GAZETA
BUDACŢU m ŞI ADMIlVIflTRAŢirm «
BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA'1 IESE lN FIECARE ţ>l.
?e auA an fi 12 fior., pe ş6se luni G fior., pe trei luni 8 fior, I ftom&Jila şl atrAJbAtste:	/
Pe anfi 40 fr., pe se luni 20 fr., pe trei luul 10 franci.
ANULU L.
S£ PRENUMERĂ:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AVUVOItJRILE:
O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorlaarl nvfranoata mm •• prlmstoi. — ■anuaoHpte na •• retrimită.
N" 144
Vineri, 3 (15) Iulie.
1887.
NOU ABONAMENTU
la
11
GAZETA TRANSILVANIEI.

Cu I Iulie 1887 st. v., s'a începută unft non abonamentft pe triluuinlă Iulie, Augustă şi Sep-temvre la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi spri-jinitorl ai foiei nostre.
Preţuiţi abonamentului:
Pentru Austra-Uugaria:
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 franol „ ş6se „ 20	„
,, unu anu 40	,,
pe trei luni 3 fi.
>» Ş^se ,,	0 )i
unu anu 12 ,,
Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate postate.
Abonaţilorfi de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numărulă fâşiei sub care au primită 4'ari,b'î.
Domnii cari se voru abona din nou să binevo&scă a scrie adresa lămurită şi a areta şi posta ultimă.
Braşovtt, 2 Iulie 1887.
AstăcJ1 va primi prinţulă de (foburg depu-taţiunea condusă de preşedintele camerei Toncev, care a fostă trimisă de Sobraniă spre a-i comunica votulă naţiunei bulgare şi ală în vita să vină în ţără şi să ocupe tronulă Bulgariei.
Se crede că prinţulă de Goburg, fără de a mai aştepta confirmarea Porţii şi aprobarea pu-teriloră, va călători în Bulgaria, unde este aşteptată cu mare nerăbdare.
Dăcâ se va adeveri acâsta, şi o telegramă mai nouă ne asigură, că cei din prejurulă prinţului au declarată, că se va adeveri, atunci ceşti unea bulgară întră în o nouă faşă şi mai încurcată ca t6te prin cari a trecută pănă acuma.
ţharele rusescl dau a se înţelege, că în Pe-tersburgă s’a prevăzută, că prinţulă de Coburg nu numai va primi alegerea dăr se va şi grăbi a merge în Bulgaria şi a aştepta acolo hotărîrila puteriloră. După aceste (Jiare Germania, Austria şi Anglia ară fi manevrată împreună pentru ca sâ se dobăndăscă acest resultată; de aceea dau sfată cabinetului din Petersburgă ca să se ţină încă reservată şi se continue a observa atitudinea pasivă de pănă acuma în afacerea bulgară căci, <|ică ele, nu va trece multă şi situaţiunea se va schimba în orientă cu totulă în favdrea Rusiei.
Caracteristică este, că şi foile autorisate ger mane reeomandă aceeaşi atitudine passivă în ces tiunea bulgară şi cabinetului germană. Se 4'ce că Germania nici nu va recunăsce, dâr nici nu va combate alegerea prinţului Coburg.
Intr’aceea bate la ochi, că cercurile oficiăse berlinese nu voră să fiă declarată prinţulă de Coburg ca prinţă germană, ci ar vrea să-lă pună în inventarulă Austriei, deărece se află de faptă în serviciulă militară austro-ungară. Gazeta o-ficialâ de Coburg a fostă provocată cârta asupra acestei întrebări, susţiindă, că prinţulă de Coburg e supusă autorităţii ducelui de Coburg şi că prin urmare este prinţă germană. Sco-pulă acestei foi a fostă să împedeee mergerea prinţului în Bulgaria, care nu e pe placulă ducelui actuală de Coburg.
E uşoră de înţelesă de ce Germania se fe-resce de a lua responsabilitatea pentru prinţulă de Coburg, pe care îlă declară austriacă şi de ce continuă politica de „nu sciu n’am vă<Jutăw faţă cu Bulgaria.
Are principele de Bismark temeiuri destulă de tari spre a nu o rupe cu Rusia. Mai greu este însă a înţelege purtarea Rusiei, care pare a fi decisa să continue şi după acăsta politica ei de aşteptare.
In privinţa acâsta au dreptate, credemă, cei ce reamintescă, că în timpulă din urmă diplomaţia rusâscâ şl-a alesă ca parolă, de-a rămână pasivă în Orientă şi a-şl îndrepta t6tă atenţiunea
spre occidentă, unde se va desfăşura mai cu rândă său mai târziu lupta decisivă.
Astăzi interesele mareloră puteri suntă aşa de încrucişate şi încâlcite unele de altele, încâlâ abia se mai p6te admite probabilitatea unui răs-boiu isolată, numai între două puteri. T6te puterile se pregătescă pentru momentulă, când va esploda mina, care pare a fi menită să aprindă totă continentulă europână. Şi opiniunea gene rală este a(Jb că acăstă mină se va aprinde mai întăiu pe câmpurile de dincolo de ţărmii Rinului, unde s’au dată din vechime bătăliile cele mai mari şi mai decisive pentru sărtea Europei.
Este vorba de lupta viităre dintre Francia şi Germania, pe care o aştâptă Rusia spre a mo-bilisa şi ea în Orientă.
Totă mai încordate devină pe (Ji ce merge reiaţiunile dintre FrancesI şi Germani şi demon-straţiunile din urmă petrecute în Parisă au amă-rîtă în gradă aşa de mare spiritele germane în-câtfl organulă lui Bismark sfâtuiesce pe Germanii din Parisă, ca în cursulă sărbărei naţionale, ce se va sevărşi a<Jl în Francia, să nici nu se arate pe strade şi să-şi închidă prăvăliile.
Rusia şi Germania potă fi deocamdată câtă de pasive laţă cu alegerea prinţului bulgară şi cu suirea-i pe tronă, acâsta însă nu va pută linişti pe nimeni pentru viitoră; nimeni nu va pută crede că prin acăsta se va fi înlăturată pe-ricululă marelui răsboiu, ce se aştăptă.
Merită a fi amintite aici cuvintele ce le-a pronunţată fostulă ministru de esterne italiană, conte Robilant, în senată, cu ocasiunea discu-siunei asi pra creditului pentru espediţiunea din Africa, cu privire la seriositatea situaţiunei de faţă:
„Putemă crede “ — (}ise Robilant — că pentru momentă nu ne stă înainte pericululă unui răsboiu europeană, eu am însă multe temeiuri şi încă cele mai bune, ca se nu fimă cu încredere nemărginită în acestă credinţă. De cumva va trebui să bubue încă odată în Europa tunulă, atunci nu e permisă să fimă angajaţi în altă parte. “
Plecarea prinţului Rudolfă din Cernăuţi.
Ia 9 Iulie diminâţa prinţulă de corănă Rudolfă a plecată din Cernăuţi fiindă de faţă Metropolitulă Morariu AndrievicT, vicarulă generală arhimandritul!} Ciupercovicl cu membrii consistoriului, comandantulă ţării, comandan-tuiă staţiunei, comitetulă ţării cu căpitanuiă ţării br. Wassilko, consiliulă comunală, exministrulă Petrino cu câţiva boerl, reuniunea română de cântări „Armonia44, care întâmpină pe prinţulă de cordnă cu strigăte de „să trăiască44, şi alte notabilităţi ale oraşului. Când prinţulă de corOnă se sui în vagonă, isbucniră strigăte de »să trăiască44, care luaseră ună caracteră demonstrativă — precum scriu corespondenţii foiloră din Viena şi Pesta— dâr care fură năbuşite de strigătele Nemţiloră ce se aflau împrejurulă şi in apropierea prinţului de coronă. Trenulă porni âr musica cântă imnulă austriacă.
Katcoff şi România.
