"’TF GAZETA' BSDACŢI CITEA ŞI AnumOTUAŢlŢlBA» BRAŞOVt, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA** IESE ÎN FIECARE pi. Pe an fi an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&aia ţi str&inAtate: Pe anfi 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. S£ PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd: corespondenţi. aiUIŞIVBIIil! O serii garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 er. v. a. pentru fiecare publicarş SorltarT nefranoata nu an prlmasou. — «anuaorlpta na aa retrfimltB. —tr* N* 134. Vineri, 19 Iunie (1 Iulie). 1887. NOU ABONAMENTU la „GAZETA TRANSILVANIEI. Cu I Iulie 1887 st. v., se începe un4 nou abonamentft pe triluniulti Inlie, Augustă şi Sep temvre la care învitămâ pe toţi onoraţii amici şi spri jinitorl ai foiei nostre. Preţul* abonamentului: Pentru AnsMgaria: pe trei luni 3 fl. » ş^ae „ 0 m „ unu anu 12 „ Pentru România şi străinătate pe trei luni 10 franoi „ şâse „ 20 „ „ unii anii 40 „ Abonarea se pdte face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Abonaţilortt de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponti numărulă fâşiei sub care au primită (}iarulă. Domnii cari se vorU abona din nou s& binevodscă a scrie adresa lămurită şi a arăa şi posta ultimă. Braşov*, 18 Iunie 1887. Rareori avemă bucuria a înregistra în co-16nele (Jiarului nostru şi scirl mai înveselitdre din viăţa comuneloră ndstre românesc!. In cea mai mare parte ne vorbescu raporturile, ce le primimă, de nedreptăţi şi asupriri, abusurî şi violentări de totă felulfi, aşa că ni. se acresce sufletulă de atâtea păcătoşii, câte se întemplă în t6te părţile intra muros et extra. In astfelu de împrejurări e lucru naturală că veştile bune, ce ne sosescă, suntu pentru noi ca nisce picături de apă turnate pe limba uscată a omului setosă. Da, suntemă setoşl de scirl îmbucurătdre şi fiindă-că amă pierdută speranţa de a primi asemeni sciri din tabăra adver-sariloră noştri, le aşteptămă numai şi numai din sînulă nostru. Dorimă s’autjimu, că Românii noştri, vă-(jândă în ce hală i-au adusă ticăloşiile celoru dela putere, s’au deşteptată din letargiă; dorimu s’au^imă, că după ce s’a putută convinge de nenumărate ori în acăstă tristă epocă de asu prire, că din nici o parte nu se mai p6te aştepta la vr’unii ajutoră, la vr’o mângâiere, Românulu asuprită s’a decisă cu t6tă puterea convingerei sale de a-şi ajuta elă însuşi, încordându-şi t6te forţele morale şi materiale. De aceea ne-a causatu mare mulţămire vestea ce-o primirămă (Jilele aceste din comuna Ciugu-<|elii, de lângă Aiudă în Ardeală, despre o ho-t&rîre ce au luat’o Românii de acolo. Nu hotă-rîrea acesta în sine câtă mai multă motivele ei bărbătesci şi nobilulă scopă ce-lă urmăresce ni-a făcută să ne bucurămă. Ga să fimă mai uşorii înţeleşi ne vomă eă-pKca pe scurtă; Bomânii din Cingudeltt au declarată r&sboiu cârciumei ca se mâutuiSscă scola. Se p6te 6re cugeta o faptă mai salutară şi mai folositdre ca acăsta? Şăse-^eci-şi şăpte Români harnici din comuna Cîugu^elă, ţinendă sfată în casa parochială despre aceea, cum să pdta ajuta scdlei loră confesionale, care are mare lipsă de reparaturi, de recvisite şi de îmbunătăţirea salarului învăţâto-rescă, au ajunsă la convingerea, că cea mai mare piedecâ a progresului scdlei este cârciuma din sat* unde se scurge o parte însemnată din su-ddrea feţei ţăranului şi de unde se lăţesee de-mdralisarea. Dreptă aceea Românii din Ciuguijelă s’au între sine serbâtoresce de a nu mai merge la cârciumă şi de-a nu mai cumpăra băuturi din cârciumă, pănă când arândaşii unguri nu voră da celă puţină a patra parte din veifitulu curată ală arendei pe săma scdlei loră atâtă de totodată Ia o peddpsă 5 fl. pe sdma scdlei I comunei Ciuguijelfl, judele şi pentru orî-ce călcare a lui, îlft şi ţină şi respec- iîeaMM> jurată în anii trecuţi, fiă spre ruşinea lui, tăză cu scumpătate. fu şi curatorii primariu a S. Biserici şi scdle, cu ţote că Felicitămă pe Românii Ciugudeleni pentru Uu fostă presenţi Ia hotărîrea aceea demnă de ţdtă lauda, nobilulă scopă celă ufmărescă prin hotărîrea I>a se păreau încă, a o sprijini ca să nu-şl părdă tistiâ loră bârbătd8că, care numai ondre Ie pdte face. ceşl-oţin din graţia „ măriei sale** Szalanczi, a căruia e Iniţiativa loră ne dovedesce, că a începută se Ş* cea mai mare parte din venitulă arendei de yjnarsO, prindă rădăcină în sînulă poporului nostru con- nu au aflata de bine a’şi iscăli cinstitulă loră nume jm-vingerea, că cârciumele, unde se vinde rachiulă preună cu cei lâlţî credincioşi, ci pe câna era să se puturosă, care a jucată ună rolă aşa de însem- subscrie şi-au perdută urma, ba ce e mai multă chiarfl nată şi la alegerile trecute, sunt una din prin- in (jiua decisiunei şi în cea următăre au petrecută, spre cipalele cause ale sărăcirei, abrutisărei şi demo- ruşinea loră, mai mult timpă în cârciumă veseiindu-se ralisării poporului ţărână. cu rachiulă Măriei sale. Cei subscrişi ţinăiîna# cu scum-. Sperămă că cu timpulti se va nasce o miş-1 petale la sânţenia decisiunei, şi nu se lasă ademeniţi vde care puternică în mijloculă nostru cu scopă de uneltele Măriei sale. a lupta în contra beţiei de rachiu, care a luată Se tjice că vre-o 2 inşi, totă unelte, ară fi venită dimensiuni atâtă de periculdse în era şi sub egida în AiudG la d-lfl Szalanczi şi Ia solgăbirău, pentnj, a „părintescului“ guvernă ungurescă şi care ne acusa pe iniţiatori, sub cuvântă că ar fi constrînşă pe ameninţă poporulă cu totala slăbire a forţeloră ţărani a subscrie protocolulO ceea ce nu e drepţii. La sale fisice şi materiale. resultată voiu reveni la timpQ. 0n6re deci preotului, Pe cărarea pe care au pornită Ciugutjelenii, învăţătorului, rIoma Nicolau, Vesuţiu Ioană, datină Â-credemă câ acăstă pacoste, ce nl-au adus’o pe limpiu şi Ilie Toma curatorQ prim. şi altorQ binevoitori, capă cârciumele ocrotite de „patrioţii dela pu- cari stăruiră din răsputeri întru împlinirea decisiunei de tere, va pută fi cu succesă combătută. mai susO; ruşine însă judelui şi fostului curatore* âr Răsboiulu, ce Pau declarată ei cârciumei din acum jurata, Câmpeanu Filimonă şi semeniloră săi, cari Ciugutjelă în folosulă scdlei, aru trebui să se ge- premergă cu esemple aşa de dejosităre pentru Români. ( neraliseze pretutindenea printre Români şi cu tim- ___________ Unu binevoitoră. pulă să fiă îndreptată anume în contra beţiei de rachiu, avândă acelaşi scopă nobilă: înaintarea SOIRILE DILEI. scălei, promovarea culturei şi apărarea moralităţii in sînulă poporului Oflciulă orfanală ala comitatului Sibiiu a dispusă FăcândD acăsta vomă pută dobendi neaş- Prin oflciHe solgâbirăesci şi comunale să intervină, ca teptate succese în împrejurările grele de a(ji, unu t6te aver^e minoriloră constătătâre din edificii să se asi-eăştigă mare şi morală şi materială. Şi stă în 8ure Ia institutulQ de asigurare .Transilvania* timpă de, puterea năstră ca să dobândimă acestu câştigă. ş6se anî unulQ ^uPă altulQ, fiindă că după ofertufă in-^e trebue numai botărîre firmă, ne trebue numai stitutu^ui anulG a*Q 6-lea se asigură gratuită. NumaMn, ;ăriă sufletăscă de a-o şi ţină şi respecta dăcâ casu^ c^n(^ nainorii devinQ majorenî înainte de a espîra amă luat’o, pentru a face ca şcălele şi cultura resP‘ ® anîr’ nu se °bligâ a se face asigurarea pe 6 năstră să nu mai sufere nimicu din causa câr- anI’ numai ^in and în ană. ciumelorâ. | ~x MinistrulQ de comunicaţiune Baross a condamnată Aiudă luniu 1887 I societatea căii ferate Budapesta-Szent-Lorincz la 200*0 ff. pentru fondulO săraciloră din Budapesta şi Sz. Lorîncz, Desele prigoniri şi esecutârl cu cale şi fără cale ale fiinda oa tota malerialu,a de construcţia pentru aiea ! poporului româna de pretutindenea, nu suntă ceva nou linia ,-a cump8rata de|a flrme dln străinătate, şi nu" nici în comuna Ciugucţelu, durere însă că pe lângă ttfte Ljn ' nisuinţele fruntaşiloră nu lipsesce nicî maliţia chiară şi __x___ - în sînulâ comunei, căci contrarii sciu să-şi vîre veninulQ Jja esamenele de maturitate dela Academia cbmdr-lu loră chiar acolo unde pe Română îlQ dăre mai tare. V61 claia şi dela şcola mediă privată din Pesta s’an descb-! 1 rogâ deci, d-le RedactorO, da-ţi-ml voiă a enara ună perită înşelătorii, aşa că esamenile au trebuită ‘să se’ casă care s’a întâmplată, precum am înţelesă din multe sisteze. Mai toţi şcolarii aveau răspunsurile complecte âîe isvăre demne de tătă credinţa, în comuna Ciugucjelă: tuturoră întrebăriloră, ce le alesese minisierulă iristruc-In 12 Iunie a. c. fură conchiămaţl membrii corn u- Iţi unei din cele presentate de direcţiune. Poruindu-«e eer-nei bisericescl Giugucjelă la casa parochială spre a se cetare se descoperi că ună funcţionară subalternă din consulta, cu privire la repararea scălei confesionale, pro- ministeră, care fusese însărcinată cu cuvertarea şi îna- curarea recvisitelorO necesare la instrucţiune şi spre a poiarea întrebăriloră, le copiase şi le vânduse maturi- imbunătăţi salariulă învăţătorului, care pănă acum abia sanţiloră pe preţulă de 400 fl. Funcţionanfiâ fu destituită s’a urcata la 100 fl. v. a. şi trasa în cercetare penală. La şcâja mediă privată fă După mai multe păreri şi de o parte şi de alta, chiarO una profesorâ dela acela institute care le făcii cari de astădată le retacâ,—arătându-se că o causă însem- maturisanţilora cunoscute întrebările esamenului orală, nată a miseriei ce domnesce în mare grada in acea comună S’a făcuta arătare