HBDACţ'IUjil£A ŞI ADMUrUTRAŢTUHKA t
BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22.
ANULU L.
SE PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pe oaft an A 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. fioaalnla şl străinătate:
Pe an fi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANUN7IUBILE:
O seriâ garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
Sorltarl nafranoata nu ae prlmasou. — «anuiorlpte nu ia ratrimltfi.
Duminecă, 21 Iunie (3 Iulie).
1887.
NOU ABONAMENTU
la
„GAZETA TRANSILVANIEI. -
Cu 1 Iulie 1887 St. v., se începe unA nou abonament A pe trilnniulti Iulie, Augustă şi Sep-temvre la care învitămti pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai fdiei nostre.
Preţul* abonamentului:
Pentru Aostrt-Dngaria:
Pentru România şi străinătate,:
pe trei liinl 3 fi. »» Ş^sa ,,	0 5f.
„ unu anu j2 „
pe trei luni 10 franoi * ş6se „ 20	„
„ unu anu 40	„
Abonarea se pdte face mai Uşoră şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţiloră de păn’acuni li-se recomandă a însemna pe cuponă numărulă fâşiei sub Care au primită 4^aru^>
Domnii cari se voril aboriâ din nou să binevoăscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Braşov*, 20 Iunie 1887.
Discursulă, ce l’a rostită d-lu generală Doda câtră alegatorii săi în Caransebeşu, merită o mai de aprdpe luare aminte, nu atâtă pentru că d l fi Doda va fi în viitdrea dietă ungurdseă singurulu deputată naţională ală Româuiloră din BănatO şi Ţdra ungurdseă, ci mai vertosă pentru interesantele pasage ce le conţine.
Generalulă Doda a vorbitei scurtă şi cu-primjfctoră, clară şi limpede, cum se cuvine unui b&rbată de talia lui şi ca să fiă bins înţelesă de toţi a vorbită într’ună limbagiu poporalii şi p6te din causa acesta a 4isă mai multă decâtă alţii, cari ţinu discursuri academice împodobite cu floricele şi când e vorba să nemerdscă cuiulă în capă se pierdă în întorsături de frase, cari înaintea multora trecă de cvintesenţă a „înţelepciunei politice," ddr pe poporă nu-lă potă mulţămi şi mai puţină însufleţi.
Câtă pentru noi preferimă, mai ales când e vorba de luminarea şi sfâtuirea poporului, modulă de vorbire,. de care s’a folosită d-lă Doda şi trebue să-lă preferimă cu atâtă mai multă, cu câtă de ună lungă şiră de ani înedee şi conducătorii noştrii au luată dela adversari răulă obi-ceiu de a întrebuinţa trase sunătdre şi gdle a-colo, unde Bituaţiunea se pdte caracterisa ou câteva cuvinte puternice şi la loculă loră. „Cu modulă aeesta> se producă numai îndoieli şi nedumerire In poporă, care vrea să scie limpede cum 8t&, ce trebue să facă şi la. ce; are să se aştepte.
înainte de tdte generalulă Doda le-a spusă alegătoriloră săi, care e causa, că legile ce Ie aduce dieta ungurdseă nu suntă spre binele po-pdreloră: alegătorii, <Ji8e elfi» suntă de vină, câ-şî alegă totă deputaţi) cari se gândescu la folosul* loră personală şi n’au sâmţă nici tragere de inimă pentru binele popdreloră.
După aedsta elă le spune că „o mână de deputaţi naţionali“ (p’atuncl încă nu scia că va rămânea singură) nu-o pdte scdte nicidecum la cale cu peste 400 de deputaţi maghiari, cari suntă de altă părere, şi adause îndată:
„Aşa ddră nici dela mine să nu aşteptaţi să esopereză ceva pentru voi."
Ce deosebire între aedstă declaraţiă sinceră şi nefăţărită şi între fraseleogia altora, cari afîân-du-se în aceeaşi situaţiune fâţă cu popornlă, îi vorbiau câte tdte despre viitdrele loră stăruinţe ca să capaciteze pe adversari şi să restabildscă înţelegerea între Români şi Unguri.
Q-eneralulă Doda nu se îmbată cu credinţe şi speranţe deşdrte. Elă le spune alegătoriloră săi verde, cft cu Ungurii din dietă nu se pdte nicl-decum^înţelege, fiind-că una voiesce dânsulă, şi la alta ţîntescă ei. Eată ună limbagiu hotărîtă şi b&rh&tetBâ,! despre care nu ne mirămu,. că a
întîmpinată aprobările cele mai însufleţite -ale aufjitoriloră.
Esplicându-le mai de aprdpe ce voră contrarii le spuse şi le arătă că ei voru să facă din noi altceva decâtă ce ne-a lăsată Dumnezeu, vrea ca noi Românii să ne lâsămă de naţiona litatea ndstră, vrdu să ne ia limba. „Acum s’au încercată să ni-o ia în şcdlă, mâne se voră încerca şi cu biserica”.
Şi ce recomandă generalulă Doda Români-loru ;în faţa prigoniri loră ? Ii slâtuiesce să ţină cn tăriăi la naţionalitatea loră, la limba, obiceiurile şi legea loră, să-şi vddă cu îngrijire de scdle şi de dascăli ca să-şi împlindscă datoria.
In ce privesce pe „speculanţii“ cari „au luată patriotismulă în arendă", d-lă Doda nu dă nimică pe „cinstea" şi „vitejia" loră şi după ce admonidzâ pe alegători ca să se ferdscă de înşelăciunile loră, căci umblă să ne desbine, ca să pdtă pescui în turbure, <Jice *
„Ddcă amă adusă jertfe, avemă dreptă să ceremă ca şi nouă să ni se dea din beneficiile statului. Noi plătimă dări, noi dămu ostaşi pe cari nimeni nu l-a întrecută în vitejiă; noi pre-tindemă aşaddră ca nu numai scdlele ungurescl să se ajute, ci şi scdlele, institutele de învăţă-mentă ale n6stre. Nu ceremu noi nimică din banii TJnguriloru, ci din banii noştri!1,1
Aceste cuvinte arată lămurită ce vreau Ro mânii din Bănaiă. Vreau — cum 4i°e genera-ralulă — ca cei din Pesta să nu se mai des-merde în palate de luxă din suddrea Românului, ci banii ţărei să se îhfriţPfînţeze unde este de lipsă, „apoi când vomă avă bani de prisosă să facemă şi palate."
„Acum vă întrebă — continua generalulă — dedrece noi totă jertfe aducemă, după cari nu tragemă nici ună folosu pănă când? pănă când ? Trebue să vină odată şi momentulă, când se voră lumina şi cei de susă!"
Păna atunci d-lă Doda sfătuiesce pe Români să fiă şi să rămână Români cum se cade, să ţină unii cu alţii şi să nu se desbine, să asculte de conducătorii loră şi să i urmeze, cum îlă urmdză pe dânsulă, „deşi nu li se va plăti drumulă şi nu-i voră aştepta mese întinse."
E clară că acestu discursu n’a putută să placă patrioţiloră patentaţi cari lă interpretezi |cu multă răutate, e destulă însă că le place Româ-niloră bănăţeni, că ne place nouă tuturoră pentru tru ca generalulă Doda să fiă cu consciinţa împăcată! • '
Din afară.
