BEBACţirilKi ŞI AMCmraSTRAŢIUNEA t BRAŞOVfl, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
un fi anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. iţom&nla şt 8tr&l*i&tate:
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franc!.
ANULO l.
St PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
AVUBOIHBILE:
O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorla»rI nsfranoat* nu ca prlmeaou. — aanuaarfţta nu a» ratrimftfi.'
N* 140.
Sâmbătă, 27 Iunie (9 Iulie).
NOU ABONAMENTU
„GAZETA TRANSILVANIEI1
Cu I Iulie 1887 st. v., se îhcepe nnft nou abonament A pe trilnninlA Iulie, Augustă şi Sep-temvre la care învitămă pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai fotei nostre.
PreţuM abonamentului:
Peitm Aastra-Dngaria:
■ p* trei luni 3 fl.
»» Ş6se ,,	6 ff
„ unu and 12 „
Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 10 fr&noi „ ş6se „ 20	„
„ unu anii 40	„
Abonarea se p6te face i mai uşoru şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţilorti de păiJâcum li - se recomandă a însemna pie cuponă numSrulu fâşiei sub care au primiţii <l-îariil\i.
J)omnii cari se voră abona din nou să binevodscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Braşovti, 26 Iunie 1887.
S’a aşteptată ,în. t6tă Europa cu 6re-care încordare resultatulo alegerei de principe din partea Sobraniei bulgăresc!, pentru că era lăţită părerea, că Bulgarii voră face lumei o surprindere.
Alegerea multă aşteptată s’a, săverşitu în în cele din urnă în cur sulă <}ilei de erl, Joi, şi din urnă a eşitft alesu cu, unanimitate prinţulu Ferdinand de Sachsen-Coburg-Gotha.
Surprinderea nu este însă nic! pe departe ţişa de mare după cum se <}icea, dedrece este bine cunoscută, că Bulgarii de multă au oferită acestui prinţă cordna Bulgariei, deşi deocamdată nuţnai cu reserva, dăcă va fi alesă de Sobraniă. Astă-ârnă, când deputăţia Sobraniei a colindată pe la cabinetele marelpră puteri, ea s’a dusă şi la tînărulă oficeră austriacă, nepoţulă regelui Louis fhilippe, prinţulă de Coburg, învitându-lă să, primdscă a fi urmaşulă lui Battenbprg. Atunci pumitulă prinţă a , declarată deputaţiunei bulgare, fC& nupaai aşa ar pută să primăscă candidatura, ddcă ar fi sigură mai nainte că Rusia o va aprpba.
Nu sciţnîl cum s’a făcută, că prinţulă de^ ^burg a fostă cu t6te acestea alesă eri de că-, ţră Şobraniă ca principe ală Bulgariei, ppspre o învoire a ftusiei nici pomenire nu este pănă acum. Se pare deci, că alesulă Bulgariloră şi a sqhimbată. părerea şi că are şi elă dorinţa să-şi facă ună nume, primindă a fi domnitoră, ală Bulgariloră şi fără consimţământului Rusiei şi ală puţeriloră semnatare ale tractatului din Berlină, nuinai din graţia lui Dumnezeu şi voinţa poporului bulgară, care vă(}6ndu-se părăsită din rote părţile vrea să şi ia elă însuşi sdrtea în mână, fără a se mai uita în drâpta şi îrl stânga.
Acestă curagiu i se ia acum in nume de rău prinţului de Coburg, ceea ce este f6rte caracteristică pentru situaţiunea de faţă. In Viena ca şi la Berlină şi în celelalte capitale se urmă-resce cu atâta îngrijire fiecare faşă din mişcarea Bulgariloră, încâtă cercurile politice de p’acolo ar fi dorită mai bine ca Bulgarii să nu mai a-lăgă nici ună prinţă şi tdte să rămână aşa cum au fostă într’o stare provisorică, numai ca nu âumva să se dea nascere vre-unei nonă încurcături, care ar pută turbura pacea.
Intr’adevăru din Viena şi din Berlină li s’a dată Bulgariloră de repeţite ort sfatulă să se împace cu Rusia şi par’că aceste puteri ară voi să 8e- arate prevenitdre faţă cu Rusia în cestiunea bulgară.
' > Lucrulă p6td să fiă însă şi o apucătură bine calculată. Pe faţă potă să li se dea Bulgarilofă sfiituri ca să placă Rusiei, Ar în ascunsă aceştia
fi îaeuragiaţi Bă stăruiăscă pe calea pe care
au apucată, după abijice^ea dela tronă a prinţului Alexandru. Aspiraţiunile de independenţă ale Bulgariloră potă fi privite ou ochi amicabili în Viena, Berlină şi mai ou sâmâ în Londra, dâr niciodată nu voră fi bine-vă<Jute în Petersburgă, şi aici e bujţm.
linele foi rusesci au şi începută să agite în contra alegerei lui Coburg cficândă că este o-pera Austriei, care ar voi să-şi răsbune pentru schimbarea ministerială ei nefavorabilă din Bel-gradă.
E interesantă că unulă din <jiarele cele mai de frunte vienese predice în aj unulă alegerii din Târnova, că prinţulă de Coburg va da Rusiei totă ce. cere, numai ca să-şl p6tă susţinea noua şa posiţiune.
Şi într’adevăru prinţulu de Coburg va şi avea mare trebuinţă de razămulă puternicului rivală ală independenţei bulgare, căci încă înainte de a fi alesă, foile rusofile ale revoluţiona-riloră Bulgari l’au ameninţată cu o sdrte egală aceleia ce a avut’o împăratulă Maximilianu în Mexico.
Decă Rusia ar respinge însă serviciile oferite de nou alesulă principe, ce va fi atunci ? Resul-tatulu e uşoră de prevăzută şi nu p6te fi nicidecum încuragiătoră pentru tînărulu prinţă. împrejurarea că ărăşi Anglia este aceea, care a dată celu mai mare sprijină candidaturei prinţului de Coburg de sigură că nu va contribui a schimba atitudinea Rusiei în tavdrea Bulgariloră, cari şi cu acăstă ocasiune au arătată hotărîrea loră de a se lăpăda de tutoratulă rusescu, precum ne putemu convinge din discursulu ce l’a ţinută mi-nistrulă de răsboiu bulgară cătră oficerii armatei din Târnova.
Astfelă alegerea de principe săvârşită erl de cătră Sobrania bulgară p6te deveni,'6 cum susţine memorata fdiă vienesă, în adevără de o se-ridsă însemnătate pentru viitdrea costelaţiune a politicei • europene.
Din afară.
Se scie că Italia face mari pregătiri ca să pedepsăscă pe Abisinieril pentru desastrele pricinuite trupeloră italiane dela Massauah. In Parisă circulă acum svonulă, că Italia ar voi să profite de trecerea trupeloră sale prin canalulu de Suez pentru a lua parte la ocuparea Egiptului. piarulă francesă „Les Dâbâtsw declară, că o astfelă de purtare ar fi plină de complicaţiunl şi p6te chiar de pericole. Italia, <}ice diarulu, nu oferă nici o garanţiă de imparţialitate. Singura putere, a cărei presenţă permanentă în canalul ă de Suez ar pută fi acceptată în unanimitate, este Spania, care e într’adevără neutră prin propria sa voinţă şi prin posiţiunea sa geografică, şi care n’a arătată niciodată cea mai mică veleitate de a se amesteca în certele europene.
După o telegramă din Constantinopulă, se asigură că Pdrta se pregătesce a trimite în Creta încă 15 batalidne în care casă trimiterea lui Mahmud Paşa, vice-preşedinte ală consiliului de stată, în misiune de împăciuire la Creta, ar servi numai pentru a câştiga tirapă.