ministerului instrucţiunei. şi din care pricină scăla şi instrucţiunea nu ar fi la ni- —x— voula pe care îla cere spiritula timpului, este cârciuma cu îUCeputula anului şcolara 1887—8 (1 Septemvre' — beutura de rachiu unde se consumă o p: rte nu 1887) suntu de ocupată la mai multe şcâle elementare neînsemnată din sudârea feţei ţăranului, se supună I generale în Bosnia şi Erţegovina posturi de înveţâtQri cu toţi cei presenţi în număra de 70, cu puţina escepţiune 500 fl. şi 600 fl. lâfă anuală, locuinţă, grădină şi lemne. t de trei .inşi, la hotărîrea : de a nu mai merge la câr- Lje arta ori bani în locuia acestora. Concurenţii s$ fi ciumă, şi a nu duce nicî acasă beutură din cârciumă, făcuta studiele speciale necesare şi să cundscă perfecţii pană atunci pănă când posesorii arendei de vinarsu, cart limba bosniacă în vorbire şi în scriere (cu liţerş latine,. ' Corespondentul^ nostru ne asigură că cei ce'au subscrisă acestă legămăntă, obligându-se suntu toţi maghiari, voru da pentru biserică şi scâlă 1(i din venitulă anuală ală arendei de vinarsă care se urcă la 600 fl. Ceea ce s’a şi luată la protocola prin paro-chulă respectiva şi s’a subscrisa cu o plăcere nespusă de cătră RomânaşI dictânda cu gura s’a propriă fiăcare subscrisa pedâpsă de 5 fl. pe stma scâlei, la casG când din întâmplare ar trece marginile decisiunei de susO. Ac6sta scire a fosta pentru mine, deşi nu facă parte din poporaţiuna acelei comune, insă iubescă tota ce e buna şi nobilă în Românâ, — fârte îmbucurătore. Cu inima amărîtă am înţelesă însă, că chiarâ capulâ şi ciriie). Petiţiunile bine instruite să se adreseze p$ţ)ă In 10 Iulie n. la guvernula ţării pentru Bosnia şi Erţegovina. —x— ' ’4 Regele României a dăruită muse.ului naţiopplp din . Bucuresci o reproducţiune întocmai după sabia,ce, i s!â oferita de cătră corpulă oficerescă cu ocasiunea 4®,.., 10 Maiu 1881. i tin „Epoeei* i se spune, că ministruia Aureîianâ a începută, în numele guvernului românO, negociaţiunl' (iu GAZETA TRANSILVANIEI. şefulfc casei Fraţssinet din Marsilia pentru organisaţiunea, cu ctjâcursula acestei case, a unei companii române de navigpţiune pe Dunăre. —x— Societatea, macedoromână „LurHinau a avuta Dumineca în palatula Universităţei din Bucurescî întrunire extra-ordinară, sub preşedinţa d-lui Grandea. Societatea a încuviinţata a se da d-lui Andreiu Bagava, autorula cărţei de lectură pentru care s’a publicata concursei, una căsornica de aura cu acâstă inscripţia în dialectula tnacedo-româna: »Andriului al Bagav, Sogiata «Lumina*, 14 Qireşara, 1887. Cartea se tipăresce cu cheltuiala societăţii. Ea va cuprinde 16—18 şc6!e. Elevilora şcâlelorO române din Macedonia se va împărţi gratis. Pentru bi-bliotecefe şi iubitorii de cultură din România, se va opri una număra de esemplare, care se va vinde în fo-losulO fondului de imprimare ala societăţii, cu preţuia de doi lei. Acâstă jarte este o mică enciclopedie populară îp. dialectula macedo-româna. Este cea dintâiu carte de 6 asemenea întindere, care se publică în acesta dialecta. ;V. Naţională* află, că comitetula va publica concursă pentru alte două cărţi didactice în acesta dialecta. —x— Mâne. Vineri în 1 Iulie la 8 6re săra, mare con- - > - »»•;\ ■ * • ,. 1 certă în »haiţi festivă* din Grâveră în Bvaşova. Se va esecuta opera lui Hayd »Anotimpurile*. Preţuia locuia înţâiu 1 fl. „Basme şi legende streine11, este numele frumâsei cbleeţiutal de basme şi legende traduse de d-la Ioană S Spartali şi> tipărită în Bucurescî în broşură de formata mare' 8° cu 53 pagine. Preţuia 1 leu. Golectiunea a-căsţa conţine 20 de basm! parte scandinav!, parte fran-cesl, japonezi, turcesc!, persan!, mongolîj, chinezi, germani' şi diferite legende. „Revista Catolică", ^iara bisericescO, ce apare la Baia mare în voluminâse fascicule lunare sub redacţiu-nea.şi în ediţia d-lui directore alo periodicului Dr. Va-siliu Lucaşiu, conţine în fascicululo V de pe luna lui Maiu: Conseienţa cu respecta la păstorirea sufletăscă (Fine) de Michaila Popa; Despre imorlalitatea sufletului omenescă, prelucrare după S. Toma de Aquino, de Arn-brosiu Marehişa; Ce avemă de a face, ca să rădicămO cultura poporului româna la înflorire generală, de Flo-riana Danciu ; La cestiunea misiunei LatinilorO de Radu Cupariu ; Deosebite corespondenţe; Cronica contimporană. Alegerile de deputaţi pentru dieta un-gur^scâ. t)in comitâtulu Ugocei, (Ungaria) Iunie a. c. 1887. , Deşi din comitatula nostru n’au fosta trimişi la conferinţa naţională din Sibiiu, deşi din mijlocula nostru târte arareori, pota 4'ce că de loca, nu se aude vre o voce în publica şi trăima aşa (Jioănda ca isolaţl de ceilalţi fraţi român!; totuşi se află între noi adevăraţi Ro-mân!, car! cu. una adevărata