Camera deputaţiloră din Roma cu ocasiunea votului icreditujui africană, a emisă ună votu de încredere în favdrea guvernului. Ea a aprobată proiectul u de credită de 20 milidne franci necesară espediţiunei, care să aducă Abisinia la supunere, după o lungă discuţiune a d-lui Crispi, în care se (}ice că acordulă este completă între Englitera şi Italia asupra cestiunei mediterane; că în Fgiptă interesele italiene sunt comune cu interesele englese. Guvernulu nu pdte dăr de câtă să urmeze în Constantinopolu politica aliaţilor* săi.
S’a reprodusă în 4‘a1’© o s c r i s d r e, ce se se 4icea câ d. Stoiloff, ministrulă bulgară ală justiţiei, care a stată multă timpă în Viena şi a ayută câteva întrevederi cu d. Kalnoky, ar fi adresată ministrului afaceriloră streine la Sofia, pentru a 4ice că a dobândită convingerea că, fără aderarea Rusiei, Bulgaria nu va ajunge la nimică. Aedstă scrisdre. 4^ce 0 telegramă din Sofia, este o pură invenţiune a 4iarului bulgară „De 9 Aofit", (9 Augustă).
ţ)iarele germane anunţă, că măsurile ce Francia are intenţiunea să ia în privinţa streiniloră şi mai cu sămă în privinţa Ger-
man i 1 o r ă, facă impresia rea în Germania şi că dificultăţile se găsescă încă sporite prin succesul aparentă ală acţiunei franco-rusă pe lângă Sultană, în cestiunea convenţiunei anglo-turcescl relativă la Egiptă.
„Gazeta de Voss" crede a sci, că Francia şi Rusia au garantată Sultanului, că Serbia n’ar ataca Turcia, în cazulă unui răsboiu din acăstă pricină. După informaţiunile aceluiaşi 4^*1 Grecia s’ar mulţumi cu concesiuni neînsemnate în Creta. Pdrta însă ar esercita o suveranitate în adevără reală în Egiptă.
Nisce măsuri de poliţiă luate de Germania prescriu în Alsacia-Lorena de a se înlocui semnele debitanţiloră, birturiloră şi hote-luriloră, scrise în limba francesă prin semne scrise în limba germană. Celă mai mică oraşă din Germania posede cu tdte astea celă puţină ună stabilimentă publică avândă o denumire francesă. De altă parte doi proprietari au fostă arestaţi fiindcă au strigată, primulă: Trăidscă Franţa! celAlaltu: Trăidscă Republica/ Peste tot Germania ia cele mai severe .măsuri în contra Francesiloru. De aceea Francia vrea să răspun4ă Germaniei cu aceleaşi măsuri contra Germaniloră,
Se anunţă din Roma, că d. Mancini va publica în curândă ună opusculă asupra cestiunei de împăcare între Italia şi Vaticană. Intr’adevără de câtva timpă se vorbesce în pressă fdrte multă despre dre-carl paşi întreprinşl d’a se aduce la cale o împăcare între Curia română şi guvernulu italiană.
„Temps" din Parisă anunţă, că sfaturile împăratului Franciscă Iosifu au înduplecată pe regele Milan să nu ab4ică latronă şi să se împace cu regina Natali a.
„Rdpublique Franşaise" anunţă, că principele de Wales, moştenitorulă tronului englesă, va face o visiţă în Laxenburg, fiindâ invitată de prinţulă de cordnă Rudolf. Aceeaşi fdiă află, că înţelegerea între Anglia şi Âustro-Ungaria e drăşî fdrte intimă. Prinţulă Rudolf a asigurată, cu ocasiunea şederii sale în Londra la iubileulă reginei, pe ministru Salisbury despre simţămintele cele mai amicale ale guvernului austro-ungară, anume în privinţa con-, venţiunei anglo-turcescl, pe care Austro-Ungaria nu o va combate.
După o depeşă din St.-Petersburg, adresată la „Journal des Ddbats", preparativele unei demonstraţii ruse în Armenia suntă con? firmate. Rusia va da o urmare acestoră fapte, în casă ddcă Sultanulă, cedândă presiunei guvernului englesă, va ratifica convenţiunea egiptdnă.
Mai mulţi prefecţi din Serbia, cari se însemnaseră sub guvernulă trecută prin perse-cuţiunile politice, au fostă destituiţi şi voră fi citaţi înaintea tribunalului pentru abusă de încredere. Câţi prefecţi de unguri n’ară merita aedstă sdrte!
Ministrulă rusă de finanţe a presentată Ţarului ună proiectă de lege, ca tdte tesau-rele mănăstiriloră şi bisericeloră ruso-ortodoxe, ce nu aparţină imediată la serviciulă divină, să fiă vândute şi să se dea în loculă loră hârtii cu trei la sută în favdrea statului. Prin acdtta se speră că statulă va câştiga o jumătate miliardă ruble.
Neghină din Sătmarâ.
(Fine.)
Este lucru vechiu, că preoţii şi inteligenţii noştri conseir de datorinţa loră, ca conducători adevăraţi, îndată ce poftesce interesulă g îneralQ naţională se pună în fruntea lucrului, căci aşa poftesce vocea naţiunei. Aşa şi in acestă ană când s’a dată semnalulă pentru convocarea adunăriloră electorale, bărbaţii noştri devotaţi sântei năstre cause, Fără a lua în consideraţiune persecutările nedrepte, aq conchemată la Seini adunarea elec-
Nr. 136*	________________________________________
torală a Româniloră din acestfl comitată, pentru a se sfătui ce e de făcută, şi s’au alesă bărbaţii de încredere pentru conferinţa tuturoră Româniloră din Transilvania şi Ungaria ţinută la Sibiiu.
In ajunulă conchemărci acestei conferinţe s’a vorbită multă, că unde ar fi mai consultă a conchema a-dunarea electorală comitatensă: în Şomcuta orî Seini. Locuia mai potrivită părea a fi Şomcuta, însă durere, că opidulă acesta se află în Chioră!
Apoi Chiorulă atjî e ca ţâra Oaşului şi Marmaţia. Adecă aşa că afară de 2—4 Români n’ai cuv ine vorbi. Unii facă la mămăligă pentru Teleki, alţii strîngă la porumbele pentru jidovi, partea cea mai mare, adecă po-porulă este părăsită şi lăsată pe mâna sorţii, ca trupulă fără sufletă. Pentru aceea ne-amă şi cjisă n’ar fi bine să mergessă noi la Şomcuta, căci din pricina multeloră interese ce au a<JI Chioranii cu afacerile enumărate, pro grama nOstră naţională va ave prea puţini aderenţi, ba e posibilă că clica slugarnică va voi a ne maiorisa să nici nu trimetemă noi Sătmărenii representanţii noştri la Sibiiu, Acolo este ună conte ungură la care, cjice faima, protopopulă locală Katocz ar merge în curtea lui pitulată cu sărutări de mână. Acum d£că ună protopopă română, care ar trebui să fiă ună bravă luptătoră în lucruri naţionale, căci are stare independentă, să umilesce făcându-se slugarnică, ce voră fi făcăndă ceilalţi argaţi de pânza lui cu mai puţină stare?