Atâtă Francesii câtă şi Germanii se întrecă în a înăspri relaţiunile dintre dânşii, prin diferite măsuri ce se iau, în Franţa contra Ger-maniloră, în Germania contra Francesiloru, afară de procesele de înaltă trădare ce mereu se pro-v6că în Germania. Pe când însă foile oficidse francese tacă asupra eeloră ce se petrecă în Germania în acâstă privinţă, oficidsele germane acusă şi ameninţă mereu pe Francesl. Intre altele organulă cancelarului „Gazeta Germaniei de Nord“ <}ice, că proiectulă supusă Cameriloră francese în scopă de a impune taxe străiniloră pentru scutirea loră de serviţiulă militară, ar implica o violare a dreptului ginţiloră şi ar pro-
voca din partea altoră state impositulă asupra Francesiloră ce locuiescă acolo. „Gazeta Germaniei de Nord“ crede, că a venită momentulă de a lua în consideraţiune, dâcă Germania nu • trebue să aplice în imperiu şi mâi cu sâmă în Alsaţia-Lorena principiulă reciprocităţii tuturoră măsuriloră germanofobe luate în Frapţa. Ambele state, cum vedemă, voră lua mereu măsuri, până ce se voră încăera odată.	;	' *
Convenţianea egiptenă.
0 telegramă din Constantinopolfl comunică^ qă Ipr-dula Salisbury a refusată a treia prelungire a termenului cerut de S ultanulQ pentru ratificarea convenţiunei, <jăr Turcii au reînoita cererea lorQ Duminecă pentru o nduă prelungire, cu totă refusulâ mai multă său mai puţină categorica alo lordului Salisbury.
Lordul a Salisbury, deşi a refusata din nou prelungirea, totuşi a acordat’o în fapta, căci după informaţiuni sigure Sir D. Wolff a amânata plecarea sa, cu f6te că declarase că ar pleca imediata, dăcă convenţiuneâ n*ar fi ratificată la 4 Iulie. In sfârşita, fără nici untt anga-jamănta oficiala, Sir Wolff urmăză a fi la disposiţiunea Porţii, aşteptândâ ratificarea, cu tote că termenulti de 4 Iulie a scăcjuta. Se asigură de altmintrelea, asemenea din sorginte bună, că sorţii unei ratificări sporesefi multă din causa acceptării de cătră Englitera a unei clauşe ce modifică într’una moda considerabila artioolulă 5 ală convenţiunei. Acâsta clausă ar reserva tăte drepturile Porţii, şi ar subordona, pentru a (jice astfelă, acţiunea Engliterei autorităţii Sultanului.
Duminecă primii dragomani ai Germaniei, Austriei şi Italiei făcură ana demersa identica la Paiaţă, pentru a sprijini ratificarea; se crede că Franţa şi Rusia au făcuta unQ contra demersă. Circulă scirea că P6rta, îndată după ratificare, va ridica din nou cestiuiieâ tunisiană după instigaţiunea Engliterei, acăsta ca răsbuuare contra Franci ei, care pune pedecl ratificărei conveni ţiunei.	___________ -	■
Navfilirile Arnăuţilortl în Serbia, .u
După o comunicaţiune venită la legaţiunea turcă din Belgradă, scirea publicată de >Politische Correspon-denz* în privinţa năvăliriloră Arnăuţiloră în Serbia este inesactă, şi că din contră Sârbii suntă vinovaţi de violarea fruntariei.	' 1
In nOptea de 4 luniu, 30 soldaţi	au .atacată
sătulă arnăută lângă Haikobila. 0 încăerare se născâ, care a ţinută două ore, şi ună Turcă a fostă rănită.
NouS violări de fruntariâ au fostă făcute la 13 Iuniu de ună detaşamentă de 100 soldaţi de infanteŞă şi 15 din cavaleria serbă lângă Dubuica.. Trupele trrcescl s’au concentrată fdrte curândă şi Sârbii au tostănnevoiţl să se retragă.
La 14 Iuniu, ună nou atacă s’a dată iii sătulă Forni-Bolevici de 5 tâlhari sârbi, cari au fostă respinşi după o luptă crâncenă. Doi săteni au fostă răniţi.
In aceeaşi <h 30 Sârbi au făcută o irupţiune in sătulă Vircitru şi au omorîtă doi locuitori. Alţi doi săteni şi ună copilă au fostă răniţi. Sârbii au furată vitele caii se găseau în satele Dobrodosi Metobie
P6rta a luată mâsurl contra acestoră violări continue a teritoriului său.
SiîirI militare.
.	11 x
Austro- Ungaria. In 6 Iulie n. s’a lăsată în mare la Pola cuirasatulă „Archiducele Rudolfă* în faţa împăratului, a archiduciloră şi a archiducesei Maria Teresia, care înlocuia, ca naşă, pe Impârătâsa ce era abşentă. Răspumjândă discursului vice amiralului baronă de Ster-neck, Impâratulă a arătată înalta însemnătate a acestei serbări pentru marina de râsboiu. Elă a urată ca houlă vasă, cu ajuforulă lui Dumnezeu, sâ lege de drapelulă monarchiei, în viitoră, în momentulă luptei, .victoria şi gloria. Intr’o scrisâre adresată vice-amiralului de Sler-neck, Impâratulă exprimă recunoscinţa şi înalta Sa sa-: tisfâcţiune întregei marine de răsboiu.
GAZETA^TRANSILVANIEI.
1887.
■tfAîr. 140.
“jSj-----.7"
România. GuvernulO românii a comandata luna trecută patru-tjecl de tunuri calibru de câmpii la casa Krupp din Berlină. Tunurile comandate voră fi predate la Noemvre.
Alegerea din Baia-de-Crişiu.
(Fine).
Bucur esci, în Iuniu n. 1887.
De Tomuţa et consortes nu m’am mirată tare, pentru că nu suntă âmenî cu cari să putemă sta de vorbă. M’am mirată însă fârte tare de primariulă Ioană Oncu din TomescI, care ca omă cu ceva şeâlă, cu stare, cu altă caracteră şi cu alte vederî, a uitată de sine, s’a dejosită şi s’a făcută şi elă instrumentă orbă în castrele adversariloră causei române. Ar fi putută lua esemplu dela alţi primari fără scâlâ, d. e. dela Ananie Henţiu din Rişca şi dela alţii, carî s’au luptată pentru causa română cu fruntea senină neînclinaţi, cum se luptă steja-riulă şi stânca din munte cu orcanele cele turbate.
Altcum peste totă 4‘oândă alegătorii, cu puţine es-cepţiunl, au dovedită o ţinută destulă de seriâsâ şi ro-mânăscă. In poporă — cum am observata, cu puţine escepţiunl — bate destulă de puternică pulsulă consci-inţei de Română. Cu resultatulă morală putemă fi în-destuliţî. Cerculă nicidecum nu este perdută. Sera cam pre ia 11 6re, când s’a publicată resultatulă alegerei,
* notifiCftndn-se că Truţa a căzută şi că Hollaki este declarată de alesă, indignaţiunea a fostă generală, unii a legetori plângeau de n&casu, şi n’a lipsită multă ca po porulă să-şl răsbune aşa cum scie elă. Contrarii numai cu gendarmii au prinsă şi au silită pro bieţii Omeni să facă conductă de torţe lui Hollaki. Poftimă conductă de torţe cu gendarmii Ce (Jice la acăsta d. Hollaki? Sun temă curioşi a vedă, că d-sa, care s’a declarată, că luptă pentru curmarea abusuriloră, corupţiuniloră şi ilegalită ţiloră, cum îşi va presenla în camera din Pesta manda-tulu storsă prin corupţiunî, abusurî si UIegalităţi?! Dăr se p6te, că şi d-sa este de caracteră schimbătoră, ca ven-tulă de primăvără.