devotamenta sacrifică pentru naţiunea română, şi profesăză ca sânte tâte conclusele naţionale. Aşa Şi conclusuia conferinţei naţionale din Sibiiu referiţora la abşţinere şi pentru părţile ungurene. aici la noi inteligenţii cu puţină escepţiune îla ţină cu smm-pătate, aşa cum.se cade acăsta unora bărbaţi, cari se numesca Român!. Pentru acesta şi eu unuia din răn-dultt acelora, car! îşi ţină de sântă datorinţă a se alătura la acele principii şi a se supune la acele porunci, ce ni le.demandă sâmţulO naţionala; nu pota să prives-O fără durere şi indignare faptele acelora, cari uită de demnitatea lord de româna, car! pentru ca să fiă serv! umiliţi şi plăcuţi ai tiranismului, calcă în piciâre princi-pieleşi conşlusele, ceţintescO la libertate şi umanitate. Nu pofta de răsbunare, nu ambiţiunea mă face să scriu aceste rânduri ci singura acela cugeta mă înduplecă, ca onor. publica româna să-şi cunâscâ 6meuii, să nu mai p6tă unii, cânda împrejurările poftesca, a se a-răta cei mai bun! patrioţi, maghiari, 6r de altă dată cei mai devotaţi luptător! ai causei ^naţionale române. Vo-iescO, precum (Jisei, pe unii ca aceştia să-i dau judecăţii on. publica ca prin acâslâ său să se corâgă şi să cu-n6scă calea pe care au de a merge, său să se determine a trece în tabăra contrară, şi n cî când să-şî bată peptuia că ei sunta descendenţii gloriosului TraianQ. Dâcă s’ar întâmpla cea dintâiu la tota casula ne-ama bucura însă obveninda şi ala doilea casa n’ama avea causă mare de intristare. Avema lipsă de membrii sănătoşi în societatea română atâta de tare prigonită, şi nicidecum de nisce membri leproşi, cari să lăţâscă stricăciunea şi între noi. Vânăma caracterQ tare şi nepătata, dâr nici la una cas făţăriă şi oportunisma. Insă să me întorca la adevăratula obiecta ala meu. In cercula alegătora ala nostru, adecă în cerculu Hal-mi-ului, a fosta singura candidata guvernamentalula Te-leszky Istvân. Noi Românii ne-ama bucurată de acăsta pentru aceia, că nu voma fi siliţi a vedâ de nou uneltirile mârşave şi demoralisarea cumplită ce se propagă cu ocasi-unea corteşirilora ; dâr ne-am bucurată mai vârtosa pentru aceea, că nu voma fi siliţi a constata cu câtă uşurinţă vora uita p6te unii de demnitatea lora de Român, însă ce să vetjî? La noi s’a adeverită 4ica*a română: »de ce fugi în spate duci* căci deşi nimeni n’a ceruta ajutorula Românilorfl, totuşi cu durere trebue acum să arăta doi Români, dâcă să pota aşa numi, cari fără să fi fosta ispitiţi de cineva, fără să fi fosta siliţi de împrejurări, s’au grăbita a săvârşi o faptă prin care au dovedita vederaiO că divergâză în principii de Români şi ade-râză la partida guvernamentală. Ceea ce mai tare mă dâre, când trebuie să cons-tatezO acesta fapta ruşinosa e că ambii aceştia sunta preoţi români şi afară de aceea ambi tineri. Mă dâre acăsta pentru că sciu ce misiune sublimă a îndeplinita în trecuta şi indeplinesce şi în presenta preoţimea română; mă dâre mai încolo pentru acea că aceştia sunt tineri cari ca toţi din generaţiunea nouă s’au născuta şi au crescută în mijlocula prigonirilora maghiare, au a-vuta oeasîune a au4i încă din frageda prunciă prin şcolile maghiare frecventate de ei, că ce ţină Ungurii despre noi Românii, şi totuşi n’au învăţata. Pe aceştia doi rătăciţi nu-i putemU ^escusa nici cu ignoranţa, nu, căci ara trebui să fnnO prâ cutezători cânda am 4>ce* că ei n’au aiidita de absţienerea hotărîtâ în coferinţa din Sibiu, când acăsta o sciu şi Maghiarii cu toţii. Lucnila s’a întâmplata astfela : candidatula Teleszky Istvân a data una bancheta pentru aderenţii săi, care avea să se ţină în Halmi. Au fosta Invitaţi toţi preoţii români însă afară de doi nici unulă nu s’a presentată. Aceştia au fosta: d-la Ioană Serbacu cooperatora în Gerţa mică şi d-la Ioană Anderco cooperatora în Bă-tărciu. Ambii au asistata la bancheta, ba încă d-la lâna Serbacu înfocata de simţuld de „buna patriota" a toastată de repeţite ori. D la Ioana Anderco ce e drepta a tăcuta în tota timpula banchetului. D-sale i-a fosta destulă satisfacţiă aprobarea cuvintelora „patriotice" ale colegului său, şi vinula buna, care era în abundanţă. £tă faptă! Roga pe on. publica judece că âre dâmnă este ea de una preot a româna? mai alesă în una comitata unde Românii sunta sentinelele românis- 1857. mului, unde ca nicăirl mai tare trebue să se lupte cu elementele străine de care e înconjurata, şi cari ’şl arâgft o influinţâ periculâsă asupra tuturora lucrurilortt române? Dâmnă faptă 3 acăsta pentr’una tînăra, care se numesce odrasla naţiunii şi pe a căruia umeri voiesefl bâtrâniţ binemeritaţi şi slăbiţi de muncă şi de ani a lăsa sarcina susţinerei naţiunei în tâte drepturile sale ? Ii lasO în judecata on. publica pe aceşti rătăciţi, căci eu nu mă sâraţă chemata a judeca asupra lora dâr totuşi sunt convtnsa, că naţiunea română niciodată nu va strînge la peptulO său pe atarl fii. Sentinela. Sălagiu. De lângă leriu, 22 luniu 1887. Onorate D-le Redactora! Vina a vă împărtăşi u-nele despre alegerea de deputata dietalâ în cercula nostru de alegere Taşnadu, întâmplată la 21 1. c. Şi în acesta cerca de alegere, In care maioritatea poporaţiunei şi a ale-gătorilora este română încă de timpuriu, cu cela puţina două săptămâni înainte de actula alegerei s’a începută vânătârea după voturi. Mijlâcele nici aci n’au fosta cele mai morale. Promisiuni, ameninţări, terorisărî. palincă (rachiu), cumpărarea formală de voturi, efectuită mai cu sâmă de cătră antistii comunali (H birăi) şi notari, âtă apoi că deputatuia este alesă în înţelesula feri-citârei constituţiunl prin „libera" espresiune a „voinţei* poporului. Demoralisarea poporului se pare că este ţinta ce o urmârescă cei dela putere, căci poporuia începe a considera de lucru nejenatO şi aprâpe firescO, ca ela să-şl văn4ă votula pe doi-trei florenaşl şi pe mâncare şi băutură. Cu tâte aceste stăruinţei preoţimei brave cu puţine escepţiunl ia succesă a lumina poporuia româna din acesta cerca să-şî vâ4ă de lucru acasă şi să nu mârgă la urna electorală. Lupta celora chiâmaţl de a face pe popora să respecteze conclusele conferinţei sibiiene a fosta de astădată cu atâta mai grea, cu cătă mai cu multă vehemenţă decâtă altădată s’a luptată vrăşmaşulă nostru politica de a face să nu se respecteze de cătră ai noştri abstinenţa hotărîtâ. Lupta a decursă între trei candidaţi: Pechy Ta-mas guvernamentala, Dr. Szadovszky oposiţionalO moderata şi Offner una jidana, care însă să retrase înainte de a se fini actula alegerei. Cu tâte opintirile guvernului, reeşi oposiţionalulă Dr. Szadovszky, insă abia cu maioritate de 23 voturi. Intre apostolii trădători ai causei naţionale se văzură şi preoţii Ioană Farkaşiu din Er. Sudurău ou pa- * rochienii săi, Emiliu Lobontă din Boiana cu poporenii săi, Tiberiu Gaelu din Dersida cu poporenii săi, şi lumea 4ice că ar A primita câte 100 fl. la olaltă 300 arginţi. Dintre învăţători încă au participată la alegere şi între ei, unuia din Hotoana Teodoră Medană premiata mai deună4l din partea despărţământului XI ala Asso-ciaţiunei transilvane pentru succesula în învăţământa. De observata este că atâta preoţii din cesliune câta şi învăţătorii sunta cu stare materială fârte bună. Dâr mulţi dintre ai noştri înţelegO politica aşa, ca să fiâ cu două feţe. între Români să fiă mai mari Români — din gură — între Unguri să fiă Unguri. Preste tota considerata arborele româna aici este plina de viâţă, câteva crengi uscate se vora tăia de pe ela şi se vora da destinului lord, carele este focula con-demnării şi ala dispreţului opiniunei publice. Cine ? — Elu. FOILETONU. ■ • i Mariannina cea buna. >-• (Novelă de Antonio Pellicani.) i. »; ? î * Cu puţini ani înainte de acâsta trăia în Germania unii gentilomO avuta şi religiosa cu numele Rudolfa. Acesta la bătrâneţe părăsindu-şl oraşuia natala se retrase la o vilă plăcută a sa, unde trăia 4'1® liniştite şi butiâ neâeupâhdu-se cu alta decâta îndeplininda fapte de bîhefâcere pentru a-şl asigura mântuirea sufletului. Ela se îndatinase a se seoborî în tâtă 4iua la pârtâ vilei sale, şi acolo a împărţi cu însăşi mâna#sa, din*iubire cătră Dumne4eu, nutreinâniîî şi bani săraciloră din care causă era binecuvântata şi iubito de tota ţinu-tula din jurfi. Printre sărac! Rudolfa observă în o 4i o copilă ca de 11 anf cU’ numele Mariannina, fârte frumâsă la faţă, şi cu doi ochi de te furau cu privirea lorO. Acâstâ co pilă de câte ori primea elemoşină dela ela îi săruta mâilâ cU itespecta. Fiinda că ea era unica carea răspundea la binefacerea lui cu acesta acta de recunos-cinţft, de aceea Rudolfa îşi ficsâ mai multa atenţiunea asupra ei, şi esaminându-o bine se convinse, că aveâ una, aera deschisa, faţă senină şi deprinderi nobile şi .plăcuţe. Acâsta, cugetă ela, trebue să fie o copilă bună şi bravă, dâr aparinţa pâte să înşele, la probă deci, că în focO se lămuresce aurulO, 4>ce proverbulO. In 4*ua următâre Rudolfa împărţi elemoşină între săraci aşa, incăta când ajunse la dânsa nu-i mai rămase nimica; de aceea o concediâ 4'cându-i: „Ve4î? Tota am împărţita, nu a mai rămasO nimica pentru tine." Fata fără a arăta vr’o schimbare în faţa ei şi fără a lăsa să iasă una singura cuvânta de tânguire din gura ei, îi sărută mâna ca şi de altă dată şi liniştită se duse cu D~4eu. In 4>ua următâre Rudolfa repetă proba, pur-tându-se, pe lângă aceea, cu ea dura şi agrăindu-o răstită. Cu tâte acestea înţelâpta Mariannina nici de astădată nu tradă nici o schimbare în faţa ei. Rudolfa de astădată rămase încântata şi sub impresiunea admira-ţiunei 4>se în sine: Cu adevărata, e păcata a tortura pe o astfela de fiinţă bună; dâră D-4eu vede, eu o facă acâsta pentru binele ei. încă o probă, 4'se elfii şi dâcă răbdarea ei va învinge, atunci îi voiu crea o posiţiune fericită. Avândă Rudolfa aeâstă intenţiune, o lăsă pe buna Mariannina încă şi a treia âră fără elemoşină. Dâr vă4ânda că ea îşi păstrâză şi acum seninătatea feţei, şi că-i prinse mâna să i-o sărute după cum se îndatina, înainte de a se depărta o reţinu şi-i 4ise: „Nici a4l nu ţl-a rămasa nimica, copila mea, dâră mie nu-raî place acâsta, de aceea mergi în bucâtăriă şi servitorii îţi vora da ceva de mâncare". — „Domnule, răspunse Mariannina, nu caută intru atâta nutremântO pentru mine, ci aşi dori să capătO ceva ca să ducă a-casă pentru o femeiă săracă, carea m'a luată şi mă ţine la sine.* „Mergi numai în bucătăria şi mâncă, replică Ru-dolf, şi aştâptă acolo, că apoi voma vedâ ce va mai fi*. Fata ascultă; şi Rudolf curândă după aceea merse la ea şi o întrebă, că ce a cugetară ea în filele acelea când tâtă elemoşină a împărţit’o celorlalţi săraci, âră ea rămase cu mânile gâle? „N’am cugetată nimica domnule, respunse ea«. — „Nu-mi răspunde aşa, copila mea. Eu voescă să sciu, că ce ai cugetată tu?« — »Apoi chiar dâcă voiţi, replică ea, âcă cugetulă meu: Lucrulă acesta, am 4's& 1Q ' mine, ori e din întâmplare, ori e făcută înadinsO. Dâcă , e din întâmplare vine dela D*4eu şi eu trebue să fiu mul-ţămită, dâcă e înadinsQ atunci vine dela domnultt Rudollj adecă dela ună domnă bună şi de aceea trebue să fie : făcută spre binele meu şi nu să mă năcâjâscă, deci şi I în casula acesta eu trebue să am răbdare şi să sperezft*. — Dâră eu ti doua âră am vorbită răstitO şi dură cu tine". — „Aşa’i, însă acâsta chiar m’a întărită mai muttjl | ţn părerea mea, că o faceţi spre binele meu şi spre a mă cerca, şi acâsta ml-a data curagiula să sperezQ*. —• » Nr. 134. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. Bilanţulă alegeriloru dietale se presentă cu privire la raporturile dintre partide astfelă: Partida (Jisă „liberală* a lui Tisza numără 259, oposiţiunea moderată 44, partida independenţei 77 deputaţi; afară de partide stau 7 deputaţi, naţionali suntă 8, antisemiţi 11. In 6 cercuri suntă a se face balotage, tntr'ună cercă s’a întreruptă alegerea. Preste acâsta voră trebui să se facă mai multe alegeri suplimentare, după ce unii dintre deputaţi au fostă aleşi deodată în mai multe cercuri. S’au făcută în sînulă partideloră următorele schimbări: Partida tisza-iszlă a câştigată 55 şi a perdută 29 de cercuri: câşti- gulă ei sbsolută este dâr de 26 cercuri. Oposiţiunea moderată maghiară a câştigată 11 şi a perdută 24 de cercuri; ea a suferita prin urmare o perdereabsolută de 13 cercuri. Partida independenţiloră a câştigată 26 de cercuri şi a perdută 24; câştigulă ei absolută este aşa dâr de 2 cercuri. Cei ce stau afară de partide au perdută 5 mandate, naţionalii şi antisemiţii ârăşl câte 5 mandate. _____S_____ Escese, cornpţiuni, b ti tai la alegeri. Alegerile de deputaţi s’au terminată. Şi ca să ter-rainămă şi noi istoriculă răsboiului electorală, mai ra-portămă următârele : In Hadad s’a terminată alegerea cu o straşnică bă-taiă, de care n’au fostă cruţaţi nici corteşii guvernamentali. Candidatulă independenţiloră a eşită din urnă, âr celă guvernamentală s’a îmbolnăvită de supărare când s’a gândită la cheltuelile de corteşire şi cu tbte astea şi trântită. In Miskolcz 50 de alegători au stată în (Jiua ale-gerei într'o pimniţă, aşteptândă desfăşurarea luptei electorale, în speranţă că avăndă candidaţii nevoiă, ei voră profita de acăsta. Partidei lui Vadnay i s’au oferită pentru 1000 fl., dâr au fostă refusaţî; apoi s’au oferita partidei lui Blasiu Orban pentru 500 fl., dăr şi aci au fostă refusaţî. Năcăjiţi şi amărîţî, se duseră la locuia alegerei şi 30 din ei votară gratuita pentru Orban; ceilalţi 20 nu şi-au călcată .principiulă": n’au votată fără plată şi s’au abţinută dela votare. „EgyeUrtis“ vorbindă despre coruperea alegători-loră, 4ice că multe are însemnate poporulă pe răbojă. GuvernulO a cumpărată pe alegători, âr aceştia şi-au vândută sufletulă pentru banii ludei. Candidaţii guvernului au eşită numai prin coruperea alegătoriloră cu bani mai în tâte cercurile electorale. „Când poporulă se va plânge mai târziu că-lă apasă sarcinele publice, va înjura că administraţiunea e arbitrară şi volnică, că sufere sub presiunea solgăbirăiloră şi notariloră cari îlă'sugă şi storcă: atunci poporulă să-şi aducă aminte de propriele lui păcate, să-şl aducă aminte că vânzându’şl voturile a întărită puterea tiraniloră săi şi elă însuşi şl-a {făurită lanţurile, 4ice „Egyetârtâs". Cei ce şi-au vânduta sufletele să nu uite aceste cuvinte, spuse de chiar o toiă ungu-râscă. Alegătorii din cerculă Trăscaului au fostă duşi la alegere, parte cu promisiuni că le mijlocescă capitale şi le dau remuneraţiunl, parte prin ameninţări cototra notariloră şi jutţiloră comunali mai alesă în comunele româ-nescl şi cu gendarml. Fisolgăbirăulă Zudoră a jucată mare r-olă la aceea alegere prin ameninţările sale. „Budapesti Hirlap“ vorbindă despre resultatulă a-legeriloră, 4*ce că totulă se reduce pentru inteligenţă la devisa: a nu tace rău guvernului, dăr a trage folâse diu alegeri. Pentru poporă alegerile au mai multă aparenţa unei petreceri şi a profitului, decâtă a esercitârii unui dreptă politică. Gorupţiunea a luată dimensiuni uriaş**, cercuri şi comune întregi îşi ducă rolurile la târgă şi le vândă celui ce dă mai multă. Mandatulă de deputată chiar in numărăse caşuri e o cestiune de venituri, care ori se ridică în cei cinci ani la suma cheltuită de candidată, ori aducă venituri indirecte, sciindă celă alesă sâ-şl folosâscă posiţiunea sa de deputată ca advocată ori ca agentă de afaceri.* In Baczkeve guvernamentalii, ală căroră candidată fă alesă, cfupă ce au mâncată şi au beută bine, fură „Şi dâcă şi astăzi te-aşă fi lăsată cu mâna g6lă ce ai fi cugetată ?“ —• „M’aşă fi întărită şi mai multă în cuge-tulfl şi sperarea mea, căci aşă fi înţelesă şi mai bine, că nu m’aţl pută mortifica aşa, decâtă cu intenţiune bine-voilâre*' Rudolf uimită că a aflată în o etate aşa de tînâră astfelă de inimă bună şi înţelepciune, (}ise în inima sa: Proba nu putea să reâsă mai bine; deci acum e rândulă - meu să-mi facă şi eu partea mea. Deci întorcându-se cătră copilă, îi ,Dute copila mea şi du prâncjulă acelei femei bune la care te afli tu şi spune-i, că în- sănătoşind u-se, condusă de tine să vină la mine". Mariannina ascultă şi condusă pe femeea aceea la ; Rudolf, carele au » (5°/o) » » urban (7%) ’ ’ , («•/.) * , * (5°/0) Banca naţională a României 500 Lei--------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ---- « » » Naţională ----- Aură contra bilete de bancă . . 14.75 Bancnote austriace contra aură. . 2.01 92— 94 Va 97 Va 34— 106Va 91Vi 104Va 96Va 88— Curaulu pieţei BraşovO din 29 Iuniu st. n. 1887. vând. Bancnote românesc! .... Cump 864 Vând. h 66 92 V* Argint românesc » 8.55 • 8.60 95— 88Vi Napoleon-d’orl * 9 97 A 10.02 36— 107— Lire turcescl * 11.30 » 11.36 91V* Imperiali » 10.33 » 10.36 105— 97— Galben! » 5.89 » 5.93 88V, Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0 . * 100.— » 102.- - — n * n b°/o • » 98.— » 99.— 15.25 Ruble RusescI » 113.— » 114.— 2.02 Discontultt ... » 7—10°/# pe ană. Nr- 6584—1887. Concursă. Din legatule lui Iosef Wehrmacher este de a se da unii stipendiu cţe 400 fl. pe and pe durata timpului legalii de studii, unui ascultătorii ordinară f&ră deosebire de naţionalitate şi religiune dela unii instituţii superiorii internii s6u externii, său unui individă, care prin absolvarea unui gimnasiu superiorii a unei şcdle reale superidre sdu a unui institute de pregătire posede dreptulii ca s6 cerceteze unii institute mai superiorii. Doritorii i pentru aceste stipendiu au sS-şi aştdrnă subscrisului magistrata celu multe pănă la 1 Septemvre a. c. petiţiunile timbrate şi instruite în mode corăspun^toru, documentânde pe lângă aceea, conformă disposiţiuniloră legatare, cum că suntu născuţi îu Transilvania, şi adecă din părţile de ţdră cari, înainte de uniunea cu regatule Ungariei, au formată politicesce marele principate ale Transilvaniei. In fine mai au ca să documenteze şi aceea, cum că atâtO petenţii câtă şi părinţii lord nu posedu atâta avere, ca sS pdtă acoperi spesele pentru studiu. Braşovd, 18 Iunie 1887. Magistru tulii orăsenescu. Sosirea şi plecarea trenuriloru şi posteloru în Braşovu. TrenulO TrenulO TrenulO TrenulO TrenulO Trenuld TrenulO TrenulO а) Dela б) c) d) *) a) Dela b) , c) Din d) „ e) r, 1. Plecarea trenuriloril: 1. Dela Braşovd la Peşta: de perstine Nr. 307: 7 Ore 20 de minute săra. mixtO Nr. 315: 4 6re 01 minută diminâţa. 2. Dela Braşovd la Buouresoi: acceleratO Nr. 302: 5 6re 37 minute diminua, mixtfl Nr. 318: 1 6ră 55 minute după amâ(}î. II. Sosirea trenurilorti: 1. Dela Peşta la Braşovd: de persdne Nr. 308: 9 6re 46 minute înainte de amâijî. mixtO Nr. 316: 9 6re 52 minute sâra. 2. Dela Buoureaoi la Braşovd: acceleratO Nr. 301: 10 6re 12 minute sâra. mixtO Nr. 317: 2 6re 32 minute după amâ(}l. A. Plecarea posteloru: BraşovO la RSşnovu-Zârnescî-Branu: 12 Ore 30 min. după am&)I. „ „ Zizinu: 4 Ore după amâijl. „ In Secuime (S. GeorgI): 1 Oră 30 minute nOptea. „ la Fâgăraşu: 4 Ore diminâţa. „ la Săcele: 4 Ore diminua. B. Sosirea posteloru: Reşnovu-Zernesă-Branu la BraşovO: 10 Ore înainle da am£

Zizinu la BraşovO: 9 Ore a. m. Secuime la BraşovO: 6 Ore sâra. Făyăraşă la BraşovO: 2 Ore diminâţa. Săcele la BraşovO: 6 Ore 30 minute sOra. Mersultl trenurilorti Valabila dela I Iuniu st. n. 1886. pe linia Predealii-Budapesta şi pe linia TeluşA-Aradil-Budapesta a calei ferate orientale de statft reg. ung. TeluşA- Vradâ-Budapesta Budapesta- Arad ft-Teluş A. Trend Trend Trend de Trend de Trend Trend omnibue de pers. persdne persdne de perudne omnibm TeluşA 11.24 —- 3.00 Viena 11.10 12.10 — Alba-Iulia 11.59 — 3.59 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josă 12.30 — 4.22 11.20 12.41 — Şibotă 1.01 — 4.51 oj.fi lllOfk ^ 11.35 5.45 — Orftştia 1.32 — 5.18 AiatlA 4.30 6.— — Simeria (Piski) 2.32 — 6.15 Glogovaţtt 4.43 6.13 — Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5.07 6.38 — Branicîca 3.23 — 7.02 Paulişă 5.19 6.51 — Ilia 3.55 — 7.28 Radna-1 ipova 5.41 7.10 — Gurasada 4.08 — 7.40 Conoptt 6 09 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Bârzova 6.28 7.55 — Soborşin .5.30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — Bârzova 6.27 — 9.33 Zam 8.01 9.12 — Conoptt 6.47 — 9.53 Gurasada 8.34 9.41 — Radna-Lipova 7.28 — 1027 Ilia 8.55 9.58 — PaulişO 7.43 — 10.42 Branicîca 9.19 10.17 — Gyorok 7.59 — 10.58 Deva 9.51 10.42 -- Glogovaţtt 8.28 — 11.25 Simeria (Piski) 10.35 11.07 — AradA 8.42 9.17 12.31 Or&ştiâ 11.11 11.37 — Szolnok ( 2 32 4.59 Şibottt 11.43 12.— — — — 5.12 Vinţulfi de jostt 12.18 12.29 — Budapesta i — 8.20 Alba-Iulia 12.36 12.46 — Viena — 1 — 6.05 TeluşA « 1.29 1.41 — Aradft-Tiualqtdra Simeria (Piski) Petroşeni Trend Trend de Trenu Trend de Trend Trend omnibuR persdne mixt persdne omnlbns mixt AradA, 5.48 6.05 Simeria _ _ 2.42 Aradultt nou 0.19 —, 6.33 Streiu — — 3.25 Nâmeth-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegtt — — 4.16 Vinga 7.16 — 7.29 Pui — — 5.11 Orczifalva 7.47 — 7.55 Crivadia — — 5.58 Merczifalva — — — . Baniţa — — 6.40 Tlntlşdra 9.02 — 9.08 Petroşeni — — 7.12 Tlmişdra-Aradâ Petroşeni—-Simeria (Piski) Trend de Trend de Trend Trend Trend Trend persdne persdne omnlbns de pers. omnlbns mixt Tlmlşdra 6.25 — 5.00 Petroşeni - - — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa — — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia — — 7 37 Vinga ' 8.15 — 7.02 Pui — — 8.20 Nâmeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegft — — 9.01 Aradulă nou 9.11 — 8.01 Streiu — — 9.52^ Aradft 9.27, 8.17 Bineria — — 10.8l| Predealii-Budapesta Bucurescî Predeald Tiaiişfi Braşevfi Feldiâra Apatia Augustintt Homorodfi Haşfaleu Sighişor» Elisabetopola Mediaşfi Cop sa mieă Micăsasa Blaşiu Crăciunelfi TeinşUi Aiudfi Vinţulfi de susfi Ui6ra Cucerdea Qhirisfl Apahida Clişia Nedeşda GhirbSu Aghirişfi Stana -Huiedinfi dacia Bucia Bratca Vadă Mezd-Telegd Fugyi-Vâsărhely Veneţia-OrăŞii Oradia-mare P. Ladâny Bsolaok Buda-peata J Viena Budapesta—Predeală Trend de persdne Tren accelerat Trend omnlbns Trend omnlbns - - 4.30 — 7.30 — — 1.14 — 9.12 — — 9.35 1.45 10.12 — 2.32 7 20 401 7.57 — 4.47 — 8.24 8.47 — 528 5.59 ■ 9.29 6 49 — 9 37 8 35 — 10 53 _ 9.02 — U.OO _ 9.12 — 1134 9 56 — 12.03 10 37 — 12.26 10.59 — 12.42 _ 11.16 11.37 — 1.11 — 12.16 — 1.23 12,33 — 2.06 _ 1.51 — 227 2.18 — 249 — 2.48 — 256 2 56 — 3.12 — 3 64 — 3.46 — 4 51 — 5.01 — 5.28 Trenâ 5.21 6.01 5 56 persdne 6 37 6.19 — 6.53 — — 7.14 -- — — 7.29 _ — 7.56 — 7.12 — 8.18, — 7.41 — 8 58; _ — — 9.15! — 9.34 . 8.20 — 9 53 — 8.46 — 10 28 -— — 10 47 _ — Trend 10.57 — 9,11 persdne 11.07 — 9.16 10.50 11.19, 1.16 — 10.37 1.33 — 12.20 4.24 3.29 — 2.15 10.05 6.33 — — 2.15 — — 8.00 — — Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny Oradea mare Venţia-Oră^ii Fudi-Oşorheiu Teleagu Vadă Bratca Bucia Ciuda Huiedin Stana Aghiriş G1 ârbfiu Nedişu Clmşiu ^ Apahida Gkiriş Cncerdea | Ui6ra Vinţulfi de susfi Aiudfi Teiuşfi Crăciunetfi Blaşti Micăsasa Copşa mic. Mediaş fi Elisabetopole SIgişdra Haşfaleu Homorod Augustinfi Apatia Feldidra Trend de pers. Tren accelerat Braşovă Timişfi Predeald Bucurescî 11.10| 7.40 U.05| 2 02j 4.12 2.— 4.05 5.47 Trend de pers. Trend de persdne Trend omnlbns J7.40 10.42 11.00 11.19 12 33 1.01 1.11 1.18 1.05 1.46 2.25 2 50 3.03 3.35 4.01 4.20 4.55 5.42 6.01 7.27 8.08 8.36 906 9.46 Nota: Orele de n6pte suntfi cele dintre liniile grdse. 7.11 7.33 8.04 8.58 9.28 10.31 5.37 6.20 6.47 11.30 2.02 4.78 1.55 2.53 3.28 9.35 618 9.38 1202 2.01 2 08 2 19 2.41 3.24 3.47 4.07 4.33 5.15 5.33 5.53 6.(5 6.20 6.38 7.08 7.36 9.16 9.53 10.— 10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52 1.34 2.13 2.46 3.31 4.32 5.02 6.63 7.43 8 23 9.02 9.52 Ţipqgrafia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI