GAZETA TRANSILVANIEI BEDACTOVHEA ŞI ADMXUriSTRA'ţTrNEA I BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Iae un fi an fi 12 fior., pe şâse luni ti fior., pe trei luni 3 fior. komfinla şi străinătate: Pe an fi 40 fr., pe ş<&se Iun! 20 fr , pe trei luni 10 franci. ANULU L. Sf PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNŢURILE: O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare StfrU&rT nafranoate nu •• prlmoaoS. — Manuaorlpta itrămltfi. N? 143. Joi, 2 (14) Iulie. 1887. NOU ABONAMENTU la GAZETA TRANSILVANIEI. u Cu I Iulie 1887 st. v., se începe unfi nou abonamentft pe triluniulă Iulie, Augustă şi Sep-temvre la care învitămă pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre. Preţulu abonamentului: Pentru Anstro-Unjaria: pe trei luni 3 fl. » ş6se ,, 6 ,, „ unu anu 12 ,, Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci ş6se „ 20 unu anu 40 Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Abonaţiloril de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numărulă fâşiei sub care au primiţii (Ţarulă. Domnii cari se vorit abona din nou să binevodscă a scrie adresa lămurite şi a arăta şi posta ultimă. Braşovti, 1 Iulie 1887. Eri amii înregistraţii în col6nele ftiiei ntistre strigătulii de durere alii unui nobilu fiiu alii SS-lagiului. Adencâ mâhnită de cele ce le-a văzută petrecându-se cu ocasiunea alegerilor u die-tale în cerculă Zelâhanu, acestă bravă Română esclamă: „Ţi se sfâşiă inima de atâta poltro-nagiu, ce au arătată conducătorii turmei !w P6te că unulă său altulă va fi de părere, că autorulă corespondinţei din vorbă a dată o espresiune prti drastică justei sale indignări a-supra păcătoşiiloră comise. Celă ce ar crede aşa ceva este însă în mare rătăcire. Alta ar fi fostă dăcă ar fi vorbită numai de poporulă fără carte, care este aşa de multă espusă liberului arbitriu solgăbirăescă, dăr a vorbită de conducători, de cei ce suntâ chiămaţi a păzi turma cuvântăttire şi ar fi păcătuită, decâ pe aceştia nu i-ară fi judecată câtă se p<5te de severă. Ceea ce s’a petrecută în decursulă alegeri-loră în sînulă poporului română Sâlăgiană, nu este numai o apariţiune trecătdre, ci este preves tirea unui mare periculă ce ameninţă desvolta-rea naţională a poporului nostru în acele părţi. Ca să fimâ înţeleşi mai bine vomă fi ftirte scurţi la vorbă. Cei cari pentru câte ună osci oră de roşă iau în deşertă a(Ji solidaritatea naţională, voră fi îu stare mâne a servi pe duşmanii nămului nostru şi în stăruinţele loră îndreptate contra culturei ntistre naţionale. A<}i corteşă neruşinată cu păna roşiă în pălăriă, mâne slugă netrebnică a tendinţeloră kulturegyletiste. Ună casă mai nou, ce ni se comunică totă din părţile Rezului, de sub Meseşă, ne arată în modă bătătorii la ochi nexulă ce esistă între cor-teşă şi slugă kulturegyletistă. In aceste părţi esamenele de vără ale sc6-lelorfi poporale s’au ţinută în a doua jumătate a lunei lui Maiu. In unele comune s’a presen-tatu şi inspectorulă de sc61e ungurescă însoţită de solgăbirăulă. Sub era fericită Trefortiană solgăbirăii au devenită „patronii" culturei poporului, şi dăcă le-ar fi iertată să ptirte reverendă, ară fi fostă numiţi pănă acum negreşită directori peste sctilele poporale confesionale. Aşa în comuna Peceiu s’a presentată ca e-saminatoră la sctila română şi solgăbirăulă acelui cercă, c’ună mare ciubucă în mână. Invăţărorulă isbită de atâta ontire, esaminâ în grabă pe elevi din religiă în limba română şi apoi spre a face şi „măriei sale" solgăbirăului o bucuriă, esaminâ din tdte celelalte obiecte totă în limba ungurăseă. Elevii răspundeau cum puteau, declamau, cântau, analisau ttite pe ungu-resce. Intr’aceea solgăbirăulă, ca semnă că este f6rte satisfăcută, scotea din ciubuculă său nori groşi de fumă, încâtă nu se mai vedeau unii pe alţii şi băieţii tuşieau de se prăpădeau. Dăr solgăbirăulă i-a recompensată împăr-ţindu-le eleviloră premii de câte 1 fl. şi 50 cr.; învăţătorului i-a ţinută o predică, totă cu ciubuculă aprinsă] în mână, şi Ta tractată c’ună sacă de laude, declarându-lă totodată de „bună patriotă." Ei bine, acestă învăţătoră „patriotică", care se împărtăşesce cu atâta laudă de cultura un gurăscă a ciubucgiului solgăbirău, a fostă câteva (Ţie după acăsta alesă ca corteşă, de candidatulă guvernamentală, şi ni se asigură că i s’au dată bani ca să mărgă