Se p6te, că tolulă a fostă inspirată de susă, şi încă dâră chtară în urma protesteloră ridicate la guvernă pentru curmarea fărădelegiloră. Guvernulă nu se p6te scusa, că n’a avută cunosc.inţă despre cele ce se întâmplă. Dăr nici oposiţiunea moderată nu-i curată cum vo iescă s’o arate corifeii. Avisă Româniloră bănăţeni, cari s’au aliată cu acâstă oposiţiune.
După informaţiunile private, totă cam în acesta modă s’a purcesă şi contra Iui Alexandru Romană în Biharia în cerculă electorală Ceica, unde vre-o 300 de ăUgUorî au fostă reţinuţi afară din oraşă cu forţa armată, şi când au cercată să intre în oraşă Ia alegere să voteze, miliţia a trasă cocoşulă voindă a descărca arma, — să i împusce pre toţi, ca pe nisce lotri împre ună cu candidata cu totă. Tot cam aşa se va fi pur-cesă şi la Saşca în contro d-lui Babeşă precu şi la Şiria-Pancota în contra d-lui Popoviciu.
Ce a voită omnipotentulă Tisza,	ca să	nu	mai
audă voce română oposiţională în camera deputaţiloră din Pesta a ajunsă pe deplină. Să-i fiă de bine.
Unguraşii din acestă cercă, cum s’au lăudată şi In colănele lui „Kolozsvar,*1 consideră acesta alegere din Baia ca o victoriă însemnată a meghiarismului raportată asupra românismului. Eu nu le dorescă multe victorii de aceste, nu mă supără tare de căderea nâstră dăr nici nu invidieză tare	victoria loră,	pentru	că	dâcă
mai sciu ce este ruşinea,	totdâuna trebue să	roşăscă,
când li se va aminti şi-şi	voră aduce	aminte	de	cele
întâmplate.
Mi se pare, că victoria maghiarismului violentă din acâstă cercă electorală nu este prâ sigură. Alegătorii, chiar şi dintre maghiari, după cele întâmplate suntă in-dicnaţl până în adânculă inimei, şi s’ară bucura fârte, dâcă s’ar nimici alegerea.
Aparatulu administrativă erăşl este pusă în mişcare. Pretorii umblă prin comune însoţiţi de gendarml. Voiescă să intimideze omenii, ca să nu protesteze contra actului alegerei ilegali. In comuna Rişculiţa cu câte-va (Jile înainte de alegere, a fostă distituită primarulă Teo dorii Popoviciu şi viceprimarulă Adamă Costariu şi acum numai din causă fiindcă şi-au denegată serviţiulă în lavo-rută lui Hollaki; ambii suntă traşi în cercetare disciplinară, firesce sub alte pretextre. Gâna în contra alegă-toriloră cari au votată pentru Truţa, caii au resi dată volniciei cu bărbăţiă de Români şi nu şî-au vândută cons-ciinţa pe graţia schimbătore, nici pe arginţii lui Iuda, s’a începută sub diferite pretexte, şi se va continua cine scie pănă când. In viitorulQ celă mai de aprOpe suntă pase în 'prospectă mai multe destituiri de primari şi de notari. Vomă veghia şi vomă vedâ.
Se că acâstă alegere ruşinâsă pe Hollaki, abstracţiune fâcândă dela perderea reputatiunii, care o mai avea înaintea Româniloră din aceste pârţ', precum abstracţiune .făcândă şi dela alte multe consideraţiunl l’ar fi costată celă puţină 10—15 mii de fi. v. a.
Spereză, că acestă actă. care voiesce a fi numită alegere liberă constituţională după calapodulă ungurescă, după ce se va aduna materială, la timpulă său va fi discutată multă în publicitate, p6te chiar şi în camera deputaţiloră din,Pesta; der causa merită, ca şi pănă atunci să fiă apreţiată şi studiată din tot o punctele de vedere din partea bărbaţiloră noştri politici, pentru că aid nu este vorba numai dc căderea persânei unui candidată naţională, nici numai de căderea cu onâre a drapelului programei naţionale, ci mai nainte de t6»e per exellenliam este vorba de ună atentată îndreptată în contra libertăţii de alegere din partea maghiarismului violentă şi contrară neîmpăcată a totă ce este româ-nescă.
Din cele premerse şi din multe altele, câte s’au petrecută, cari nu încapă t6te în cadrulă acestui raporta relativă ftngustă, este evidentă, că acâstă alegere a fostă unica în felulă său din câte s’au făcută în era
constituţională ungurâscă dela 1868 încâce. Actulă făcută la 17 n. 1, c. în Baia de Crişiu nici nu se p6le numi alegere ci, ca, să încungiură espresiunea drastică, valniciă constituţională maghiară violentă în gradulă celă supremă, pentru că majoritatea lui Hollaki este făcută cu forţa şi stârsă pe cale iliegală dela Românii, cari şi ca alegători formâză majoritatea mai esclusivă a acestui cercă o adevărată batjocură a constituţiunei, o adevărată ironiă a dreptului de alegere este acâsta Jntroducă-se chiar şi votulă universală, cum se cere în programa din Sibiiu, şi noi Românii nici când nu vomă pută alege deputaţi, dâcă se va purcede la tâte alegerile în ăstă modă. Pe acâstă cale constituţiunea ajunge a fi ilusiune şi minciună.
După legea şi practica de până acum, dâcă nu se va face o schimbare radicală în favorulă libertăţii de alegere, dâcă nu se va introduce votarea secretă, dâcă infiuinţa şi ingerinţa aparatului oficială nu se va reduce ad minimum, dâcă omnipotenţa personală a preşedin-ţiloră de alegere nu va afla ca contra pondă o sancţiune câtă se p6te de aspră în codicele criminalo: alegerea liberă în Ungaria din (ji în <}i va deveni totă mai imposibilă. Vâ(Jândă omulă cu ochii tâte cele petrecute, se îngrozesce, îşi perde tote ilusiunile constituţionalismului adevărată, ba i se revoltă chiar şi simţulă de dreptate.
Motive mai ponderâse pentru abstinenţa Româniloră nu putemă scâte de niă unde, ca de aici. Din cele ce s’au petrecută numai in acestă cercă electorală este evidentă şi mai chiară de câtă lumina sârelui, că pentru noi Românii pe pârta constituţiunei ungurescl este scrisă cu litere marcate ca şi pe pârla infernului lui Dante: „Lasciate ogni speranza voi, che intrateu. (L&-saţi-vă tâtă speranţa voi, cei ce întraţî.) Lucru naturală că pănă când nu se va şterge de pe pârtă acâstă in-scripţiune infernală, pănă atunci noi Românii nici nu putemă întră, pentru că sanctuarulă sacra-sântă ală constituţiunei este profanată, este dejosită.
Catone.
Munţii apuseni, Iunie 1887.
Deşi d-lă Dr. Basiliu Preda în rectificarea D-sale apărută în Nr. 116 al „Gazetei Trans.« a dechiarată că cu anoriimulă »Moţă* nu voesce a mai sta de vorbă, totuşi la cele 4*se de d-sa voiescă a-i reflecta numai atâta, că întrâgă rectificarea D-sale face impresiunea că D-sa voesce a îmbăta lumea cu apă rece. Acâsta se vede de acolo, că D-sa în întrâga rectificare nu face nici cea mai mică amintire despre „nyilatkozat-ulă« din cestiune, decă l’a subscrisă sâu nu, a crezută pâte, că „nyilat-kozat-ulă* este ună paragrafă (§) pe care poţi sâ-lă întorci cum voeseî, că totă acelaşi rămâne, face însă şi D-sa alusiune la D-lă adv. Gerasimă Candrea cre^ândă că D-sa este autoruiă articolului din Nr. 110 ală „Gazetei* s’a înşelată însă ca şi d-lă „A. B.« din nr. 120 ală »Gaz“. şi deci am dreptulă a rămână şi mai departe anonimulă şi adevăratulă „Moţă“ şi acâsta cu atâtă mai vârtosă, cu câtă mă voiu nisui intotdâuna a scrie adevărulă ferindu-raă de căile strîmbe ale min-ciunei.