„Moskovskije Viedomosti*4 se ocupă într’ună articula de starea lucrurilora în Orienta şi constată că pop6rele balcanice, după ce câtva timpâ au fosta atrase de curentula antirusu, acum au începută a’şî întdree privirea ărăşl spre Rusia. Articulula se ocupă apoi în trâcStă de Serbia, de Bulgaria şi de Grecia, şi se opresce la România, despre care <J*ce:
Cu deosebire remarcabilă şi importantă pentru totă Orientulă creştină este mişcarea actuală din România.
Starea lucruriloră în România trebue să atragă în mare măsură atenţiunea Ruşiloră. Suntă treizeci de ani de când diplomaţia rusâscâ a dată uitărei pe Moldova şi Valachia, atâta de strînsă legate cu noi şi înrudite spiri-tualmente cu Rusia.
Vechii prieteni ai Rusiei, 6menii de pe la 1830 din BucurescI şi Iaşi încetulă cu încetulă au murită. Noua generaţiune, care părăsită de Rusia şl-a făcută educaţiunea în Francia şi Germania, s’a înstrăinată cu totulă de Rusia, n’a mai cunoscut’o, său amăgită de doctrinele cosmopolite şi de intrigile' politicei de jafă din străinătate, a fostă condusă de prejudiţii faţă cu Rusia. Nici nu putea fi altfelă: diplomaţia nostră n’a făcută ni-mică pentru mănţinerea vechiloră legături şi simpatiiloră istorice ale poporului română pentru Rusia. Tradiţiunile Iui Petru celă Mare, ale Caterinei K, ale lui Nicolae I au fostă uitate. S’au uita’O şi înţeleptele cuvinte ale lui Rodofinikin: „fn orientă, agenţii noştri trebuescă acreditaţi nu atâta pe lângă curţi, ci pe lângă popâre*. Diplomaţii noştri au crezută că şî-au făcută datoria dâcă au schimbată câteva complesenţe convenţionale cu miniştrii şi au asistată la banchetele dela curte.
Dâr nu s’au stinsă încă cu totulă adevăraţii patrioţi din România cea unită cu noi prin credinţă. Firele, care legă pe poporulă română cu Rusia, nu s’au ruptă încă cu totulă şi fundamentulă esistenţei sale nu s’â surpată. Şi aici mai găsimă bărbaţi, cari suntă una cu noi şi cari ţină morţişă la solidaritatea spirituală cu noi. Primimă scirî bune din România şi sperămă că vomă primi şi mai bune, şi mai sperămă că pe basa sfinţeniei comune a esistenţei ndstre, a bisericei orientale, vomă putea intra în relaţiunl mai strînse cu bărbaţii din opo-siţiunea d’acolo.
Demonstraţian! anti-austro-ungare în Belgradft.
Din Belgradă se telegrafiază, că în ndptea de 11 spre 12 Iulie s’a întâmplată ună mare escesă la restau-rantulă Pachenas situată pe Bulevardă. .Omladiniştii44 au făcută o demonstraţiune monstră contra cântăreţiloră populari austro-ungarl şi contra orchestrei de dame, care dedeau concerte în salonulă restaurantului. Peste 200 tineri armaţi cu bastâne şi cu „casse tâte“ (boxuri) pătrunseră în sală şi împedieară pe comedianl şi pe orchestră de a urma representaţia. Câţiva turburători au ţinuta discursuri patriotice şi au insistată asupra necesi-ţăţei unirei tuturora Serbiloru residenţi în acistă parte şi in cealaltă a Savei, precum, şi cei cari trăescu în cealaltă parte a Dunărei. Alţi tineri ţineau discursuri mul-ţimei şi cereau expulsarea tuturoru străinilorit, cari lo-cuescă în Serbia. Gendarmeria a intervenită în urmă şi a împrăştiată pe turburători.
Revederea Regelui şi Reginei Serbiei.
Cu t6te soirile date de (Jiare despre o neînţelegere între Regele şi Regina Serbiei, precum şi despre esistente intenţiunl de divorţă între părechea regală, revederea a-cesteia în Belgradă a fostă f6rte cordială. Regina Na-talia şi principele moştenitorO Alexandru, întorcându-se din Rusia, au fostă primiţi în Belgradă de Regele Milană înconjurată de miniştrii, de contele de Henghelmiiller, mi-nistrulă Austro-Ungariei, de colonelulă Dassovicî, ataşată militară pe lângă legaţiunea austro-ungară, şi de d. Per-siani ministrulă Rusiei, de d. Ghica ministrulă României. Majestăţile loră s’au salutată f6rte cordială. Regele a sărutată de mai multe ori f6rte căldurosă pe augusta sa soţiâ, precum şi pe principele moştenitoră. Primirea a fostă fârte strălucită. Ună mare numără de demnitari şi de persâne de rangulă de susă au luată parte şi regina a distinsă mai mulţi prin alocuţiuni f6rte amicale. Pu-bliculă a salutată pe regina în timpulă parcursului cu strigăte entusiaste de „Zivio44.
Din afară.
Noulă ministeră bulgarii este constituită sub preşedinţa lui S toi Iov. Crisa s’a delăturată. Ministrulă de esterne este N a c e v i c I, âr de interne este Dr. Strausky, bine cunoscută de pe timpulă revoluţiunei rumeliote.
Bulgarii pară a fi siguri că prinţulă de Coburg va primi învitarea de a merge imediată la Sofia; privirile loră se îndrâptâ acuma
Hr. 144.
spre Constantinopolti şi Petersburg. Despre ho-tărîrile Sultanului faţă cu alegerea prinţului bulgară nu se scie încă ni mică, âr câtă pentu Rusia „Novoje Wremja" îi dă sfatulfi să lase Bulgaria în sdrtea sa, pănă ce cestiiwiea orientului se va c6ce mai bine; atunci Rusia celfl puţină va fi scutită de a cere dela unii şi alţii să-i facă câte o plăcere.
„Gazeta de Coburg“ susţine că prinţulă Ferdinand de Coburg este unti prinţii germanii nu austriacă şi că şefulă casei princiare ducele de Coburg nu i-a dată prinţului voiâ să primdscă cor6na bulgară.
.Caracteristică este, că „Novoje Wremja“ declară alegerea prinţului de Coburg ca o manoperă a Austro-Ungariei şi a Germaniei. „Turcia ;<Jice elfi, se pare că a seiută de acâstă intrigă, ţ<6te au fostă pregătite şi s’a seiută că prinţuîu de Coburg va primi alegerea". Numitulă 4»a,'ti speră însă, că prinţulă de Coburg va sfecli-o curândă în Bulgaria şi atunci Rusia va pută păşi pe scenă; pănă atunci sS se pregătăscă de răsboiu.
Aşa scrie şi „Petersburgia Wiedo-mostti" că politica expectantă este acuma cea mai favorabilă pentru Rusia şi adauge, că pănă când puterea în Bulgaria se, va afla în mâna unoră agenţi austriac! şi englesl nu va pută fi vorbă de o regulare durabilă a crisei bulgare.
SOIRILE PILEI.
,Budap, Tageblalt" scrie: „Fabrica de mobile din lemuQ încovoiata a fraţilorO Hornung a fosta mutată din Codlea, cercula Braşovului, în România şi cu ea au . emigrata totodată 60 familii de lucrători la noua fabrică. Dintre industriaşi anume au emigrata în timpulâ din urmă una mare numără din cerculO Braşovului şi din partea de susO a Săcuinţpi în România, şi în â cea mai mare parte cu familiile lora. Aceste împrejurări vora îndemna municipiulâ comitatului BraşovD a propune .guvernului măsuri potrivite a restrânge emigrarea.» — Ce alte măsurT; decâta incheiarea convenţiei?
—x—
BatalionulO 28 de vânători staţionat 0 în Făgâraşu, compusa aprApe esclusivfi din Români, a serbată l» 27 Iunie aniversarea victoriâsei lupte dela Trautenau.