din sată în sată să câştige voturi pentru omulă guvernului. In aj unulă alegerei acelaşi învăţătoră-pa-triotă — ni se spune — îşi luă voiă dela ins-pectorulu de şcdle ungurescă din Zelău să nu mărgă la votare, ca să nu se strîce cu „popii" şi a şi fostă liberată de „măria sa" dela Zelău cu condiţiunea ca să mâne la alegere pe toţi a-legătorii din Peceiu. Solgăbirăulă face pe inspectorulă şcolară, inspectorulă reg. de stată pe directorulă sctilei confesionale, ăr învăţătorulu confesională face pe corteşulă şi ia porunci dela „măriile loru". Tablou! Mai este 6re lipsă de comentară? N’are dreptate Sălăgianulu nostru când vorbesce de pol-tronagiulă conducătoriloru ? Nu facă bine cei ce combată fără cruţare acum pănă când mai e timpă acestă poltronagiu ? Judece fiăcine şi răspnnsulâ i se va da de sine. Prinţulfi de cortină, Rudolf în Bucovina. După cum se raportăză din Cernăuţi, prinţulă de corână Rudolf a fostă fârte cordială primită. Cernău-ţenii au fostă scutiţi de mâhnirea de a se vedea daţi înapoi de »elementulă nobilă*, de gentry şi magnaţi, cum a păţit’o poporulă din Lemberg, Cracovia, Tarnopol şi Sniatyn. In comitetulă festivă ală ţării e ună mare numără de Români. Parada cu revista trupeloră a durată o jumătate de oră. Prinţulă de corână a lăudată trupele pentru escelenta loră instrucţiune. A visitată apoi biserica catolică şi reşedinţa metropolitană greco-orientală. Metro-politulă Moraru-AndrievicI a fostă singura persânâ care afară de nemţesce, a vorbită şi românesce şi rutenesce prinţului de coronă. Intre altele Ţse : „Binecuvântată fiâ cjiua, în care salută cordială pe Alteţa Vostră imperială, binecuvântată fiă pentru tot-deuna ora în care A. V. imp. v’aţl îndurată a visita aceste opere monumentale ale părintescei îngrijiri a M. Sale, patronulă şi scutulă fondului religionară gr. or. şi ală bisericei ortodoxe orientale. D-iarele ruse şi prinţul fi de Coburg. O telegramă din Petersburgă aduce scirea că (Ţârele rusesc! suntă unanime a se pronunţa contra alegerei prinţului Coburg, Ele declară Starea armatei ruse. „Moskovskija Vjedomosti," ocupându-se de raportulu oficială asupra stărei armatei rusesc! scrie: Strategii germani vorbescă despre aceea, că armata rusă a fostă întărită în anii din urmă prin aceea, că organisaţia ei a fostă întocmită după modelulă armatei germane. Ce ară cjice Jînsă strategii germani, dăcă în adevără Rusia, urmândă esemplulă Germaniei, ar fi Introdusă serviţiulă de trei ani şi sistemulă celă strictă de asentare germanQ, care nu cunâsce nici ună fprivilegiu? Pe când Germania cu mare ostenâlă şi astrîngându’ş! tâte puterile îşi pâte întări contingenlulă său anuală numai cu 15,000 pănă la 20,000 [soldaţi, Rusia ’şî-ar pută îndoi atunci contingentulă său. Asta e pentru politici ună faptă atâtă de interesantă ca acela, că Rusia afară de armata sa regulată pâle pune în piciâre o armată de CasacI, care constă din cavaleriă, infanteriă şi artileriă. şi care numai din erâre nu se numără la armata regulată, pe când aceste trupe în realitate nu suntă mai rău înarmate şi instruite decâtă cele din urmă. Casacii noştri îndeplinescă chiar în timpă de pace aceleaşi serviţii, ca şi armata regulată. In faptă Rusia nici nu are trupe neregulate. Avemă ună esceleută materială care, îndată ce ară cere împrejurările, se pâte organisa de minune. Libertatea individuală în Anglia. In Anglia s’a petrecută ună casă, care a provocată o discuţiă agitată în parlamentă şi care preocupă pentru momentă opinia publică englesă mai multă decâtă orice cestiune politică. £ta casulă despre care ni se telegrafiase fârte necompleetă! La 16 Iunie sâra ună sergentă de poliţiă a arestată în Regent-Streot (Londra) o fată, de profesiune modistă, cu numele Miss Cass, sub învinuirea de a fi supărată pe trecători cu intenţiuni obscene. Fata protestă, sp se că e nevinovată şi că poliţaiulă Irebue să fiă victima unei mistificaţii. Cu tâte acestea fu dusă la închisâro. Diminâţa, transportată înaintea judecătorului corecţională, îşi repetă protestările de nevinovăţiă, confirmate şi de fameia^la care lucra; sergentulă de poliţiă susţină din parte-i încriminarea şi judecătorul^ dândă credământă vorbeloră lui ţinu o aspră reprimandă d*rei Cass, ame-ninţând’o cu închisâre pentru casulă când ar comite din nou delictulă. Atâtă fata câtă şi madama la care lucra protestară în contra acestei înfierări morale şi îşi duseră plângerea pănă la parlamentă. 