Acum să trec Ia corespondinţa D-lui »A. B.» Ceea ce mă îndâmnă mai multă a respunde D-lui „A. B.“ este espresiunea vătămâtâre de care să folosesce cu deosebire la încheierea corespondenţei D-sale, unde între altele, adresându să cătrâ d-v6stră, D-le Redactoră, cj*ce • „pănă ce toile nâstre publică, ce în foile streine nu să întâmplă, articull tendenţioşl şî plini de personalităţi ca cei aî unui »Moţă“, care prin procederea sa de sigură nu face onâre acelui nume etc.
Nu voiu să mă laudă şi nu voiu să apără pe d-10 adv. Candrea, după cum face d 10 „A. B.“ apărândă pe d-lă Dr. Preda, căci spre acâsta nu mă sâmţă chemată, nu cred însă că d-lă „A. B«. să fiă ună ,Moţă“ mai adevărată de câtă mine, dâr nu conced nici aceea, că d-sa ar face mai multă onâre decâtă mine numelui de Moţă, apoi ml-ar plăcea să sciu ce fapte măreţe a săvârşită d-lă >A. B.“ vre-odatâ pentru poporulă română? cu ce fapte a escelată D-sa între ceilalţi „MoţI“, încâtă îşi arogă a vătăma In nublică pe unuia, pe care nu-lă cunosce, ci numai presupune a-lă cunâsce ?
„Totă omulă este greşită şi păcătosă“ şi astfelă credă, că şi d-lă adv. Candrea pote să fi avută păcatele ce i le impută d-lă »A. B “ Dealtmintrelea vrendă a fi dreptă trebue să spună că cunoscă şi fapte bune săvârşite din partea advocatului Candrea. Recunoscă însă şi aceea, că aceste fapte nu’lă potă curăţi de păcatele sale, precum nici d-lă „A. B.« nu va putea să devină Română mare prin aceea că-lă combate pe d-lă Candrea, ci acâsta va trebui să nl-o dovedâscă prin fapte ceea ce pănă acuma cunoscă şi fapte bune săvârşite din parea d-lui advocată Candrea.
incâlă privesce „dfoulă de nyilafkozaP este de prisosă să mai (Jică şi eu ceva, pentrucă P. On. d. Redactoră i-a (Jisâ mai multă nu sciu să fi făcută.
Cu referire la alegerea de ablegată sâvîrşilă în 17 Iuniu c. în Trăşcău vă aducă la ounoscinţă, că in urma subserierei „nyilatkozaluluiu dintre cei subscrişî au luată parte la alegere numai următârele „oi câlbejâse“, afară de „nemeşii*1 din Vidra mediă, carî şi de astâdată au ostă duşi la urnă în urma băuturei de cinste, a lingu şiriloră şi a presiunei bravului mamelueă notară Nico-ae Candrea şi a şefului său „Mufti Paşa*1 — oile căl-
bâjâse*1 suntă : Ioană Bursu preotă gr. cat. în Bistra, George Scrobu preotă gr. or. în Săcătură, leodgf Pasca învăţătoră gr. or. în Albacă, George JNicola învăţătorfl gr. or. în Albacă-Arada, Basiliu Patiţia invăţătoră gr. or, în Săcătură, Icană Nicola invăţătoră gr. or. în Vidra mediă > i Ioană Gligor invăţătoră gr. cat. în Bistra, apoi Ioană Pleşa proprietară in Ponorelă şi Simionă Marcă proprietară în Câmpeni toţi aceştia âmenî de frunte şi independenţi de atot-puternieulă „Mufti Paşa.*
Presiunile, fără de legile şi apucăturile mârşave au fostă mari şi în cerculă nostru ca în tot locuia din ţâra poreclită a „libertăţiloră" şi cu deosebire in cerculă no'arială ală Vidrei unde, după cura api <JisO, se află ca notară celă mai aprigă mamelueă, clericulă absolvată Nicolae Candrea, care a escelată prin energia ce a des-fâşurat’o şi cu acâstă ocasiune, ba ce e mai multă, a escelată şi prin faptulă că în $iua marţea întorsă cu gendarmii din drumă âmeni oneşti şi pacinid şi anume pe înveţătorulă Nicolae Corcheşă din Câmpeni şi pe mama acestuia, cari plecaseră să mârgă la Vidra, celă dintâiu în afaceri şcolare, âr cea dm urmă în afaceri familiare.
Este acâstă faptă demnă de ună notară crescută cu prescură romănâscă şi care a mâncată pânea seminarului Andreiană în t’mpă de trei ani pănă ce a absolvată S-ta Teologia?
Erte-i Dumnezeu, că noi nu-i putemă erta!
Moţulu.
SOIRILE PILEI.
La Concertulă de Vinerea trecută, în care s’a ese-cutată renuraituiă oratoriu al lui losifă Hgydn „Anotimpurile € de cătră reuniunea de cântări germană, societa* tea filarmonică şi musica orăşenâscâ din Braşovă sub conducerea d-lui dirigentă Anton Brandner, a luată parte în „hala festivă*1 ună fârte numărosă publică, peste o miiă de auditori, dovadă de interesulă celă are publiculă braşovână pentru arta musicală. Patru 6re întregi a durată acestă concertă şi încordata atenţiune a publicului în totă timpulă acesta este cea mai vluă mărturia a succesului deplină, ce l’au dobândită Concertanţii. Intre cele patru părţi ale oratoriului: primăvâra, vâra, tâmna şi ârna, pausele erau scurte şi era de admirată esactitatea, abilitatea, cu care au fostă esecutate pănă la sfârşită şi cele mai grele părţi musicale ale operei. Cea mai mare laudă o merită fără îndoială orchestra, care â fostă Ia înălţime, Interpretândă cu multă efectă frumosa composiţiune a măiestrului Haydn. Membrii societăţii filarmonice au dată orchestrei ună bună concursă. Corurile de bărbaţi şi de dame au fostă fdrte bune. Se vedea că opera s’a studiată cu mare acurateţa şi diligmţă şi putemă cjice, că corurile au cores-punsă grelei ehiărnărl câtă să pâte de bine. Ici colo corurile şi întregulă ansamblu puternică produseră itn-presiune adâncă asupra autjitoriloră. Soliştii: d-şâra Ida Hiemesch (Hanne) şi d-lă E. Hintz (Simon) merită tâtă lauda pentru zelulă cu care au căutată să corespundă grelei loră probleme contribuindă astfelă în modă însemnată la succesulă serei. Soliştii, mai vârtosă d-şdra Hiemesch, au secerată repeţite aplause din partea publicului. Multă a contribuită la succesulă eoruriloră şi d-lă dirigentă de choră L. Frank. Cea mâi mare recu-noscinţă i-o datoresce însă publiculă braşovână d-lui A. Brandner, dibaciului dirigentă ală musicei orâşenescl, oare pe lângă o ounoscinţă profundă artistică des-vâltă şi o activitate neobosită, căreia este a se datori în cea mai mare parte şi esecutarea >Anotimpuriloră« de Haydn.