S’au văcjulă dără constrînşi bărbaţii noştri devotaţi causei naţionale a convoca adunarea în loculă amintită, unde avemă în protopopulă A. Berinde ună bună foculară pentru Români. Pentru conferinţă s’au făcută Invitările de lipsă şi s’au espedată în întregă comitatulă la preoţi şi învăţători, ba încă şi la comune, pentru alegătorii români. Lucru fOrte naturală, că atarî invitări se trimită la inteliginţă, căci ei ii place a se numi condu-cătOîea poporului, şi cu toţii credemă că celă ce s’a rădicată până acolo că părlâ sumană, şi care scie ceti deşi nu alta decâtă ♦ Câsaniiie* de Petru Maioră, va sci şi pentru ce i s’a trimisă invitare; dându-i-se şi on6re, a alerga pentru sfâtuire românăscă. De<*ă dân-sulă ca preotă nu pole participa, pOt.e nici învăţătorulă dOră că se temă a nu perde graţia şi dragostea celoră ce le arată blidulă cu plăcintele. Aceştia ară fi oneşti dăcă ară spune barem! poporului, că ce sfătuire voră ţinăfjRomânii. ;Se pOte că dintre poporă, cari suntă stăpâni pe sărtea loră, ară lua parte în astfelă^de aduDârî, însă de comună aceste figuri ascundă dinaintea ochiloră poporului lumina, decă dânşii Lînnotă in noroiu nu vo-iescă ca crediaciosulă poporă să p6tă păşi la lumină.
In asemenea împrejurări sosesce 4’ua adunării la care te aştepţi a vedă o lume întrâgâ de Români, şi ce surprindere neplăcută ! .Dintr’ună comitată cu 120,000 suflete să infâţoşâză la 40 din inteligenţă şi 160 popo-renl. Şi âtă causa pentru care nu puturămă fi mai numeroşi din totă Chiorulă cu 21,000 suflete române, s’a înfăţişată A. Medană, pururea ronstantulă şi vechiulă luptătoră, ceilalţi chiorenl, cari pe t6te cărările se laudă că suntă (feri DOmne) buni Români, s’au ascunsă ca buhele înaintea luminei. Românulă 4’ce că * vorbe g6le« suntă acele cari nu se arată prin faptă, dăcă-i reflectezi, îţi vină cu — ‘sărăcia. Adecă chiorenii s’ară înfăţişa la adunări naţionale dăcă şi noi amă avă fonda de dispunere, ca guvernamentalii din .Ungaria felix*. Acăsta dealtmintrea ni s’a arătată torte aprială în Nr. 119 ală *Gaz. Trans.* în cerculă Lâpuşului, câtă de mare atrac-ţiune au grăunţele.
Ce să potă (}ice ceva bună despre ţâra Oaşului, acolo cu greu vei afla omă cu credinţă naţională. Din
15,000	Buflete Români, protopopă, (preoţi şi alte multe fiinţe create după tipulă şi asemănarea lui Dumne4?u, nu
FOILETONU.
Monsignornla Afre şi doi ofiţeri.
(Novelă de Antonio Pellicani.)
Vedeţi căruţa acea, trasă de cinci cai puternici, care alârgă ca vântulă rădicândă din t6te părţile nori deşi de pulbere? E diligenta, care merge de!a Marsilia la Parisfi. Priviţi înăuntru şi veţi vedâ in ea doi tineri, unulă preotă, altulă militară şi ună bătrână cu pârulă capului şi cu barba albă, a cărui faţă însă în butulă acestora totă era încă rumenă şi vidiă. Geiă dintâiu, adecă preotulă era ocupată cu recitarea omoră rugăciuni, ală doilea, carele e ună ofiţeră tînără, cânta printre dinţi o canţionetâ de a lui Beranger, ârâ bâtrânulă cetea (Jiarnlă »la Presse*. Dela ună timpă ofiţerului i se urî cu cântatulă, de aceea începu a adresa preotului cuvinie obraznice şi batjocori-t6re, după cum de obiceiu facă cei cari îşi bato jocă de religiune şi de predicatorii ei. La începută preotulă se făcu că nu aude, mai apoi îi răspunse liniştită; dâră în fine vâcjândă că acestă tînără nu are altă intenţiune de-cftto a-lă batjocori în faţă şi a-lă vecsa, se decise a-i astupa gura dându-i o lecţiune de bunăcuviinţă. De a-ceea întrebata de ofiţeră, că după judecata lui ce deo-
Gazeta transilvaniei.
s’a aflată unulă să se înfăţişeze în adunarea electorală ţinută în Seini, care opidă este în vecinătatea loră. A-ceştia dealtmintrelea încă de presentă nu se escusă cu sărăcia materială, pe dânşii i apasă o mai grea sărâciă: cea spirituală. Am 4'sQ încă, pentru-că li se arată în perspectivă şi sărăcia materială, prin sistemulă conducă-toriloră de scŞ1» căci mulţi dintre dânşii, adecă dintre preoţii români, începă a face gheşefturl cu iidovimea, pe mora cărora se va măeina şi bunăstarea poporului oa-şană. De altcum aşă dori să fiu profetă rău în acâstă privinţă.
Figuri triste : Abia câteva c|ile după conferinţa n6s-tră din ŞeinI, cetescă cu multă scârbă în f6ia oficiO.sâ comitatensă: „Sz. M. K.“ No. 20, Maiu 18, 1887, că Chorin Ferencz a ţinută adunare la Şertiuz, în care a dată sâmă alegătoriloră săi despre inactivitatea sa de 3 ani în dietă. La adunarea acăsta vedemă escelândă doi inşi, cărora a fostă mai aprOpe conferinţa română ca cea ungurâscă, şi totuşi acolo nu s’au putută representa. Atraşi pOte şi de gustulă gulyaşului, împinşi de slăbiciunea caracterului vedemă pe doi „tiszteletes“ şi adecă: Do-bosy P6ter din Medieşă şi Szabâ Tivadar din Bicsadă, ambii Omeni încărunţiţi în rătăciri. Celă din urmă fără familie, fiindă şi în parochiă fOrte bună, vrâ de nou să îşi încâpă rola vieţei, aşa-i cum 4*ce naţia nOstră: ♦Cânele dăcă îlă prea îngraş! turbă*. Cine n’a putută trăi in Baia mare ca protopopă fără familia, totă aşa şi în Turcz, acela şi de ară ajunge în Sătmară ca popă, totă flămândă ar peri.
Aceşti Omeni nu numai că au luată parte la acâstă adunare, ci li s’a dată rolă de a şi vorbi, mai mare o-nOre i a ajunsă <■And au putută fi aleşi şi in comitetulă esecutivă, unde le eu stată în frunte: Markovics Ignâ >z, Grosz Aron, Veinstein leno, loţl patrioţi perciunaţi. Că ce holărîre au luată Românii faţă cu alegerile trâba loră. Dânşii de dragulo Româniloră nu voră părăsi arendaşii, căci la aceia se află glâg le de spirtă, apoi moralitatea loră stă pe nivoulă arândaşiloră, de unde esistă între ei deplină egalitate. Poporulă nostru română (Jme: ♦ Spu-ne-mî cu cine te însoţescî eu ţt oiu spune cine escl".