—x—
»Unirea“ din Bucuresel are scirî positive că, cu t6te telegramele ce s’au publicata până acum, exportula de cai din Ăustro-Ungaria nu este permisii.
Aceluiaşi 4*ar£î * se comunică, că d. sen toril Eduard Gherghel, preşedintele societăţii anti-israelite din ftbmânta, a adunata de prin diferite localităţi din Ro-mânia, Francia, Germania, Austria, Anglia, Rusia şi Polonia mai multe acte importante la cestiunea israelită, pe cari le va cfa publicităţii.
In Ciachi-GârHu s’a deschisa una noâ oficiu telegrafici* cu serviciu de 4* mărginită.
—x—
Duminecă diminâţa s’a simţită în Arada una cutremura de pământa, care a durata mai multe secunde în direcţiunea TimişAra-Arada. In Orczidorf s’a dărîmata una coşa (urloiu.)
. —x—
GAZETA TRANSILVANIEI.
............... .i	........ ■	..
Scirile despre ivirea colerei în Sicilia sunttt alarmante.	Din Catania fuge .poporaţiunea;-- In cursa de
trei	se ivescO câte 200 casurî, dintre cari 70 pro-
cente caşuri de raArte. GarnisAna, care e cumplita bân tuită, a tâbărîta afară din oraşd în corturi. Golera s’a întinsă şi în Messina şi Palermo.
—x—
Br. Hirsch din ParisO a trimisa 500 000 franci în aurii pentru incendiaţii din Botoşani.
—x—
La Cucuteni, în România, s’au descoperita mai multe anticifăţl de mare valbre istorică. Prima impre-siune este, că aceste anticifăţl ara data din cea mai vechiă epocă dacică, despre care votbesce istoria. Unii pretindtt, că dănsele ar fi mai vecht. De notata este, că idolii găsiţi sâmănă f6rfe multa cu idolii aflaţi de Schlie-mann la desgroparea Troiei. Săpăturile se urraâză cu multă băgare de sămă, scrie »RăsboiulO,“
-----------
„Gazeta Săteanului0, numele unei reviste, de ou noscinţe necesare, ce apare, în unO chipO fArte regulata de patra ani de ijile, în R.-Sărata (România) sub direcţiunea d-lui G. C. Datculegcu şi care formâză la finea flăcărui ana una frumosO volumâ bunQ de consultata în mai multe împrejurări. Acestă revistă vedemâ cu plăcere, că se îmbunătăţesce din ce în ce, atâta prin varia ţiunea materielorO ce publică şi care emană dela o co-laboraţiune numerAsă şi sciutAre, câta şi prin ilustra-ţiunile sale numerAse şi artistice. AstfelO în anula acesta »Gazeta Sătănuliiî* dă: 16 pagine de materie bine îngrijită şi variată: o copertă; gravuri negre cu îmbelşu-gare lucrate In ParisO eu multă acurateţa, representândd plante agi i ;ole şi horticole, animale, vederi şi instrumente industriale şi agricole, gravuri de cunoscinţe utile etc.; gravuri culorate în reliefa, lucrate în Berlina, represen-tândO animale utile şi siricât6re, gravuri colorate de diferite plante pentru mica şi marea cultură, lucrate în ParisO; heliografii în plante ataşate fa cfiarQ; photoglyplii (fotografii) lucrate inadinsO pentru .Gazeta Săfânului» de renumita casă din ParisQ »Lemercier* înfăţişândO 6meni meritoşl dm ţâră, precum d-nulO p. S AurelianO etc. etc. ele. Acâstă revistă, unică în felulâ ei în România, şi cea mai artistică şi bogată ilustrată din câte aparO în România, ese de 2 ori pe lună, formata broşură. AbonamentulO e numai 10 lei pe and. Deşi acesta mo destO costa nu representâ nici valArea fotografielorO ce dă în acesta ana, dâr fîăoare abonalO odată cu trime-terea costului abonamentului p6le cere unuia din cele 3 premii ce trimete şi oferă gratuita şi care costă cela pu ţinO 5 lei. Astfela că: Abonamentulit la „Gazeta Să-tinului' nu, costă nimicii. Invitămâ pe cetitorii noştri a se abona la acâstă tneritbsă publicaţiune seA^ă cu atâta îngrijire de londatorulO ei d-1.0 C. C. Datculegcu, seu, dăCâ VoescO a lua înainte cunoştinţă de acâstă revistă, a cere unO numărO de probă, ce se va trimite franco ori cui ilo va cere.
De lângă lara de josu, ultima lume 1887.
Stimate D le RedactorO! In Nr. 128 ala „Gaz. Trans “ aţi publicata unâ raporta din comitatula nostru relativa la alegerea de deputata, în Turda. Aproba t6te cele scrise în acela raporta, însă pentru completarea lui aflu necesara a inai da In publicitate câteva „buleudre» sâu cum le 4*c« Domnule X în raportula său „paseri de ndpte*. Acesta însuşi mărturisesce, că nu i-a cunoscuta pe toţi aceia, cari s’au făcuta unelte la „ridicarea furcilortt spre a sugruma naţiunea nAstră română.“ fitâ-i dăr: 1. lodnii Samuilă preotO gr. cat. 2. Iosifă Todo-reanu preot a gr. or ., în Ocolişula .mica-, 3. Simionu Mi-haly învăţ. în OticalatO, 4. Vasiliu Popă înv în Jara,
5.	Georgiu Hermanu înv. în'HăsimşO, 6. Ştefană Arion înv. în Agrişa, 7. Ioană Hidegă înv. în, Lita romană,
8.	Alexandru Bota înv. în Şutu, 9. Iosifă Munteanu
,*	1887,
—■—■hy	k M	—	•	■■	.'f	/	' - -
înv. în SeeelO, 10 Vasiliu Ruşdea înv. în Poceaga înfe-riAră 11. Iosifă Şolca fosta înv. în BăişAra şi altt 12-lea V. Hagău înv. în Muntele BăişArei. £ţă încă doispre-4«ce Işcariotenl, cari trăiescO din pita şi sodArea Ro-ânului.	•,
Aflu necesara a mai aminti şi din cele petrecute la masa venejârii dela birtuhl „Corona": PreotulQ Vasiliu Forcâşanu din Heşdate — care altcum între preoţii din jurula nostru trecea de omQ cu respecta, zelosQ, şi apă rât ora causei nostre naţionale insă pentru alegeri de deputaţi dietalî, pAte va fi ougetat.0 să facă şi elQ ce facă şi alţi bulendroşî — a toastată în limba maghiară, întru sănătatea deputatului „românii* Popa Samuilă, bine înţelestt că după ce a linsa bînişorO blidele şi a golita mai multe pocale din băutura patriotică ungurâscâ, după care toasta au urmata apoi »âje:iut'l« îndelungate.
Asemenea preotula 1. Haţegan din Sălciva inferi-6ră, inspirata fiinda şi ela paste măsură de zelula patriotico, s’a acăţatO ca de funţja clopolului, să vorbâscă ceva pentru sănătatea deputatului româna, însă degene-rănda la nisce bădărănii, amicii săi aflară de buna lucru ala Urî afară din sală.
DepntatulO Papa Samuila „ca românii» după ctfm l’au insinuata cortegii săi, s’a cercată noroculO să toasteze românesce, ceea ce mare bucurie a causatO intre Işcariotenl. AdevâruiO e i'^elă nu scie nici o bîtcă românesce, ci proto-pletorele Szots i-a compusă pe românesce câteva espresiunl ne unO petecO de bârfiă, şi re-ci'ândă ca papagalula, şî-a împlinită datorinţa faţă de clienţii săi.
Din cen ulO larei mulţi alegători români cedândfl presiunei au luata parte la alegeri, numai din comunele Ocolişulu mare şi Runcu n’a luata parte nici unuia.
Unu pasivistu.
Sălagiu, 7 Iulie 1887.