—x—
La iniţiativa episcopului ungură Dominik Szasz, acele comune bisericescl reformate din Ardeală, care nu suntă în stare a’şl susţinâ preoţi proprii ai loră, s’au împărţită în parochii cercuale. Pănă acum s’au orga-nisată şâse astfelă de parochii şi e prevăzută organi-sarea încă a alte 17.
—x—
(fiarele din Parisă ne aducă soirea, că domnişâra Conta,;fiica protoereului Conta din Pâtra şi soră a răposatului fostă ministru ală culteloră şi instrucţiunei publice în România, a trecută cu ună deosebită succeşă tesa sa de doctorată în medicină la universitatea din Parisă.
—x—
Academia Română s’a înavuţită acum de cirândfl, cu ună documentă fârte interesantă : testamentulă Metio-politului Veniamină.
—x—
Conformă hotărîrei sf. Sinodă ală României, d’acum înainte copii voră putâ fi botezaţi şi acasă âr nu numai în biserică, cum a fostă pănă acum. Măsura e fârte aună pentru copii slabi şi pentru timpulă. rece^ cum este ârna,
.—X—■
Petrecere cu saltă împreunată cu jocurile naţionala i
Nr. 140.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
,Căluşerulă şi Bătuta* va arangia tinerimea română stu-di6să din Seitină în tjiua de S. S. Petru şi Pavelă în 11/29 Iulie 1887 în favOrea zidindei s. biserici gr. cat. în sala casei comunale de Şeitină. Preţul O: pentru familiă 2 fl., pentru persână 1 fl. Inceputulă sâra la 8 <5re. Suprasolvirile se primescă cu rrtulţămitâ şi se voră chita prin fiarele publice. Comitetulii aramjatoră.
„Romănische Revue" a apărută fasc. V—VI pro Maiu-Iunie 1887 (111 Jahrgang)..— Inhalţ: Die romă-nische National-Conferenz zu Hermannstadt: I. Die Cop-ferenz und die Wahlen. 11. Die Verhandlungen der Na-tional-Cohferenz vom 7. bis 9. Mai. (1. Tag: Eroffnungs-rede des Prăsidenten, Bericht des Cenlral-Comitâ’s; 2. Ytfg; ftede des Referenten, Resolufion). III: Vom Centra l-Wahlcomit6, Aufruf an die rom. Wăhler — Rundschau :EinT Brief Alex. Moesonyi’s, —- Die Romănen im Oberhause. — Rudolf Bergner’s „Romănien*. —■ Die Chronik des Huru u. die grosse ţnilităr, Expediţion in die Moldau des ungar. Kcţnigs Ladislaus Cumanus ad redu-cendos Cumanos fugitivos. (Ein in der Geschichte Ungara», sowie der Nachbarlănder verschwiegenes histori-sches Faktum). Von Sim. Mangiuca. — V. Alexandri’s Festgedicht zum 10. Mai 1881. (Konigskronung in Bucureşti). Deutsch v. Fischer. — Der Blumenheld. (AUs der Mărchensammlung „Povesti populare românesc!" de Dr. Jon al lui G. Sbiera. Cernăuţi, 1886). Uebersetzt von Elena C. Densuşianu. — Vom Bariţiu-Jubilăum. — Von der Academia Română. — JLiteratur und Kunst: Durch die Jabrhunderte, von Carmen Sylva.
Cu 1 Iuliu se începe ună nou abonamentă pe acâstă revistă politică-literară, carea mai cu sâmă astăzi după-ce prin alegerile din urmă causa naţională română nu mai are representanţl în parlamentă, va avea o însemnătate îndoită, fiindă uniculă organă de informaţiune ală Romfiniloră din Ungaria şi Transilvania.
,Romănische Revuea se trămite în mai multe sute de esemplare gratuite cercuriloră politice şi literare din ţâră şi străinătate şi a făcută causei române deosebite serviţii, apreţiafe şi din partea conferinţei dela Sibiiu.
Abonamentele (pentru Ausiro Ungaria cu 8 florini, pentru România cu 25 lei în a. pe ană) se facă la Di-rection „Romănische Revue“ în Resicza, Banatu.
Esplosiunea de dinamită în Jaszbereny.
Asupra nenorocirei întâmplate în Jaszbereny, despre care ni sa telegrafiată, s’a raportată următărele amărunte ministerului de honvezi, despre căuşele şi decursulă înfricoşatei catastrofe: Fitilulă, care a causată esplosiunea dinamitei a fostă ună aşa anumită fitilă de Pickfort, ce se folosesce la aprinderea mineloră, fiindă că elă în urma construcţiei sale arde Încetă şi regulată şi dă timpă o-mului, care aprinde mina, să se retragă in siguranţă până ce se produce esplosiunea. Timpulă în care arde acestă fitilă se p6te calcula înainte şi astfelă omuiă scie când va ajunge foculă prin fitilă la materia esplosibilă şi se pâte salva uşoră. Locotenentulă Szakâcs înstrua pe pio-nerii călări despre folosirea dinamitei şi spre acestă scopă avea cu sine doi fanţi de dinamită; instrua pe pionerl cum să umple patrOnele cu dinamită. O mână de dinamită o puse împrăştiată pe masă, apoi luâ ună fitilă, ca să demonstre întrebuinţarea lui. Fililulă era încolăcită io formă de spirală şi ar fi trebuită să-lă desfacă Sza-kacs şi să-lă aprindâ în posiţiă orisontalâ şi întinsă. Elă Ilă aprinse însă aşa încolăcită (cum s’a şi aflată fitilulă după catastrofă), ţinându-lă în mână. Din causa unei greşeli de construcţia fitilulă nu arse regulată şi în tim-pulO normală, ti flacăra treci iute prin elă arendă pe Szakacs la mână, La cadavrulă acestuia se vede rana causată prin acăsta. Se p6te uşoră înţelege, că Szakacs ar<}ăndu-se ia mână de durere aruncă fitilulă josă. Acesta căiţă pe patrânele de dinamită ce erau aşecţate josă şi ele luară apoi focă şi esploatară. Treeendă apoi prin mâsă aduse la explosiune cei doi funţl de dinamită dd sub măsă. Astfelă se esplică cele două detunaţiunî urmate imediată una după alta. Au fostă omoriţl optă soldaţi: locot. Szakacs, sublocot. Hubner şi Balogh, rae-diculă militară Koller şi patru husari. Greu răniţi suntă 24 soldaţi, âr uşoră răniţi 9 persăne.
Raporta poliţienesc^.
In filele trecute se lăţise scirea prin (Jiarele din PioescI, că o bandă de tâlhari din România în frunte cu ună arestantă evadată din penitenciarulă Orna rătâcescă la graniţa Branului, unde întâmplându-se o ciocnire cu gendarmii ungurî, unulă din bandă a fostă prinsă, altulă împuşcată, pe când celorlalţi le-a succesă să scape. In arma acestei seii-I, apărură alaltăerl după prândă la că-pitânalulă orâşănescă de aci sub-prefectulă din Câmpina luon Dartescu, şef ulă de poliţiă Teodor Demacop, împreună cu iuncţionarulă poliţienescă Nicu Stănescu din Ploeşcl şi cerură lămuriri. S’a aflată insă îndată, că nici Oficiulă comitatensă, nici judecătoria penală r. şi nici po-
liţia de aci nu sciu nimică despre esistenţa unei atarî bande. Intrebându-se şi la comanda de flancă a gen-darmeriei, s’a aflată că înlr’adevără a vagabondată o bandă de tâlhari din România pe teritoriu românescă şi a avută o ciocnire cu gendarmii români, în care unulă din bandă a fostă prinsă, altulă împuşcată, âr ceilalţi s’au răspândită fugindă pe teritoriulă ungară. Se pare fărte curiosă — cjice raportulă poliţienescă de aci — că poliţia română n’are cunoscinţă de locă de faptele întâmplate pe teritoriulă său şi vine de cere informaţiunl şi desluşiri dela autorităţile ungare.