Vă^endă faptele persOneloră enumărate aflu că forte convine cu acele sentinţa urmăfOre rostită de Thiers: ♦ Finitulă tristă ală omului e acela, că dăcă odată a păşită în cale rea nu se pate opri pe dânsa. îndată ce-şî vede pasulă greşită merge înainte, în locă de a se opri, ca şi cum ar dori pe sine a se înşela, şi lumina cunoştinţei, care se lasă peste dânsulă o jdeparlă. Ca să se pOtă opri ar trebui se examineze pe sine, şi a-şî rosti peste sine sentinţă desaprobătOre, la ce nici ună omă încă n’a avută voiă“.
Şi amintiţii slăbănogi încă au fostă făcuţi atenţi, ba ehiară frâţesce rugaţi, ca să nu strice causei decă nu vo-iescă său nu potă tocmi. Li s’a arătată şi calea pe care vine lumina, însă ei an preferită a rătăci prin întunerecă. Noi eeştialalţl Români din comitată, cari nu umblămă a vâna graţiă, credemă că dânşii îşi cunoscă paşii greşiţi, însă n’au atâta tăria să «e oprâscă în cale, răulă este îmbătrânită în dânşii. Suntă ca ranele cele grele, că cu câtă imbătrânescă mai tare, cu atâta se arată mai incurabile.
Până ce noi înşi-ne nu ne vomă sci preţui pe noi, până atunci nu putemă ascepta respectare, preţuire şi re-cunOseerea justehoră şi legaleloră nOstre dorinţe.
Celă ce dispune de putere în stată îţi p6te face cjile amărite. deşi cu dreptate şi pentru dreptate te lupţi şi ai scopuri aşa de curate ca lumina sOrelui. Dâr că cu atâtă va fi mai dulce a gusta odată din libertatea bine-fâcătOre, cu câta a fostă mai amară lupta pentru câştigarea ei. De vedemă fâcându-se nedreptăţi şi încă sub
sebire e intre ună preotă şi între ună asină (măgară], elă răspunse:
„Ţl-oiu spune bucurosă, decă însă Domnia ta, ca unulă ce te ocupi eu căutarea diferintei, îmi vei spune mai ântâiu, că ce deosebire e Intre ună măgară şi între ună tînără rău crescutău.
„Nicîdecâtă, răspunse ofiţerulă. Spune’ml d-ta, care eşti măestru în Israilă, că ce diferinţă afli?
„Eu? Intre ună măgară şi ună june rău crescută nu aflu nci o deosebire.“
Acestea ^ic^ndă preotulă tăcu, îşi luâ cartea de rugăciuni şi continuă mai departe cu cetitulă. Bâtrânulă, care se afla cu ei, la aucjulă acestora surise şi 4*se în sine: Bravo Părinte! Bine l’ai friptă.
Nu totă aşa făcu tlnărulă, elă ar fi voită să i răspundă preotului în poesiă, dâr fiindă că cu grabă nu’i veni nici o strofă în rnemoriă, de aceea puse capătă discusiunei şi începu din nou a cânta. Cântândă vre-o câteva momente o ariă revoluţionară, se întOrse din nou către preotă batjocorindu-lă mai altfelă ca ântâiu, şi cu astfelă de cuvinte încâtă chiar şi pre răbdătorulă Jobă încă l’ară fi scosă din sărite.
Preotulă, carele era de o natură 4sanguinicâ, îşi muşca numai buzele, şi era pe aci de vre-o cftteva ori

scutulă legei, trebue să le sbiciuimfl cu totă puterea. Că vomă învinge nu e sigură, dâr atâta totuşi arătftmtt că ne stimă lupta, şi stimă ce vremă şi ce ni se cuvine. Vă^endă aceste contrarii îşi voră 4'ce: »*năi frate, aici avemă de a face cu Omeni, şi a merge pe calea apucată la urmă nu va fi bine".
Când n’ar fi între noi fiinţe neruşinate şi slugarnice, e lucru fOrte clară că în scurtă timpă s’ar schimba sistemulă uti(Jătoră de a^I, aşa însă îmbărbătaţi contrarii nu voiescă a se reîntOrce de pe calea rătăcîrei. P6rtă cu sine contrarii noştri multă frică şi vădă nedreptăţile loră proprii dâr înşelaţi de lepădăturile nâmului nostru strigă: până se pOte iotă înainte!
Sâu ce a voită să 4‘câ ministrulă de culte când a 4isă că „partida naţionalităţiloră" este mai tare afară de parlamentă şi că »întră împrejurări normale nu este periculOsă, între anumite împrejurări însă pOte deveni periculOsă.* Etă dâră că însuşi guvernulă vede că i-a suecesă a eschide prin violenţe, presiuni şi coruptiţiunl partida naţională din parlamentă, şi totuşi vedesce, că nu multă bucuriă şi nu mare înviqgere este aceea care se face prin fărădelege, şi că fărădelegea pOte deveni încă periculOsă. Ne arată şi aceea, că noi s ntemă tari pentru că cu noi este dreptatea, cu stâgulă căreia, dăcă n’arnă putută învinge la alegerile dietale, vomă învinge în viitoră când ne voră favorisa împrejurările.
Aşadâr partida nOstră naţională e tare şi noi cu toţii stimă că nu este slabă, dâr Încă ar pută fi şi mai tare, dăcă n’ară trăi pe sinulă ei nisce omide, ca cele numărate, cari sugă de pe trupulă ei acelă sucă, cu care viâţa naţională şi mai tare putere ar avă. Este însă speranţă că acâstă filoxeră va peri în nâgra câţă la suflarea junimei. care su cresce a4L in acestă timpă de grea cercare, şi care pe tOte terenurile e batjocorită, nu numai ci i-se aruncă in faţă ca o crimă că D 4®u s&ntulă a lăsat’o să se nască română.
A mai vă4ută, biâta nOstră naţiune şi mai grele vânturi acele au trecută, avemă speranţă că şi aceste voră trece. Susă este D-4eu şi vede că suferimO, pentru păcatele trecutului seu ale nOstre este mai greu a sci: TOte au capătă în lumea acăsta aşa şi suferinţele, însă pe cei ce ridică pumnalulă în contra mamei loră să’i urmărescâ lacrimile poporului apăsată.
Eră noi cei ce luptămă suferindă grele asupriri şi dispreţă, trebue să mergemă tolă înainte apărândă cu bărbâţiă şi mare resoluţiune causa mântuirei nOstre. Şi când ne-ară apăsa mai tare nedreptatea duşmanului să fimă mândri că putemă suferi şi să 4icemă cu Aeneas întemeietorulă Italiei: O fraţiloră! bine cunOscemă neea-surile, şi suferinţele vOstre grele dâr şi la aceste va pune capătă odată D-4eu. Dabit Deus his guoque finem.
Dee D-4eu să au4imă şi de bine /
Argus.
SUIRILE PILEI.
Comanda militară din Cluşiu — după cura ves-tesce .Kolozsvâr" — a primită înştiinţare pe cale oficială, că Maiestatea Sa monarchulă, luândă parte la manevrele militare din comitatulu Hunedârei, va cercefa totodată şi Cluşulă. Maiestatea Sa va sosi In Cluşă tn 23 Septemvre şi va petrece acolo o 4' or! două.
—x—
Cu privire la convenţiunea comercială cu România, citimă in „Neue Freie Presse": „Negociărde pentru con-venţiune nu voră fi reluate înainte de tOmnă. Ultimele proposiţiunl, pe cari le-a făcută guvernulă română, s’au găsită atfttă de nefavorabile, tn câta sferele oonducătâre din Austro-Ungaria nu se simtă- îndemnate ca să grft-bâscă cu negociările pe acâstă basă. Răspunsula înscrisa
să rupă tăcerea; dâră totuşi nu răspunse nimica, ci cetea mereu la Ore.