0 interpelaţia se făcu ministrului de interne asupra celoră întâmplate. La începută elă refusâ să ordâne o anchetă şi numai după ce luă cu-vântulă şi Chamberlain făcu o declaraţiă prin care avea aerulă de a promite ancheta cerută. A doua (fi însă reveni şi căută prin felă de felă de pretexte sâ-şî retragă făgăduiala. Atunci se născu o discuţiă furtunâsă la care luară parte âmenl mai însemnaţi din tâte partidele. Cu toţii înfierară purtarea poliţiei, a judecătorului corecţională şi a ministrului de interne. Acesta căută să se desvi-novăţâscă, dâr nu isbuti şi Camera dădu ună votă, la care participară chiar mulţi conservatori, prin care Hă găsea culpabilă şi îi impunea facerea anchetei In timpulă celă mai scurtă posibilă. Tâte diarele din ţâră suntă de acordă în a comanda atitudinea poliţiei, judecătorului şt a ministrului, care a căutată să împedece instrucţiunea. Casulă e fârte caracteristică. Tâte deosebirile de partidă încetâză îq Nr. 143. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Anglia îndată ce libertatea individuală chiar a celui mai neînsemnata omâ e periclitată prin încălcările poliţiei şi dâcă aceste încălcări nu suntâ imediata şi rigurosO pedepsite de justiţiă şi de guverna. „Times" resumâză astfelO opinia ţărei în acâstă materiă: „Niciodată poporultt englesO nu va considera ca lege, ca cuvântulO unui poliţaiu să aibă mai muliă valdre decâtO cuvântulO oricărui alta omO.* Dâr în Ungaria? Vorba unui slujbaşii ungurescO e lege, âr legea înaintea vorbei lui e mofta. De altmintrelea aşa e dela ministru, fişpanO. solgăbirău şi pănă la uşierula celui din urmă oficiu ungurescO. SOIRILE - PILEI. Ministrula ungurescrt de interne a publicata una regulamente pentru organisarea serviciului de vaccinare (po* săire a copiilorâ). Fiecare municipiu arc să se împartă Sntr’unâ număra corăspun(jătorâ de cercuri de vaccinare, avăndâ fiecare mediculâ său vaccinatorO. Vaccinarea e impusă tuturora şi se esecută în publicâ înaintea unei comisiunl, dăr e permisă a se face şi de către ună medica privata. Municipiile au să f dispună imediata a se vaccina persanele aflătore in institutele de ojfanî, de săraci şi de bolnavi cu suferinţe cronice. —x— Ni se scrie din Tuşnadu, că timpulO e variabila, dăr cu deosebire văntO. Lume e puţină. Din Bucurescl sunta numai două familii şi din acestea numai una ro-mănăscă. —x— Archidiecesa transilvană gr. or. conferă de rândulO acesta patru stipendii de câte 500 fi. pentru calificaţiunea mai înaltă a clericilorO din aeestă arhidiecesă la vre-o universitate. La aceste stipendii pota coucura numai clericii absoluţi din arhidiecesă, cari sunto totodată şi absoluţi de gimnasiu cu esamena de maturitate şi voescd a’şî complecta studiele la vre-o facultate teologică seu filosofică. — Din „Fundaţiunea lui Gojdu* se conferă pentru studii mai înalte stipendii de câte 300 d &d00 fi. şi 500 fi., şi în casâ de gradaţiune de câte 60 fi., 120 fl. şi 180 fl. —x— In representanţa oraşului Giins s’a propusa, precum spune „Egyetertes", a se alege Ludovic Kossuth cetâţenO onorifica ala oraşului. Propunerea a fosta respinsă. —x— Ministrula Trefort a „pricopsită" pe preotula gr. or. Peter Gabor (pe rotnânesce ar fi GavrilO Petrul din Also-Kojanel (?) cu 50 fl. pentru serviciile sale făcute maghiarismului. —x— Românulâ Adriana Nistoru} absolventa de drepturi, e numita practicanta de drepta fără plată la judecătoria cercuală diu Blaşiu. Mare jertfă ungurăscă pe punga ro mănăscă. —x— IJ-10 Nicolau Prosteanu, advocată şi vicefiscalO co-mitatensă în Lugoşă, cetindă notiţa apărută în nr. 138 alfi fâiei ndstre despre episodulâ ce ni s’a relatata de unfi călătorâ din Reşiţa-montană şi văijăndă că acesta episoda se releră la persdna d-sale, ne comunică, că numele Broşteanu e greşita, deârece pe d-sa îlă chiamă Prosteanu. Mai departe ne comunică, că nici d-sa, nici d-lO Gidofalvi nu sunta ase’sorl la comitatâ şi că de espresiunea „biidos olăhu n’a fosta vorba. »AdevărO este, — adauge d-sa, — că o causă de onăre de natură privată între mine şi între d-la mai susO numita, carele e FOILETONU. Misterele Veneţiei. de Edouard Didier, traducere de Ioană S. Spartali. I. Cununia cu Marea. piua de 25 Maiu 1440, Joi, fuse o 4' mare şi fru-mdsă pentru poporulă mărunta ala Veneţiei, totdeuna lacoma de serbări, de spectacole, de jocuri, de sgomotO şi de cântece. In (Jma de 25 Maiu 1440 era sărbarea înălţării Domnului; serenisimuld doge Francesco Foscari , ala cărui dogata ţinea de 18 ani, fixase, ca de obicei, pentru după amia4a acelei (Jde ceremonia cununiei sale a-nuale cu Marea-adriatică. Chiar din (Jorl de 4', o corabiă d’o formă ciudată şi pe care strălucea auruia fusese adusă la cheu în ca-pulO Piazzetei, între cei doui stâlpi de graniţa pe cari erau puşi: pe unulâ leula aripata ala sfântului Mareu, cu ghiara pe Evanghelia, âr pe celalaltă statua sfântului Teodora. Corabia aeâsla era Bucentaurul şi nu eşea din arsenald decâtO numai odată pe anu pentru ceremonia ciudată a căsătoriei cu Marea. De aceea corabia era f6rte venerată de Veneţienl. Pe Piazzetă, dela cheu şi pănă la porticulă basili-cei Sf. Mareu, se aşezaseră două rânduri de catarte. oficianta la inspectoratulă de dare, s’a aplanată în modă cavalerescul. — Afacerea e delicată şi d. Prosteanu c funcţionara comitatensa; de aceea nu mai voimO să fund aşa de indiscreţi a i cere să ne descopere adevărata es-presiune, ce a data naşcere episodului din cestiune. In Gurghiu-Ciomfaleu unQ incendiu a prefăcuta în cenuşe edificiile a 100 economi. —x— MinisterulO ungurescO de camerţa a dată o ordina-ţiune în care se t|ice, că preţuri mai mari, decâtO cele stabilite de autorităţi, nu e îndreptăţită a cere nici unO mâcelaru locuitorfi în comune. E naturala deci, că în astfelO de comune, unde preţurile cărnei, în urma legă-turei măcelarilorO, ca necorăspumjânda împrejurăriloră ţinuturiloră vecine apartt prâ mari, autoritatea industrială de a doua instanţă, la dorinţa representanţei comunei respective şi aucţinda şi pe autoritatea industrială de ân-teia instanţă şi camera comercială şi industrială, p6te face să intre în vigăre disposiţiunea normată în puncta b. § 53 ala legii industriale şi preţurile cărnii să le su pună din timpa în timpO unei regulărî din partea autorităţii. Totodată nu se pâte permite a se opri importulu cărnei din comune streine, presupunând0 totdâuna că dis posiţiunile legii sanitare se observă. Hotarele comunelorO Ghidfălenî şi Mărtinuşî din comitatulO Trei-Scaune au fosta cumplita bântuite de grindină la 5 Iulie n. Sămănăturile sunta cu totulO nimicite. —x— Petrecere de veră se va ţină la „Detunata" în comuna BuciumO în favorulă fondului Reuni unei femeilor ă române din Abrudu, Abrudsată şi jură la 17 Iuliu st. n. a. c. In casO de timpâ nefavoritorO petrecerea se vă amâna pe (Jiua de 24 luliu n., când în casa de timpa nefavoritorO se va ţine în localităţile lui M. Danciu în Bu-ciumO-Cerbula. Inceputula la 10 6re a. m. Preţuia de intrare; de personă 50 or., de familiă 1 fl. Supraplătirî se primesed cu mulţămită şi se vorO chita pe cale 4'a_ ristică. Comitetulu arangiatoru. —x— Academia română s’a înavuţită cu obiectele mai josa semnate: O iconiţă în uleiu, representăndO portretele fundatorilorO monastirei Coşula din judeţultt Botoşani. Două foi dintr’unO pomelnicO în limba slavonă alo monastirei Suceviţa. Două ehrisăve slavone pe pergamente dela Ştefana cela Mare, unuia cu data: Suceava, 7 Martie 1490 (6998), altuia cu data: Suceava, 16 Ianuarie 1491 (6999). UnO chrisovd slavona pe pergamente dela MironO Barnovski Moghila VoevodO, cu dala: laşi-12 Aprilie 1627 (7135). Tvstamentula originala ala me-tropolituiui Moldovei VeniaminO, scrisa în monastirea Slatina la 8 Ianuarie 1844; cu und adausO scrisa la 20 Martie 1844. —x— In comuna Ciocănesci din Bucovina a încetată din viâţă in luna Maiu a. c. Spiridonu Hurges, care a lăsat0 o suină de 100,000 franci, său pănă la 40,000 florenl, unicei sale fiice numită „Părasca", ce se cj'ce, că ar locui în Iaşi, bănuindu-se a fi servitdre în vre-o casă, său că trăesce într’o altă posiţiune necunoscută, fără ca ea să aibă sciinţâ despre fericirea ce o aştâptâ. Emigrarea industriaşilor!! ardeleni în România. ,Ellenzekc se înspăimântă cumplita de senile ce le primesce din părţile braşovene despre continuele emi- Din verfula acestora catarte atârnau steaguri pănă a-prdpe de pămentO. Printre aste două rânduri de stâ-gurl trebuia să trâcă cortegiula pentru a se duce la Bucentaur Două cordone de trupe aliniate d’alungula catartelora abia puteau să respingă poporulă şi să men ţie drumula oficia’O, aşa de mare era mulţimea. Nu numai pe piaţa Sf. Mareu, şi pe cheulâ Robilora, departe, dincolo de podula Suspinelora, îi era greu cuiva să se misce; poporulă năvălise chiarO în vechile Procuraturi, şi se revărsa până peste Broglio — partea pieţii reservată de obiceiu nobleţei — unde imunităţile ser bării lăsau in (jiua aceea mulţimea să năpădescă. Dogele Francesco Foscari, Pregadii (Senatulă), cei 40 Avogadorii, cu ună cuvântă fotă ce era mai ilustru in Veneţia intraseră de multă vreme în biserica Sf. Marco, pentru ca s’asculte in pompă mare liturghia care se cânta înainte de ceremonia cununiei. Pentru ca să potă s’aşlepte, şi pănă când cortegiula să esă din basilică şi să defileze pe dinainte-i, mulţimea vorbia de una şi de alta. Poporulă acesta limbuta, de spirite şi pişcă!or0, îndrâsnea chiar ia în bâtaiă de jocQ pe puternicii săi stăpâni, cari treceau în susă şi în josu pe dinaintea lui. Glumele schimbate astfel nu erau amarnice; fiecare vorbea ca să nu bage de sâmă că aşteptă, nnmai de distracţiă şi fără celâ mai mică picâ de fiere. grărî din România, mai vîrtosO ale industriaşilorâ ce din 4' în 4» iau dimensiuni mai mari. Fraţii Hornung din Cohalma, fabricanţi de scaune de trestiă de mare, — precum află f6ia ungurăscă — plecă în România împreună cu 50—60 lucrători instruaţî. Butnarula (putinarulfi) Gsalotzky fdin BraşovO e gata de plecare. Şî-a cumpărata deja o mare pădure în România, unde îşi va ridica unO atelierO frumosă. Guvernulâ româna i-ar fi şi pusă la disposiţia acestuia o liniă de trena pentru transportarea lemneloră din pădure. Papu-carulo Batik George a emigrata săptămâna trecuiă cu familiă cu totă în Bulgaria. FunarulO ,Klein Hugo este gata de plecare în România împreună cu 8 lucrători ai săi, de asemenea şi funarnlâ Samuel Frits. Dintre adevăraţii funarl abia au mai rămasâ pănă acum pe loca 4—5 măestri Tottt aşa stă lucrula şi cu industriaşii din Kezdioşorhei. Papucarula de acolo Saska a emigrata deja mai de multa în România şi acum chiamă la sine ca ajutători pe măestri cari n’au de lucru. In faţa acestora împrejurări „Ellenzek* află, că ar fi timpulO, ca cercurile competente să păşâscă seriosfl şi cu energiă pentru scăterea din miseriă a bicţilorO industriaşi şi prin aoâsta a pune capătă emigrărilor?!. Cum, jupâne »Ellenzek«, dăcă nu se îneheiă convenţia comercială? Cre4î că industriaşii trăescO şi îşi plătescO dările cele grele cu scârbosula şovinismO un-gurescâ ? Convocare. In conformitate ou §§ 14 şi 21 din statutele ^5so-ciaţiunei transilvane şi în conformitate cu conclusulâ comitetului Associaţiunei de dttc» 4 Martie a. c. No. 66 pt. 31, adunarea generală pentru anula curenta se convbcă prin acesta în oraşula Sibiiu pe ^.iua de 28 Augustă a. c# s. n. şi 4'lele următore. Aducânda acâsta la cunoscinţa publică, învitâ pe toţi membrii Associaţiunei a lua parte în numărQ câta mai mare la şedinţele adunârei. PresidiulO Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului româna. Sibiiu, 9 Iulie 1887. Iacobă Bologa, v.-preş. Lupta Slovacilor!! contra maghiarisârii. In comuna PerbalO din comitatulO Pestei catolicii de limbă slovacă şi maghiară stau de unO lungQ şirO de ani faţă ’n faţă ca duşmani, din causă că Maghiarii se facă luntre şi punte ca, corăspun4ător0 cu numărulO ca-tolicilorO maghiari, să se ţină din timpa in timpa servi-ciula divinâ nu numai în limba slovacă, ci şi în cea maghiară. In 4>lele acestea se duse ârâşl o deputaţiune a catolicilorO maghiari din PerbalO Ia episcopula Pauer în Alba regală şi i se presentâ în acâstă afacere. Deputa-ţiunea se provocă la iritaţiunea ce domnesce în PerbalO care ar pută ave urmări rele, dăcă lupta pentru limbă nu se va înlătura pe cale paclnică. EpiscopulO Pauer, după cum e informata „Budapesti Hirlapu a adresata deputaţiunii următărele cuvinte puţină mângâilăre; „0-morîţl numai vr’o doi 6menî, şi atunci tribunalulO va resolva afacerea.1* Catolicii magh:arl din Perbală se vorO adresa la comitatO spre a cere ajutora. Cum vedemâ nu numai că sunta minciuni t6te soirile unguresel despre maghiarisarea SlovacilorQ, ci din contră aceştia luptă cu hărniciă contra spurcatului curenta de maghiarisare. Nu putemO decâtO să felicitămO Nu era însă pretutindeni totO astfelO. In unele grupuri s’ar fi putută băga de sămă alte simptome, Sub o aparenţă neinsemnătdre, câte o dată o vorbă crudă trăda năcazula care clocotea. Se simţia că săra-culO îşi răsbuna pe miseria lui prin glume şi pişcă pe bogaţi şi pe nobili, în saturnalele acestea d’o 4* cari nu trebuiau să mai fiă mâne. GrupulO cela mai sgomotosO sta tocmai în punctul unde Piazzetla tăia Piaţa Sf. Mareu. Pote că ămenii aceştia săraci erau supăraţi tocmai fiindcă tineri nobili treceau printre ei pe totO minutulO: fără să mai ţie sâmă de ceremoniă, mulţime de nobili părăsiseră basilica pentru a se duce să dea o raită prin casinele din piaţa Sf. Mareu. Casinele acestea fuseseră construite de curândO şi ocupau cea mai mare parte a apartaraentelorO din ca» tulO jnlâiu din piaţă. Casinele erau furia tinerilorO aristocraţi din Veneţia şi nu era nici unO fiu de familiă care să nu aibă unO cas'nO ala său unde se aduna seara cu prietinii. Acolo jucau, vorbeau, mâncau bonbone şi prăjituri, beau beu-turî reci în nopţile de vară, şi chefuiau astfelO pănă când se lumina de 4iuă- Atunci, abia, tinerii aceşlia trândavi se hotărau să se întărcă acasă. Veneţianii au fosta totdeuna 6menl ai nopţii. Vorbirea era deci pe t6tă clipa întreruptă şi turbu- Nr. 143. GAZETA TRANSILVANIEI. 188?. pe Slovaci. Câtă pentru Unguri, facă’şî biserică sepa rată, şi iritaţiunea va face Ioeă liniştei şi păcii. Meseriaşuld româna, Associaţiune de credită şi depuneri în Braşovă, şl-a începută activitatea dela 1 Martie a. c. ScopulO acestui institută estej: l-iu a da oeasiune şi celui mai săracă omă a face economii cu măruntulă; fiăcine p6»e face depuneri îneepândă 'deia ună cruceră până la cele mai mar! sume. După banii depuşi se dau interese, îndată ce suma depusă a ajunsă la 1 fl. Pentru depuneri Institutulă plâtesce de astăzi înainte netto 5°/0 interese fără a se detrage darea cătră stată pentru interesele ridicate, care o plătesce însuşi institutulfl. 2-a: Meseriaşulă română dă bani împrumută pe cambii, făcândă cele mai mari înlesniri tuturoră împru-mutătoriloră. Membriloră Associaţiunei se dau împrumuturi şi pe gagiu, meseriaşiloră pe mărfurile loră. Pentru orientarea publicului despre activitatea acestui institută publicftmă bilanţulă lucrării cu finea lunei Iuniu a. c., care ni-s’a pusă la disposiţiă: Estrasă din Maestru pe 30/VI 1887. Dare. Avere. 1. Contu capitalului . . . . 15500. 2. » cvoteloră 15500. 1815.80 3. * depuneriioră . . . 3435.50 4. » crediteloră . . . . 6393. * 1785. 5 » inventariului . . . 479.90. 15.35 6. » cassei 12241.68. 12059.45 7. » intereseloră.... 87.85 8. » speseloră 86.55 9. » Fondulă de reservă . 2.18 34701.13 fl. 34701.13 In fine se comunică că pănă acum Associaţiunea numără 141 de membrii cu ună capitală de 16.700 fl. Statutele Associaţiunii suntă de căpătată la biroulă institutului, Uliţa ScheilorO No. 146, in curte la stânga in parleră. Avândă în vedere acestă institută numai bunăstarea materială a poporului, cu deosebire însă ridicarea me-seriaşiloră, atragemă atenţiunea publicului asupră-i. Sciri militare. România. Ministrulă de răsboiu a încheiată cu casa Gruson din Magdeburg ună contractă pentru o însemnată furnitură de vr’o şăple milidne lei, consisfândă in tunuri de mare calivru, mortiere, cuirase etc. Aceste furnituri voră trebui să fiă predate, tjice .Lupta", celă multă pănă la începutulă primăverei anului 1888. Austro-Ungaria. In urma unei ordinaţiunl a ministrului comună de răsboiu s'au făcută în diferite gar-i nisăne încercări d’a se da soldaţiloră de mâncare şi săra. Cheltuelile au fostă 2 cr. de omă pe sără. Dăr s’a dovedită, că cu acăstă sumă nu se pdte face nimică, ci că suntă necesari celă puţină 4 cr., ceea ce ar face pe ană 2 miliăne fl. în timpă de pace. Ministrulă are de gândă s& pune suma amintită deja în bugetulă anului viitoră. SOIRI TELEGRAFICE. (Serv. part, a »Gaz. Trans.O 1 i CATANIA (Sicilia), 13 Iulie. — Dela 30 Iunie pănă la 7 Iulie s’au ivită între trupe 84 de bolnăvirî de coleră, dintre care 36 caşuri de mărte. In 7 Iulie numai între trupe au fostâ 11, ăr în oraşfl 17 caşuri de m6rte. BELGRADtJ, 13 Iulie. — Regina a sosita şi a fosta salutată la debarcadera de regele şi de miniştrii. PARIS, 13 Iulie. — Camera a refusatO unanimii demisiunea preşedintelui Floquet. MASSAUAH, 13 Iulie. — In timpulti nopţii a fostâ aruncata în aera magazinula de prafa din Taulud (?) încă nu se scie, dăcă întâmplarea ori o crimă a pricinuita esplosiunea. Şăpte soldaţi au fosta ucişi, 15 greu răniţi. CANEA, 13 Iulie. — Comitetula locuito-rilora creştini a retrasa măsurile şi lasă regu* larea cestiunilom pendinte de bună-voinţa Sultanului. VIENA, 13 Iulie. — Deputaţiunea bulgară a sosită. Mâne ori poimâne se va duce la Eben-thalâ. Lista de subscripţittne deschisă de „Gazeta Transilvaniei* pentru comunele române din ArdMă nenorocite prin incendiu şi inundare Au mai incursa: Prin stăruinţa binevoitdre a d lui Ioană Munteanu comerciantă în BucurescI, pe lista d-sale, dela domnii: Ioană Munteanu Iouă Mihaleea. Dimitrie Furnică Ioană Creţoiu . Ioană Bobeşiu. I N. Moldovânu Ghiţă Vasilescu Ioană Penopolo I. Moidovană . Ioană Pandelescu Nicolae Dumitriu Lei n. 16 — * » 10 , » 5 — » * 3 — • . 5 - , * 1 —— » » 2 ~ » » 4 —— * » 5 - » , 3 — » » 6 — Suma L. n. 60. — Adăugândft la aeăsta suma din nr. 141 ală „Gaz. Trans.* lei n. 1380 şi 575 fl. 41 cr. (Va urma). Toială : lei n. 1440 şi 575 fl. 41 cr. Le mulţumimâ generoşilora contribuitori în numele nenoroeiţilorâ, dorindtt ca nobilula lorâ esemplu sâ afle imitatori pretutindenea. Ultime sciri. ParisU f 11 Iulie — Domnulfl Clâmenceau, Pelletau şi Râvillon a interpelată cabinetuhl în privinţa agitaţi un ilora regaliste şi clericale. Majoritatea Camerei s’a pronunţata în favdrea guvernului cu 382 voturi contra 120. Berlină, 11 Iulie. — „Die Postw se teme ca republica să nu flă urmată în curânda de o monarchiă răsboinică în Franţa. Este posibila ca în intervala să fiă una interima anarchistâ, ceea ce ar însemna negreşita resbelula. piarula adaugă că la 14 Iulie se va vedâ dâcă cabine-tula Rouvier este destula de tare pentru a re-sista curentului maselorâ agitate. DIVERSE. Cufundarea din Zug. — Catastrofa a avută dimensiuni mai mari de cum se credea. Surparea case-loră de pe cheiu în Iacă s’a întâmplată în modulă ur-mătoră: s’au cufundată în Iacă mai intâiu 2 case; după 2 ore a urmată a doua catastrofă: 35 de clădiri, dintre care 25 locuinţe au cătjută de pe cheiu în Iacă. Numă-rulă morţiloră nu e cunoscuta încă. Omenii fugă din multe clădiri din suburbia Zug. întinderea cheiului ce s’a cufundata e ca de 8000 metri pătraţi. Afară de cele 38 clădiri, înghiţite de apă, mai suntă o mulţime de case pe jumătate dărîmate şi crepate, în cari nu să p6te locui. Nu se scie câţi Omeni voră fi perită; să vorbesce de 50, ba chiar de o sută Pe la 5 6re când s’a cufundată în lacâ unâ rînd întregă de case, pompierii de pază abia au avută timpă să scape cu fuga* Căruţele de salvare au dispărută în apă. Ună noră de prafă învăll loculă sinistrului; pe apă plutescă fărîmă-turi de case, bârne, mobile, copaci, şi să mai (Jărescă din apă câteva coşuri. Martorii oculari spună că s’a văzută ună vîrtejă de apă, în forma unei pilnie colosale. Au fostă plecată îndată Omeni cu luntri spre a încerca să scape pe cineva, dăr nu s’au putută apropia, căci imediată ar fi fostă tîrite la fundă iote luntnle. Au rămasă fără hdăposlă 800 persOne. Mii de curioşi vină din tOtă Elveţia. Suntă temeri că voră mai fi înghiţite de apă şi alte părţi ale oraşului. Preotu excomunicată. — Congregatio de propaganda fide a dată ordină, In numele Papei, arch’episcopului din New-York, pe cale telegrafică, să pronunţe contra preotului irlandeză Mac Glynn pedâpsa marei excomunicări, pentru că n’a fostă urmâtoră ordinului papală de a se duce la Roma. Băâtă ucigaşii. — In Dobriţină ună b&ătă de 12 ani a încercată să om6re pe soru-sa de 8 ani. Mama loră, săracă fiindă şi lipsindă t6tă tjiua de acasă ia lucru, lăsase pe mica fetiţă în grija fratelui ei. Bftătulă însă, fiindă că în fiăcare cji se ducea de acasă de se juca pe uliţă lăsândă pe soru-sa singură acasă, fă bătută de mumă-sa. Ca să-şi răsbune, băâtulă în absenţa mamei sale puse ună sghilţă de gâtulă fetei şi o spânzură de ţiţîna uşii. Din norocire Omenii cari mai locuiau în acea casă aurjindă strigătele fetei, o scăpară la timpă de mOrte. Băătulă, care sta să se spântţure şi elă, fu predată procuraturei statului. „Equitable*, Societate de asigurare pe vieţă în New-York. Acăstă societate a păşită înaintea publicului cu o reformă nouă de o însemnătate fOrte mare. Ea a introdusă adecă în asigurările pe viâţă sub însemnarea „Frei Tonţi ne" o nouă combinare, care fără schimbarea pre-miiloră oferă asiguraţiloră avantage noue. După planulă acesta de asigurare, îi stă în voiă asiguratului, după trecerea primului ană de asigurare, fără vre-o arătare deosebită şi fără adause de premii, de a-şl alege orl-ce carieră (afară de serviciulă de răsboiu activă) precum şi de-a întreprinde călătorii în ori ce părţi ale lumei, fie pe pământă său pe apă. — Dăcă asigurarea este deja în vigOre de doi ani, ea devine peste totă necontestabilă şi din acestă momentă nici duelu nici sinucidere ori alte împrejurări, număscă-se ele ori cum, precum nici date false în propuneri nu formezâ causa de refusare a plăţii ci din contră astfelă de poliţe se plătescă îndată de societate, după presentarea actului de decesă. — Societatea „Equitable" nu se mulţămesce cu atâlă, că posede astăcjl eelă mai mare terenă de asigurare şi celă mai mare locală dintre tote localurile lumii, ci ea să nisuesce in continuu de a satisface instituţiunei asigurării pe viăţfl prin introducerea de reforme, potrivite cu timpulă de astăzi şi este naturală c& o astfelă de lucrare reformătOre îşi va aduce fructele sale şi va aduce societăţii numărOse afaceri, după cum n’au obve-nită în nici ună timpă şi la nici o societate din lume. Societatea >Equitable€ în anulă 1886 a manipulată cu afaceri în valOre de aprOpe 275 miliOne fl. v. a. at}I e gata fără îndoială, ca noulă comptoir din anulă 1887 va ajunge suma de 300 miliăne, — ună resultată, care dovedesce, că societatea „Equitable" posede încrederea publicului ce se asigură, cu care nu se pdte lăuda nici o societate din lume. Editoră: Iacobfi Mureşiann. Redactoră responsabilă : Dr. Aurel Mureşiann. rată în grupulă asupra căruia am atrasă atenţiunea cetitorului. Trecerea asta neîntreruptă a tineriloră precedaţi de lacheii loră, car! îşî făceau cu cotele drumă prin mulţime, căşunase în cele din urmă o întărîtare mare. In sfârşită unuia dintre ei, înbrăcată c’o haină militâ-răscă, respinse p’ună bătrină, care’i sta în cale, aşa de tare, încâtă bietulă omă dispăru o clipă ca şi cum s’ar fi înecată în mulţime. Actulă acesta brutală fu primită în mulţime cu ună mormăită surdă, care nu dovedea sentimente prea simpatice. Cu tOte astea, ca istorică, care spune adevărulă, tiebue să spunemă că toţi aşteptară să se depărteze tinerii nobili şi pe urmă să isbucnescă. In vremea asta bătrânulO putuse să se scOle şi se scutura ca ună căţelă care a eşită din apă. Elă însă nu părea supărată pe celă care-lă trântise; se mulţumi numai să întrebe rîtjândă pe unulO din prejurulă său: — Cine e cocoşelulă cela care are aşa poftă mare să se răţoiască? — Ce, nu ’lă cunosc!? Este vestitulQ căpitană Batista Martinengo! respunse întrebatulă. — Contele Martinengo 1 (jise bătrânulă ; — eu îlă credeam că se bate acum cu ducele de Mi lână. — Nu’i vorbă de elă. D-ta vrOi să vorbescl de celă pe care Dă chema Paolo Martinengo. — îlă chema ?.... ai pova 5.41 7.10 — Gurasada 4.08 — 7.40 Gonopă 6 09 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Bărzova 6.28 7.55 — Soborşin 5 30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — Bărzova 6.27 — 9.33 Zam 8 01 9.12 — Gonopă 6.47 — 9.53 Gurasada 8 34 9.41 — Radna-Lipova 7.28 — 10 27 Ilia 8 55 9/8 — Paulişă 7.43 — 10.42 Braniclca 9 19 10.17 — Gyorok 7.59 — 10.58 Deva 9 51 10.42 - - Glogovaţă 8.28 — 11 25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — Aradft 8 42 9.17 12.31 Orâştiă 11.11 11.37 — Szolnok — 2 32 4.19 1 Şibotă 11.43 12.— — — — 5.12 Vinţulă de josă 12.18 12.29 - - Budapesta — 8.20 Alba-Iul ia 1236 12.46 — Viena — — 6.05 TcfuşA . 1.29 1.41 — Aradft-Tlsmftşdra Simeria (Piski) Fetroşenl Trenfi Trenfi de Trcnu Trenfi de Trenfi Trenfi omntbtu; pers Ane mixt persAne omnibus mixt Irad! 5.48 6.05 _ 2.4i' I Aradultt nou - 19 — 6 33 Strein — — 3.25 Nâmeth-Sâgh 8.44 — 6.68 Haţegă — — 416 Vinga 7.15 — 7.29 Fii — — 5.11 Orez» tai va 7.47 — 7.55 Grivadia — — 5.58 Mereziialva — — — Baniţa — — 640 TKjflafşdra 9.02 — 9.08 Fetroşeul — — 7.12 Tfinatşdra-A.radft Pctruşeni—Ninteria (Piski) Tr»*nfi Ae Trenfi de Trenfi Trenfi Trenfi Trenfi pemAne persAne omulbtu de pers. omnibus mixt Timiş6ra 6.25 fir 5.00 Fetroşenl _ — 6.10 Merczilalva — — — Baniţa — — 6.53 Orczifalva 7.46 i 6.32 Grivadia — — 7 37 Vinga 8.15 — 7.02 Pui — — 8.20 Nămeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă — — 9.01 Aradul fi nou 9 .H — 8.01 Streiu — — 9.52 lurxtdft 9.27 — 8 r xiwtrU — — 10.31