Esamenele publice în pensionatul Vautier.
Esamenele finale s’au ţinută în anulă acesta în ordinea urmălâre:
Sâmbătă în 18/25 Iuniu au examinată: dela 8—10 6re cateChetura gr. or. Sfetea din religiune; dela 10—1$ 6re Dr. Nicolau Popă, prof. şi conrectoră gimnasială,jjdin limba şi literatura română, din istoria patriei şi a Ro-mâniloră. Esamenulă a decursă In limba română; dela 6—8 6fe â fostă esamenă de piano.
Duminecă în 14/26 Iuniu au esamenată: dela 8 — 10 6re Madame Bonfois din limba şi literatura francesă; dela 10—11 6re d-ş6ra Bauer din limba englesă; dela 11—12 6re prof. I. Cicogna din limba italiană. La t6te aceste 3 obiecte s’a ţinută esamenulă în limbele respective.
Luni în 15/27 Iuniu a esaminată prof. Ch. Schuller din limba şi literatura germană, din geografia, din istoria naturală, fisică, matematecă, istoria generală. Esa-menulă a decursă în limba germană.
Marţi în 16/28 Iuniu au esaminată: dela 9—10 6re catechetulă rom. catolică P. Seraphin din religiune; dela 10—12 din limba şi literatura maghiară, geografia patriei. Esamenulă a decursă în limba maghiară. Sera la 8 6re a fostă esamenă de cântări.
In totă decursulă esameneloră au fostă espuse scrierile caligrafice, de&emnurile şi lucrurile de mână ale eleveloră.
Voindă a ne da părerea asupra sporiului raportată, acâsta în genere nu p6te fi decâtă favorabilă. Resultatu'ă in t6te studiele a fostă f6rte bună.
In specie constatămă cu deosebire în limbi ună progresă surprintjâtoră. Cundsoemă câteva eleve, care, când au întralO în pensionată nu cunosceau altă limbă, decâtă cea maternă şi acum yorbescă perfectă limba francesă, germană şi italiană, pe lângă cea română în timpă f6rte scurtă. Elevele de naţionalitate română au talentă deosebită pentru limbi. Ce e dreptă, la acâstă apariţiune contribue şi ofinitatea limbei francese şi a celei italiane cu limba română, dâr ele învâţă şi vorbescă uşoră şi limba germană şi englesă. Asta este meritulă directorei, care pune mare preţă pe o pronunţare corectă.
Mai departe merită ca să relevămă resultatulă produsă in musică şi anume :
a)	Cu privire la piano amă observată la elevele începătâre, care primescă instrucţiunea chiară dela di-rectăre, aplicarea unui metodă bună; primele condiţiunî, cum suntă: tăriă şi tactă, precisiune în darea tonurilor, le întruneau mai t6te elevele, Cele mai înaintate, care primescă instrucţiune-dela cela mai bună profesoră de piano din locă, au delectată publiculă asistentă cu pres-taţiunile loră. Nuanţarea, basată pe o bună technică, este principiulă la care ţine instructorulă. Componiştii încă au variată prin representanţl ca levsen, Mozart, Wagner, Mendelssohn, Chopin ş. a.
b)	Cu privire la musica vocală, din care s’a ese-cutată ună programă bine arangiată de 11 numeri — parte soli, parte chorurl —r observămă, că acestă ramă încă se cultivă cu multă succesă. Voci frumăse şi sonore, tonuri precise, acorduri curate, credemă, că suntă de ajunsă pentru ca să secere aplausulă aucţitoriloră mai cu sâmă la composiţii, ca cele de Gade, Abf, Schubert, Mendelssohn ş. a.
Fiindă că pensionatulă se ocupă şi cu educaţiunea practică a femeei, amă văzută interesate lucruri de mână dela cele mai de rândă până la cele mai fine.
In fine gustulă estetică îşi mai găsesce nufrimentă in desemnă şi pictură precum şi in scrierea caligrafică.
Din t6te aceste se vede dâră spiritulă ce domnesee in acestă pensionată şi numai acestă spirită în legătură cu seriositatea şi soliditatea in nisuinţa de a da educaţiunea cea adevărată sunt proptelele, care au ţinută şi |,ină acestă pensionată la nivelulu, în care se allă de face concurenţă pensionateloră din alte părţi.
Prin urmare părinţii, cari reflectăză la o bună edui caţinne, potă cu totă siguranţa încrede fiicele loră acestu-pensionată.	Observator ulă.
Convocare.
Adunarea generală a despărţământului X (Cluşiu) ală »Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română* se va ţină ăsta and Du-
minecă la 17 Iuliu st. n. înainte de amâ^I în comuna Ascileulă-mică.
Obiectele voră fi: 1. Deschiderea âdunărei prin di-rectorele despărţământului. 2. Raportulă comitetului despre activitatea sa anuală. 3. Raportulă cassariului. 4. Alegerea unei comisiunî de trei membri pentru censura-rea cassei. 5. Alegerea unei comisiunî de 3 membri pentru înscrierea membriloră noi şi încassarea tacseloră.
6.	Alegerea unei comisiunî de 3 membri pentru propuneri. 7. Cetirea disertaţiuniloră ce se voră Insinua înainte la comitetă. 8. Raportulă comisiuniloră. 9. închiderea âdunărei.	•
La acâstă adunare suntă invitaţi cu t6tă onărea toţi membrii Associaţiunei, aflători pe teritoriulă acestui despârţământă, precum şi toţi âceia cari dorescă pros-perarea acestei Associaţiunî.
Din şedinţa comitetului despărţământului X.
Cluşiu, Jn 5 Iuliu 1887.
Dr. Gregoriu Silasi,	Basiliu Podbbă,
directoră.	‘ ââtudfld desp.
Furnisări de fânu, pae, pae de paturi şi lemnt jde arsă pentru armata comună şi pentru hdrtMcfi. Pefltru asigurarea trebuinţeloră în fână, pae, <pae de paturi}'şi lemne de arsă. pentru despărţămintele armatei c. r. şi trupeloră de honvezi, care suntă încvartirate în staţiunile Sibiiu, Fâgăraşă, Murăşă-Oşorheiu, Bistriţa, Cluşiu, Eli-sabetopole şi Braşovă, precum şi pentru cele încvartirate de astădată în locurile concurente, pe tjmpulă din 1 Septemvre 1887 până la finea Iui Augustă 1888, licitarea va fi în 14, 15 şi 18 Iulie n. c. la intendenţa c. r. a corpului 12 de armată res. la magazinulă militară c. r. de proviantare în Alba-Iulia, resp. în Braşovă. Făcân-du se din partea camerei Jde comerciu şi industrie din Braşovă atenţi cei interesaţi asupra acestora furnisări, se mai comunică totodată că publicarea referitâre la acâsta se p6te vedea şi în localulă de oficiu ală camerei.
Furnisări de ovesă, pae şi lemne de arsă pentru armata c. r. In urma comunicării oficiale a intendenţei c. r. a corpului 12 de armată cătră camera de eomeţă şi industria dm Braşovă, se va ţine licjtaţiune, pentru furnisare de ovăsă, fână, paie şi lemne de arsă pentru trupele c. r., pe timpulă dela Septemvre 1887 pănă la finea lui Augustă 1888, şi anume: la 20 Iulie a. c. în Sibiiu în locălulă de oficiu ală intendenţei corpului de armată, la 31 Iulie în Alba-Iulia la magazinulă militată c. r. de proviantare şi în 25 Iulie a. c. în Braşovă la magazinulă militară c. r. de prorientare. Se face cunoscuta teloră interesaţi că publicarea referităre la acâsta a intendenţei de corpă c. r. se păte vedea (^ilnictk in 6rele de oficiu la camera de comerciu şi industria, din- Braşovă.
SCIRi TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.*)
TERNOVA, 8 Iulie. — Ferdinand de Sachseil-Koburg-Gotha a fostă alesă principe cu unanimitate. Preşedintele a propusă alegerea lui, a dată lămuriri asupra raporturilorO^ familiare ale prinţului. Intriga cameră se ridică, între detunătdre hurrah aclamă pe prinţă ca principe. Sobrania s’a amânată pănă la • sosirea răspunsului prinţului de Koburg, căruia i a’a-co-municată neîntârziată hotărîrea Sobraniei. încă nu se scie, dăcă prinţulă de Koburg primesce ori nu alegerea; în casă că d primesce, se crede că nu se va duce imediată în Bulgaria.
T&RNOVA, 8 Iulie. -— Deputaţii aştâptă răspunsulă oficială ală prinţului. Dăcă prinţulă vine în curândă la Târnova, deputaţii îlă aştîptă să depună jurământulă, ăr dăcă ifiai ârttăiu face o călătoriă, (pe la cabinete ori în Bulgaria? Red.) atunci Sobrafiia se amână pănă la soşirea prinţului.
BERLINEI, 8 Iulie. — Consiliulă federală a consimţită să se abrdge oprirea esportului cai-loră.
DIVERSE.
0 socră. — Sunt câle-va săptămâni de când nnă june irlandbsă, anume Woodgete, ajunse subiectulă tuturora conversaţiunilord societăţei din Parisă şi Londra, EIQ se arăta adesea in lojele teatrelorQ, la preumblările şî locurile publice c’o femeie d’o figură minunată, d’o frum-seţe de formă încântătâre, dâr alQ cărei obrază era ascunsă totdâuna suptă ună vălă desă şi nepătruncjătoră. Acâstă femeiă este soţia d-Iui Woodgate. Ea se afla odinidră în casa părinţiloră actualului său bărbată în ca lîtate de guvernantă a juneloră lui surori. D-lă Wood-gade junioră se înamorâ de frumăsa guvernantă şi li făcă o propunere de câsătoriă. Muma junelui, înfuriată de proiectata mesalianţă a fiului său, se furişă în timpulă nopţei în camera guvernantei şi profifândă de somnul ă ei îi turnă vitriola pe faţă, desfigurând’© într’onfl chipă teribilă. Acâsta insă n’a împedecată pe amaptulă ei a stărui în intenţiunea lui şi a declara că, după In-sănătoşarea ei se va căsători cu dânsa dâcă . ea .laeyva abţine a reclama în contra mumei sale. Domnişăra as-ceptâ ca recunoştinţă condiţiunea şi acum pftrâchea se afţA în călătoria sa de nuntă.
Editoră: Iacobfi Mnreşiauu. - , , Reactoră responsabilă : Dr. Aurel Mureşiauu. *
Nr. 140
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
Onraulâ La buna de Vleua
din 7 luliu st. n. 1887.
Rentft de aurfi 5°/0 . . . 101 25 Rentă de hârtiă 5% . . 87.90 împrumutata căilorfl ferate
ungare...............16119
Amortisarea datoriei căi-iorfl ferate de ostii ung.
(1-ma emisiune) ... 9850 Amortisarea datoriei căi-lortt ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 127 -Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) . . . .115 76 Bonuri rurale ungare . . 10470 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.70 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................104 70
Bonuri cu cl. de [sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 90
Bonuri croato-slavone . . 104 — Despăgubire p. dijma de
vinii ung...............100.50
Împrumutata cu premiu
ung.....................122.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 75 Renta de hărtiă austriacă 8155 Renta de arg. austr. . .	83.—
Renta de aurii austr. . . 112 25 Losurile din 1860	. . . 137.25
Acţiunile băncel austro-
ungare.................. 889 —
i Act. băncel de credita ung. 284.75 Act. băncel de credita austr.281.— Argintultt —. — Galbinl împărătesei	..... 5 95
Napoleon-d’orI	.... 10.03
Mărci 100 împ. germ. . . 62 20 Londra 10 Livrea sterlinge 126.60
Cursulu pieţei Braşovu
din 8 luliu st. n. 1887.
Bancnote românesc! . . . .	Gump. 8.62 Vend.	8.64
Argint românesc		. » 8.55 *	8.60
Napoleon-d’orî ......	. » 9.97 *	10.02
Lire turcesci		. » 11.30 *	11.34
Imperiali		. » 10.30 »	10.34
Galbeni		. » 5 89 *	5.93
Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0	. » 100.— *	102.- -
n * n 5°/o	. 98.— »	99.—
Ruble RusescI		. » 113.— *	114.—
AYISU,
6-10
Discontulă
»	7—10°/9 pe anii.
Deorece ml-am părăsită atelierul ii meu fotograficii de mai ’nainte din Strada căi dâ rarii orii de josă Nr. 506, îm! permită a face cunoscută onor. publică că de a<jl înainte primesc^ a fotografia precum şi peste tottt comande numai în atelierulâ meu nou construită, corespumjătoră ce-loră mai moderne pretenţiunî ale artei, în Strada căldârariloru de susii Nr. 487.
Cu t6tă stima
Leopold Adler,
fotografă.
Convocare.
Adunarea generală a societăţii „Hebe“ se convdcă pe 17 Iulie st. n. 1887 şi în casă, când la acestă termină nu s’ar înfăţişa acţionar! suficienţi penrru decidere, se va convoca a doua adunare pe 14 Augustă st. n. 1887, totdeuna în Sângeorgiu, diminăţa precisă la 9 6re, pe când se voră aduce eoncluse valide şi numai cu cei înfăţoşaţi.
Obiectele pertractărei voră fi:
1.	Relaţia direcţiunei.
2.	Relaţia cassarului şi bilanţului.
3.	Alte propuneri, ce se voră face din partea direcţiunei său a acţionarilorO eventuală.
4.	Alegerea directorelui.
La acesta se convăcă toţi P. T. domnii acţionari.
Bistriţa, în 17 Iunie 1887.
Pentru direcţiunea societăţii:
2-2	LICA.
Facemă cu totă respeetulă cunoscută onor. publică, că pe croi-torulă nostru de până acuma Ellierică Kovâcs l’amu demisionată din serviciulă nostru. Amă îngrijită deja ca densulă s6 fiă înlocuită de ună nou specialistă harnică şi vomă fi în posiţiune de a esecuta şi în viitoră comandele onor. publică spre mulţâmirea lui.
Cu tftft stima	M<	LASZLO.
Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Braşovu.
TrenulG
TrenulD
TrenulG
TrenulG
TrenulG
Trenulă
TrenulG
TrenulG
a)	Dela
b)
c)
d)
e)
a)	Dela
b)	*
c)	Din
d)	„
e)	*
1.	Plecarea trenuriloră:
1. Dela Braşovu la Peşta:
de persOne Nr. 307: 7 Ore 20 de minule săra. mixta Nr. 315: 4 Ore 01 minută diminăţa.
2.	Dela Br&şovft la Buouresoi:
accelerata Nr. 302: 5 Ore 37 minute diminăţa. mixta Nr. 318: 1 Oră 55 minute după amăip.
II. Sosirea trenuriloru:
1.	Dela Peşta la Braşovfi:
de persOne Nr. 308: 9 Ore 46 minute înainte de amă<p-mixtQ Nr. 316: 9 Ore 52 minute săra.