Nu totă aşa făcă bâtrânulă martortt ală indiscra-ţiunei şi obrâsniciei ofiţerului, se întOrse cătră elă şi 4ise într’ună tonă francă şi sigură :
„ Domnule, te rogă să laşi la o parte cuvintele a-cestea puţină poIiticOse, pentru ca să nu faci ruşine uniformei şi devisei onorifice ce ai.
„Taticft dragă, răspunse în batjocură ofiţăraşulă, îţi mulţumescă de vorbele D-Tale, dâră nu sunt în plăcuta posiţiă de a te ascultă".
„Rău dragulă meu, destulă de rău. Nu scii ce a 4isă 6re-cine in vechime, că dela boulă bătrână învăţă celă tînără a ara ?“
»Cu acăsta vrâi a c|ice că d-ta eşti ună bou dela care eu trebue să iau lecţiune. Susţină şi eu partea primă, der o negă pre a doua, şi adaugă că te com-pătimescă fiindă că eşti bătrână, căci altcum..."
«Altcum ce ml-ai face, frumosulă meu strengară?*
»0h! puţină lucru. ŢI-aşă cere numai adresa d-tale pentru ca să mă convingă dăcă braţulă d-tale îţi plâtesce câtă limba*.
♦ Adresa mea? Eu, cfttă sunt de bătrână, ţl-o dan
Ni*. Î36;
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
poporului creştinii.'
la prop^W^iifttil	a$ diSr % ^d-
curesd nici intr’ună casa mai flainte.d^ tdqană. AstfelO speranţele pentru încheierea' «oavenţiunei comercia ‘ scadă intr’ună modă f6rte regretabila. “
, —x—
După cum s’a afirmata atâta la începutula alegerii câta şi după alegere, ministrula Szichenyi întruni raino ritatea voturiloră în Kaposvar, dâr prin machinaţiuni preşedintelui i-a succesă de a fi alesă de deputată. S’ pornită cercetare.
—x—
Depulatulă Istoczy, capulă antisemiţiloră din Un jaria, a declarată în „O. E.* că împărtăşirea dată de unele (Jiare, cum că deputaţii antisemiţi nu voră forma o deosebită partidă în dietă, ci se voră alătura la una din ‘ piteeie esistente, e falsă; dedrece parti dele din. dietă ţo .principiu perhorescâză antisemi tismulă; Antisemiţii se voră constitui într’o partide5 sub numele „partida poporului* ori „partida
Şef anunţă din Caransebeşu că doi gendarml şi-au pertnisftin 23 a 1. c, a comite o faptă brutală, care merită dispreţuia a totă ce e omenescă, Ei arestară în Brussiacr ună băiată, îlă legară de căruţa loră şi ple cară ir* trapătulă cailoră cătră oraşulă depărtată de 5 kilomeţrjî. BftiaWator trfbui s&Şţie la fug& |ebuo* ca ca* rulfl, dedă nu voia să fiă tîrltă. Faptulă acesta a produsa anfre iritare Jn Cafan«beşO.
---X—
Mţ&islrulă Trefortă a mai „pricopsită* pe preoţi gr. or. ^avril Butura din Blenke-tPoIyaa (?), Ioană Pun ttanu Vingardă, Gavrilă Stefu din Laczkonya (?) cu cftte 60,. fl. — Pentru ce servicii iudaice li se voră fi data bpîni?
■ —x—^
tjg Alba-Iulia s’a petrecută la 28 Iunie n.. urmă-torulă^jasă: Soţia pelarului B. s’a dusă in grajdă, însoţită w copilulă ei de 4 ani, ca să mulgă bivoliţa. In Ir’aceeăifcopilul! se depărta de acolo şi mamă sa după multă Căutare neaflIârtda-liV trimise de chemă pe băr-batu-său, care fără să mai caute pătrunse în casele ji doviloră locuitori în vecinătate şi făcu o formală per-chisiţiune domiciliară, fără să-şî gâsâscă copilulă. Atunci trimise de veniră gendarml, cari încă să întărserâ ărăşl IndărătO, deărece copilulă fu găsită acasă durmindă în patâ. Dâcft mai dura acâstă scenă, se putâu întâmpla mari escese, căci mulţimea de poporă luase o atitudine ameninţătâre faţă cu jidovii.
—x—
In 27 a 1. c. s’a publicată de judecătoria r. din îudapesta testamentulă medicului Dr. Adolf Goldberger, mortO de curăndă. Acesta cuprinde disposiţiunl intere sânte. 0 parte insămnată a moştenirei, cam 200,000 fl. tete destinată, după cum anunţă „N. Pol. VolksbI.*, ca fti timpă de secoll să fiă capitalizată, pfină ce va ajunge cifra enormă de căleva miliarde a căroră dobânda să fie Dtrebuinţată spre scopuri filantropice.
—x—
In contra agentului călătoră Franz Vajda de naştere din Alba-Iulia s'a dată mandată de urmărire şi a-resta e pentru înşelătoria.
—x—
In BSrladu d-lă Frumusachi Constant in eseu, luândă ecovâţică de prundă oe era scOsă din săpătura unei tonă fântâni de o adâncime de peste 4 stânjeni, spre lift întrebuinţa la îndreptarea ogră(}ei sa{e, şi pe când JO netezea cu o scândură, vede o monedă ţ>e care spă-fcod’o a constatata că este o monedă antică. Acâstă
monedă are două feţe. Pe de o parte p6rtă ună capă împrejurulă căruia este scrisă în litere latine Minerea âr pe de altă parte părtă o ramură pe care stă aquila cu o inscripţiune neligibilă, care începe cu Reche, etc Acâstă monedă este de o importanţă capitală, asupra căreia „Tutova* atrage atenţiunea archeologiloră noştri
Lista de subscripţinne
deschisă de „Gazeta Transilvaniei* pentru comunele române din Ardâlu nenorocite prin incendiu şi inundare
Au mai incursă :
Colecta onor. d. Basiliu Marincaşă, parochă în Pria; dela d sa 1 fl.; dip banii bisericei 1 fl.; Alexandru Marincaşă 20 cr.; preţuia bucateloră colectate dela poporenl şi rândute 5 fl., laolaltă. . .
Colecta ştim. d-nă Graţiană Flonta din căţelulă română..................
7 fl. 20 cr,
5 fl.
Suma 12 fl. 20 cr Adăugândă la acâsta suma din nr.
134 alb „Gaz. Trans.* Lei noi 1220 şi 532 fl. 81 cr. (Va urma). Totală : Lei n. 1220	545 fl. Ol cr
Le mulţumimti generoşilor^ contribuitori în rfumele nenorociţilorO, doriiidâ ca nobilultt loră esemplu să afle imitatori pretutindenea.
. ScirI militare.
Rusia. «Gazeta de Moseovj “ constată ,că forţele militare ale Rusiei represintă At miliâne şi jumătate de soldaţi, şi ea conchide	câ Rusia p6te să facă
faţă orl-cărei coaliţiunl a puteirloră. — „Daily News 4ice că Rusia continuă a concentra trupele sale în Sudă-Estă.
România. Conservele militare germane au fostă a doptate de cătră ministrulă de râsboiu’ pentru armata română. Guvernulâ este in ajunO de a face mari co mande de asemenea conserve alimentare. — Pepresen tantulă fabricei de arme Krupp se află în BucurescI, ca să contracteze furnisarea materialului de răsboiu necesar celoră optă baterii nouă de artileria. Din Varşovia se comunică că la tâmnă voră face mari manevre tâte gar nisănele regatului Polonia sub conducerea guvernatorului generală Gurko în ţinutulă dintre Miechov şi Opatovă In timpulă de faţă se facă cu zelă în aceste garnisOne eserciţii de marşuri şi de arme.
Societatea geografica româna din BucurescI
Conformându~se dorinţei d-loră donatori, biuroulă publică următorulă concursă:
1)	Se institue trei premiurî de 500 lei, fiecare, pentru cea mai bună prelucrare a unui dicţionară geo grafică, topografică şi statistică pentru oricare judeţă din România, afară de judeţele deja premiate, adecă Dăm-ooviţa, Dorohoi şi Tutova.
2)	Acesta dicţionaru va cuprinde descrierea iudeului, plăşiloră, (ocOleloră, plaiuriloră), comunelor a (ora-
şeloră, târguriloră, sateloră, cătunelor, (locuriloră istorice, a rîuriloră, păraeLoră, gărleloră, lacurilor, insuleloră, munţiloră, dealurilorâ, şesuriloră şi apeloră minerale.
3)	Descrierea jpudeţeloră, a plăşiloră, plaiuriloră se va face pe largă, ai.’ătându-se situaţia, hotarele (naturale sâu artificiale), întinderea, clima, calitatea solului,, munţii şi rturile, producţia agricolă, industrială' şi comercială, a căiloră de comunic aţiâ; împărţirea administrativă, judi ciară, militară şi bisericăscâ, precum şi centrurile cele mai populate şi m ai productive.
4 La descri erea fiăcărei comune (oraşă, târg, sată sâu cât ună) se vf i da :
o) Numele actuală obicinuită şi oficială (în trans
ilri aici o greutate, chiară şi ftecerută^ âtă-o 1 acri, ig Ksestft biletă!«.
Tlnărulă ia biletulă ce-lă întinse bătrănulă, îşi bftzft privirea jafcuplra iâi âu sete şi âetesqţ: Mareşalulă Soult. a cetirea acestui nume, carele pre" atunci eră Huilft din cei mai cu vatfâ şi mai cu renume, ofiţera-tt îşi ciuli urechile ca ună câne plouată borborosindă înviate de scusă atâta Mareşalului, câtă şi preotulăi. .
Preotulă deşi, cum am (fisă, era de ună tempera sanguinică, având Q Insă "ună sufletă bună şi hnda, ila iertă îndată. Mareşalulă însă fâcă altcum, tal pre lângă ertare mai adause încă şi aceste cuvinte mâse şi memorabile:
.Dumnâta, iubitulă meu, m’ai numită Tată, deci ca âu, ca Tată, să-ţi dau ună consiliu bună. Să ii, c& in lunga mea carieră am întâlnită trei feluri de nenî pe cari am trebuita să-i respecteză: pre bătrâni,
»femei şi pre preoţi, şi făcândă eu acâsta, totdâuna l fosta mulţămită. Fă şi dumnâta aşa şi te asigură, vei fi mulţămiti *.
01 de ce batjocuritorii; preoţiloră, cari în timpurile iftre aşa se înmulţescă, nu au totdâuna în apropiere 8!î0 Mareşală Soult?!*)
Acâstă av »jritură s’a întâmplată in anulă 1830 pre lirapulă când ân Francia domnia Ludovic Filip de Orleans.
*
DupA 18 ani dela acâstă întâmplare erumpe revo-luţiunea brancesă *dm 1848, în care nefericitulă rege fu detronată, Totă îa acelea 4‘f0 nefericite că4ură în su-burbiulă Sânt Anttmio două victime în modă gloriosă, adecă generaluLtt Dfi vivier şi monsignorulă Afre, Archi-episcopulă Parisului, unuia martiră ală datorinţei, celă-laltă ală caritâţ^L. En^u ofiţerulă şi preotulă, cari se aflau în 1830 în diligenţa <ce mergea dela Marsilia la Parisă. cari deşi în ună timpă au fostă despărţiţi, acum însă aşa de strînsă vroiţi încâtă ambii periră apârândă^una şi aceeaşi causă^ Cine ar fi putută prevedâ acesta cu 18 ani înainte!
Aureliu Hulea.
*) Ir jtr’adevilră, e tristă lucru când preotului nu i se dă ciri8tea şi rospectulă cuvenită. Der o potă pretinde ac< iaia şi pre oţii, cari esploatâză poporulă, cari se pună ini gerviţiulă ‘tluşmaniloră credincioşiloră săi, cum se îutâr uplft la noi în unele părţi. — Red.
crierea fonetică) precum şi numele ce l’a mai avută In vechime.
b)	Situaţiunea naturală, fixându-se pe rîurî şi munţi, precum şi atitudinea loră d’asupra nivelului mării pe câtă va fi posibila.
c)	Populaţia şi etnografia (atâtă pe comune, câtă şi pe sate şi cătune, dându-se numărulă contribuabililoră, \ familiiloră şi a sufleteloră).
d)	Producerea agricolă, industrială şi comercială. Numărulă viteloră pe comune, sate şi cătune.
e)	Arătarea instituteloră de cultură, de bine-facere, a fabriceloră precum şi a monumenteloră celoră mai în-sămnate. Numărulă bisericiloră şi ală deservenţiloră, pre cum şi ală scâleloră cu statistica eleviloră.
f)	Istoriculă comunei, arătându-se evenimentele cele mai însemnate în istoria ţărei, cari s’au petrecută în-tr’ânsa.
5)	Pentru elaborarea dicţionarului pentru oricare judeţă se dă ună termenă până la 1 Decemvre 1887.
6)	Manuscriptele se voră trimite la vicepreşedintele societăţei, cu numele autorului sigilată şi cu ună moto.
7)	Manuscriptele nepremiate devină proprietatea societăţei.
8)	Manuscriptele nepremiate se voră înapoia după cerere; Societatea însă îşi reservă dreptulă să utiliseze părţile ce va crede de cuviinţă din lucrările nepremiate.
Generaluiă G. Mânu,	G. I. Lahovari
V.-preş.	Secretară generală.
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PESTA, 2 Iulie. — F6ia oficială publică numirea subprocurorului de stătu în Cluşiu Franz Phleps ca procurorii de stată pentru Braşovă,
VIENA, 2 Iulie. — Regele Serbiei a făcută visite mai lungi ministrului de esterne Kalnoky şi ministrului preşedinte ungură Tisza.
CRETA, 2 Iulie. — Mişcarea e în crescere. Creştinii se adună în munţi. Musulmanii refugiază în oraşe. E temere de o revoltă.
se
DIVERSE.
Ceasornicufu pădurei. — Ună forestieră sâu ună vânâtoră, ori câtă de diminâţă s’ar duce la pădure, pe dreptă vorbindă n’ar avea nevoe de altă câsoruică, dâcă ar sci să deosibescă glasulă diferiteloră pasări din păduri cari cântă cam la epoci anumite. Astfelă, după prive-ghetâre, care cântă aprâpe t6tă nâptea, piţigoiulă e acela care dă celă d’ântâiu semnală, înainte de revărsatulă zo-riloră, între câsurile l1/,—2. După dânsulă între 2—2l/t începe cânteculQ pitulicei cu capulă negru. Până la 3 cântă ciocârlia. Dela 3—3Va pitulicea cu pieptul roşu începe să intoneze trilurile ei melodiâse, dela 31/*—4 cântă mierla. Dela 47a—5 piţigoiulă, şi dela 5—57a începe să ciripâscâ vrabia.— Mierla e o pasăre fârfe deştâptă şi învăţă lesne ori-ce melodie. Astfelă în Francia mai acum câtă-va vreme, se 4>ce că t6te mierlele unui cantonă cântau marseilesa, graţiă întemplărei, care făcuse să scape din coiiviă o mierlă, pe care stăpânulă său o învăţase acesta cânlecă.
Unu oficiu penală în parlamentulă englesti. — Nu
de multă preşedintele camerei comuneloră a executată o acţiune penalâ{ contraJiinui membru ală parlamentului, o acţiune destul de interesantă. D. Riginald Bidmend a fostă citată înaintea barei parlamentului spre a primi dela pre-şedinţele ună avertisementă, pentru că ar fi falsifîdhtă semnături pe nisce petiţiunl, ce s’au adresată camerei în avârea mănţinerei impositului pe vină şi cărbuni Deti-cuentulă, ună bărbată tănără, fu condusă la bară de Sergeant at Arms, unde preşedintele îi 4îse - «Efeginald Bidmead! Lunea trecută acâstă cameră a decisă că te-ai făcuta vinovată de dispreţuia şi violarea privilegieloră acestei camere, fabricândă semnături pe 6re cari petiţi. Camera a mai luată resoluţiunea ca astă4l să compari spre a primi o admonestaţiune dela preşedinţiă. A treia disposiţiă a Camerei anulâză peste 30 petiţii stricate prin falsificare şi pe care deci Camera Ie-a respinsă ca ună atacă de demnitatea ei. Comîsiunea, care a cercetată petiţiile şi semnăturile raportâză, că acestă casă e per-tectă contra^d-tale, Reginaid Bidmead. Ai mărturisită şi d-ta într’o scrisâre adresată mie, că ai falsificată 1600 sâu 1700 semnături din diferite petiţii şi 200 în petiţia din Haggerston. Că acestea le-ai făcută cu o cinică nesocotire a discreditului, în care ai pujă dreptulă celă mare, de a petiţiona la casa comuneloră. Pentru asemeni delicte, ca ală d-tale, au fostă 6menl trimişi la tfewgate, nu numai în timpuri vochî, ci şi în timpuri moderne, cum Îşi aducă aminte mulţi membri, cari şedă în acâstă Cameră. După ce camera a chibzuită asupra caşului d-tale, s’a arătată indulgentă cu privire la pe-dâpsa de pronunţată. Nu te-a trimisă la inchisâre, ci m’a însărcinata pe mine, preşedintele acestei Camere, să te dojenescă şi să te invită a părăsi Camera, fundă înfierată cu cea mai viă desaprobare a ei. Acum poţi părăsi bara.
Editoră: lacobtt Mnreşiann. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mnreşiaaij{.
SSE
mmm

BBE

i
a—MBsaa
O CD
J3 ^
B
w
►“S
p
-CC
o
<
ro<
oo
*"0
o
cn?
►i
P
Ch
P
>
s
a
W
rt
p
rt»
O
◄
o
I
s©
5«W
5)
5«W
8
8c
o
<©
c&
8
a
c©
8c
ro
i
_	cd
O Cj Irt
s°( p ss:
© © _
»—i^ h—1 5+-
©> © © >-S	>T3
CD — O
g. O OQ
^ .D i“S
©< i—i • tis
-ET. CD
GO c -TO1 CD P
►TO
•-s
ge>
ro
-a-
ro<
rt-l
P O
P5 O ®
t+9	^
p g
O Q
B
p
p
i—1 •
CD
O
cr >—1 •
CJQ
got
CD
P
OO
GO
o
i—hs
© CD i-S
-c ^
i-S
Qj CD
rt< P(
CD>
P Q_|
-P- CD
P
go
►rt
CD
CC
CDt
GO
CD
go
B
H •
P
CD
ccT
GO
CD
i-S
rt- •
►P
?r+-
P
►rt
rt- •
OQ
rtrt
rt- •
CD
CD
-GO
CD CP5
GO p<
P“ i”S 2 2® 3< -
§ 2 g. ro? §- p ro ~
B
p
3- *
►ro
got
p
gOt
Ch
o
©. >—1> - P
CD
p td
l-s
GO go CDt Uţg
-GO
gD
O
<1
P
	
© © rt-'<.	rtrt. GO ►TO
	ro
e^-	ro
o	©
-ert-	
rt-H	ros
P	l-s rt-1 .
© ©	ro
rt-*.	
	p ©
©	©^
m	GO
©	<r+-
GC	£5
O	
I-S rt-'C	©
Ort	ro
©	©
	ro
roi	gCc
P-i	p
®	P	CD
CD
O 1-J* ^ -
CD	-®	P
Tjrj	gS	I—I •
pf-	go	p
go- ^ I-S
B
CD
P
CD
i-S
CD
O
CD
8»
<
I-S CD ©
P-
CD GO
B
©
CD
got
-GO
►TO
g" 3 § B 02
■•h CD CD ® O 0
& O
GO Cî< O
3
rt
Cn
oo
05
05
OO OO —s
l-s
p>
GO
rt
CD
P-
0
ci
<t>
i-S
MC
-as
M»
P
CD
s.
CD
CD
CD,
ST
M»
0
ac
CD
B
a
P
rt*
CD
P	->Pj
s M go P' P P
GO	®
2‘	0© rt->
^ 3 ro
CD
-<J	©** t—i
2» ® cn
B CD —■ - pt
►TO
CD
P
e“K
»-S
p
o
CD
B?
_ GO
P-i CDt
CD CD
-GO
O
ro; £
CD
h—> CD » p
i__k. P
£ **
p
O
Pi
CD
rt- •
O
pt
< & *£
cd e p ^
O
P-
5> g ^
P e4 ^
^ i-s
P3 O o
P
GO
t—i1 •
P
P
O O
P ^
g
CD ^ p CD
8» ® B
^S I—< M
P Sî’ P
o ® o- s»
CC 02 d c+ î P
2. cr 9
CD
P,
P*
CD
p
CD
r	i-s
p-	g	1ET
P	^	S-	rtS
—	p	M-<<
H	p	®	^3 ^
p	t—s	SO
CD^ HI
3 ^ P § 8»
P
I-S
rt- P< M
P< % 5
®. S
P
l-s
p
r+-
p
P
P
P
20 ®' P GO
GO ert-CD CD I-S CD
p
B >p
p
i—ţ
CD
P.