Pe sub Meseşiu în părţile Rezului s’au îneepulft esamenele de v6râ în 17 Maiu a. c. în ajunula alege-rilorO de deputaţi dietalî. La esamene a umblata Inspectorul a şcAlelora confesionali, neobositulO şi bravultl bârbatQ Alimpiu Barboloviciu. Vicariulfl Silvaniei, din-preună cu comisiunea esmisâ din partea despărţământului XI ala Associaţiunei transilvane.
Ce să vecfl însă, cu Vre-o două 4^e înainte de începerea esamenelorQ toţi învăţătorii căpătarâ unO cer-cularO dela VicarulO Silvaniei,§ cum că inspectorulO re-gesciî de şc6le maghiara Kerekes lozsef din Zelau, Fa âVisatO, ca să-i spună cândă se vora începe esamenele căci dânsula, dimpreună cu solgâbirăulâ din cerculQ Crasnei, va !ua parte la t6le esamenele. AcâstA scire i-a cam pusa pe cugete pe învăţători şi mai alesO pe cei ce nu se sâmta destula de tari în limbă.*j Insă ce a fostă eausa nu pota să sciu, sâu p6te ploile cele mari şi drumurile vicînale rele, destula că nu a luată parte la esamene nici inspectorulO nici solgăbirăulO, decâtă numai în două comune, în Mârină şi Peceiu mai pe unnâ.
ProgrăsO a fostă bunO îîi t6te comunele şi dfn tăie obiectele prescrise prin lege, după planulă de tnvăţft* mânta dată dela ordinariafula de Gherla, toţi învăţătorii aveau programa făcută şi pusă pe măsă înaintea comisiei.
Dăr totuşi Cizeruilu, Pria, Căţelulă rom. şi Băni-şarulu au escelata. Acei învăţători nu numai că suntfl
*) Tristtt lucru că autorităţile nAstre şcolare au lăsată să sjungă terorismula aşa departe irifâta bieţii învăţători să tremure când audâ că s’apropiă de şcoli câte o bidigşniă ungurâscâ. — Red.
FOILETON U.
------ (2)
Misterele Veneţiei.
de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali.
I.
Cununia cu Marea.
—	Pe laculO Garda, în Lombardia? întreba unuia din curioşi.
—	Da.
—	Isola bella este proprietatea puternicei familii Martinengo. Donna, ca să fiă mai apr Ape de bărbatula său, se retrăsese în insula acâsta pe când era Brescia asediată. Trăia singură cu câteva slugi şi cu fia-sa, care era numai de câteva luni. Acolo a şi lovit’o mArtea.
—	Ge fela de mArte? întrebară unii apropiându şl capetele de aJa celui care vorbea.
—	Batista Martinengo afirmă că contesa a muritO de durerea ce i-a pricinuii’o scirea morţii soţului său.
—	Va să 4ică Batista locuia Ia una locQ cu tânăra contesă?
—	Ba nu, elă se bătea sub 4'^ur*le Bresciei cu riidă sa şi elă îşi luâ singura sarcina să se ducă să înştiinţeze pe văduvă.
—	Cam ciudata! — 4'se unuia din cei ce ascultau — Dâr copiliţa?
—	A murită şi ea! răspunse âr naratorula.
GrupulO curioşilorO primi vorbele acestea din urmă
cu ună murmurfi plină de grdză şi de compătimire.
—	Paolo Martinengo n’avea alta moştenitoră de-cfttD pe vărula său Batista? 4tee în sfârşita unuia din-
tre ascultători, care părea că’şî însuşise dreptulQ d’a re-presinta opinia publică.
—	Nu, n’avea altă rudă.
—	Aşa că murinda şi nevasta şl copila lui Paolo. .
—	Căpitanulă Batista, pe care l’aţî vâ4uta trecând adineorî, este singuruia moştenitoră ala raraurei mari a MartinengilorO şi, astfelO i s-a şi data lui averea krO cea mare. Iacă trei morţi una după alta pentru cari frumosula căpitanft n’are să pdrte mul'ă vreme doliulO ; nu vi se p re şi vouă tota aşa fraţilorO ?
TAfă lumea pricepea răutatea ascunsă in vorbele acestea.
Lângă vorbitorii era o tânără, ale cărei forme pu ternice, frumseţe cam bărbătescâ, palsare perdută şi o-chii mari negri expresivi dovedeau o fată d’acele cura-giA'ie cuin vin totdeuna din fliria ca să-şî câştige traiula in Veneţia.
Fata asta de mai multe o.T înpunsese cu cotulO pe vorbitorO ori îlO trăsese de mânecă pentru ca să-i dea să pricepă să fiă mai cumpătată la vorbă. Deastă-dată însă î!0 trase cum să cade de braţO 4" ându-i:
—	Taci, Pietro, din pricina ta o să ni se întâmple vre-o nenorocire.
Toţi câţi erau strînşî imprejuruiâ vorbitorului se gândeau tota ca llirianca, adecă că vorbitorulil vorbise prâ multe; d’aceea chiar aceia care părea că jAcă ro-iulO corului în tragediile gredesci se grăbi să traducă gândulfl generala răspun4ânda nesoeotitului Pietro:
—• Dâcă limbile cele pota bîrfi despre mArlea ne-prevă4utâ a nevestei şi a fiicei lui Martinengo, nu i mai
puţinO adevărata că şefulo familiei a fosta ucisa în faţa vrăşmaşului d’unQ glonţa trasa după 4>duri!e Bresciei
—	Cine scie dâcâ glonţulâ a pornita întradevfirt de unde i^ieî, ori dâcă n’a lost lovita pe la spate? — ţ)ise încăpăţinatula Pietro.
—	Paolo Martinengo a muritQ d’o pl6ie de glânţe care l’a isbita drept0 în piepta ! — 4ise unQ glasfl Pu' ternicO. — ElQ a că4ută ca unO vilâza lângă mine «ub 4idurile Bresciei. Asta ţl-o spună eu şi trebue să rai cre4I.
Toţi, uimiţi, se întArseseră şi putuseră vedea figura marţială a unui soldata încă pre tânărO, una «ergentă, care, apucândO pe vorbitorii de umârQ îlO învîrti în locfi aşa că’la întArse cu faţa spre mare.
—	Escelenţă! 4'se ticălosul a.
Soldatula întinse mâna, şi arâtândO departe drumul Q de apă râraasO libera în-re semnele drumului practicabila, care ducea pănă la Adriatica printre lagunele prirnejdiAsc:
—	Scii tu ce este asta ? îlâ întrebă.
—	Da escelenţă... — 4‘se voi bitorula vânâtfl de frică. — Nu’i nimeni în Veneţia care să nu scie din au4ite ce este canalula Orfana.
—	Ei, bine altădată să faci bine să ţi pui frâu limbei, dâcă nu vrâi să te asvîrla în apă I 4!Se soldatul.
Canalula Orfano se bucura d'unO renume destulă de fiorosO p in poporula de josO ala Veneţiei pentru ca ameninţarea soldatului să umple de grAză numai deiftiQ pe toţi. Din fericirea lorO tocmai în clipa acâda se deschiseseră porţile de aramă ale bisericei Sf. Marcui CorUgiulO se pregătea să âsâ. Toţi sp uitară numai
Nr. 144.
GAZETĂ TEANSIVLANIEI.
coalifiâaţî şi prîcepfi chemarea, Aâr1 o şi împlinesc!) cu acurateţa şi suntă demni|de chemarea loră, deci potâ fi fâloşl avândă cuirasei Aţa Kniştitâ.:'" \
Deşi contrarii şi teroriştii 4dei vă puni! tot Ci felulă do pedecî pentru că nu le vorbiţi limba Iotă maghiară după.placulă lorQ 4i(;6ndu-vâ că nu sunteţi patrioţi buni mergeţi. înainte, ni» vSJperdeţJ curagiulă. împliniţi vă chemarea 1 ptQ ea pănă acum, esemplu celoră din giură.
Să vorbimă acum şi de comuna Marină şi Peceiu, unde a fostă »Maria Sa« inspectorulO Şi solgăbirăulfl; în Marină esamenulă a fostă îndesfuliloră. De aici veniră în Peceiu, şi vetjî vulpea îşi scie afla prada sa: Domnulă învăţătoră Flore Epure încăpu a esamena mai întâiu din religiă. Acâsta a mersă românesce. După aceea începu
din	A°U
vorbeau unguresce, nicl^că au4i»i pe învăţătoră espri-mându-se românesce, elevii declamau, cântau, analisau, t6te unguresce. învăţătorul!) Fiore Epure a tăcută mare progresă din limba maghiară; şcolarii ad fostă mulţi premiaţi, parte cu, l fl. parte cp 50 cr. din partea .solgă-birăului, şi docenţele a fostă premiată c’ună sacă de laude că e ^patriotă bună*. T6te au mersă fărte bine pe unguresce, esamenulă a avută ună caracteră ungu-reşcă, aşa că solgăbirăulă de bucuriâ nu şl-a ţipată (luaţii josă) nici pălăria, ba nici chiar ciubuculu din gură sub durata esamenului, ci scotea furnă ca pe ună hornoi de mai că nu se vedeau unii pe alţii chiar şi sub durata rugăciunilpră. Poftimă cultură ungurâscfi! Ore pentru ce nu a intervenită inspectorulă regescă, dăcă de cei confesionali nu s’a genată? In fine se depărtară cu toţii mergândă dispunătorii prea îndestuliţl 4*c^ndă că aşa progresă să facă toţi docenţii din giură.
Pupă câteva 4!^e dreptă răsplată îlă aleseră pe domnulă învăţătoră Flore FJpure corteşiu pe partea can didatului guvernamentală Georgiu Lorinczi, îi deferă pa rcmi-se 25 fl. v. a. şi merse sărrnanulă vai de elă din sată în sată pe la notari, docinţl, jucjî comunali, şi pe la preoţi unde a îndrâsnită rugându i să stea pe partea lui Lorimzi, purtândă epistole cu bani de ai lui Iuda, numai câ să şl p6tă căi ăia con-oţi.
Etă dără o pasăre de nopte, însă astutulă se seiă scăte, şi face ca lumea să-lă judece de Română bună. Ce tăcă? Când trebui să mârgă la alegere, merse la ins pectorulă reg. şcolară din Z*lau, îi sprţse să-lă elibereze dela mergerea la votisare căci de va merge atunci popii de Română îlă voră ucide cu petrii. Inspectorulă ilă eliberâ, nurrtai să facă ca să mărgă toţi alegătorii din Peceiu Şi domnulă corespondentă sub anonimnlă »Amâ-rîtulă* în ty. 133 ală „Gazetei Transilvaniei", data de sub Rezu cerculă alegătoră a!ă Z dauiui, pe ună învăţă toră ca şi Flore Epure îlă lasă să rămână intre învăţătorii de trăbă.*)
Rezanulă.
Scirl militare.
Austro-Ungaria. Cu introducerea pusăei cu repetiţia in armată, se va scăte din regulamentulă de exerciţiu apucătura puşcei numită „Presentarea". Causa e câ cu noua puşcă nu se p6te execuţi acăstă apucătură din pricina magasinului de cartuşe. Deci salutarea şi darea onoruriloră se va face deopotrivă generalului ca şi căprarului prin simpla lăsare în josă a manei de pe cu-răua puscei.
*) Negreşita câ corespondentului dţp No. 133 ală f6iei năstre nu i-a fostă cunoscută casulă cu jupânulă Epure.	Red.
Raporta poliţienesc!!.
Luni cu oeasiunea sărbâtârei lui Honterus la Fântâna Popii, doi cai înhămaţi la ună cară ţărânesoă se speriară şi apucară fuga peste loeulă liberă în direcţiune dreptă spre publiculă adunată grămadă. Nu s’a întâmplată însă nici o nenorocire debrece calfa de cismară şi cornistulă pompieră Ştefan Makai se repe4'i şi sări pe dindărătă în cară, apucă benele şi opri caii. Curagio-sulâ Makai fu aplaudată de inlregă publiculă.
Alaltaerî diminăţa Bengo Maria, fostă în serviciu la medicală veterinară contumaciară Koloman de Balaş a fostă dusă în spitalulă de aci în stare inconsciă. Ea beuse fosforă cu intenţiune de a se sinucide şi muri încă în cursulă 4'^i de erî.
Alaltăerl sărit, feciorulă Franz Kramer in vârstă de 17 ani aflătoră în serviciuiă vicecomptabilulu orâşe-nescă Victoră Boyer fu găsită la cantonulă ală doilea lângă calea ferată în stare de grea rănire. In «urma cercetăriloră făcute s’a lămurită, < ă tânărul^ feciori} probabilă a beută cu intenjiune de a se sinucide o mare cantitate de fosforă şi apoi a mai luată şi hotărirea d’a se arunca pe şine pentru a ti ruptă de trenulă de săra. Nenorocitulă însă fu aruncată la o parte de locomotivă, sdrobindu-i bărbia şi rănindu-i capulă în mai multe locuri. E îndoială că va scăpa cu viâţă.
Alaltăerl diminâţâ au fosfă prinse două chelnăriţe care porniseră după aventuri şi fiindă aflate bolnave fură duse în spilală.
Conformă unui nou stătută, chelnăriţele voră fi supuse unui continuu controlă de poliţie sanitară.
Malţâmită publică.
Făgărasu, Iunie 1887.
Subscrişii v$4ândă că la biserica nbstră este învechită icdna, care representâză „Imormentarea Domnului", in înţelegere cu presidiulâ nostru nî amă adresată câtră credincioşii noşlri onoraţiori, cu rugarea să bine-voiască a conferi, ca sâ putemă procura altă icoană nouă.
Besultatulă adresei nbsfre a fostă favoritoră, că din ofertele incassate amu procurată atâtă tabloul intenţionată zugrăvită pe pânză în oleu-fresco câtă şi stelagiulă re-cerută.
Dreptă aceea credemă a nu vătăma modestia nimănui, când ne permitemă a da publicităţii numele acelora P. T. Dpmne şi Domni, cari nî-au dată sucursulă sperată, desprâ ce nu ne amă îndoită, fiindu-ne cunoscută paarinimositate^ Domdfăloră loră* de eăte ori a- fostă vorba de biserică şi de scblă,
Au contribuită spTâ acestă scopă:
P. T. Zinca Romană 3 fl., Luisa de Gramoiu 2 fl., juisa Fâgărâşanu 2 fl., Elisa P. Popă 2 fl., Carolina Gosgarea 2 fl., Maria Florea 1 fl., Zoriea Radocea 1 fl., Ccaterina Negrea 3 fl., Lucreţia Micu 3 fl., Iuliana Ma-ieru 3 fl, Catarina Cintea 1 fl., Maria Raţă 1 fl., San-fira Micu l fl Roşa Cintariu 1 fl„ Elena P. Cintariu 1
1.,	Rosalia G. G. Popă 1 fl., Maria G. Popă l fl., Maria Jrân4;a 1 fl. 20 cr., Emilia Ganea 1 fl., Ana Chişereanu . fl., Maria Nic. Popă 50 cr., Sofia Giora 50 cr., Maria Togarasi 20 cr., Elena L. Manişoră 2 fl. — Ioană Popă jun. 1 fl., lacobă Popenedu 1 fl., Georgiu Ar. Popă 1
1.,	Ioană Zicharie 40 cr. Ioană Popă de Breaza 1 fl. oană Popă 1 11. Ioană Cepeşă 1 fl., Dr. Nieolau Mptocă,
11, Ioană Ghimbeşianu 4 fl.,: Alesandru Micu 5 fl.