2.	Dela Buouresoi la Braşovft: accelerata Nr. 301: 10 Ore 12 minute săra. mixtă Nr. 317: 2 Ore 32 minute după amă<p.
A.	Plecarea posteloru:
BraşovO la Rişnovu-Zernescî-Branu: 12 Ore 80 min. după amă(}t „	„	Zizinu: 4 Ore după amăijî.
„	în	SScuime (S. Georgî): 1 Oră 30 minute nOptea.
„	la	Făgăraşu: 4 Ore diminăţa.
„	la	Săcele: 4 Ore diminăţa.
B.	Sosirea posteloru:
Reşnovu Zernesci-Branu la BraşovO: 10 Ore înainte da amă<JL Zizinu la: BraşovO: 9 Ore a. m.
Secuime la BraşovQ: 6 Ore săra.
Fâyăraştî la BraşovQ: 2 Ore diminăţa.
Săcele la BraşovO: 6 Ore 30 minute săra.
Mersulu trenuriloru
Valabilă dela I luniu st. n. 1886.
pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia Teiuştt-JLradîi-IIiidapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
TeiuşA- iradă-Bndapesta				Budapesta- AradA-TeiuşA.				
	Trend	Trend	Trend de		Trend de	Trend	Trend	
	omnibus	de pers.	persdne		persdne	de persdne	omnibon	
TeiuşA	11.24	—	1 3.00	Viena	11.10	12.10			
Alba-Iulia	11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05	—	
VinţulG de josâ	12.30	—	4.22	O (	11.20	12.41	—	
ŞibotG	1.01	—	4.51	Sii'MllOK ^	11.35	5.45	—	
Orăştia	1.32	—	5.18	Aiatlă	4.30	6.—	—	
Simeria (Piski)	2 32	—	6 15	| GlogovaţG	4.43	6.13	—	
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	507	6.38	—	
Braniclca	3.23	—	7.02	Paulişă	5.19	6.51	—	
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-I ipova	5.41	7.10	—	
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopd	6C9	7.37	—	
Zam	4.25	—	9.11	Bârzova	6.28	7.55	—	
Soborşin	530	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—	
Bărzova	6.27	—	9 33	Zam	8.01	9.12	—	
Conopă	6.47	—	9.53	Gurasada	8.34	9.41	—	
Radna-Lipova	7.28	■—■	10.27	Ilia	8.55	9.58	—	
PaulişG	7.43	—	10.42	Braniclca	9.19	10.17	—	
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	9.51	10.42	—	
Glogovaţă	8.28	—	11.25	Simeria (Piski)	10.35	11.07	—	
Aradft	8.42	9.17	12.31	Orăştiă	11.11	11.37	—	
Szolnok |	—	2 32	4.59	Şibotă	11.43	12.—	—	
	—	—	5.12	VinţulG de josă	12.18	A2.29	—	
Budapesta	_ i	—	8.20	Alba-Iulia	12.36	12.46	—	
Viena	— |	—	6.05	TefiuşA	« 1.29	1.41	—	
Aradă-TImiştira				simeria (Piski) Petroşani				t
	Trend	Trend de	Trenu		Trend de	Trend	Trend	
	omnlbua	persdne	mixt		persdne	omnlbua	mixt	
AradA	5.48		6.05	Sfaaaeria	_		2.42	
Aradulă nou	0.19	—	6.33	Streiu	—	—	3.25	
Nârae*h-Sâgh	6.44		6.58	Haţegă	—	—	4.16	
Yinga	7.16		7.29	Pui	—	—	5.11	
Orezifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.5*	
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.40	
TimaişAr»	9.02	—	9.08	Petroşenft	—	—	7.12	
'Flmlşdra-Aradă				Petroşenl—	Simeria (Piski)			
	Trend de	Trend de	Trend		Trend	Trend	Trend	
	persdne	persdne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt	
Timişăra	6.25	—	5.00	Petroşenl	—	—	6.10	
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.53	
Orczifalva	7.46	—	6.32	Grivadia	—	—	7 37	
Vinga	1 8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.20	
Nămeth-Săgh	8.36	—	6.23	Haţegă	—	—	9.01	
. Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	—	—	9.52	
Arad*	9.27	—	8.17		—	—	10.31	
Predealtt-Budapesta
Bueurescl
Predsală
Timiştt
Braşov*
Feldiâra
Apatia
AugustinO
Homorodtt
Haşfaleu
SighiţAra )
Elisabetopole
Mediaştt
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciuneta
Teinşft
Aiuda
Yinţuia de susO Ui6ra Cicerdea Ghirisft
Apahida
Claşia )
Nedeşdu
GhirbSu
Aghiriştt
Stana
HuiedinG
Ciuda
Bucia
Bratca
Vadă
Mezd-Telegd
Fugyi-Vâsârhely
Veneţia-OrăŞii
Oradia-mare
P. Lad&oy
Szolaok
Buda-peata
Viena
Trend	Tren	Trend
de	accelerat	omnibus
persdne		
—	4.30	
—	9.12	—
—	9.35	—
—	10.12	—
7 20			4.01
757	—	4.47
8.24 847	—	528
	—	5.59
9.29	__	6 49
9 37			8.35
10 53	—	9.02
11.00	—	9.12
1134	—	9 56
12.03	_	1037
12.26		10.59
12.42	—	11.16 11.37
1.11	—	12.16
1.23	—	12,33
2.06	—	1.51
2.27	—	2.18
2.49	—	2.48
2.56	—	2 56
3.12	—	3 64
3.46	—	4 51
5.01	_	5 28
5.21	—	5 56
—	601	—
—	6.19	—
—	—	z
—	7.12	—
—	7.41	—-
—	8.20	—
—	8.46	—
		Trend de persdne
—	9.11	
—	9.16	10.50
—	10.37	1.33
—	12.20	4.24
—	2.15	10.05
—	—	2.15
—	8^0	—
Tren ti
7.30
1.14
1.45
2.32
Budapesta—Predeal*
TrenA de pers.
I Tren i accelerat
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladăny Oradea mare Venţia-0ră4ii
Fudi-Oşorheiu
Teleagu
Vadă
Bratca
Bucia
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
G1 ârbfiu
Nedişu
Cluşiu
Apahida
Ghiriş
Cacerdea
11.10
Trend
de
persdne
6 37 6.58
7.14
7.29 7.56 8.18 8 68!
9.15 9 34: 9 53
10 28 10 47 10.57 11.07 11.19
1.16
3.29 6.33
Ui6ra
YinţulO de susfe Aiuda
Crăciuneta
Blaşâ
Micăsasa
Copşa mit
MediaşG
Elisabetopole
Sigişdra
Haşfaleu
Homorod
Augustinâ
Apatia
Feldidra
7.40 11 05 2 02 4. i2
2.—
4.05
5.47
11.00 11.19 12 33 1.01
1	11 1.18 1.05 1.46
2	25 2 50 3.03 3.35 4.01 4 20 4.5^ 5.42
Timişd
Predeală
Bucuresc!
Nota: Orele de nâpte sunta cele dintre liniile gr6se.
6.01
7.27
8.08
8.36
906
9.46
7.11
7.33
8.04
8.58
9.28
10.31
Trend de pers.
Trend
de
persdne
Trend
omnibus
7.40
10.42
2.02
4.78
618 9.38 12 02 2.01 2 08 2 19 2.41 3.24 3.47 4.07
4.33 5.15
5.33 5.53
6.C5
6.20
6.38
5.37
6.20
6.47
11.30
1.55
2.53
3.28
9.35
7.08
7.36
9.16
9.53
10.—
10.09
10.19
10.48
11.55
12.34
12.52
1.34
2.13
2.46
3.31
432
5.02
6.63
7.43 8 23 9.02 9.52
Tipografia ALEXl BraşovQ. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI