BKOiqiUSKA ŞI ABHUnwnUţlOIlA i
BRAŞOV#, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe and an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Homiaia ţi străinătate:
Pe anfi 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
Ki 135.
NOU ABONAMENTU
„GAZETA TRANSILVANIEI."
Cu I Iulie 1887 st. v., se îneepe uufi nou abonament A pe triluninlft Iulie, Augustă şi Sep-temvre la care învitămfi pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai f6iei nostre.
Preţuiţi abonamentului:
Pentru Ânstro-Uugaria: i Pentru România şi străinătate:
pe trei luni 3 fl.	j	pe trei luni 10 franol
>» Ş^se ,,	0 ,,	1	,, şese ,, 20 ,,
„ unu anu 12 „	„ unu anu 40	„
Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţilorii de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponti numărul ii făşiei sub care au primită cjiarulă.
Domnii cari se vorU abona din nou să binevodscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
Braşovtt, 19 Iunie 1887.
Intr’o telegramă, ce a adresat’o redactoru-rului cjiarului „Luminătorulii44 din Timiş6ra, d-lă Vincenţiu Babeşiu se pronunţă asupra resulta-tului alegeriloră cu privire la partida naţională română.
Enunciaţinnea ac6sta a d-lui Babeşu nu p6te să fiă trecută cu vederea din parte-ne, din causa rolului ce l’a avută şi-lă are d-sa în sî-nulă partidei naţionale române. Amă aşteptată numărul* următoră ală „Luminatorului44 , cre-(Jândfi că d. Babeşu va lămuri şi esplica cuprinsul* telegramei sale, care e mistică şi în unele privinţe cu totulă neînţelăsâ. Dăr văzând* îă confratele din ^Timişdra nu nş mai a— duce nici o lămurire, trebue să intrămă în dis-cuţiunea cuprinsului amintitei telegrame, dedrece ; în ea se atingă nisce cestiunl fdrte importante.
Telegrama, d* nului Babeşă, adresată d-nului Rotariu, advocată, şi publicată îu „Luminătorul44 dela 13 (25) Iunie, sună astfelă:
>Care va să <^icd, resultatulă alegeriloră e, eă partida română naţională încătft d’a fi representată In dieta Ungariei: căc! generalulă Doda, precum scimâ, altă misiune are.
Eu prevă4&ndă acesta resultatâ de mai nainte, l’am recomandate cu planulâ meu ateuţiunei ilustrului b&rbatâ din fruntea partidei.
Era bătătore la ochi lâncedimea zelului în inteligenţa năstră. Pre naturale, căci puţini 6menl pote vieţui tn aere corupte ca ale stăpftnirei maghiare şi a rămână j viguroşî.
Se învinuesce Ziaristica năstră, pentru certele între * «ne şi atacurile personale, pururea desgustătâre. Ne-negabilă e coucurenţa unorQ greşele ale ndstre cu blăs-tămâţiile ceiore dela putere.
' Mai evidenta decfttă t6te e, efl lupta năstră pentru t esistenţă, pe calea aşa (jisă legalâ-parlamentară deveni 1 faptualQ imposibilă.* Acesta este situaţiunea ce ni se impune.«
Mai ântâiu bate la ochi, că d. Babeşă „a prevăzută resultatulă alegerei,44 precum 4>ce. Ne va erta, credemă, observarea ce ne vedemă îndemnaţi a o face, şi anume că d-sa de regulă t6te le prevede, numai, durere, că acăsta ni-o Bpune totdăuna post festa, ăr nu mai nainte când ; amă pute trage şi noi profită din prevederile | d-sale.
Nu putem* sci ce a recomandată d. Babeşă ilustrului bărbată din fruntea partidei, şi încă şi mai puţină putemă sci, care pătefi planulă d-sale, de asemenea recomandată, căci d-sa, încâtă pri-vesce planurile ce le are, e f6rte tainică, ceea ce ca unui omă politică nici nu i-o putemă lua în nume de rău.
Dăr ne va concede d. Babeşă, că politica | cere chiar, ca până la un* punctă 6re-care pla-I nurile să nu rămână cu totulă tăinuite, şi ne va
St PRENUMERA:	4 r 1^
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ’
ANULU L.
O serii garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orl*«rl nafraaaate h •• prlnatoS. — lumrltto w (ţ>itria)U. .
Sâmbătă, 20 Iunie (2 Iulie).
mai concede, credemă, că suntă momente în viăţa pop6relorti în cari nu mai e ertată nici omului politică să-şi a8cun4ă t6tă înţelepciunea sub obroc*, ci trebăe să iasă afară pe teren* cu părerile şi sfaturile sale, ba trebue chiar să ia steagulă în mână şi să mărgă înainte.
P6te că d. Babeşă nici acum nu află încă momentulă destulă de „oportună44 ca să Iacă acăsta, şi de aceea, cu părere de rău, trebue să ne îipsimă de favorulă de a pută profita din planurile şi prevederile d-sale. Ne luămă însă voia de ală întreba că, dăcă în adevără a pre-ve4ută resultatulă alegeriloră, atunci de ce? l’a provocată în conferinţa ultimă din Sibiiu, după ce stetea, p6te, mai multă în puterea d-sale, decâtă în a multoră altora, ca să-lă încungiure ? Căci, dăcă precum susţine d-sa, d-lă generală Traian Doda „are altă misiune44, ăr nu aceea de a representa partida naţională română, atunci, cei cari avău s’o representeze se aflau de faţă când s’au luată decisiunile şi d. Babeşă n’avea decâtă să’i convingă despre temeinicia prevede-riloră sale, pentru ca să’i facă să nu mai încerce a intra în lupta electorală, său mai bine 4is* în lupta cu corupţiunea şi cu violenţa făţişă, şi astfelă să’i facă să stăruiască pentru o egală proce-dere a tuturor* alegătoriloră româul din Bănată şi Ţăra ungurăscă.
Nu voimă nicldecumă să facemă recriminări, dăr e clară, că nu putămă trece cu vederea cele susţinute de d. Babeşă în telegrama sa. Nu ne putemă împăca mai alesă cu afirmarea d-sale, că d. generală Doda n’ar avă, pe lângă alte misiuni posibile, şi misiunea de a representa partida naţională română în dieta ungurăscă.
D. generală Doda este alesă pe basa programei acestei partide şi discursulă d-sale câtră alegători, ce-lă publicăm* mai jos*, este o viuă mărturia, că d-sa ţine cu tăriă la acăstâ programă. Nu ’nţelegemă dăr pe d. Babeşă şi de aceea îlă rugăm* să ne dea lămuririle necesare pentru ca să scimă cum stăm*.
D. Babeşă mai vorbesce da „lânce4imea zelului inteligenţei năstre44 şi de „atacuri personale ale 4iaristicei năstre44 şi în fine de „gre-şelele năstre44. Ar fi bine, necesară şi fărte fo-lositoră să lămurăscâ şi aceste cestiunl de mare importanţă pentru consolidarea partidei naţionale române, ca să cunăscemu odată şi vederile personale de	a4l ale d-lui	Babeşă	în	tăte privinţele, căci	cu ceea ce a	făcută şi a	vorbită d-sa
înainte cu	15—20 de	ani nu	ne	mai putemă
mulţămi;	să le cuuăscemă şi	să	nu mai um-
blămă orbecândă prin labirintulă blăstămăţiiloră celoră dela putere.
Programele politice ale Cehilor*.
la diferite o&rţî ale Boemiei se ţină adunări electorale, în care cele două partide, cehe îşi desfăşură programele lord politice. In aceste programe se dă espre-siune dorinţelor!! şi cererilor!! cehe, se lămuresce atitudinea CehilorQ faţă cu Germanii austriac! şi cu Ungurii şi se precisăză din nou punctele principale pentru ese-cutarea cărora au să lupte cele două partide. Şi unii şi alţii lucrăză pentru spargerea dualismului.