Totodată ne ţinemă de strînsă datorinţă prin acâsta a le esprime cordiala muliămită publică P. T. Dbmne şi )omnî, pentru aceste sacrificii aduse spre înfrumseţarea bisericei nost re române de aici.
Ioană Giwbeşianu,	Luca Manişioru,
epitropă ală bis. gr. cat. II epitropă ală bis. gr. cat.
1887.
Ultime scirl.
Sofia, 12 Iulie. — In timpulă din urmă se grămădescă drăşl petiţii din partea foştiloră ofi-cerl austro ungari cerândă să fiă primiţi in oştirea bulgară. T6te aceste petiţii primescă utifl răspunsu negativâ, căci guvernulâ bulgarii nu vrea să primăscă oficeri străini. Acum esistă în oştirea bulgară numai ună singură oficerâ germanii ; numai acesta a fostfl primită când cu încorporarea trupeloră rumeliote,
Franzensbad, 12 Iulie. — Corniţele Petre Şuwalow a sosită aici. AdI a venită ună curieră secretă din Petersburg. Şuwalow a fostă chemată în grabă la Ţaru. Şuwalow (}ice că Rusia nu va recunbsce pe prinţulă de Coburg. (Aici nu e vorba de ambasadorulă din Berlină, Paulă Şuwalow. Corniţele Petre Şuwalow a fostă ambasadoră în Berlină în timpulă congresului la care a luată parte cu prinţulă Gorceakov. Elă a fostă reâpinaă din favbrea Tarului de că-tră panslaviştî. N. R.),
Peşta, 13 Iulie. — La Racz-Almason, sată situată la 4 ore de Pesta, s’a constatată ună casă de coleră.
Berlinăj \ 3 Iulie. — Se atribue sosirei grabnice a principelui de Bismarck cestiunea alege-rei principelui Ferdinand.
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
VIENA, 14 Iulie. — Prinţulă Ferdinand de Coburg primesce a(Jî deputaţiunea bulgară. Cei de prin prejurulă prinţului ţină ca sigură, că prinţulă va pleca câtă mai Curândă în Bulgaria.
SOFIA, 14 Iulie. — E probabilă, că starea de asediu se va ridica în cufundă.
PARIS, 14 Iulie. — Preşedintele camerei Floquet a declarată că păstr^ză oficiulă mai departe. — Proiectele militare au fostă primite. — Ucigaşulu Pranzini a fostă condamnată la mbrte.
DIVERSE.
Logodnă. — D-şora Valeria Pavelia şi d-IO Ioană Tanco profesori), fidşnţaţî. Năsâuda 22 luniu 1887. — Adresămâ cele mai călduntee felicitări tinerilorO fidanţaţî.
Pldiă de sânge. — „Elisavetgradski Vjestniki ra-portâză, că în Dobrovelitzkovki, guvernământulă Cherson, a că4uf0 deodată în 4>lele acestea pe la 3 Ore după ame4h fiindă cerulă senină şi aerulă curată, cu sgomotă ca cum ar cădâ grindină, o pl6iâ colorată roşu ca sângele. Acestă rară fenomenă naturală a durată 8 pănă în 10 secunde.
Necroiogu. — Maria Radu Pascu a încetată din viâţă în 30 Iunie v. (12 Iulie n.) 1887 la 4 Ore după prân4ă în etate de 70 ani. Despre acâstă durerOsă şi ireparabilă perdere şe încunoseiinţâză tdte rudele, amicii şi cunoscuţii reposatei. Ceremonia funebră s’a săvârşită Joi în 2 (14) Iulie 1887 la 5 Ore p. m. Gon-dwctulă a pornită din casele proprii, târgulă Straeloră Nr. 186, spre cimiterulă jdin grOveră, Braşovă, In 1 (13) Iuliea 1887. Radu Pascu, soţă. Ştefană, Maria, Constantină, Dumitru, Radu fii. Paraschiva Eliad, Mina Alexan-drescu, Ana Orghidană surori. Christea Orghidană cumnată. Diamandi I. Manole, ginere. Emilia St, Pascu, Eugenia D. Pascu, nurori.
Editoră: lacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă : Dr.. Altfel Mureşianu.
tr’acolo şi soldatulă pută adăoga la urechia lui Pietro aşa ca sâ fie au4ită numai de elă şi de Uiriana, care râ măsese lângă dânsulă : *
—	Sâ multămesel nevestei tale Jiovana, limbă blâs-tămatâ. Dâcă n’aşl ţine la densa ca rudenia, nu te-^ai mai fi întorsă de sâră în căsuţa fa după lagune, unde te aştâptâ bâlrânulă Salvatoră, taiălă tâu.
—	Vai! elă nu lă aştâptâ! 4*se Uiriana, ştergân-du-şl ochii.
Pietro scrîşnea din dinţi de ciudă şi pOte şi de grOzft, pe când Gtovana stringea pe furişă mâna soldatului 4>(;£ndu-i:
—	Iţi mulţămeseă, Bartolomeo, îţi mulţămescă,
vere.
La munte tOtă lumea se rodea în Iliria.
—	Sâ iai sâmă de ornulă ăsta, Giovana, fiindă că are venină în vine în locă de »«âogel — 4,se sergentulă.
Uiriana se făcu că n’aude şi s’apropie de bărba-tulă sâu, decâtă care era mai înaltă cu capulă:
—	Tu n’ai altă trâbâ deeâtă sâ duci grija familiei Mariinengo, pe câtă vreme şeii câ taiălă tău s’a făcută nevfi4ută de erî şi câ eu ilă caută mereu ? — ii 4ise ea.
Cortegiulă în vremea «câsta înainta, dogele Fran-cesco Foscari înainte, îmbrăcată totă în roşu şi purtândă pe capă bonetulă ducală, semnă ală demnităţii sale. 0 aclamaţia lungă isbucni, nu tundă că- Foscari era populară fn Veneţia, elă nu era de familia destulă dîe veche, şi printre cei 20.000 de cerşitorl, pescari şi OmepI săraci cari erau acolo nu era nici dnulă măeară care să nu flâ mai pretcuţiosă deeâtă patricianulă ctlă mai mândru.
Aclamaţia era numai una din miile de ciudăţenii ale poporului veneţiană. Va sâ 4’că nu pe dogele Foscari îlă aplauda mulţimea acum, ci speefacolulă pe care-lă aştepta cu nerăbdare de multă vreme şi care acum era să înceapă.
In 4iuă cununiei Iui cu Marea, ca şi în 4>ua când fusese înălţată la demnitatea de doge, priniulă magistrată ală Serenisimei Republice era purtată pe ună felo de pată mare, avândă înainte’i ună scaună cu 3 piciore pe care era pusă ună vasă mare de bronză florentină plină cu bani de argintă şi printre cari să găseau şi câteva monede de aură. Dogele băga mereu mâna drâptă în acela vasă şi o scotea plină cu monedă pe care o arunca poporului peste capelele soldaţiloră. Dărniera acâsta căşuna mai adeseori lupte caraghidse, câte odată bătăi sălbatice şi tinerimea nobilă a Veneţiei privea cu plăcere la ele din ferestrile casineloră.
Dogele era trista. Mai de multe ori se uită galeşă înapoi. Ve4u că nici ună copilă d’ai săi nu era acolo ca altădata, în loeulă reservată loră pe pată alături cu părintele loră. Din patru copii, câţi avusese Francesco trei muriseră ca msce viteji luplându se pentru Republică, celă din urmă şi mai iubită, lacobă, fusese exilată de Senată penfru nisce vorbe mai multă nesocotite decât) vinovate.
Înapoia dogelui la câţiva paşi veneau cei 60 de senatori, printre cari poporulă cunoştea pe urmaşii familieloră mari cari erau mândria şi bucuria acelui bietă poporă de iloţî. Astfelă unulă spunea celuilaltă pe rândă cele două-spre-4eee familii* electorale, pe cari Ie compara cu cei 12 apostoli. Familiile acestea se coborau din cei 12 tribuni cari aleseră pe ântâiulă doge ală Republicei Veneţiei în
anulă 697. Aceste 13 familii erau: Badoer, Contarini, Morosini, Tiepolo, Michiel, Sanudo, Polano, Gradenigo, Memo, Falier, Dandolo şi Barozzi.
In urma Senatului (Preyadi), în mânile căruia sta adevărata putere a Veneţiei, se vedea venindă sfatulă celoră ţ)ece, în care se recruta fiorosulă tribunală cunoscută sub numele de Sfatulă celoră Trei, său mai bine Inchisitorii de Stată, depositarî neadormiţi şi temuţi ai Sfatului de ţ)ece. Veneau pe urmă colegiulă, Pieno Co-legio, cu cei 6 sfetnici ai săi pe cari îi presida Dogele, apoi Capi di quaranta, pe urmă cei 5 înţelepţi de pe uscată, Gli Ordini, preşedintele de săptămână, Savio di Settimano, etc.
Nu trecu multă şi cortegiulă se strînse pe bordulfl Bucentaurului, ale cărui flancuri acoperite cu aură făceau să sclipescă la s6re cunpnile, arabescurile, sirenele şi animalele fantastice cn care arta veneţiană ii împodobise partea din josă.
Bucentaurulă era, după cum am spusă, o corabiă ciudată, cu forme uriaşe şiservea nu mai la ceremonia acâsta.
Bucentaurulă dârme de linai bine d’ună seculă som-nuifl lui din urmă în arsenalulă Veneţiei.
După Bucetntâură urmau mii de gondole cărora legile Republicei le impuneau deja acea uniformitate posomorită, care s’a păstrată chiar după căderea guvernului veneţiană şi care uimesce pe slreinulă ce pătrunde pentru întâia oră în Veneţia. In mijloculă acestei flotile de luntri, cu desăvârşire negre fără cela mai mică ornamentă, bogatulă şi colosaluiă Bucentaur sămăna cu ună gen u monstruosă înconjurată d’ubtt noră de gnomi şi stiygl.	(Va urma.)
Nr. 144
GAZETA transilvantiel
1887.
Curau) ti la bura* de Vte&a
Cursutu pieţei Braşovă
din 12 luliu st. n. 18m7.
Rentă de aură B°/0 . . . 101 25 Bonuri croato-slavone . . 104 — Rentă de h&rtiă 6°/0 . . 87.90 împrumutul)! căiloră ferate ungare....................15119
Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostă ung.
(1-ma emisiune) . . . 98.50 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 127,-Amortisarea datoriei căi-lorii ferate de ostâ ung.
(3-a emisiune) .... 115 75 Bonuri rurale ungare . . 104.70 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.70 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă.................. 104 70
Bonuri cu cl. de {sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 90
Despăgubire p. dijma de
vinii ung.............100.50
Imprumutulă cu premiu
ung. .................122.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 75 Renta de hărtiă austriacă 81 55 Renta de arg. austr. . .	83.—
Renta de aură austr. . . 112 25 Losurile din 1860	. . . 137.25
Acţiunile băncel austro-
ungare................ 889 —
Act. băncel de credită ung. 284.75 Act. băncel de credită austr.281.— Argintulă —. — GalbinI
împărătesc) ............5 95
Napoleon-d'orl .... 10.03 Mărci 100 Imp. germ. . . 62 20 Londra 10 Livres sterlinge 126.60
din )3 luliu st. n. 1887
Bancnote românescl . .	• •	Cum	P 8 62	Vând	. 8.64
Argint românesc . . .			8.55	a	8 60
Napoleon-d’orl ....		a	9 97	»	10.02
Lire turcesc!			*	11.30	#	1134
Imperiali			■ *	10.30	»	10.34
Galbeni			»	5 89	•	5.93
Scrisurile fonc. «Albina*	6°/o	, *	100.—	A	102 -
T) * »	5°/0	• »	98.—	»	99.-
Ruble RusescI ....			113.—		114.—
Discontulfi . . .	»	7—	10°/» pe	ană.	
AYIStJ.
Deârece inî-ani pArăsittt atelierulfi meu fotograficii de mai ’nainte din Strada eăldârarilorfi de josfi Nr. 506, îmi permită a face cunoscută onor. publici! că de atjl înainte primescă a fotografia precum şi peste totit comande numai în atelierulfi meu nou construită, corespunzătorii ce-loru mai moderne pretenţiunl ale artei, în Strada căldârariloru de susit Nr. 487.
Ou t6tă stima
Leopold Adler,
fotografă.
3505/1887. sz.
Ârverfci hirdetm6nyi kivonal
A brassdi kir. tOrvânyszâk mint tkvi hatâsâg kOzhirrâ teszi, hogy Dragoiu I. Iuon vâgrehajtatânak Dobra Neculoiu terj. Iuon Dragoiu sz. Braghesiu vâgrehajtâst szenvedo elleni 90 frt. tOkekoveteles âs Osszes jâr. irânti vâgrehajtâsi iigyăben a brassâi kir. torvânyszâk zernesti kir. jârâs-birâsâg tertiletân lâvo AlmâsmezOi hatârân fekvO az almâsmezoi 251 sz. tjkvben 398/i. 398/a. 3842. 3843. 3844. 3847. 3848. hrszâmak alatt foglalt fekvdkre az ârverest331 frt. ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban elrendelte, 6s hogy a fenti ingatlanok az 1887. âvi Iulius h6 21-ik napjân d. e. 9 6rakor Almâsmezoi kOzsâg irâdâjâban megtartandâ nyil-vânos ârverâsen a megâllapitott kikiâltâsi âron aiul is eladatni fognak.
Arverezni szândăkozâk tartoznak az ingatlanok becsârânak 10°/o-ât vâgrehajtatâ vagy kepviseloje kivătelevel kăszpânzben, vagy az 1881: LX. t. cz. 42. §-ban jelzett ârfolyammal szâmitott âs az 188. ăvi No-vember 1-ân 3333. szâm a. kelt igazsâgiigyminiszteri rendelet 8. §-âban kijelolt dvadăkkâpes ârtekpapirban a k’kiildOtt kezăhez letenni, avagy az 1881: LX. t. cz. 170. §. ârtelmâben a bânatpănznek a birâsâgnâl eloleges elhelyezâsârol kiâllitott szabâlyszerii elismervănyt âtszolgâltat.ni.
Kelt Brassâban, 1887. ăvi Aprilis h6 16-ik napjân a kir. tor-vănyszâk mint tkkvi hatâsâg.
Deesi,	Jakab Alajos,
elnok.	jegyzâ.
3504/1887. sz.
Ârverăsi hirdetmenyj kivonat.
A brassâi kir. ttirvânyazăk mint tkvi hatdsâg kozhirră teszi, hogy Turku Iuon văgrehajtatonak Craciuj Iuon âs neje văgrehajtâst szenvedd elleni 150 frt. tdkekOvetelâs âs osszes jârulăkai irânti vâgrehajtâsi Ugyâ-ben a brassâi kir. tijrvânyszăk zernesti kir. jârâsbirosâg terttletân lâvO zernesti hatârân fekvo a zernesti 1017 szâm tjkvben 1002. 1003. 1850. 2336/i. 3969/i. 6008. 6246. 11412/i. hrsz. fekvOkre 422 frtban, az 1002 hrsz. Siclariu Vladu lakâs âs haszan elvezeti jogânak fentartâsâval; az 1024 sztjkvben 3434/i. 5037. 5340. 8368 hrsz. a foglalt fekvokre 25 frtban ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban elrendelte âs hogy a fenti îngatlanok az 1887. âvi Iulius h6 20-ik napjân d. e. 9 ârakor Zernesti kOzsâg irodâjâban megtartandâ nyilvânos ârverâsen a megâllapitott kikiâltâsi âron aiul is eladatni fognak.
Arverezni szândâkozâk tartoznak az ingatlanok becsârânak lO°/o-ât văgrehajtatâ vagy kâpviseloje kivitelâvel kâszpânzben, vagy az 1881: LX. t. cz. 42 §-âban jelzett ârfolyammal szâmitott âs az 1881. âvi No-vember h6 1-ăn 3333 szâm allatt kelt igazsâgtigyministeri rendelt 8 § ban kijeldlt âvadekkâpes ărtâkpapirban a kikiildOtt kezâhez letenni, avagy az 1881: LX. t. cz. 170 §. ârtelmâben a bânatpâuznek a birâsâgnal eloleges elhelyezăsărdl kiâllitott sz.ibâlyszerii elismervânyt âtszolgâltatni.
Kelt Brassâban, 1887 âvi Aprilis h6 16-ik napjân a kir. tdr-vânyszăk mint tkkvi hatâsâgnâl.
De6si, elnOk.	Jakab Alajos, jegyzo,
Mersulti trenurilor!!
Valabilii dela I luniu st. n. 1886.
pe linia Predealtt-Budapesta şi pe linia Teiuştt-JLradtt-lludapesta a calei ferate orientale de statd reg. ung.
Predealii-Budapesta
Budapesta—Predealfi
Trenft
de
persftne
BucurescI
Predeală
Timişă
Braşovfi
Feldiâra
Apatia
Augustioă
Homorodă
Haşfaleu
SighişAra |
Blisabetopole
Mediaşă
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelă
Teinşfi
Aiudă
Vinţulă de susă
Ui6ra
Cucerdea
Bhirisfi
Apahida
Cloşia
Nedeşdu Ghirbău Aghirişă Stana Huiedină Ciocia Bucia Bratca Vadă
Mezâ-Telegd Fugyi-Văsărbely Veneţia-Oră4ii
Oradia-mare
P. Ladâay
Szolnuk
Buda-peata
Viena
Tren
accelerat
720
7	57
8	24
8	47
9	29 9 37
10	53
11.00
11	34 12.03 12.26 12.42
1.11
1	23 2.06 2.27 2.49
2	56 3.12 3.46 5.01 5.21

4.30
9.12
9.35
10.12
Trenă Trenă omnlbua omnlbus
6 01 6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
4	01 4.47
5	28
559 6 49
8	35 9.02 9.12
9	56 10 37
10.59
11.16
11.37
12.16
12.33
1.51
2
2.48
2	56
3	64
4	51
5	28 5 56
7.30
1.14
1.45
2.32
9.11 9.16 10.37 12.20 2.15 “ | 2.15
Trend
de
persone
10.50
1.33
4.24
10.05
8.00| —
Nota: Orele de n6pte suntă
Trenă
de
pers6ne
6 37 6.58
7.14
7.29 7,56 8 18
8	58
9.15
9	34 9 53
10 28 10 47 10.57 1107 11.19
1.16
3.29 633
	Trenft de pers.	Tren accelerat	Trenft de pers.	Trenft de persftne	Tr«nft omnlbua
		1		1	
Viena	11.10| —		—	—	— j
Budapesta	7.40 2.—		7.40	618		 li
Szolaok	11.05	4.05	10.42	9.38	" “
P. Ladâny	2 02	5.47	2.02	12 02	—
Oradea mare	4.12	7.11	4.78	201	—
Venţia-0ră4ii	—	—	—	2(8	
Fudi-Oşorheiu	—	—	—	2 19	—
Teleagă	—	7.33	—	2.41	—
Vadă	—	8.04	—	3.24	—
Bratca	—	—			3.47	—
Bucia	—	—			4.07	—
Ciuda	—	8.58			4.33	—
Huiedin	—	9.28	—	5.15	—
Stana	—	—			5.33	—
Aghiriş	—	—	—	5.53	—
G1 ârbfiu	—	—	—	6X5	—
Nedişu	—	—	—	6.20	—
Cluţia ^	11.00	10.81	—	6.38	7.08
Apahida	1119	—	—	—	7.36
Ohiriţ	12 33	_	—	—	9.16
Cucerdea	1.01	—	—	—	9.53
V	1 11			—	—	10.—
Ui6ra	1.18	__	—	—	10.09
Vinţulă de susă	1.05		—	—	10.19
Aiudă	146	_		—	10.48
Teiuşă	225	_	—	—	11.55
Crăciunelă	2 50	- ■	—	—	12.34
Blaşă	3.03		—	—	12.62
Micăsasa	3.35					—	134
Copş& mic.	4.01	_	—	—	2.13
Mediaşă	4 20		—	—	2.46
Eiisabetopole	4.55	-	—	—	3.31
8igiş6re	542	,		—	—	4 32
Haşfaleu	601	—	—	—	6.02
Homorod	7.27	—	—	—	6.53
Augustină	8.08			—	—	7.43
Apatia	8.36					—	8 23
Feldidra	906			—	—	90 2
Braşove v	9.46	5.37		—	9.52
			1.55	—	—
Timişă	—	6.20	2.53	—	
Predealfi |		 .	6.47			—	
	—	11.30	3.28	—	—
BucurescI itre liniile grăse.			9.35		
Tipografia ALEXI Braşovfi. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony. ZernescI
Teiuţfft- lrudâ-Budapesta				Budapesta- Arad A-Teluş A.			
	Tren ti	Tre'ift	Trenft de		Trenft de	Trenft	Trenft
	omnibns	de pers.	persftne		persftue	de per.i6n<	omniba-
Tefuşft	11.24	—	1 3X)0	Viena	11.10	12.10	—
Alba-Inlia	11.59	—	3 59	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12 30	—	4.2x	U Kml, V	11.20	12.41	—
Şibotă	1.01	—	4.51	Si luok l	11.35	5.45	— -
Orăştia	1.32	—	5.18	Ai ailA	4.30	6.—	—
Simeria (Piski)	232	—	6 15	Glogovaţă	4 43	6.13	—
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	—
Braniclca	323	—	7.02	Pauli;?	5.19	| 6.51	—
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-I ipova	5 41	| 7.10	—
Gurasada	4 08	—	7.40	Conopă	6 09	7.37	—
Zam	4.26	—	8.11	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bârzova	6.27	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
Conopă	6.47	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	10 27	Ilia	8 55	9. 8	—
Paulişă	7.43	—	10.4^	Braniclca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	9 51	10 42	- -
Glogovaţă	8.28	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
Aradft	842	9.17	12.31	Orâştiâ	11.11	11.37	—
Szolnok (-	—	2 32	4.59	Şibotă	11.43	12.—	—
		—	5.12 |	Vinţulă de josă	12 18	A2.29	—
Budapesta	—	- |	8.20	Alba-Iulia	1236	12.46	—
Viena	—		6.05 |	Tefuşft	. 1.29	1.41	—
AradA-TIwişdra 1				fâisaeria (Piski) IPetroşeuft			
	Trenft	Trenft de	Tremi		Trenft de	Trenft	Trenft
	omnl buf	porpftne	mixt		persftne	omnlbas	mixt
Arad A	5.48		6.05	simeria			2.4'
Aradulă nou	*.19	—	6.33	Streiu	—	—	3.25
N6meth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegij	—	—	416
Vinga	7.U»	—	7.29	Pui	—	—	5.11
Orcziialva	7 47	—	7.55	Grivadia	—	—	5.5h
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6 4
'S,£«afş«Vra	9.02	—	9.08	IPetroşenS	—	—	712
Tiiuiş6ra-A rad A				PetroşenI—Nlmaeria (Piski)			
	Treufl <!*-	T Trenfi de	Trenft		Trenft	Tren#	Trenft
	pera6n*>	persâno	unii libn.		de pers.	omnlbufl	mixt
Timişâra	6.25	. |	5.00	PetroşenX	-			6.10
Merczifalva		—	—	Baniţa	—	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	—	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.20
Nâmeth-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	—	—	9.01
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	—	—	9.52
A rad A	9.27	—	8 17	^tiNierfta	—	—	10.31