală Belgiloră, âr fratele celă mai mare a fostă ducele dom-nitoră Ernest I, ală cărui primă fiu e acum duce domnitoră Ernest II, şi ală doilea fiu ală său a fostă prinţulă regentă englesă Albert,
Prinţulă Ferdinand, ca şi părintele său, e de confesiune catolică. Elă e o figură bărbâtâscă frumăsă, cu ună capă interesantă, ună naşă achiliu, o frunte înaltă, adumbrită de pără desă şi negru, şi cu buze subţiri ca toţi Koburgii. Dela etatea de 7 ani elă a primită în Viena educaţia cea mai îngrijită şi fundă dintr’o farailiă augustă totd’auna s’a avută în vedere eventualitatea, că într’o Zi păte fi chemată la tronă.
Elă a studiată cu mare zelă; esamenele depuse la Theresianum din Viena au fostă strălucite. Prinţulă cu-n6sce bine limbile germană, francesă, englesă, italiană. Deja în timpulă studieloră, In vacanţe, a întreprinsă călătorii prin Germania, Francia, Anglia şi Italia. Afară d’asta prinţulă a primită şi o instrucţia temeinică militară. Terminftndu-şl studiele, prinţulă s’a consacrată serviciului militară. Elă întră în regimentulă de husari ducele de Wurtemberg Nr. 11, in care împăratuhl îlă numi sub-locotenentă. După ună ană ceru să fiă transferată la Linz într’ună batalionă de vânători, spre a-şl apropria practica şi servici lă de infanteria. Aci a îndeplinită orice serviciu fără deosebire, ca toţi ofiţerii. AZI e locotenentă la husari. De concedie se folosi spre a călători mai pe la t6te curţile europene, între care şi la Petersburgă, unde a asistată la căsătoria marelui duce Sergie la 1884 şi a fostă primită cu mare favoră de Ţarulă Alexandru III şi decorată cu marea cruce a ordinului Stanislau. La înmormântarea regelui Alfonso ală Spaniei a representată oficială în Madridă pe unchiulă său, ducele domnitoră Ernest de Koburg. De mai multe ori a fostă la Curtea din Lisabona.
Elă iubesce multă vânătărea de pasări şi cântarea paseriloră; pasiunea sa e studiulă ornitologiei. Resulta-tulă activităţii sale pe acestă terenă este una din cele mai frumâse colecţiunî ornitologice din Viena. Ea se află în pal tulă Koburg şi conţine cele mai mari şi mai preţiăse exemplare de pasări. Prinţulă Ferdinand îngri-jesce forte multă de aceşti favoriţi ai săi. Prinţulă imperială Rudolfă, care de asemenea e ună mare ornito-logă, a visitată de mai multe ori colecţia prinţului Fer-dinand.
Raporta poliţienesc^.
AZ<-n6pte la 2 6re a isbucnită focă la fabrica de postavuri a lui Scherg din Blumăna într’ună şopronu umplută cu scânduri. Foculă a fostă în scurtă limpă localisată şi stinsă. Causa, care a pricinuită încendiulă, nu e cunoscută.
Noul a prinţa ala Bulgariei.
Prinţulă Ferdinandă de Koburg s’a născută la 26 Februarie 1861, deci e aZI in vârstă de 27 ani. Elă
Mulţâmită publică. — Domnitoră Vincenţiu Klen-hart, Leonida Leonetti, Caiolă Ha jos şi N. Schonstein, ingineri pentru construirea liniei ferate vecinale M. Lu-doşiu - Bistriţa, cari binevoiră a ne onora cu presenţa
coperiseră. Pescarii şi gondolierii după gondolele loră Îşi mişcau In aeră bonetele loră de lână. Francesco Pescari făcâ semnă cu mâna că mai avea să spue ceva. Se făcâ tăcere numai decât ă.
— In numele capiloră Republicei mă însoră cu Marea, adică, pricepeţi bine simbolulă, cu Veneţia, aZI formeză din nou cu valurile acestea, cari ducă corăbiile văsîre la marginile lumii, o alianţă aşa de strînsă, încâtă puterea Serenisimei Republici se va întinde într’o Zi peste totă pământulă pe unde-lă atinge marea. Atunci vremurile prorocite voră veni şi Regina Adriaticei va fi Regina Universului.
Adamările începură cu o intensitate, astfelă încâtă sămăna a deliră. Patriotismulă veneţiană vorbise prin gura dogelui; mândria naţională era mulţumită şi în t6tă mulţimea acâsta pestriţată nu era pescară sdrenţosă în gondola lui, care să nu se crâZâ celă puţină stăpână ală universului.
Dogele aşteptă ca entusiasmulă să se mai potolâscâ, pe urmă arătă poporului inelulă ducală, semnă ală pu-terei sale, şi’lă lăsă sâ’i scape din degete.
Insă inelulă, în locă să piară în valurile albastre als Adriaticei, dimpotrivă căZă pe unulă din numerdsele ornamente, cari decorau flancurile d’aurite ale Bucenlau-rului şi d’acolo se rostogoli pe o himeră ală cărui trunchiu monstruosă eşea din pâretele corăbiei.
Incidentulă acesta căşună o emoţiune de nedescrisă. Niciodată nu se mai întâmplase aşa ceva. Fiecare se uita unulă la altulă fără să cuteze să spue ce gândesce. Prevestirea era de sigură din cele mai nenorocite din câte fusese până acum. Dogele nu se cununase cu Ma-
rea ci cu ună monstru, care negreşită avea să înghiţă Veneţia.
Omenii din poporă încremeniseră şi chiar nobilii c&lătorl ai Bucentaurului păreau tulburaţi şi câţiva dintre ei bombăneau:
—	Dâcâ dogele a îmbătrânită prea multă şi nu mai păte să’şl împlinâscă înalta lui funcţiune, să’şl depue man-datulă! Ziceau cei mai tineri.
Bătrânii tăceau ori potoleau foculă tineriloră, care se traducea astfelă !n vorbe nesocotite, însă toţi păreau mâhniţi ori nemulţumiţi de nedibăcia lui Francesco Foscari,
Deodată se vâZii ună felă de uriaşă apropiindu’şî luntrea de Bucentaur. Cum ajunse lângă elă se sculă, s’acâţâ de o lopată a Bucentaurului şi cu ajutorulă mâ niloră şi piciâreloră începu să se sue pe corabie.
—	Hei! este Ricardo, gondolierulă Ricardo! Z'se o voce.
—	Voiosulă Ricardo! Bună Ziua, Ricardo1 Zise ună altulă.
—	Da, eu sunt. Bună Z*ua copii 1 Zise colosală aşeZându-se fără ruşine pe spinarea himerei.
—	Şi ce cauţi acolo, Ricardo? Zise acelaşi glasă.
—	O să vedeţi!
Dialogulă acesta tndrâsneţâ între doi dmenl din poporă In faţa dogelui şi a întregului senată ală Veneţiei Încruntase sprîncenile multora nobili de pe bordulă Bucentaurului. Fuse şi mai rău când se văZu ce urmă. Gondolierulă, pe care am auZ>tă câ-lă strigau Ricardo, luă inelulă ducală de pe spatele himerei şi-lă as viril în Mare, unde căZu fără să sară împrejuru’i nici o picătură de apă.	(Va urma).'
1887.
la esamenulă ţinută în 26 luniu cu pruncii din scăla nâstră gr. cat. de aici, pentru suma de 5 fl. v. a. dăruită prunciloră de scolă, asemenea şi domnului Vasilie Moga, pretore supremă, care încă a dăruită suma de 2 fl., v. a. totă spre acesta scopă, — în numele eleviloră mei le aducă prin acesta cea mai profundă mulţămitâ.
Mureşă-Ludoşă, în 30 luniu 1887.
leodoru F. NegruUu învăţ. grec. cat.
Mulţămitâ publică. Domna Elena Filitis, născută RadovicI, a binevoită a pune la disposiţiunea Reuniunei femeiloru române din locă cuartirulă aflătoră în casa părintâscă şi constătătoră din 4 odăi, pentru ca aci să se instaleze grătuită internatulă Reuniunei.
Comitetulă Reuniunei îşi esprină şi pe acâstă cale mulţămitâ sa pentru acestă actă generosă.
Braşovă, în 27 luniu 1887.
Agnes Duşoiu m. p. Dr. Nicolau Popă m. p. preşedintă.	actuariu.
Avlsu, esmisă din partea intendanţii corpului ală 12 de armată din Sibiiu. Pentru asigurarea furnisării de fână, paiă de aşternută, paiâ pentru saltele şi lemne de focă la trupele armatei ces. reg. pe timpulă dela 1 Septemvre 1887 până la 31 Augustă 1888; apoi pentru două staţiuni ovăsă pe timpulă dela 1 Septemvre 1887 pănă la 31 Decemvre 1888, se va ţină pertractarea oferteloră scrise în chipulă următoră:
In localulă ofic. intendanţii corpului de armată 12 pentru Mediaşă şi Cisnădiă la 20 Iulie 1887.
In 21 Iulie 1887 la magazinulă militară ces. reg. de aprovisionare din Alba-Iulia pentru Alba-Iulia, Sebe-şuIă-Săsescă, Orăştiă, Abrudă şi Zlatna.
In 22 Iulie 1887 la magazinulă militară ces. reg. de aprovisionare din Braşovă pentru Codlea, Ghimbavă şi Hălchiu şi în 25 Iulie 1887 pentru Sânpelru, Feldiăra, Cârstiană, Râşnovă şi Odorheiu. Condiţiunile de arondare, precum şi cuantitatea articuliloră de furnisată se potă afla la institutele militare ces. reg. de aprovisionare din Sibiiu, Alba-Iulia, Braşovă şi Cluşiu, institutele din urmă posedă şi libele, cari se estradau pentru 4 cr.
Avisesmisdin partea comisiunei comune de asigurare: Pentru asigurarea furnisărei de fână, paiâ de aşternută şi altele şi lemne de focă pentru trupele ces. reg. şi de honveZl pe periodulă dela 1 Septemvre 1887 pănă la finea lui Augustă 1888 se voră ţină urmă ţârele pertractări :
In 14 Iulie 1887, în localulă ofic. de intendanţă a corp. 12 de armată din Sibiiu, pentru staţiunile: Sibiiu, Făgăraşă, Târgulă-Murâşului şi Bistriţa.
In 15 Iulie 1887 la magazinulă militară ces. reg. de aprovizionare din Alba-Iulia, pentru Alba-Iulia, Cluşiu şi Elisabetopole, (IbaşfalăuJ.
In 18 Iulie 1887 la magazinulă militară ces. reg. din Braşovă, pentru staţiunea Braşovă.
Cantitatea şi soiulă articuleloră de furnisată se potă afla dela oficiile politice, dela camerile comerciale şi industriale precum şi dela comandele militare. Condiţiu-nile de ex-arondare se potă afla la institutele de aprovisionare din Sibiiu, Cluşiu, Braşovă şi Alba-Iulia; âr pentru honveZime la comandele serai-brigadeloră, respective bataliâneloră de honveZl- Bilete anume se potă procura cu 4 cr.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PARIS, 15 Iulie. — Serbarea naţională a decursă, abstrăgândfl de singuratice manifesta-ţiunî, în modă liniştită şi demnă. Când Grevy şi miniştri sosiră la revistă, ună grupă de intransigenţi strigă: „Trăiască Boulanger!" Demisionaţi !“ Voindu-se fluere, publiculă îi îtnpedeeâ dela acesta prin strigătele precumpănitdre de „Trăiască Grevy / Trăiască republica !u La eşirea dela Bois de Boulogne o bandă de vr’o 300 indivizi voi să oprâscă în locă carăle şi pe cei ce se aflau în ele să-i constrângă a striga: «Trăiască Boulanger!“ Ordinea însă a fostă în cu-rendă restabilită. S’au făcută 12 arestări.
DIVERSE.
Logodnă. — D-şora Măriţi Vancea şi d-lâ Aurelă Popă fidanţaţî. Blaşiu. 9 Iulie 1887. — Sincerile n6s-tre felicitări tineriloră logodiţi i
Nihiliştii. ]— Din Moscva se scriu următărele: Whiliştii, după ce au trimisă mai multe scrisori amenin-ătore l’a mai mulţi comercianţi bogaţi, au dată focă la patru case; foculă a luată proporţiunl mari. 0 mare e-moţiune domnesce in oraşă.
Monstru. — Femeea Maria, soţia lui Nicolae Pro-cagiu, din comuna Juguru, judeţulă Muscelă, în Z^a de 14 curentă a născută o fată fără buza şi falca de susă a gurei şi fără naşă, avândă numai o mică deschizătură în partea stângă din faţă, noua născută este în vieţă.
Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei11 ă 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GROSS, şi în librăria d-lui Nicolae I. Ciurcu.
Editoră: Iacobti Mureşianu.
Redactoră responsabilă : Dr. Aurel Mureşianu,
Ni. 145.
GAZETA TRANSILVANIE1.
1887.
Oursnlâ la bursa de Vleu»
Cursuiu pieţei Bravii
din 12 luliu st. n. 1887.
din 13 luliu st. n. 1887.
Rentă de aură 5°/0 . , . 101 25 : Rentă de hârtiă 5°/0	. . 87.90
[mprumutulă căiloră ferate
ungare................151.19
Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) ... 9850 Amortisarea datoriei ctitoră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 127,— Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostil ung.
(3-a emisiune) .... 11575 Bonuri rurale ungare . . 104.70 Bonuri cu cl. de sortare 104,70 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă...................104.70
Bonuri cu cl. de [sortare 104.50 Bonuri rurale transilvane 10490
Bonuri croato-slavone . . 104 — Despăgubire p. dijma de
vină ung...............100.50
Imprumutulă cu premiu
ung....................122.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 75 Renta de h&rtiă austriacă 8155 Renta de arg. austr. . .	83.—
Renta de aură austr. . . 112 25 Losurile din 1860	. . . 137.25
Acţiunile b&ncel austro-
ungare.................889 —
Act. b&ncel de credită ung. 284.75 Act. b&ncel de credită austr.281.— Argintulă —. — Galbinl
împărătesc! .............5 95
Napoleon-d’orl .... 10.03 I Mărci 100 Imp. germ. . . 62 20 ( Londra 10 Livre* sterlinge 126.60
Bancnote românescl .... Cump. 8.62
Argint românesc..................»	8.55
Napoleon-d’orî...................»	9 97
Lire turcescl....................*	11.30
Imperiali........................»	10.30
Galbeni..........................»	5 89
Scrisurile fonc. »Albina» 6*/0 .	»	100.—
»	* n 5°/0 • r, 98.
Ruble Rusesc!....................»	113.—
Discontulă ...	»	7—10°/» pe
Vând,	. 8.64
*	8.60
•	10.02
»	11.34
»	10.34
»	5.93
A	102 - -
»	99 —
» ană.	114.—
losifn Blasko,
hotelier
în
Sz.-Szi-Q-yorgy
s’a mutatfl în
HOTELUL MARE,
Nr. 2636—1887.
Pnblicatinne,
9	1
referitore la mai joşii amintitele măsurări de dare.
Conformă §§. 16 şi 18 ai art. de lege 44 din 1883 se aduce la cunoscinţă generală, cum că consignaţiunile măsurărei de dare înma-nuatc de inclitulă inspecforată reg. de dare pentru periodulă anului 1887 zacă la subscrisulă oficiolată de dare în decursă de 8 (Jile i. e. din 18 — 25 Iulie a. c. înainte de prântjti dela 8—12 <5re şi după prân<}ă dela 3—5 6re spre examinare din partea fiâ-cărui şi anume:
1.	Conspectele măsurărei dărei de venită de clasa I. şi a Il-a, cuprintjândă darea servitoriloră supuşi dărei, darea meseriaşiloră fără calfe, darea diurniştiloru etc., mai departe darea posesoriloră de case şi de pămâută cu a doua clasă.
2. Conspectele măsurărei de dare a dărei de venită de a IV-a clasă, cuprintjându acei indivizi, cari suntă în ocupaţiune cu ună salară anuală său cu o simbriă, său aceia cari capătă vr’o pensiune.
3.	Conspectele măsurărei de dare după arunculă dărei de venită după darea de casă şi pâmântă.
4.	Conspectele, cuprincjendă darea după carnetele de capitală
recursă în decursă de 15 (Jile i. e. până incluşive 23 Iulie a. C.
2.	Acei dăjdierl, cari pentru prima 6ră suntă supuşi dărei dir amintitele categorii pro 1887, şi anume acestă recursă are să se aştăinS în decursă de 15 <Jile, începândă cu <}iua inducerei datoriei loră de dan în cdlele loră pentru solvirea dărei.
Recursele au să se aştârnâ la primarulă orăşenescă respective lî magistrată.
Recursele aşternute după terminulă amintită se respingă.
In fine se provdcă toţi dăjdierii ca, spre scopulă amintirei dâre: loră în cdlele de dare, să se presenteze immediată la subscrisulă ofi-ciolată.
Braşovd, 13 Iulie 1887.
Ofieiolatulu orăşenescu de dare\
AvisH d-loru abonaţi!
9
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei st binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pt făşia sub care au primită 4iarldă nostru până acuma.
Domnii ce se abonâză din nou să binevoiască a scrie adress
şi rente.
In contra amintiteloră măsurări de dare p6te ca să-şi aşternă fiă-care recursă la inclitulă comitetă administrativă şi anume:
1. Acei supuşi dărei. a căroră dare din amintitele categorii a fostă deja măsurată în anulă trecută. In acestu casă se pdte ascerne
lămurită şi să arate şi postaultimă.
Dâcă se iveseă iregularităţi la primirea 41aru^ui onor* abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în eâtt depinde dela noi, să se delâtureze.	ADMINISTM. „GAZ. 7RANS *
Mersula trenurilor!!
Valabilă dela I luniu st. n. 1886.
pe linia PredealA-Budapesta şi pe linia TeiuşA-AradA-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
PredealA-Budapesta
BucurescI
Predsală
Timişă
Feldi6ra Apatia
Augustină Homorodă Iîaşfaleu
8ighiş6r» Elisabetopole Mediaşă
Copsa mieii Mic&sasa Blaşiu Crăciunelfl Teiuşft Aiudă Vinţulă de susft Ui6ra Cacerdea Ohirisă Apahida
Claris	>
Nedeşdu
GhirMu
Aghirişfi
St aa
Huiedind
Ciuda
Bucia
&mtca
Vadă
Mezfi-Telegd
Fugyi-Vâsdrbelv
Veneţia-Oră(|ii
Oradia-mare j
P. Ladăny Szolnok Ho da-pe*ta
Vieua
Trnnfi j Xren accelerat
peraoue i
7 20
7	57
8	24
8	47 9.29
9	37
10	53
11.00
11	34 12.03 12.26 12.42
1.11
1	23 2.06 2.27 249
2	56 3.12 3.46 5.01 5.21
I =
4.30
9.12
9.35
10.12
6 01 6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
9.11
9.16
10.37
12.20
2.15
Trenfl
omnlbus
Tren ti
omulbn»
401 4.47 5 28
5 59
6 49
8	3b 9.02 9.12
9	56 10.37
10.59
11.16
11.37
12.16
12,33
1.51
2.i8
2.48
2	56
3	64
4	bl
5	28 5 56
Trenă
de
persone
10.50
1.33
4.24
10.05
2.15
7.30
1.14
1.45
2.32
Budapesta—PredealA
Trenu
de
persone
6 37 6.58! 7.14
7.29 7.56 8 18
8	58 9.15;
9	34 9 53
10 28 10 47 1057 11.07 11.19 1.16
3.29 6.33
8.00
Nota: Orele de u6pte suntă cele dintre liniile grfse
	Trenfl de pers.	| Tren 'accelerat 1	j Trenfl de pers.	Trenfl de pergflne	i Trenfl omnlbus
Viena	ll.iol . -		—	1 . 1 ~	—
Budapesta	7.40	2.—	7.40	618	—
Szolnok	11.05	1 4.05	10.42	9.38	—
P. Ladâny	2 02	5.47	2.02	12 02	—
Oradea mare	4.12	7.11	4.78	2.01	—
Venţia-Orăifii	—L	—	—	2 08	-
Fudi-Oşorheiu	—	—	—	2 19	—
Teleagii	—	7.33	—	2.41	—
Vadă	—	8.04			3.24	—
Bratca	—	—			3.47	—
Buda	—	—			4.07	—
Ciucia	—	8.58			4.33	—
Huiedin	—	9.28			5.15	—
Stana	—	—			5.33	—
Aghiriş	—	—			5.53	—
G1 ftcbfiu	—	—	—	6X5	—
Nedişu	—	—	—	6.20	—
Claşia v	—	10.31	—	6.38,	—
	11.00			—		7.08
Apahida	U 19			—	—	7.36
Ghiriş	12 33			—	—	9.16
Cacerdea j	1.01	—	—	—	9.53
	1 11			—	—	10.—
Ui6ra	1 18	_	—	—	10.09
Vinţulă de susă	1.05			—	—	10.19
Aiudă	1.46		—	—	10.48
Teioşft	2 25	—	.—	—	11.55
Crficiunelă	2 50	■ -	—	—	12.34
Blaşă	3.03	, ,	—	—	12.52
Micăsasa	3.35	____			—	1.34
Copşa nit.	4.01	_	—	—	2.13
Mediaşă	4.20	_	—	—	2.46
Elisabetopole	4.55	T			—	3.31
dgişora	5.42	—	—	—	4 32
iîaşfaleu	6.01	—	—	—	5.02
Homorod	7.27			—		6.53
Augustină	8.08	—			—	7.43
Apatia	8.36			—	—	8 23
Feldidra	906	- .				—	9.02
Braşov 4 ;■	9.46	5.37	—	—	9.52
	—	-—	1.55	—	—
Timiş ft	—	6.20	2.53	—	—
(			6.47	-	—	—
Predealu ■ l	—	11.30	3.28	—	—
BucurescI			9.35		
Tipografia ALEXI Braşovă, Hârtia diu fabrica lui Martin Kopony, Zeruesc:
Teiuşă- % radb-Budap«8ta				Budapesta- Arad A-TeluşA.			
	Trenfl	Treifl	Trenfl de		Trenfl de	Trenfl	Trenfl
	oainlbus	de pers.	persflne		persflne	de persdne •li ■	omnlbui
Teluşft	11.24	—	3.00	Viena	11.10	12 10	_
Alba-Iulia	11.59	—	3 59	Budapesta	8725”	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.21	O l	11.20	12.41	—
Şibotă	1.01	—	4.51	jt IliOK	11.35	5.45	—
Orâştia	1 32	—	5.18	Aiadă	4.30	6.—	—
Simeria (Piski)	2.32	—	6 15	Glogovaţâ	4.43	6.13	—
Deva	2 52	—	6*35	Gyorok	5 07	6.38	—
Braniclca	323	—	7.02	Pauliş'i	5.19	6.51	
Ilia	3.55	—	7.28	Hadna-i ipova	541	7.10	—
Gurasada	4.U8	—	7.40	Conopă	6 69	7.37	—
Zam	4 25	—	8.11	Bărzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5 30	■—'	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	6.27	—	9 33	Zairi	8 01	9.12	—
Conopă	6.47	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	10 27	Ilia	8 55	9. 8	—
Paulişă	7.43	—	10.42	Braniclca	9 19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	9 51	10 42	~ -
Glogovaţfi	8.28	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
Arad A	8.42	9.17	12.31	Or&ştiâ	n.iT	11.37	—
	—	2 32	4X9	Şibotă	11.43	Î 2.—	—
Szolnok |	_	—	5.12 |	Vinţulă de josă	12 18	12.29	—
Budapesta		 i	- 1	8.20 I	Alba-Iulia	12.36	12.46	—
Viena	— 1		6.05	Tei uşă	. 1 29	1.41	" —
Aradft-Tf xaftştira				Himeria (Piski) Fetroşenl			
|	Trenfl	Trenft de	Trenu	I	Trenfl de	Trenfl	Trenfl
	omnlbuf,	persane	mixt		penflne	omnibus	mixt
Aradă	5.48	_	6.05	i^lnerla	_	.	2.4V
Aradulă nou	o 19	—	6.33	Streiu	—	—	3.25
Nâmeth-S&gh	8 44	—	6.58	Baţegă	—	—	416
Vinga	7.16	—	7.29	Pili	—	—	5.11
Orczitaiva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.68
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.40 J
Viulş6ra	9.02	—	9.08	Petroşeul	—	—	7.12|
a-Arad d				Petroşeuft—filuerla (Piski)			
	Trenfl di	Trenfl de	Trenfl		Trenfl	Trenft	Trenfl
	pernone	porsdne	ouuilbui		de pers.	omnlbus	mixt
TImişdra	6.25	.	5.00	Petroşenl							6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.58
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	—	—	7 37
Vinga	8.t5	—	7.02	Pui	—	—	«■3
Nămeth'Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	—		 ■	9.0l|
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Strerâ	—	—	9.M
	9.27	—	8.1.		' 			lO.Slf