CD
p
GO
CD
C^
1—^ B«
H—
O
0-	i-s
1- s	P<
CD -*GO CD
h-> P
P CD
P
^ B
p g<
ert- p
p
g ® g i
^ o o 0
& s: s
p
p
p
l-s
p
CD
ert-
pt
I-S
CD
0
CD
I S
LU1 O
Ş5 CD Qj
P( CD
P S
g.	^	®
P	.	p	*7^
O	^	9 P*	CD
p	|	3
CD
O
9- O
p GO P CD
P CD ciQ ^
P< JB‘ U^t P
CD
^ Bs t-' cP
i-S
g. I g » !
P pt _i-s	1-1
® p
l-s
rt4s
® CD^
p •-<
CD o ®
Pj o
CD i
sp	3»	g	®
PcDh-
CT5	(JO	Pj	CD	O
P*	I	gr	88	CD
i	—1
P
i—<. ®
L GO GO l4^* CDt ®
rtS
p
CD
pt
P-.
i—<•
I-S
CD
p
CD
-ert-l—<•
P
P
ert-
®
•-s
•
on
O
ui
P
P
rrt-
P<
P
CC
©
©
p
O-
P
O
p
pt
05
co
I
O
I-S
©
©
co
e-H
©
O-
©
©>
P
-P-
P
•-S
©
©
g?
p
p<
-GO
p
s-1!
S
ro
i °
I. 30
f >
■n
n
Postavuri de Bciinn
pentru uufi elegantă
Costimift de vară
într’o bucată (coupon) de Metri 310, s£u 4 coţi de Viena fie-care bucată.
M* cu fl. 4 80 din cea mai fină — cu fl. 7.— din şi mai fină «► cu fl. 10.&0 din supra fină
lână veritabilă
precum şi Kammgara şi stofe pentru pardesiuri asemenea pleduride v(»jagiu bucata cu 4 11. şi 6 fl. se trimită cu rambursa de către bepositulu fabricei de postavuri
Siegel-Imliof
în Briinn Ferdinandsgasse 61.
firmă pr6 bine cunoscută ca reală şi solidă.
Declaraţiă. Fiâ-care bucată este în lungime de Metri 3.10 şi în lăţime de 136 centimetri, de a-ceea suficientă pentr’urO bărbă-tescă completă.
Cunoscuta soliditate şi însemnata puteie de producţiune a firmei de mai susQ garanteză pentiu aceea, că să liferezâ numai din marfa cea mai bună şi întocmai după mostra alăsâ. De ore ce a-cum multe firme înşelâtdre facă abu-sur! sub titlu de „Marfă de Briinn,* depositulft de mai susQ trimite 18—20 Mostre gratis şi franco.
QC
£
CB
C*
C3
<rt-
-5
SO
C3
P
P
O
B‘
•-S
►O
P
cr »-* • o
SBC
CD
B
B.
5
p ►—•
<rt-
CD
►—« P
a
»
CD
SB
CD
$3*
D
CD
►—•
S9
to
O
O-
CD
CD
CD
M>
s
CB
P
CB
P*
•P
CD
P
				0	hd © ro
				(TD •ro	«rt- rtj
				CD -ert M • rt M<	ro ©
				Ou	►td © rtrt- Brt*
			V«	a	
16—2	rtrt DO 1 rt-1	<© 1 rtrt	Or 1	05 1	rtic GC ©
©	O1»	rtrt	00		p ©
P'
PB*
P
1-	S
B
8>
o-
2-®"
*-i
O-
p
•p
CD
P
►s
CD
CD,
r
5
CD
SB
crq
•
s
p
P M
P>
0
0
0
2.
5*
•rt
p—<> 0
"0 P QKJ ** • 0 P
P
<
I
gO


OO
oo
i-3 H H H	----
si -»QO
p p-
" CD
0*	©5
5. ©
p
p-
CD'
O

©
05
©
to
©
CD
•“S
CD
Oq
P
►s
B
o
0
0L,
H
W
M
© 5 !
O
ÎL
09
Gp ŞqCo tsj sg
^.gt o"
Rc
— a
P '•05
§.8 8 s »§
«> _s<
a* — ® ^
© %
02 oS Dă
a b -	a	CD
SO
©
- 0= s* z - a	-as
O
S 3
c E.
o 0
CD*
ro —
Jo 09
-8
2 •»> 2 % t
05 o co O.” 05 o.
3 K)2'|
Cv
Cfe
Co
Sr
I
bu
a
s
«<
fl*l O» ®	r-
î±r rt pe O CD ce • rr <D«
S.&3 3^
p B '	2
5.5‘ o
® CD*
09 CD* •rt SO .
©
o*
rt
®
5’
S.
5‘
CD
p
p
B
CD*
-a-
w
©
as
N-rt
I-S
©
8»
©
as
et*
©
HH
O
ss<
P K ^ ^
&
s'lt
•* R
^.-05
3 =* P
gîCSjfcC #
CD
Cu O* — rt
3 ®
■i‘o hi
©
. rfx [L ©
! 28
O* % ^
^ 1 §
§
«>
R<v .
O, ■ • C/2
►ţ- *
rt*
O
rt c
9Q <0
3	P.©^	&	_
2:	5' ••	2	ap
-	= -	3	ic	®
i
o* ®*
rt -o-
p r*
05
©
3
C
9
O*
*3
CD
P
©
^ ©
ro jS<
• •
O'
•-5
CP
W
O
5
s
D-
S
T5
P
P
B
CD*
-c-
2 p
r8 o w z
1-1k rt
-o •
•• 05
DO ®
rt
o* ••
rt
CD «-*.
©
05
to O*
rt
3 *
1 SS 5i.»
Q. 3 0
c a -6
i3 r o p ® <
*1?
i- ?
-a.
WmK
CP CP 3 3
E £, c< c»
3 5*
x
O ® Z
o*
.• 3
05	^
- z r
© rt
• o
co S» ®
JJ o* 00 P
S 3 ” *tfl
S co o
o cop-
ţi
s»
p
i." r
B ® Jf
® 3 4»
* 5‘«
â
p ® î?
3
SO.
5’
r»
a.
a
P
s
CD*
-CL
GC
©
GC
hrt.
©
p
r-e
i-S
©
S3
ro
•-S
Hrt
©
•1
ro<
® ®
3 3
E E
p p
3 P
3. ®
X n
2. CD
=> cT
rt
Z 10 P p
05 z
00	• y
05 ® rtC B
DO
C M
S* Cn Jj
%jn
en o - o
01	^
CP
B 05 _
3 p
| 3 W
; s-s
T3 ®	®
P _	«
E o p 5' r.‘
3 i-
CD* 3
■ CD*
r*
CD CD
3 D c c
0 ©
3. ®
X
— «O P CD
rt
Zcc
O* .* 3 CD 05
m* z
Ot ^
DD
rCO
c©
03
a S
*-St
03
<
O
o- ■U "
® '• U
-i 2
© p
r- Pi*
CD
s
ro M
© gr
P Cu CD
SsH ■
E c ®
©
©
P
©
P
CT+-
I-S
©
ro
ro
•■s
l-c*
©
**
ro<
rOO
OO
CD
03
rOO
5S
05
©
*J0 8 exq.Jt'BlAL 9P qotuqni9^s ap aJ0£[
o	w	3	w •-?-	3 CD CC
		CD		
		¥		
		>		
		gÎ .		
	53	0		
		P		
		¥		
	CU	©		
	o	_® .		
	e	e		
	•	.		
¥	5*	¥ ¥ rt *	1»	
o
«
to E ^ e c.
P
►
CSI
w
S