In adunarea din Rakonitz, contele Kaunitz desfăşură programulu Gehiloru tineri secesioniştî, care culminăză între altele în următărele puncte : respingerea orî-cărei făliri a limbei germane în scăle şi în vieţa de stata, reforma dărilorO, apărarea cu energiă a punctului lora de stadiu în cestiunea dării pe zaharâ, nici o scolă confesională pentru preţuia zahărului, reforma electorală, drep-tula de votâ universala, înlăturarea esamenului germânO dela universitatea cehă, asigurarea dreptului de întrunire şi a libertăţii de pressă.
In adunarea din Holitz deputatulO Slavik desfăşură programulu Cehiloru bUrâni, cu care ocasiune vorbi mai amărunţitâ şi despre dualisma. Câta timpâ dualismuia a desemnata reînoirea dreptului istorica alâ cordnei Sft.
1882

’ a ‘	0 k	'if £
Ştefana, 4>s® Slavik, n’a putută deştepta în poporulah nostru nici oposiţiuue nici disgraţiă, fiindă că a. fostă ! dovada neconteslabilă, că drepturile istorice nu se Iove- K chescO nici chiarâ prin cea mai îndelungată, domniă * nedreptului. Oualismulâ ne întări in speranţa, că şi drepturile istorice aie corănei lui. Wenzel trebue < in 'fine său învingă şi să fiă recunoscute. Dăr îndată ce duaiişinnlAn trecu graniţele acestei îndreptăţiri, a devenită cu soiinţă unfi instrumenta pentru apărarea celorlalte individualităţi, nu numai în Translaithania, ci şi în regatele şi ţările jumătăţii austriace a imperiului, şi deci a trebuita să pro-vOce o puternică resisterjţă din partfea liăstrâ, ; ^; răsls-tenţă care a fosta potolită numai prin noua întâmplare istorică, că dualismuia a devenita legala şi valabila. A4I
negreşita c& nu se pota condamna fructele coustijuţiu-nei dualiste, dăr a trage la îndoială legalitatea .acestei constituţiunl, ar fi unâ începută zadarnica şine politic a.

Conflict* între Ungaria şi Caria romani.
Guvemula ungurescâ s’a obicinuita ,ft faefe deâe transferări de episcopl catolici’ dintrTo diecesă întf’âltîi^ In faţa acestora disposiţiunî neesplicabile, Curia rbinânV a trimisa prin nunţiatura din Viena o notă1 ministerului comuna de esterne, în care protestezi căniră acestora transferări.
„Peşti Naplo* ocupându-se de acâstă ceştiune, 4ÎW că guvernulâ face transferările din motive poMUce de partida. Transferă adecă în diecese cu Venfftart mâi'banO pe episcopii cari facâ treburi guvernuiui^.^('ăp iţi <iiâc4s^ cu venituri mai rele pe cei cari nu jăcft cum cântă gu-vernuia.
„Pester Lloâd* Incârcă să spele pe guverntt dă Imputarea ce i-o facă făia de miai stfstt, dăfr tfu •'itfeutespfe căci nu arată — negreşită fiindft că nu f dă m^pa^ — motivele unord asemenea transferări. Sa muLţămefSce însă a pice că cestiunea Iransferărei formăâtăio 1< controversă între Curia romană şi Intre 'cor6naT^ 'uDgâVă înoă de secuii; Curia adecă pretinde ca riici ‘o frtofefâre să nu se facă fără consimţământula *ei, g^verpula upgureşpţl din contră pretinde că p6te transfera pe uqa episcop^ fără a mai cere consimţământul Papei. Dâr ăe.are .a face acesta cu Imputarea lui „Peşti Naplo^?1*' A
în contra lui »Pester LIoydfc şi a ^tiverfoiftii'uâgdj-resett se ridică fâia clericală „Magyar Allam*, care ameninţă corona ungară astfelă:	n r	yv
.Regatului ungara i s’au datâ drepturile ,apostolice de cătră scaunul!! apostolica, dâr nu neâOiidiţfeaatâ. Acela i se potâ şi lua îndârâta. Sfântuld Stefarid a p mitâ dreptuld apostolica cela mai înalta, dje a numi pe episcopl; dâr despre una drepta neţărmurita dp a txans-fera, nu s’a formata nici unâ instrumenta' (tractata, convenţia ori alta acta.) '	1 1 ■ \	.
In acesta stadiu se află a4l conflictulfi.
înmormântarea v.protop. Vla88a.
De lângă Cheia Tur (ţii y 20 Iunie s1887#.fj Domnule RedactorO! piua de 23 Iufilut a. : 6. ia fosta o 4i plină de durere şl amărăciune pentru noj. In acâsta 4> amd dusa la mormântd pe mulltt râgrâţa-tuia Petru A. Vlassa, meritatulâ v.-protopopâ şi (pararii alâ tractului Indolului, zâlosuld anteluptfttorâ roihâiia pe care după o suferinţă îndelungată de niai mulţi ahf Ţla seceratO neîndurata m6rte dintre noi între 6ârî a1 stăruita şi a lucrata ca preoţO 26 de ani t c’unâ , zelâ 4-semplard.	■	- / ;	» rrd r-f >,•.
Remăşiţele pământesc! s’au astruentd > în oimiteriuld comunala alâ Indolului lângă neuitaţii săi părinţi Sâmâ-ilă Vlassa odiniârft parochâ alâ Indolului şi y.-pfotopopa alâ tractului Pocegii şi a mancei şale Ana Hoszu, şi intre decedaţii săi poporenl pentru a cărora bine şufle.tespa şi pământesed şl-a sacrificata t6tă viaţa sa. < rmlj
Serviciulâ sacru alâ înnrormântărei s’a sevârşittt de cătră preoţii tractuall fiindâ ca pOntifi'ianta M. 'Bnc^âttiItt v.-protopopâ gr. cat. alâ Turdei IacobU Lugoşiăkuf \i
T • T	. '1 • ’	M 1
er ca diaconi onoraţii domni Basiliu Podâbâ
gr. cat. în Cluşiu şi Imne F. ’Nfigmţvw profesore din
■ • • !p i'Vl-i. , J f»i:.hi'A
Nr/l3s! 5j
---W----T.—

GAZETA TRANSILVANIEI.
Blaşiu, fiindQ>x!$ faţă utiQ publica numărosQ, potd 4'ce’ poporali săi înâorpor$ cu micQ Cu mare, ăr inteligenţă: preolljiţnvăktorj^ şi cantor! din împrejurime într’unQ nu-mlftuliap osafcUfc': Vorbirea, funebră s’a rostita în Ş. biserică de pe amvopa de, cătră anoratulQ Vasile I. Po-dâbă, ăr la mormântQ de cătră M. onoralula admin. protopopescQ Simi6ne Pom, escelânda unuia ca unuia în arta oratoriei sacre, şi descriind a cu colori viue ambii activitatea fecundă a repausafului într’unO perioda de peste 1/4 de seclu, atâta pe terenula bisericesca, cât şi pe c$Q ghimposQ ala naţiunei sale române pentru a căreia .iqbire şi apărare era gata a fi martira în tot a minutul^ C ;
După ce s’a săvârşită actula funebru şi pământulQ a primita în sînulQ său cosciugul a cu regretatula său aetorii, corula cântăreţilorQ în frunte cu dibacii cantori Iacoba Mureşianu din CluşO, şi Ioana Pestanu din Sându au intonata într’una glasa redicătoră de inimă ultimula adio, »)n veoî pomenirea luiAmiculQ său şi scriitorula acestui trista anunciu, i-a împlântata cu mâna sa propiă una verde stejara, ca simbolula tăriei de oaractera verde românesea.
• Fiă-i memoria în veci binecuvântată!
Prietinul a său din pruneiă »	___________ 1. V. B.
Alegerile de deputaţi pentru dieta un--	gur6sc&.
'V •	Caransebeşu, Iunie 1887.
Cu ocâsmnea alegerei de deputata a d-lui generala Trăiana Doda, se trimise o deputaţiune de 30, care pe d-lfi Doda îla aduse în mijlocula alegătorilor a. Aici fu primita cu mare entu-siâst»ar «dr drla; profesora de preţwrandiă Patriciu Drăgălină îla salută printr’o frumosă cuvântare, după care d-la generala Traiana Doda ţinu cătră alegători următorul a discursa : Âlegeton!
Vă mulţumesc-a de încrederea şi de onărea ce mî-aţl făcută astăzi de nou, alegându-mă a şâsea 6râ de deputatulQ Vostru (Să trăescă!) pentru dieta ţării. Eu aflu acăsta de o mare onâre, că a-ţî venita D-Vâslre din depărtare în timpulQ de faţă, când lucrarea câmpu.ui ar, .c?rş braţele. Vâstre, şi aţi făcuta bine că aţî venita. Aţi venittt să Vă folosiţi de dreptulQ Vostru de a alege deputata dietala, care după a mea părere este dreptulo ccila ‘mai mere şi mai sfânta alo cetăţenilorQ dintr’unfl stata sâu ţâră cu constituţiă precum este Ungaria.
Alegătorii alega deputaţi, deputaţii compună dieta, dieta face legile şi Maiestatea Sa le sancţionăză.
Dâcă legile nu sunta spre binele popârelori), nu este altuia vina deeâta alegătorii: fiinda că şî-au alesO astfel a de deputaţi, cari nu gândesca la binele poporelora ci la folosula lorft propriu personala; deputaţi, caii n’au simţa nici tragere de inimă pentru binele popărelora.
»Firesce, că noi o mână de deputaţi naţionali nu putemQ face nimica faţă cu peste 400 de deputaîl maghiari, tfarî nu sunta ae o părere cu noi. (Aşa este!) Aşa dăr nici dela mine să nu aşteptaţi să exaperezQ ceva pentru Voii
A vorbită, d lâ Prăgăltaă de naţionalitatea nostră accentuâpdo, că să rămânemo KomânI. Ama fos'Q Ro-m&nî, suntemQ Români şi vomQ rămâne Români! (Să tfăăscâ!)	:
Au trecuta 6rde de barbari, roiuri de popâre săi batioş preste strămoşii noştri; au trecuta Goţii, Gepizii, Avarii, Hunii şi Turcii, şi s’au prăpădita, ori că s’au contopită eu alte popdre, şi nu m*d esistă; dăr noi Ro mânii tota existăm şi progresăm!) (Entusiastice »să tră-iăscâ«). Meritula acesta în prima liniă este ala femei lord române, căd ele au sciuta să păstreze limba ndstră; ele. mamele ndstre, ne-au crescută pe noi Români! (Să tră âscâ!) Pre lângă ele vine şi biserica nostră, deşi preoţii de atunci nu erau aşa de învăţaţi ca şi cei de astăzi, dăr aveau inimă, c-are bătea pentru poporQ. Ţineţi-Vă dăr de biserică, că ea ne mântuesce! (Să trăescă!)
Vedeţi 1 Contrari noştri vreu să facă din noi alta ceva, deeâta’ceea ce ne-a lăsata Damnedeu. Ei vrâu, ca noi Românii să ne lăsămQ de naţionalitatea ndstră; (Nu vremOj) vrău să ne ia limbai (Nu potul)
Spre acesta scopO au şi introdusa limba ungurâscă în şcdieîe ndstre poporale. UnO copila rornânO de 7 anî abia înţelege ceea ce i se propune in limba maternă, decum să mai înţelâgă elO şi limba ungareseă. (Aşa «stel'r ;Şi ce este urmarea? Urmarea este, că nu învaţă nid ungureşce, nici românesce, şi aşa ne împedec-ă în desvpltarea ndstră firâscă, în des volt area ndstră naţională.
Apoi vedeţi, aceasta este lege adusă de dietă. Este ea lege bună? (Nu este!) noi neam luptito In contra •i, dăr fiinda .puţini amâ cătjcta, araQ căcjifO insă cu o nare. (Aşa este!)
Acum s’%u încercata cu sediu, mâue se vorQ încerca şî cu biserica.
Dâr fiindcă f& vorba de scdle, apoi' scdlele ndstre de pe la sate părtea cea mai m are nu pl ■ teşea nimica. Unii dascăli din timpulO vechiu- îşi mai facQ datorinţa, alţii nu. Voiu trebue să-i siliţi pe toţi, ca să-şi împli-pâscâ datorinţa, Voi aveţi şî dreptulo de a-i sili, pentru că . Voi îi plătiţi.
Limb.j maghiară ne este de folosi), fiinda ea limba statului; dâr. să nu se propună unui copila de 7 anî în Sedfă poporală, ci în scdlele medii, unde mintea lui este 1 jâittt desvoltatăşi unde o pdte învăţa cu folosO.
■ Fii vprba de patriotismulO nostru. Contrarii, adversarii noştri (jicO, că noi nu suntemQ patrioţi buni
(Mai buni decâtO ei !), că noi suntema irredentiştl (Neadevăr !), că suntema trădători de patrie. (Neadevăr!) Apoi vedeţi! Noi Românii nici odată n’amO conspirată în contra tronului şi a statului. (Ei au conspirată !) Noi Românii nici odată nu ne am aliat eu duşmanii patriei nds-tre. (Ei da, cu Kossuth şi cu Klapka!) Noi Românii am adusa tdte jertfele. (Totdâuna!) Ori şi când, dâcă patria a tostă în pericula, noi ne-amQ luptată pentru patrie. (Mai multa decâtO alţii, cari facQ numai gură) Ear ei. o mână de dmenl, veniţi pe aici de ieri de alaltaierl (Să pieră!) nisce speculanţi, cari se folosescQ de poporQ şi trâiescă din sudorea lui, aceia (JicQ, câ numai ei sunt patrioţi buni; ei au luată patriotismulO în arândă. (Mârşavi speculanţi.)
Cum cjisei, noi totdeuna amă apărata ţâra ndstră, patria ndstră (O apărămO), şi când va mai veni ună pe-riculQ âr noi voma sări cu toţii întru apărarea ei (Să-rima !j, dâr patrioţii patentaţi vorQ lua-o la sănătdsa. (Aşa e! de repeţite ori.)
Noi trăima într’o ţâră unde sunta diferite popdre, nu esce numai unO poporQ, ci mai multe, şi noi vremQ să trăima bine cu tdte poporele; dâr ei, contrarii noştri, nu voiesc-a. Ei vreu să fie desunire, desbinare între noi şi între celelalte popdre; ei vrâu să tulbure apa, pentru că în apa tulbure este bine de pescuita.
Dâcă noi amO fosta totdeuna cu credinţă cătră trond şi cătră patriă, precum suntema şi vomO fi ; dâcă amO adusă jertfe pentru“ele, — apoi avemQ totO dreptulo să ceremO ca şi nouă să ni se dea din beneficiile sfatului. (Pre-tindemO!) Noi plătimO dări, noi dâmO ostaşi, pe cari nime nu i-a întrecută în credinţă şi in vitejiâ; noi pre-tindemă aşa deră, ca nu numai scdlele ungurescl să se ajute, ci şi scdlele, institutele de învâţărnânta ale ndstre. (Aşa este!) Noi suntema a cincea parte din po-poraţiunea Ungariei, ceremQ deci, ca să ni se dea şi nouă partea ndstră cuvenită.
Nu ceremfi noi nimica din banii Ungurilord, nici dintr’ai altora, ci din banii noştri. Ei! dâr banii sedau pentru alte lucruri, pentru lucruri de luxă.
In Pesta se faed totă felulQ de institute, înfrum-seţărl, palate de luxO, bulevarde grandidse; „pentru pa-latulă dietei s’au votata 16 milidne, tota din sudorea ndstră (Aşa e!) pentru ca cei din Pesta să se desfâteze, să se desmerde din sudorea ndstră. Câta de bine ar fi, dăcâ aceşti bani s’ar întrebuinţa acolo, unde este de lipsă, bună-dră în contra Tisei, Begheiului, Timişului ş. a.; apoi, când vomă avâ bani de prisosO, să facemă şi palate.
Acum insă vă întreba: dedre-ce noi tota jertfe aducemO, după care nu tragemă nici unO folosi), pănâ când? până când? Trebue să vină odată raomentulO, când se vorO lumina şi cei de susQ. (Să dea D <jeu!)
Eu aşO pută încă multe să Vă spunQ. dâr nu vreu să Vă mai araărescO, căci şi aşa sunteţi destula de amă-riţl (Aşa este! Aşa der ni mergă mai departe, ci mă bucura că aţî venita aşa de mulţi (VenimO totdăunal): aţi ostenita inedee şi aţi venito din sărăcia Vdstră, căci nimeni nu v’a plătită drumula şi aici nu vă aştâptă mese întinse. (Nu ne trebue!) AmO	că nu vr^u v6
mai amărăscO, şt aşa încheiu.
Fiinda noi însă partea cea mai mare foşti ostaşi, aşa der la ocasiunea acăsta să ne aducem aminte de Monarchula nostru, de beliducele nostru supremO, de cela mai mare generala alQ nostru; (Să trâăscâ!) D-(jeu să-10 lumineze şi să lQ ţină la mulţi ani pentru fericirea tuturora popârelorO (Să trâăscă \) pe ImpăratulO si Regele nostru Francisca losifO I. (S5 trăâscă! se cântă imnulo poporala.) Pe lângă ImpăratulO şi Regele nostru „să trâăscă şi familia imperială! (Să trâăscâ 1)
Şi acum să ne aducemO aminte şi de patria nds tră Ungaria, cea atâta de apăsată (Să trăescă patria!) să o fericeseă D-(jeu, să vadă şi ea odată timpuri mai bune decâtO cele de pănâ acum. (Să trăiască, să-i a-jute D-(Jeu, să o ferescă de vampiri!)
,MergendQ acasă, spuneţi din partea mea sănătate la toţi. Să trăiţi şi Voi toţi, alegătorilorO! ^Strigări entusiastice de „*ă trâiăscâl")
Neghină din Sătmard.
In timpulO de acjt. când naţiunea ndstră este ocolită de duşmani şi pe tdte terenurile este lovită şi îm-pedecată în desvoltarea sa firescă, fiă-care fiu crescute la sînulQ ei trebue să se facă luptătorO şi cu arma dreptăţii să apere causa sântă. Că va învinge sâu nu e greua întrebare. La învingere grabnică puţine prospecte avemO. Şi pentru ce? Pentru că cu noi e dreptatea, der în mâna altora este puterea, şi dreptatea este subjugată prin putere. Cu tdte că este aşa noi trebue să susţinemO dreptatea şi pe lângă dânsa să ne grupămO căci apărflnd’o dobendimO o învingere morală, dovedirea că ne scimO lupta. PoporulO nostru : «Găina friptă la nimeni nu sbdră în gură*. Şi lucru, fdrle adevărata, căd fără ostenălă nimicQ nu se pdte câştiga în viâţă; ,în suddrea feţei tale îţi vei câştiga pânea de tdte (Ţlele*, acâstft sentinţă să pdte aplica şi cn privire la recâştigarea drepturilorO ndstre naţionale.
Convinşi despre acesta adevăra mulţi dintre Românii noştri s’au pusO pe terenula de luptă, s’au an-gagiato a merge înainte din tdte puterile. E adevărata că în cale înlâlnescO multe şi mari greutăţi, der îşi cji ;f): luptă e vMţa şi deşi voiu întimpina lovituri, din drâpta şi din stânga noi ne tacemQ datorinţa şi strigânda şi-relorQ păcătdse ce îmi stau In cale, depărtaţi-vă, îmi faed loca la înaintare.
Şi ce să vetfl! In şirula păcâtoşilorQ se află şi fii rătăciţi ai nămului nostru, pitulaţi şi] cu ochii plecaţi se lovescO in pepta cu mânile păcâtdsâ, şi vă<jdndu-i îi compătimesc! şi le (ji(T*	v0* amestecaţi in
1887.
negra cetă. şi voi luptaţi contra mamei vdstre? O pă-mânte de <chide-te şi înghiţesce-i de pe faţa ta că nu sunta vrednici a se numi dmenl creaţi după tipulQ şi asemănarea lui Dumnezeu. Suntema puţini seu mulţi, lupta de conservare şi respectare a nămului nostru trebue susţinută, şi (până când unii dintre noi facQ acesta, alţii lăpădându se de adevăra şi dreptate întră în tabăra contrariului şi pentru o laudă fariseiâscă şi câţiva bănuţi se pună a lupta contra fraţilorQ.
Şi ce durere, ori unde ne întdreema aflămO caractere slabe. Bieţii noştri părinţi mulţi chiarQ opincarl, ne cresc-a şi ne pregătesca pe la şcoli cu multă trudă, ostenălă şi abnegaţiune, lăsându-se pe sine goli ba şi săraci; apoi când dintre aceşti fii crescuţi din opincă, fiă chiarQ şi cu prescuri, dela opincă ajungQ a se numi dmenl învăţaţi ba ddră pretindă a se numi şi culţi, ce vecjl? Unii din ei se lapădâ de părinţi, se lapădă de nâmulQ lorft. încă cu atâta n’ar strica multft, dăr lâpă-dându-se iau urma contrariului şi cu aceea luptă asupra celorft ce ia nutritft şi crescută, ba suntiî chiarft mai periculoşi ca inimicii seculari, căci sunta şi vemjătorî.
Se află apoi omtt de inimă şi le (jice; FraţilorQ! nu lucraţi bine, sunteţi pe cale greşită, căci voi daţi putere duşmanului, ba încă îla şi faceţi a cundsce unele lucruri prin cunoscinţa cărora prea multa ne pdte strica. Apoi vă faceţi uneltă drbă, vă faceţi de ruşine, căci ajungendu’şl scopulă adversarii se lapădă de voi ca de nisce mortăciune, încă vă şi judecă (ficânda: în casft de lipsă, decă n’ai dlă bună, te folosescl şi de sdrobi-turile ei.
De aceste debile fiiinţe se mai află şi in comitatulO nostru Sătmărend, şi ce e mai ruşinosd tocmai dintre preoţii bisericei române. E şi mai ruşinosQ lucru că ast-tela de preoţi intră în sanctuarulQ românismului pătaţi cu păcatula de vânători ca Iuda, şi ddră chiara arvaniţi şi în serviţiulQ jidovimei.
Multă ticăloşia! a pune jurământO solemna, că vorO servi cu dreptate şi vorQ apăra cu tăriă biserica şi naţiunea, din a căreia suddre trăiesca, apoi ca nisce slugi netrebnice şi perdute a se lăpăda de nâmulQ loră! Mare decadinţă.
Unii dintre bieţii preoţi Sătmăreni arO dori a servi la doi domni, şi dre să nu scie aceştia că s. scriptură tjice: „Nimenea nu pdte servi la doi domni* adecă şi lui Dumnezeu şi diavolului. Aceste două serviri înzadarQ doresefl a-le împreuna, câ e adevărQ nerSsturnabila, câ nu se pdte, şi pe lângă tdte că văda acăsta mai bine să lapădă de interesele bisericei şi ale naţiunei, deeâta de slujba la adversari. Se facO slugi pitulate amSrîte în soldulO con* trarilorQ, pentru aceea sunta folosiţi, arQ fi multa să omorîţLpânâ îşi împli nescQ rola, apoi li-se dă cu co'ulfi in grindă, căci mai multa nu e lipsă de ei.
Amft <J*sQ slugi netrebnice, căci dăcă arft lucra după cum se cuvine, arh trebui să le spună „stăpânilorft“ ade-vărulQ, să-i informeze, ârâ nu să-i linguşâscă. Şi lucru fdrte firescQ că stăpâiii slaba informaţi de slugi tota mai netrebnice şi linguşiţi alărgă după utopii, pdte cugetânJQ că inctdulQ cu încetulQ le va succede a forma o legiune din astfelft de fiinţe impotente.
Refsritora la aceste persdne se pdte aplica tăcerea lui Gothe: „NimicQ nu este in acăstă lume ce ar fi mai de compătimită, ca omulft slaba de caractere, care anină între două sâmţăminte, cu bucuriă ar dori a le împreuna, der nu vede că nemicQ nu pdte dărima păretele hotărâtorii dintre dânsele deeâta îndoiăla şi neliniscea, cari îla chinuescQ pe dânsulQ".
Aşa credo, acestă maximă nici d-ta fotisztelemlo Kozmucza Văzul din Ferneztn nu ai pute*o reproba! Ţî-aşT (f*ce npărinte", dâr eşa credQ şi sciu că cela ce şl părăsesce turma sa în (j>ua de Rusalii pentru unO blidd de gulyas, nu este vrednica de frumosule nume cu care numesce credinciosulQ poporQ pe preotulQ de trâbă.
Sâu ce cugeţi d-ta, în casO dâcă sci cugeta: Pen-tru-ce s’a adunata florea naţiunei române la Sibiiu, din tdte părţile locuite de Români (afară ddră de Marmaţia unde ai fi bunQ şi d-ta) şi încă cu mari sacrificii materiale, nu ca puţina cinstita d-ta, care ai primita 45 fl., ca să mergi să inviţi în numele RomânilorQ pe Dr. Ve-kerle din Pesta ca să priraăscă mandata de deputată în cerculO Baiei-marl. să înţelege ca guvernamentala.
Popă românQ să nu scie ce s’a hotărâta la Sibiiu? > ArQ fi trebuita să întrebi pe vecinulQ D-tale din Fira < GozsaJakabb, dânsulQ cetesce multe romanuil ungurescl, da de te-orO fi sciuta informa, pdte şi povăţul, că care este calea pocăinţei pentru aceia cari au tota greşita în trecuta. Ori ddră aţi lucrata în tdtâ conţelegerea, însă rola s’a data celui mai bătrâna în rătăciri?
Avemft deplină cunoscinţă şi despre rola flămândului desvoltată de d-ta în adunarea din Baia mare, |n care fostula deputat!) guvernamentala piin nepotulQ sfia a data săma alegătorilorO despre lucrarea, voiam să <ficO nelucrarea, de trei anî, şi tocmai pentru aceea neavândli ce spune însuşi fostulQ deputata a încredinţată pe o 4 firmă buna cu darea de sămă, pe Stoll Bela advocată, . care după lâudarea unchiului său, recomândâ ca viitorii i de deputata pe Dr. Vekerle.
Ni*. 135.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Firesce acostă vorb:re patriotică a trebuită explicată şi Româniloră oficiosă, aduşi acolo de prim-preto rele de cercă, au fostă râncfuiţi şi alegătorii români să audă cu urechile şi ca să înţelâgă au alesă Ungurii de oratoră ad hoc pe Văzul tiszteletes ur. Insă ce năpaste! aşa a fostă de distrasă |prin degradarea propriă, încâtă nu s’a putută reculege a face o propuseţiune cum se cade în limba română, a strigata glasuri ca unele a-nimale, dăr ce a 4'»° n’a înţelesă nimeni din poporă. Că aşa a fostă mărturisescă ţăranii din jură, cari au fostă de faţă, dela cari întrebăndă şi noi ceşti mai pu-, ţină devotaţi .ideiei de stată maghiare* ne a răspunsă : „A vrută să vorbăscă românesce popa din Ferncziu, dăr nu sciu ce a 4^ săracu, dâcâ nu i stăpână a vorbi să nu să lege, fi iertătoră că trebue să 4'ca aŞa despre ună popă.*	^
Alţii dintre poporenii cari au luată parte mă întrebau, âre pentru-ce n'a vorbita protopopulă din Baia S. Bilţă, că dănsulă este din locă şi are darulă vorbirei, pe care l’amă fi ascultată cu multă plăcere, nu ca pe săraculă acela din Fernecziu ?j
La care întrebare răspunsulă a fostă cam acesta: protopopulă e omă cu multă on6re, nu este Ungară nici slugă, dănsulă este preotă română, nu ca săraculă din Ferneziu carele să lăpădă de dragulă unora cismarî de frumosulă său neamă de pe a căruia spinare primesce prescuri, totă de pe altară românescă. Apoi avemă noi, fraţi Români, şi 6menl de aceia, cari de D 4eu nu să temă, de âmenî nu să ruşinăză ; aşa este şi popa din Ferneziu.	(Va urma.)
SOIRILE ţ)ILEI.
Arhiducele Rudolfu şi princesa Stefania, precum se vorbesce, voră veni din Galiţia şi Bucovina în Ardeală ca să facă şi aci inspecţiune militară, apoi probabilă că vură fa?e o visită Regelui şi Reginei României la Sinaia.
—x—
Relativă la scirea dată de „Narodne Noving* despre eliminarea duoră elevi slovaci din seminarulu centralii, din Pesta, direcţiunea acelui institută declară, că „cei doi seminarişti au fostă eliminaţi pentru că urmăreau ten dinţe panslaviste şi făcău propagandă în acesta sensă. De altmintrelea direcţiunea n'a intensă niciodată elevi-loră de limbă nemaghiară d’a se servi de limba loră maternă şi d’a se cultiva în ea, întru câtă acăsta nu e ne compatibilă cu idea de stată maghiară*. — De ce nu se dau pe faţă acele tendinţe şi propagande panslaviste ? Ce totă hîra-dîra cu „idea de stată maghiară* I Ună singură lucru e adevărată şi aci: »patrioţii* nu potă suferi, ca Nemaghiarii să vorbăscă şi să se cultive în limba loră maternă.
—x—
Suntă numiţi capelani la honve4I în reser’ă: Va-siliu Lucaci şi I6nă Costinii preoţi gr. cat., IănD Petraşcu preotă gr. or.
—x—
La baia Homorodă, comitatulă Odârheiului, s’a deschisă oficiu poştală pe timpulă câtă va dura sesonulă băi-loră, l Iulie — 31 Augustă. Se primescă şi se espe-dăză scrisori şi pachete, mandate poştale şi ramburse pănă Ia 300 fl. Acesta oficiu poştală întreţine prin ca-riolă legătură 4'lnică cu Sighişâra şi cu Ciuc-Sereda.
—x—
A apărută — scrie „Românulă* — şi se află în deposilă la librăria Socec din Bucurescî o Irumosă pu-blicaţiune germană datorită penei autorului, care a scrisă ună volumă asupra Transilvaniei, d. Rudolf Bergner. Volumulă este întitulată Rumaenien, eine Darstellung des Landes und der Leute.
—x—
Membrii institutului geologică voră face de rândulă acesta lucrări geologice în comitatele AradO, Bihoră, Ma-ramureşă, Solnocă-Dobăca, Cluşiu, Turda-Ariesă, apoi în Ungaria sudică până în comitatulă Caraşă-Severină.
.	—x—
Fisolgăbir&ulu Szabo din cerculă Oedenburg a fostă destituită din postulă său numai după ce a comisă ne-gligenţe în serviciu în vre-o 300 de caşuri.
—x—
In Cluşiu, centrulă Kulturegylelului, s’a întâmplată o nouă sinucidere. Servitorulă Ludovică Szasz s’a spânzurată în grajdulă stăpânului său.
—x—
Alaltăerî a fostă reîntorsu dela Pi'edealu la Braşovă ună lucrătoră de aci, care voia să trâcă în România 4 servitâre ungurâice folosindu-se însuşi de ună paşaportă streină.
—x—
Poliţia din locă face cunoscuta, că acela, care va afla cei ce au tăiată pomişorii din parculă ce se formâză In Blumăna la capătulă stradei Găldărariloră său va lua parte activă Ia descoperirea loră, va fi remunerată din partea căpitănatului orăşenescă.	i
„Meseriaşulu Românua) foiă pentru învăţătură şi petrecere, întocmită pentru meseriaşi şi toţi iubitorii de meserii, apare în Braşovă de 2 ori pe lună sub redac-ţiunea d-lui preşedinte ală Reuniunei pentru sprijinirea meseriaşiloră români în Braşovă: Bartolomeiu Baiulescu. Nr. 11 dela 1 (13) Iunie conţine: Societăţi pentru ajuto rarea meseriaşiloră şi lucrătoriloră bolnavi şi invalid!. — însemnătatea căsătoriei, de Dr. I. Crişiană (urmare) — Scâla pentru învăţăceii români dela meserii aflători în Braşovă. — Industria de casă. — Napoleonii celă Mare şi cartofii. — Felurite pentru meseriaşi. — Scirî comerciale şi industriale. — Diverse. — Multe şi mărunte. — Recepte folositâre. — Notiţe statistice. — Glume. — Con cursă etc. — Nr. 12 dela 15 (27) Iunie: Societăţi pentru ajutorarea meseriaşiloră etc. (Fine). — însemnătatea căsătoriei (Fine). — Piticii şi uriaşii (studiu asupra varia-ţiuniloră staturei omenesc!) — Felurite pentru meseriaşi. — Multe şi mărunte — Concursă. — Târgurile dela 15—30 Iunie 1887.
vSc6la şi Familia*, fâiă pentru părinţi şi învăţători, apare în Braşovă de 2 ori pe lună sub redacţiunea d-loră Ioană Popea şi Andreiu Bârseanu. In Nr. 5 dela 1 (13) Iunie cuprinde: Intuiţiunea in învăţâmentă, de I. Slavici. — Scăderile în învăţămentulă religiunei în scbla nâstră poporală, de I. Popea (Fine). — Câteva observări cu privire la higiena şcolară. — -Rând unei ele (poesiâ) de A. B. — Bibliografia. — Diverse. — Posta Redacţiunei.
Instrucţiuni asupra masurilor fl de luatft în contra turbării cânilor ti.
Semnele după cari se pote cunâsce turbarea căni-loră. Turbarea este o bolă molipsitâre de care se îm-bolnăvesce cânele, pisica şi tâte animalele sălbatice cari suntă lacome pentru carne. De turbare p6te să se îm bolnăvescă şi omulă şi t6te animalele de muncă, când au fostă muşcate de ună câne, pisică său lupă turbată.
La începută turbarea cânelui nu se arată prin semne de furia, însă balele lui chiar de atunci au putere d’a molipsi pe aceia cărora Ie va linge mânile seu îi va muşca. Cânele îşi schimbă obiceiulă, e mai tristă şi tăcută, fuge de lumină, îi place singurătatea şi se vîră prin locuri întunecose. După 2, 3 4'*e divine neliniş tită, plecă şi ârâşî se întorce de se culcă şi apoi âr se scotă, scărpinându-se desă cu labele de dinainte. Prin mişcările ce face ne arată că pare că i s’ar închipui ceva, căci muşcă cu gura în vântă ca cum ar vrea să prindă musce şi se repede şi urlă ca când s’ar lupta cu alţi câni.
Uitătura cânelui este mai tristă şi mai sălbatică, dăr la chiămarea stăpânului totă încă ilă ascultă, ară-tându-se ceva mai veselă înaintea lui. Uneori e mai supusă decâtă chiar când e sănătosă şi arată mai multă iubire pentru stăpână şi pentru omenii casei, cărora le linge mânile şi obrazulă cu mai multă plăcere; elă se supune poruncei stăpânului chiar atunci când furia turbării începe a se arăta.
La începutulă b6lei cânele turbată bea multă apfi ca să-şî potolâscă setea ce’i arde gâtulă, âr mai târ4»u ne mai putândă să inghiţă, îşi bagă totă botulă în apă ca cum ar voi să o mănânce. Când cânele, în contra obiceiului, începe să musce, acesta e semnulă adevărată ală turbării furiâse. Cânele muşcă în drâpta şi în stânga, râde lemne, scaune, încălţăminte, aşternută etc. mestecă şi înghite paie. pără, lână, sticle, cuie şi chiar murdăriile lui.
Scurgerea baleloră se înmulţesce cu câtă furiile cânelui se mărescă. Fiindă că cânele turbată simte durere în gâtă, se trâcă mereu cu labele aci, ca şi când ar ave vr’ună osă oprită în gâtă. Glasulă cânelui turbată este mai totdâuna răguşită şi lălrarea lui se sfâr-şesce printr’o urlare întreruptă şi sui ţâre.
Der mai este ună felă de turbare numită ,turbarea mută*, cânele bolnavă de acestă felă de turbare nu dă niciodată semne de furiâ, elă nu pâte sâ latre nici sâ urle, din causă că falca de josă fiindă apucată de dambla (gută) nu se pâte împreuna cu cea de susă de aceea cânele ţinândă mereu gura căscată se scurgă din ea bale întin4&târe, âr limba fiindu-i atârnată se usucă, crapă şi se murdăresce.
Cânele turbată îşi perde simţirea şi dâcă îlă ba-temă, îlă rănimă său îlă ardemă chiar cu ferulă roşiu, nu arată nici temere, nici durere. Uneori se muşcă chiar singură cu dinţii. Au4indă vr’ună câne lătrândă se infurieză şi se repede asupra lui.
Când turbarea a ajunsă în furia ei, privirea cânelui este sălbatică şi ochii lui nemişcaţi, aci strălucescă ca sticla, aci se turbură şi se roşescă. Părăsesce casa şi alergândă pe uliţî, muşcă totă ce-i ese înainte, der mai multă pe câni.
Obosită de lupte şi de ostenelă merge legănându-se dreptă înainte, ca cum ar fi orbă, cu râdă atârnată, ca-pulă plecată, ochii furioşi, gura deschisă, âr limba scâsă murdărită de prafă sâu noroiu, are o faţă cam venâtă-albăstruiă.
Cânele turbată are poftă să musce pănă când mâre, de aceea trebue să ne ferimă cu mare băgare de sâmă.
Mesuri pentru a preveni turbarea la 6menii muşcaţi de câni turbaţi. Dâcă o persână a fostă muşcată
de ună câne turbată sâu bănuită a fi turbată, urmâză a se chiâma îndată ună medică. Cei săraci să mârgă îndată la ună spitală, sâu să poftâseă în grabă pe me-diculă comunală. Pănă la sosirea medicului, rana se va şterge cu ună burete sâu cu o cârpă mâle şi uscată fără a se spăla. Se pâte estrage otrava din rană prin aplecarea de venfuse oarbe (pahare) d’asupra rănei şi ştergerea repetată a ranei cu cârpe moi şi curate, după scâterea ventuseloră Dâcă muşcătura se află la estre-mităţl (mâni sâu piciâre) se pâte lega mâna sâu picio-rulă respectivă d’asupra rănei cu o fâşiă, spre a se opri intrarea veninului în sânge. Fâşia nu se pâte lăsa strânsă legată mai multă de 2 âre.
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
ROMA, 1 Iulie. — (Camera deputaţilorfi.) Ministrulă Mau ci ni pledâză pentru creditulă africanu. Abissynia, <Jice elă, trebue silită a se supune. Crispi declară, că înţelegerea Angliei cu Italia în privinţa mârei Mediterane e perfectă. Cu privire la Egiprtă interesele Italiei suntfl identice cu.ale Angliei. Nimicfi în Europa — adauge Crispi — nu indică ună răsboiu apropiată ; chiar şi cestiunea bulgară va fi resolvată, după cum se crede, în modă paclnică. După acâsta s’a primită creditulă.
LONDRA, 1 Iulie. — Camera comuneloră a primită propunerea de încheere a desbaterii privitâre la bilulă de pedepsire irică. Parneliţii şi maioritatea Grladstonianiloru au părăsită sala. Raportulă a fostă primită fără desbatere şi votare.
Smith declară, că Regina a ratificată con-venţiunea cu Turcia relativă la EgipetO. Sulta-nulă a cerută timpă, ca s6 se gândâscă, dâr nu s’a obligată o ratifica convenţia într’ună termină anumită. Gruvernulă englesă sperâză însă, că ratificaţiunea va fi în curândă săvârşită.
DIVERSE.
Sarcinele militare. — Ministrulă de resbelă ală Austro-Ungariei a publicată o statistică comparativă a stărei armateloră europene, din care estragemă urmă-târele date: La o poporaţiune de 10,000 indivi4I revină în Fran :ia • âte 150, în Germania eâte 100, în Italia şi în Rusia câte 90, în Austria câte 70 ostaşi în timpă de pace. In privinţa cheltuieleloră în raportă cu bugetulă generala poporaţiunea este în Francia de 30, în Rusia de 28, în Germania de 26, în Italia de 21 şi In Austria de 15 la sută. Acâstă proporţionalitate însă se înţelege
numai pentru timpulă păcei.
*
* *
Femeiă Căpitanu de haiduci. — înaintea juraţiloră din Pultava a fostă adusă 4'lele trecute o bandă de haiduci, ală cărei căpitană era o femeă, nobilă de nas-cere, anume Rustanovicl. Banda era organisată fârte bine şi era greu să fiă primită cineva în ea ca membru. Trebuia să se supună în acestă casă unei probe aspre din partea căpitănesei, care împărţea flăcăruia din bandiţi câte ună rolă deosebită. D-na Rustanovicl era în înţelesulă întregă ală cuvântului stăpână absolută a âmeniloră ei, cari îi se spuneau orbesce; ea avea agenţ cari vindeau obiectele prădate; banii îi împărţea căpită-nâsa, oprindu’şl negreşită partea mai însemnată. Banda opera mai cu sâmă în guvernâmântulă Puhava şi îşi avea cuibulă într'o* pădure pe ţărmulă Dniprului. Gen-darmii ‘au căuta*0 mai mulţi ani înzadară sâ pună mâna pe membrii bandei, până când aceştia au fostă trădaţi de unulă din ai loră. înaintea juriului, bandiţii cu căpitănesa loră in frunte s’a purtată fârte obraznică. Firesce, au fostă condamnaţi cu toţii; câpitănâsa la muncă silnică pe viâţă.
Necrologu. — Văduva Emilia Mlădină, născ. Ta-maşiu ca soţiă, fii şi fiice Georgiu şi soţia Roşa Ardeleană, Emilia şi soţulă Ioană Popescu, Ida şi soţulă Georgiu Roxină, Ioană, Grigorie şi soţia E. I. Suciu, Nico-lau, Petru, Corneliu şi soţia Sofia Albi( iu; precum nepoţi şi nepâte, Adriană, Nicolau, Corneliu, Valeriu, Georgie, Aureliu, Virgilă, Emilia, Livia şi Aurelia; Moisa ca frate, Nicolau şi Garolina nepotă, nepâtă; Mana ca soră, precum şi în numele numeroşiloră consângeni, amici şi cunoscuţi cu inima durerâsă anunţă, că multă iubitulO şi neuitatulă loră soţă, tată, socru, frate, moşă, unchiu, a-mieă şi cunoscută Ioană Mlădină, notară comunală în pensiune, după scurte suferinţe în 16 (28) luniu a. c şl-a dată nobilulă său suflelfi în mânile Creatorului în ală 68-lea ană ală vieţii şi ală 37-lea ală fericitei sale căsătorii. Depunerea rămăşiţeloră sale la Ioculă de o-dichnă veoînică s’a făcută in Curticiu la 17 (29) luniu 1887
Fiă-i ţărîna uşâră şi memoria lui binecuvântată!
Editoră: lacobfi Mnreşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mnreşianu,
GAZETA TRANSILVANIEI
18 87.
Nr. 135
i-a bor sa da Wl&na
din 30 Iuniu st, a. 1887.
Rentă de aurii 5°/0 . , . 102 05 Rentă do hârtiă 5°/0	. 87.95
Imprumutuiu ciilorii ferate
ungare...............151.75
Amortisarea datoriei căi-lorti ferate de ostfl ung.
(1-ma em isiune) ... 97 80 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostfl ung.
(2-a emisiune) .... 127 50 Amortisarea datoriei căilor 5 ferate de ostfl ung.
(3-a emisiune) .... 116 60 Bonuri rurale ungare . . 104.40 Bonuri cu cl de sortare 104,60 Bonuri rurale Banat-Ti-
naşă................. 104 50
Bonuri cu cl. de ^sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 60
Bonuri croato-slavone . . 102.25 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............100.10
[mpruinutulfi cu premiu
ung. .  ...............122.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 75 Renta de hărtiâ austriacă 81 25 Renta de arg. austr. . .	82.45
Renta de aură austr. . .112 55 Losurile din 1860	. . . 137.75
Acţiunile băncel austro-
ungare.................184 —
Act. băncel de credită ung. 286.55 Act. băncel de credită austr.283.20 Argintulfl —. — Galbinl
împărătesc! .............5 95
Napoleon-d’orî .... 10.03 Mărci 100 împ. germ. . . 62 20 Londra 10 Livres sterliuge 126.60
Cursulu pieţei Braşovu
din 1 luliu st. n. 1887.
Bancnote românesc! . . . .	Gump	8.61	Venei. 8.63	
Ârgint românesc			8.55	A	8.60
Napoieon-d’orl		1	9 97	#	10.02
Lire turcesc!		, l	11.30	*	11.34
Imperiali				10.30	*	10.34
Galbeni		, >	5 89	»	5.93
Scrisurile fonc. »Albina» 6°/o	• »	100.—	»	102.- -
n * n 5»/o	• r>	98.—	»	99.—
Buble Rusesc!		»	113.—	9	114.—
Discontulă ... »	7—10% pe		ană.	
AYISU.
1-10
De6rece mi-am părăsiţii atelierulîl meu fotograficii de mai ’nainte din Strada căldărarilorfi de josâ Nr. 506, îm! permită a face cunoscută onor. publică că de R(Ji înainte primescă a fotografia precum şi peste totit comande numai în atelierulu meu nou construită, corespunzătorii ce-lorfi mai moderne pretenţiuni ale artei, în Strada căldărarilorfi. de susfi Nr. 487.
Cu t6tă stima
Leopold Adler,
fotografa.
Nr- 6584—1887.
Concurse.
|
Din legatulii lui Iosef Wehrmacker este de a se da unii stipendiu ; de 400 fl. pe anii pe durata timpului legalii de studii, unui ascultătorii ordinarii fără deosebire de naţionalitate şi religiune dela unii instituţii superiorii internii s6u externii, s£u unui individă, care prin absolvarea j unui gimnasiu superioru a unei şc61e reale superiore seu a unui insti- ! tută da pregătire posede dreptulii ca s6 cerceteze unu instituţii mai superiorii.	*
Doritorii pentru acestii stipendiu au să-şî aşternă subscrisului ma- | gistratii eelii mulţii până la 1 Septemvre a. c. petiţiunile timbrate şi ; instruite în modîi corăspun(}6toru, documentându pe lăngă aceea, conformii disposiţivmilorii legatare, cum că suntu născuţi în Transilvania, şi adecă din părţile de ţeră cari, înainte de uniunea cu regatulu Ungariei, au formaţii politicesce marele principatii alu Transilvaniei. In fine mai au ca să documenteze şi aceea, cum că atătu petenţii câtă şi părinţii ioni nu posedă atâta avere, ca să păta acoperi spesele pentru studiu.
Braşovu, 18 Iunie 1887.
Magistratidil orăşeneştii.	j
Sosirea şi plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu.
1.	Plecarea trenuriloru:
1.	Dela Braşovft la Peşta :
Trenulă de persăne Nr. 307: 7 ore 20 de minute săra.
Trenulă mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minutâ diminăţa.
2.	Dela Braşovă la Buouresci:
Trenulă acceleraţii Nr. 302: 5 ore 37 minute diminăţa.,
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amăcji.
II. Sosirea trenuriloru :
1.	Dela Pesta la Braşovă:
Trenulâ de persone Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de amă^l-Trenulă mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.
2.	Dela Buouresoi la Braşovfi:
Trenulă accelerată Nr. 301: 10 ore 12 minute săra.
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 ăre 32 minute după ame<}î.
A.	Plecarea posteloru:
a)	Dela Braşovă la Reşnovu-Zernesci-Branu: 12 ăre 30 min. după amăiţl.
b)	„	„	„	Zizinu: 4 ore după amăip.
c)	„	,,	în	Secuime (S. Georgî): 1 oră 30 minute noptea.
d)	„	,,	la	Făgăraşul 4 ore diminăţa.
e)	„	„	la	Săcele: 4 ăre diminăţa.
B.	Sosirea posteloru:
a)	Dela R&şnovu-Zirnesti-Branu la Braşovă: 10 ăre înainte da ameijî.
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 ăre a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 ăre săra.
d)	„ Făyăraşu la Braşovă: 2 ăre diminăţa.
e)	v Săcele la Braşovă: 6 ăre 30 minute săra.
Mersulu trenuriloru
Valabilă dela I Iuniu st. n. 1886.
pe linia [Predealil-Budapesta şi pe linia Telt&şfi-Aradd-Budapesta a calei ferate orientale de statU reg. ung.
VeiuşA- A radf&-Budapesta				Budapesta- Aradft-Teiuşfr.			
	Trenă	Trenă	i Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnibus	de pers.	persdne		persdne	de persdne	omnibtn
Teiuşft	11.24	! i 		3.00	Viena	11.10	12.10	—
Alba-lulia	11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josă	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
Şibotă	1.01	—	4.51	S*iiluok ^	11.35	5.45	—
Orăştia	1.32	—	5,18	Ai-adft	4.30	6.—	—
Simeria (Piski)	2.32	—	6 15	Glogovaţă	4.43	6.13	—
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	—
Branicica	3.23	—	7.02	Pauliş :i	5.19	6.51	—
Ilia	3.55	—	7.28	Radna-Lipova	5.41	7.10	—
Gurasada	4.08	—	7.40	Conopă	6C9	7.37	—
Zam	4.25	—	8.li	Bărzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5.30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	6.27	—	9.33	Zam	8.01	9.12	—
Conopă	6.47	—	9.53	Gurasada	8.34	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	—	10 27	Ilia	855	9.58	—
Paulişă	7.43	—	10.42	Branicica	9.19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	9.51	10.42	-
Glogovaţă	8.28	. —	11.25	Simeria (Piski)	10.35	11.07	—
Arad Al	8.42	9.17	12.31	Orăştiâ	11.11	11.37	—
Szoluok (	—	2 32	4.59	Şibotă	11.43	12.—	—
			—	5.12	Vinţulă de josă	12.18	12.29	—
Budapesta	—	—	8.20	Alba-lulia	12.36	12.46	—
Viena	—	—	6.05	TeiuşA	., 1 29	1.41	—
Predeald-lSudapesta
Trenii j Tren i Trenă 'accelerat omnibus persone i	I
Trenu
omnibus
Bucuresri
Prodealu
Timişfl
Braşovă
Feldiăra
Apatia
Augustinfl
Homorodfl
Haşfaleu
Sighişor» J
Elisabetopole
Mediaşfi
Copsa mică
Micâsasa
Blaşiu
Crăciunelfl
TeiaşA
Aiudfl
Vinţulfl de susfl
Ui6ra
Cacerdea
tiliirisfi
Apahida
(îluşia
Nedeşdn
Ghkb&u
Agbirişfl
Stana
Huiodinfl
Ciacia
Bada
Bratca
Vadfl
Mezd-Telegd
Fugyi-Visărliah'
Veneţia-Orădii
Oradia-marc
P. Ladăny
Szolnok
Baăa-pesta
Viena
4.30
—	9.12	—
—	9.35	—
.....	10.12	—
7 20			4.01
7,57	—..	4.47
8.24 8.47	—	5.28
	—	5.59
9.29	—	6.49
9 37	-—	8.35
10 53	— ^	9.02
11.00	—	9.12
11 34	—	9,56
12.03	—	10.37
12.26	_	10.59
12.42	—	11.16 11.37
1.11	—	12.16
1.23	—	12.33
2.06	—	1.51
2,27	—	2.18
2.49	—	2.48
2.56	—	2 56
3.12	—	3 64
3.46	—	4.51
5.01	—	5.28
521	—	5 56
—	6 01	—
—	6.19	—
—	7.12	—
—	7.41		
%	8.20	—
—	8.46	—
z	—	Trenă
—	9.11	persoue
—	9.16	10.50
—	10.37	..33
—	12.20	4.24
—	2.15	10.05
—	—	2.15
“ 1	s.ooj	—
Trenu
de
persone
7
7.29
8	58 9.15
9	34 9 53
10 28 10,47 10.57 1107 11.19
(
Nota: Orele de nopte suntfl ceie dintre liniile gr6se.
Budapesta—Predealtt
	Trenu de pers.	j Tren accelerat	Trenu de pers.
Viena	mol —		—
Budapesta	7.40| 2.—		7.40
Szoluak	11.05	4.05	1 10.42
P. Ladâny	2 02	5.47	2.02
Oradea mare	4.12	7.11	4.78
Venţia-Orădii	—	—	—
Fudi-Oşorheiu	—	—	—
Teleagu		7.33	—
Vadfl	—	8.04	—
Bratca	—	—	—
Bucia	—	—	—
Ciucia	—	8.58	—
Huiedin	—	9.28	
Stana	—	—	—
Aghiriş	—	—	—
G1 ârbflu	—	—	—
Nedişu	—	—	—
Ciuşiu ^			10.31	
	11.00	_	—
Apahida	1119	—	—
Ohiriş	12 33	—	—
Cucerdea ' {	1.01	—	—
	1 11	—	—
Uiora	1.18			—
Vinţulfl de sust	1.05	—	--
Âiudfl	1.46	_	—
îeiaţâ.	2.25	—	-
Crăciunelfi	2 50	—	—
Blaşft	3.03	_	
Micâsasa	3.35	—	—
mit,	4.01	—	—
Mediaşfl	4.20	—	•—
Elisabetopole	4.55	—	__
SigişDrs	5.42	—	—
1 Haşfaleu	6.01	—	—
Homorod	7.27	—	—
Augustinfl	8.08	—	—
Apatia	8.36	—	—
Feîdidra	906	—	—
r, (	9.46	5.37		
Braşovfe )	—		1.55
Timişfl	—	6.20	2.53
Freâee.lii ) { Bacuvescî	-	6.47		
	—	11.30	3.28
			, 9.35
Trenă
de
persone
618 9.38 12 02 2.01 2 08 2 19 2.41 3.24 3.47 4.07
4.33 5.15
5.33 5.53
6X5
6.20
6.38
Trenă
omnibus
7.08 7.36 9.16 9.53 10.-10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52 1.34 2.13 2.46
3.31
4.32 5.02
6.53
7.43
8,23
9.02
9.52
AradA-Timlşăra
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica Iui Martin Kopony, ZernescI
	Trenă | omnibus i 1	Trenă de jporaăue	Treriu mixt		Trenă de penăne	Trenă omnibus	Trenă mixt
ÂradA	5.48		6.05				2.42
Araduiă nou	6 19	—	6.33	Streiu	—	—	3.25
Nămeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegă	—	—	4.16
Yisga	7.16	—	7.29	Pui	—	—	5.11
Oreziîaiva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.58
Merczilalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6 40
TinişAra	9.02	—	9.08	Petroşeul	—	—	7.12
Tinişdra-AradA				Petroşeul—Sluaerla (Piski)			
	Tieufi di	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	peniiSne .	persăne	omnibus		de pers.	omnibus	mixt
TlmlşAra	6.25	——	~ “ 5.00	Petroşeul	-			6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	—	—	7 37
Yinga	8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.20
Nămetk-Sâgh	8.36	—	6.23	Haţegă	—	—	9.01
Araduiă nou	9.11	—	8.01	Streiu	—	—	9.52
Avadtk	9.27	—	8.17	liweria	—	—	10.31
Shaeria (Piski) Petroşeul