REDACŞTCSTEA ŞI ADMIKMTBl'ţ'IUSKA i
BRAŞOVff, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA** IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe untt anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior, Bomanin şl str&iMt&te:
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni ^0 fr., pe trei luni 1.0 franci.
ANULU L.
să PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. AHUmiUBILE:
O seriă garmondO 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorUorl nafrenoftta nu an prlmsaou. — ■untuorlpte nu m retrimită.
NB 133.
Joi, 18 (30) Iunie.
1887.
NOU ABONAMENTU
la
Pentrn AuMiaiia:
„GAZETA TRANSILVANIEI"
Cu I Iulie 1887 st. v., se începe unii nou abonament fi pe triluuiulă Palie, Augnstfi şi Sep-temvre la care învitămâ pe toţî onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nostre.
Preţuiţi abonamentului:
Pentrn România şi stiMtate:
pe trei luni 10 fratioi » ş^se ,, 20	„
„ unu anu 40	„
Abonarea se p6te face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţiloră de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponă numărulă fâşiei sub care au primiţii (Ş.iarulu.
Domnii cari se voru abona din nou să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
3 fl.
6 „
unu anu 12 ,,
pe trei luni „ ş6se
BraşovtL, 17 Iunie 1887.
Suntemu sătui de multele enunciaţiunl, ce se făcu din partea nrniştriloră ungurescî cu privire la naţionalităţi, căci ori cum le-amu înttSrce, pe o parte său pe alta, nu aflămă întrînsele nici o ideă nouă, nici celă mai mică semnă că în viitoră consiliarii ungurescî ai Maiestăţii Sale ară fi aplecaţi a ţină câtă de puţină adină de năcazurile şi trebuinţele pop6reloră. Ei nu se gândescă la popdre, ci numai la „statăw şi nu la statulă cum este elu de faptă : ună conglomerată de diferite popbre cu diferite limbi, obiceiuri şi aspiraţiuni, ci la statulă cum şi Fau formată ei în închipuirea şi îngâmfarea loră şi cum ară dori să-lă vedă construită di.pă idealele loră sclintite.
Ideile guvernanţiloră unguri se învertescu în cerculă viţiosă ală teoriei centralisârii şi ,ega-lisării moderne. Ei îşi iau ea modelă statele u-nitare naţionale, ca Francia şi Italia, şi uită de totă, că nu se cu vină tuturoră tdte. Pe ună trupă slabă cu talia strimtă nu se potrivesce haina largă a unui omu grasă cu pântece mare şi, ori-câtă ară ciocârti şi ar direge la ea croi-torulă, totă nu-o va pută face să se nimerdscă. De geaba îşi închipuescă marii patrioţi, că Peşta este ună mică Parisă, de geaba îndreptăzâ ei de acolo cătră tăte judeţele porunci în limba „cultă a statului“, căci aceia cărora suntă adresate, nu le înţelegă. Şi nu numai de aceeâ nu le pricepă, pentru că suntă scrise într’unu , idi-omă necunoscută maiorităţii poporaţiunei statului, ci pentru că nici cei ce le scriu nu înţejegă şi nu potă înţelege trebuinţele adevărate ale a-cestei poporaţiuni. La aparenţă mergă t6te ne tedu după şablăna blancbeteloru din Peşta, unguresc!, dăr cum mergă lucrurile în realitate, ce resultate ne arată administrarea statului eu limba ungurăscă esclusivâ?
Spre a răspunde la acăsta întrebare cu o autoritate ungurescă, credemu că nu mai este de lipsă a recurge la judecata ce-o face administraţiei statului pressa maghiară oposiţională, ci ne putemă provoca de-a dreptulă la minis-trulfl de justiţia ungurescă, despre a cărui enun-ciaţiune voimu să vorbimă astăzi.
Să ne spună d-lă ministru de justiţiâ Fabinyi, care este de origine Sasu din Transilvania, dăcă cu administraţia de pănă acum a succesO regimului de a împăca fiă şi numai pe cele două sute de mii de Saşi din Ardâlu, cari au primită starea lucruriloră creată prin dua-lismă şi prin legile unguresc! şi cari, ori când li se oferă o mică ocasiune, facă ochi dulci guvernului din Pesta?
Noi scimă şi vedem ă că organele Sasiloră ardeleni suntă pline de plângeri necontenite asupra anomaliei, că poporulă se judecă aici într’o
limbă, pe care n’o înţelege şi că acăsta limbă i se impune totă mai multă pe t6te terenele vieţii publice, ca să tăoemă de astădată de scăle.
Este acesta „susţinerea\ 'păcii şi a bunei înţelegeri între poporeu, la care asigură ministrulă de justiţiă că ţintesce guvernulu în prima liniă?
Suntemă siguri, că insuşi d-lă Fabinyi nu-o crede, căci dăcă ar crede-o nu ar fi accentuată mai înainte necesitatea „consolidării ideiei de statw.
Despre „idea de statăcum şi-o închipuescă miniştrii ungurescî, nu mai trebue să pierdemă cuvinte, ea culminăză în planulă ce Fa descoperită atâtă de sinceră fişpanulă dela Sighişără, scriindă deunătjde într’unţi albumu, că „celă ce nu este Uogură în t6te privinţele nu p6te fi patriotă “.
Dăr ministrulă de justiţiă s’a pronunţată şi mai clară în discursulă-programă ce Fa ţinută alegătoriloru săi din Oedenburg. Elu a vorbită de „unitatea1* şi „nedivisibilitatea naţiunei ma“ ghiare“, şi cu tăte că se trage din viţă săsăscă nu credemă că dănsulă înţelege acăsta altfelu, decum o înţelegă colegii săi Tisza şi Trefort. Ministrulă a disă apoi: „Fiăcare naţionalitate se păte desvolta liberă şi nu o supără nimenea forţându-o să învăţe altă limbă. De altă parte putemă să şi pretindemă, ca limba statului să fiă adusă la valăre acolo, unde trebue. “
Ve<}i asta-i aia!
Lucrulă naibei este însă, că cei dela putere, încependu dela ministru Fabinyi pănâ la celă din urmă copistu, găsescă că pretutindeni trebue să se aducă la valăre „limba statului“ şi nici că se pdte altfelă după ce, pe lângă alte nenumărate aspiraţiuni de egemoniă şi de „unitate naţională, “ ei prin acăsta scapă de bucluculu de a fi constrînşi să înveţe afară de limba maghiară şi limbe!e popăreloră nemaghiare.
In faţa acestui categorică ntrebue“ este o adevărată ironia că ministrulă de justiţiă mai vor-besce de „libera desvoltare“ şi de „nesupărareau naţionalităţilor»!. „Libera desvoltare“ s’a deo-chiată pentru eternitate la alegerile trecute, ăr în ce privesce „nesupărarea“ prin impunerea limbei o caracterisăză însuşi ministrulă destulă de bine, apelândă la ultima raţiune a Ini „muszajP
Mai bine i-ar fi stată ministrului de justiţiă să fi fostă sinceră şi să fi mărturisită, eă cei dela putere nu numai că nu voră să facă ni-mică pentru popărele nemaghiare, dăr că aceste suntă o piedecă constantă pentru realisarea pla-nuriloră lorii, suntă pentru ei o calamitate publică.
Ear noi (j1 cernu: dea Dumnezeu să fiă aşa pănă la sferşitulă acestui nenorocită sistemă de guvernare!
farului „Morning Post“, care tjisese că Roşia e*ar des-interesa de cestiunea egiptănâ, dăcă Englifera ar accepta candidatura prinţului de Mingrelia pentru tronulO Bulgariei, declară în modă categorică nu este nici o conexitate între cele două cestiuni şi că acceptarea en-glesă în ceea ce privesce pe principele de Mingrelia n’ar modifica de locă atitudinea Rusiei în privinţă Egiptălui. Rusia, — <jice ărganulO mai susă citată, — f$ce politică şi nu trafica.	.
lată acum, după o telegramă din Constantinopolfl, şi sensulă comunicărei ce a făcut’o Porţii d. de Monfă-bello, ambasadorulă Franciei:
„Dăcă Sultanulă va ratifica convenţiunea egiptănă, Franţa va fi ocupată de a lua măsurile ce;va crede necesare spre a’şi ocroti interesele sale şi a restabili echi-librulă in Mediterana. Dăcă convenţiunea nu se va ratifica, Turcia n’are a se teme de nimică djti pşiftea En-gliterei şi ea p6te să se baseze pe Franţa şî pp amiciţia ei seculară. “	«
Acâstă comunicare pricinul la Paiaţă neâpttsă emo-ţiune. Sultanulă o trimise a doua <ji după amă<jî Porţii cu ordinulu de a întruni imediată consiliulă de miniştri spre a o examina.
In acelaşă timpă pe când P6rta primea dela Paiaţă comunicarea d-lui de Montebello, d. de Nelidoff, amba-sadorulă Rusiei, făcea ministrului tufcescă ală afaceriloră streine o comunicare verbală în acelaşă sensă său, celă puţind, tincjândă cătră acelaşă scopă.
Rusia şi Serbia.
ţ)iarulu rusu „Russki Kurier“ primesce din Belgrad următdrea veste:
Primirea simpatică ce s’a făcut Reginei Nathalia în Crimea produce aci cea mai bună impresiune. Tote telegramele pe care le dau foile serbe asupra călătoriei reginei suntă gustate cu lăcomiâ de publicd şi privite ca evenimente importante.
Cuvântulă „Rusia* este acjî pe buzele tuturora şi nu e und colţâ în Serbia unde acesta cuventd să nu fiă de o potrivă cu t6te bunurile, mărinimia şi cu mă rirea. Din t6te acestea se crede că vremea politicei pasive a Rusiei în Serbia a trecută şi că a sosită ceasulv legăturei frăţesci cu Rusia de odiniâră.
Afacerea convenţiunei anglo-turee.
F6ia oficiosă rusă „Le Nord“ din Bruxelles declară, că ratificarea convenţiunei anglo-turce ar slăbi tote tratatele care garantăză integritatea imperiului oto mană şi ar deschide, pentru Orientă, o eră nouă de complicaţiuni. „Le Nord“, de altă parte; răspuntjândd
Călătoria regelui Mi lânii la Viena şi situă-ţi un ea în Serbia.
înainte de a pleca regele Milană din Bel-gradu, se spunea că ţinta călătoriei e Gleicheiţ-berg, unde regele va merge să petr^că la băi şi că în trăcătă se va opri şi în Viena. După plecarea regelui, când acesta ajunse în Viena, unde conferi cu Maiestatea Sa monarhulă şi cu ttdtiis-trulu de esterne Kalnoky, telegrafulă ne , comunică scirea, că regele Milană nu mai merge la Gleichenberg, ci se’ntdrce la Belgradă. Ori-cine a cetită acăstă scire, a putută înţelege, că ţinta călătoriei regelui Serbiei a fostă Viena, bi prin urmare avea o însemnătate politică. Ori-cine.! a ţinută sămă de ultimele schimbări în Serbia, precum şi de cele petrecute înainte şi după acăstă schimbare, apoi de neînţelegerile în familia re-găscă, despre nemulţâmirile din regatală sârbescă a putută obţină convingerea, că situaţiunea în Serbia e fărte seriăsă. „Deutsche Zeitung** ne dă în privinţa acăsta importante desluşiri, ce le-a primită dela persăne dinprejurulă regelui Milană:
„Scopuld principala ala călătoriei regelui Milşmă nu suntâ băile dela Gleihenberg, ci a da desluşiri despre căuşele schimbărei ministerului în Serbia. Trei cause au pricinuita acăsta schimbare : reaua stare financiară a ţării şi nemulţămirea ce cresee mereu din acăstă causâ, certurile notorice din familia regiscă şi uneltirile rusescî din ţeră, în scopD de a resturna dinastia Obrenovict prin dinastia Carageorgeovici. Nemulţămirea în ţâră din causa financiejoră ajunsese la culme. Veniră apoi la cunoştinţa poporului şi certurile regelui cu regina Nat&lfa. Nu vremO să vorbimO de gelosia reginei de diferite dame dâr regina s’a amestecata în politică şi atâta ea câtfl şi ambasadorulă rusa Persiani căutau să mâne apa pe m6ra Rusiei. Acăsta era contra intenţiunilora lui Milan, de aci se născură în paiaţa scene, a cărora urmare' fă o înstreinare tota mai mare a părechei ?egalfe. Astfefti urmă apoi călătoria reginei Natalia la Crimea şi în sfârşita numirea ministrului Risticl.
Regele, înainte de a se pune în înţelegere cu Risticl, se adresă mai întâiu la Viena şi la Berlinâ, ce-renda sfaturi. De aci primi sfătuia să cheme la cârmă pe Risticl, obligându se acesta în speciala să menţină pretinia cu Austro-Ungaria. Regele MilanO a fosta Ia Viena să repete însuşi în persănă ceea ce a declarată cabinetula său (că adecă raporturile amicale cu Austro-Ungaria vorâ fi manţinute. — Red.) Dăr pentru anumite eventualităţi ar voi să se asigure, dică pdte conta pe ajutorulă Austro- Ungariei. Regele vrâ să mărgâ mână
Nr. 133.
GAZETA TRANSILVANIEI.
188?.
In mână cu Austro Ungaria, dâr se se pună pe picioră de pretiniă şi cu Rusia, pentru că poporulă cere acSstă direcţiune. Coaliţiunea liberalilorQ şi radicalilorQ e re-sultatulQ acestui curenţii.
Alegerile de deputaţi pentru dieta un-gur^scâ.
De sub Rezu, Iunie 1887.
Ut jugulent homines, sur-gunt de nocte latrones, et tu non expergisceris ?
S'a consumatft! Alegerea de deputata dietalO în 21 Iunie s’a finita şi în cercula electoralii Zelâhana (co mitatuiO Sălagiului în Ungaria), A învinsa guvernamenta-luia Georgiu Lorinczy, cu ajutorulfi Românilora necărtu-rarl a cărora fruntaşi cu câţiva representanţî de ai lorQ deciseră abstinenţa. E dreptfi că presia de susfi şi josO fii cum nu se mai p6te întipui. Se spesară cum se aude la vre-o 6—7 mii de florini pentru scopulO alegerilorft ; toţi factorii disponibili ai adminislraţiunei păn’ la cela din urmă notăreşeld au stata necontenita in cOsta bie tului alegătorO. Eşit’a pe sate cu candidatulo inspecto-rele de dare cu tot a felula de momeli; cutrierat’a câte sate numai a putută inspeetorele de scOle, colindânda şi poruncindQ pe la dăscăli, ca să întrevină în ajutorula candidatului guvernamentala.
Cine scie câte aeăţături are contribuabilula în trebile dării şi că în fine aste t6te se isprăvescO prin oficiulO de dare; cine scie câta polQ fi şicanaţi bieţii dascăli de inspectorii şcolari, de multe ori fără pica de vină; cine scie ce va să ijică a te pune in contacta cu pretorele cercului, care adecă provede mai tdte căuşele locale şi mai mici personale, acela va înţelege, câte dureri sufle-tescl au trebuita să sufere bieţii contribuabili, cercetaţi de s6rte cu drepta de alegere. Sermanii de ei! Te a-puca mila vă46ndu-i duşi ca in escOrtă sub scutula no-tarilord români şi a pretorelui cercualo; mergea bietula alegătorfi româna ca mielula la junghiare, trista şi posomorita, deşi cele de lipsă pentru traiu şi voiă bună nu au lipsita de feliu. Dela CâţelulQ româna porniră sub bandieriula d-lui Papp-Szilagyi, a scriitorului de tristă figură.
Cu atâta mai voioşi erau însă notarii români, cari profbânda de miseria şi nesciinţa poporului şi ducându-10 la alegere, cugetară a-şl face una buchetfi de „meritea Înaintea mai marilora săi, cari sunt.0 vrăşmaşi de m6rte în cele politice a tota ce e românO. Untula şi groşcio-rula îla păparâ notăreşeii, zăruia le rămase alegătorilorD.
E drepta că dintre preoţii gr. cat. şi dăscălii cei mai de trâbă nimeni nu a mersa la alegere, der totuşi dintre învăţători au luata parte la conducta: Nechita Liscanu dîn Cizeriu şi [Petru Epure, pare-mi-se din Siga. Cu atâta mai multa au fosta însă alegătorii români duşi din partea notarului din Cizeriu, Pap Jânos, a celui din Sîga, Illăs Jânos, şi a lui Pap Peter, notara In Stîrcî, sub a cărui comandă au plecata, via Căţălula româna, cam la 700 cari cum se aude, au şi ajunsa norocoşi Ia locuia destinata, ocolula casei comitatense.
Par’ că vedema cum le va fi rî(Jânda burta mata-dorilorâ-din coriftorula ocolului, cari vătjănda prostia Ro-mânuluj neaşteptată îşi vora fi risd în numai de atâta nţtţkQrniciă. Vora fi 4is0 ,derâk emberek», .derek nâp« şi tiresce nu vora fi lăsata fără observare nici pe preoţii şi învăţătorii poporului, cari au cea mai sântă chiămare a lumina poporuia despre cele ce elQ de sine nu le p6te sci.
Dintre cei câştigaţi în detrimeutula causei române locuia întâia	îla ocupă	Pap Janos din	Cizeriu. A-
cestO oma — pare-mi-se născuta în Bihonl — a căzuta în aceste părţi în 1863—4 sub provizoriu ca grindina din	nori, tare	pe neaşteptate	a	venita cu
bâta în mână şi îndată ca simplu româna a încăpută ca notara în satele curata române unde e şi astăzi. De atunci păn’ acuma au tota câştigată la avere mai tota din spinarea opincarului româna. Acum îşi dă aeruia că lui de RomânO nu-i pasă, căci ela totO ce are Maghiarului ar avă de a-i mulţămi. Au^I acolo fariseulO! Dăcă a trecuta peste sărăcia, acum t să lapădă de nămulQ din a căruia spate şl-a trasă şi mare parte îşi trage şi acum untura.	Despre acesta orna să <Jice	că	a studiata
In BeiuşO la gimnasiulO	românO, ba încă	să	4'ce că a
crescută chiar cu pita gimnasiului! Sărmana poporQ ro mânO, sărmană naţiă română, ce mai pui ţl-ai crescută în bunultt tău sînO!
Ala doilea şi alO treilea locO ila ocupă Pap Peter notara în StircI şi Illăs Jânos din SigO, şi aceştia crescuţi din părinţi români cu pâne românăscă, şi şi la a-vere avântaţi numai din sudârea Românului, astăcjî îi răsplătescd c’unO cinismO şi dispreţQ ne mai pomenita.
Pentru că nu putemO crede că ei ca omeni cu stare bună au fosta siliţi a păta onărea mumei lorO, a naţiunei, întru atâta în câta ei cu cea mai eclatantă frângere a abstinenţei demonstrative să ducă pe bieţii alegători români ca mieii la junghiare! Nu putemO crede că ei asta nu o au făcut’o din cela mai mare dispreţa cătră conclusele naţiunei române, numai şi numai să ie vîre în graţia fiilorO de altcum iute trecătâre a factorilorO administratori; au nu cugetă ei că cu asta înşişi numai dişpreţO şi grăţă şi-au atrasa înaintea lorO, cari apoi după ce îi vora fi storsO ca lăraâia le vora da cu pi-ciorulO în spate (Jic^ndu-le: „MaurulO şl a făcuta da-torlnţa, MaurulO p6te merge!*
MultO a trebuita să păcâtuesnă poporulO nostru de l’au bătuta şi-10 bate AtotputerniculO cu astfelO de fiinţe! Numai acum se vede, numai acum se simte în cele naţionale depărtarea fostului preota G. CardoşO; a cestO RomânO verde până era în Cizeriu, din părţile de sub RezO nu mai pută nimeni duce la urna guvernamentală nici pe cei vii şi presenţl, necum să ducă pe cei absenţi.
Noi cei de partida română independentă pe aceşti Omeni nu-i mai socotimO între Români, şi făeându-ne cruce asupra lorO şi 4ic6ndu-le ,D6mne de se p6te ier-
tă-le lorO spurcaculO egoismQ şi ne mai pomenitulO ser-vilismO, trecemO mai departe la ale ncistre, căci naţiunea româna pentru aceea nu va peri, aceea nu a ternă dela graţia ori disgraţia renegaţilorO şi a pasărilorO nopţii, ci purO şi simplu dela puterea ei de viâţă; şi asta are scumpa nâstră naţiune şi, bunO e D-cjeu, o va avă totdâuna.
Când prin aste puţine suspine nu învinuimO pe bietulO şi nesciutorulO poporO alegători! românO, şi când nu putemO din destula regreta asttelO de gangrene pe corpulO naţiunei nostre, — nu putemO lăsa neamintitQ nici aceea apariţiune straniă, că cum de on. d. preoţi şi alţi docenţi demni nu au putută sfătui pe alegători să nu se amestece în flâcurile numite alegeri, nedemne de Români, şi cum vine că alegătorii cari nu au pututfl fi duşi de guvernamentali, au fosta duşi de stângaci? Au d6ră şi ici şi colo să fiă în jocO egoismulQ personalii, acăstă straiţă gălâ acăţatâ în grumazi? Şi cum e aceea că pe când din unele sate ca Bănişorulu} Bogdana, Restolţulă mare n’a mersă mai nimeni, pe atunci din alte părţi şi sate de sub RezO au mersO cu grămada?
Se p6te că nici on. d. preoţi, nici inteliginţa mi-rănă din jura nu şl-a pusO acea stăruinţă întru luminarea poporului ce trebuia nesmintita să şl-o pună; rău destula dăcă s’a întâmplata astfelO; resultatulQ nefavorabila, pedăpsa negligenţei ne ajunge pe toţi deopotrivă; nestima şi dispreţuia antagoniştilorO noştri îlQ vomQ sâmţi şi purta împreună; der buna e D-qjeu, va fi că ne vomO cunOsce; vomO face să fiă lumină şi totO insula să scie de cine are a se feri; va fi că in viitorO rândurile ni le vomO strînge mai tare, şi vomO purta de grije ea câta * de bine să fimO îngrădiţi cu puterea dreptului şi alO adevărului.
AşteptămO să vedema că Ore despreţuitorii naţiunei şi slugile domneşti ce avansamenta vorO căpăta şi cu ce cruce vora fi decoraţi!
Ce să va fi întâmplata la locuia alegerei? CredO câ vorO notifica alţii mai aprOpe de ‘focularQ, şi până atunci D-tjeu cu noi şi sânta nOstră causâ!
Amărîtulu.
SOIRILE PILEI.
ProgramulO de căUtoriă a!0 Alteţei Sale Archidu-celui Rudolfă prin Galiţia în Bucovina, după cum se a-nunţă din Cernăuţi, este uimâtorulQ: Alteţa Sa va sosi la Cernăuţi în 7 Iulie şi va petrece acolo pănă în 9 Iulie s. n., când va pleca la Rădăuţi, unde în aceeaşi 4* se vorO arangia mai multe escursiunî. In diininâţa 4ilei Ul'-mă'Ore călătoria se va continua prin Solea, Cacica şi Gurahumora la CâmpulungO, apoi prin IacobenI la Chir-libaba, er de aci călare la herghelia Luzina. In 11 Iulie diminâţa Alteţa Sa se va reîntOrce la Chirlibaba şi de aci prin Transilvania la SighetulO Marmaţiei.
—x—
.NemzeU şi „Peşti Naplo" se dispută asupra ces-tiunei, că deputaţii saşi Zay Adolf, Kaiser Janos şi Im rich Janos ţine-se-vorO de naţionalişti ori de oposiţiunea moderată? ,Nemzet“ îi declară ca deputaţi naţionaliş'I »Peşti Naplo“ ca membri ai oposiţiunei maghiare moderate. Guvernamentalii 4*^0, câ nu se o6te, ea să fiă membri ai unei partide maghiare, fiă şi oposiţionale, nisce Omeni cari suntO aleşi deputaţi pe basa programei naţionale săsesc!. Şi în adevărO vedemQ că „Pester L!oyd“, publicândo lista deputaţilorO aleşi, pe deputaţii sasi din oraşulO BraşovQ îi pune între oposiţionalii un guri, şi numai din greşală, pare-ni - se, pe Imrich dela GhimbavO îiO pune între naţionalişti. Ergo: apară în listă la rubrica *naţionalî“ în frunte cu generalulO Tra-ianO Doda, dâcă-10 vomO scOte afară pe Imrich, numai şese deputaţi naţionali sasî. SuntemQ curioşi să vedemO ce felO de constelaţii va mai crea politica săsâscă în doi perl.
Ministrulă honvetţiloru a adresata municipielorO o ordinaţiune-ceroulară, d’a trimite ministerului de honve4l pănă la 10 Augusto resultatulO asentărilorO ce s’au făcuta dela 1 Ianuarie pănă la 31 Iulie a. c., pentru ca să se pOtă stabili în timpulO legala oontingentulQ recru-ţilorO.
—x—
piarulO „ Unirea“ din Bucurescî nu mai pOte intra in ArdealO, fiindu-i detrasu debitulu poştală de cătră ministerulO ungurescO.
O telegramă din Peşta adresată „Agenţiei Libere" comunică următOrele: „ProiectulO de a crea o manufactură de arme în Ungaria a fostO combătută chiarO dela originea de cătră partida militară a curţei din Viena. Cu tOte acestea cabinetulo ungarQ a resistatO. ŞefulO usinelorO statului ungarO, ehiematQ a-şl da părerea asu pra părţei technice a cestiunei, a declarata că s’ar pute organisa o manufactură ca anexă la marea usinâ a stalului la Disgoger sâu la turnătoria dela Reşiţa."
—x—
Mare concertă în Braşovu. Poimâne în 1 Iulie st. n., se va da în „hala festivă" din GrOverO unO mare concerta. Se va esecuta cu acâsla ocasiune renumitulO oratoriu alO lui Iosifă Haydn „Anotimpurile" (die Jahres-zeiten) de cătră musica orăşenăscă cu concursula reuniu-nei de cântări bărbătesci germane, a eoni ui damelorO şi
a societăţii filarmonice, sub probata conducere a dirigen-tului Brandner. Acest0 opO ala lui Haydn este unulO din cele mai renumite şi grandiose opuri musicale de însemnătate istorică-culturală şi esecutarea lui în BraşovO este o raritate. SuntemQ siguri că şi publiculQ nostru românO braşovânO iubitorQ de musică şi de progresa va lua p rte în număra mare la acesta concerta, a căruia arangiare e împreunată cu multă muncă şi cu însemnate eheltuelî. Din parte-ne dorimO concertanţilorQ asociaţi cela mai strălucita su jcesO, recomandândO fie-căruia de a nu lăsa să trâcă rara ocasiune, ce ni se oferă, ca să putemO gusta o operă aiâtQ de însemnată rausicală.
—x—
In Sighişora a distrusO unO incendiu 14 case, între care şi oficiulO poştala,
—x—
In judeţulQ Argeşă din România se vorO înfiinţa, după cum comunică 4*arele, douSfabrice: una de stida lângă Piteşti şi alta de hftrtiă lângă CâmpulungO,
—x—
CetimO în »Rpvista politică" din Bucovina- „In Succeava şi împrejurulQ Succevei, precum la Cetate, apoi în Iţcanî, Lisaura, Ipoteştl, Bosancea şi Scheia află poporulO mulţime de obiecte antice de ună preţă însemnată archeologică şi istorică. Mai cu sâmâ monete romane şi moldovenescl se află fOrfe multe. Omenii din poporQ necunoscânda valârea lorO nu pună nici unO preţO pe ele. Der s’a formata o societate de jidovi geşeftarl, cari umblă din casă în casă, cumpără obiectele antice şi monetele sub pretexta că n’au nidf o valore, cu unO preţO de nimica, şi cela multa cu 10 sâu 20 crucerî, şi apoi le vândă cunoscâtorilorfl cu preţuri e-norme dela 100 pănă la 700 de franci, îmbogăţindu se astfelO prin înşelăciunea nepomenită a poporenilorQ. A tragemO atenţiunea d-lorQ preoţi şi învăţători din susO numitele localităţi şi-i rugâmO cu tdtă stăruinţa ca preoţii să le spue poporenilorQ de mai multe ori în biserică, 6r învăţătorii să spue copiilorO în scdlă. ca să nu se dea de fela înşelaţi de geşeftarii jidovesc! şi să nu vândă obiectele antice şi monetele pănă nu se vorQ fi încredinţată ce valâre aO. Domnii preoţi şi învăţători să în-drepteze spre acesta seopQ pe poporeni şi pe copil Ia părintele Mariană, caiichetQ în Suceava, sâu Ia d-lo TeodorO Stefanelli, membru corespondenta alQ comi-siunei centrale din Viena pentru conservarea obiectelorO antice, sâu Ia d-10 Dr. Clucenco, membru corespondenta alQ ace!eia-şî comision!.«
Casierulă statiei austriace a c-âiei ferate dela Itcanl 9 »
anume Bradler, care fugise în România cu o sumă de bani, a fosta prinsO — spune „Telpgrafulo" din Bucu-rescl — în pădurea de lângă Burdujenî, într’o stare forte tristă; fusese bătuta rău, rănita şi jefuita. Numai o sumă (6rte mică de ban! s’a găsitO asupră-i ElQ a fosta transportat0 la Iaşi, de unde va fi estrâdatd autorităţilorO austriace
—x—
Corniţele suprema Hertelendi, ca comisarQ regescO, a convocata comisiunea societăţii pentru regularea Begei şi a Timişului, împreună cu representanţii comitatelonl TimişQ şi TorontalQ şi ai oraşului Timişâra, la o confe-renţă, care avea să pertracteze o ordonanţă a ministrului de comunicaţiune, prin care ordonanţă fu provocată societatea a face propuneri cu privire la reorgani-sarea aparatului societăţii şi cu modificarea sistemu'ui de apărare. Înainte însă de a trece conferenţa la pertractarea meritorică a ordonanţei, cei mai însemnaţi repre-sentanţ! ai celorQ interesaţi p’au esprimatO că din motive financiare societatea nu pdte să esiste mai departe, căci nu incurgQ mai multa ca 50°/0 din contribuţiunile de a-mortisare şi de regie. In fine după o desbatere mai lungă s’a hotărîlQ unanimO, ca ministrulO de comunica-ţiune să fiă rugata a lace paşii de lipsă pentru trecerea în administraţia statului a lucrărilorO pentru regularea Begei şi a Timişului, er societatea să se disolve câta mai curândQ. Petiţiunea se va aşterne ministrului prin o de-putaţiune.
—x—-
In Ciucă-Madaraş ţăranulQ ungurQ Siiket Peter a foslCI omorîQ cu trei lovituri de toporQ de cătră tiiulQ său Janos, în urma unei certe. UcigaşulO, fiindO arestată, a mărturisită fapta.
—x—
AmO primita prin poşte unO nostima afişQ roşu, tipărită în tipografia „patriotului" Moritz Stern în Haţegă. Pentru esceientula stila, espresiunile lui alese peste, tota pentru originalitatea lui îlQ facemQ cunoscuta cetitorilorfl noştri, căci şi aşa rari suntO pentru RomânO momentele de distracţia. £tă afişulO:
In publicu.
Cu răspunsa la Nro. 129 ex 13 (25) Iunie 1887 a „Gazetei Transilvanie*, nu aflu demna de a mă rectifica la miserabilai corespondinţă, a ,unu observatori, deci dâră’lă dechieră de unu miseră ticălosă şi râpurosu care sigura au aşteptata cu gura caldă ca să fiă încă unQ candidată pentru a-şl potâ câştiga neşte pizule.
Nr. 133.
GAZETA TRANSILVANIEI.
O codorişte raiseră şi mârşavă a naţiuni Română, se încârcă a negri şi elă mâgariulă eu tintă în mai multe rânduri, din invidie personală pe atarî bărbaţi care dau pepto cu bre şi cine. (Urmeză timbru de 1 cr.—- Red.) Ruşine naţiuni o6stră română cu alarl indivitji miserl şi tiofllosă rare se ocupă cu astăfeliu de infamii mârşiave, pfui, pfui ticălosule!
De te vei afla miserabile ofensată. vei şti alâta care 9 calea gavalerâscă, aşteptă cei doi secundanţi prin care să ceri satisfacţiure, la ce stau gata la reccntrâ!
Haţegâ, la 26 luniu 1887.
Nicolau Theodosiu.
Pentru ca cetitorii noştri sâ’şl pbtă esplica mânia d-lui Nicolae Teodosiu, le reaminfimă că în corespondenţa amintită mai susii se (Jice, că dânsulă cu ta-tâlă său au luată parte la banchetulă ungurescă, dâr pe când dânsulă şedea la masă şi mesteca, tatâlă său, nea-vândă locă la mâsă şi neoferindu i nici fiu seu loculu seu, sta în pioiore delăturî şi înghiţea golu. De altmintrelea voinicosulă Nicolae Teodosiu nu nâgă ,în publică» faptulă acesta, dâr sâ supără focă şi provbcâ. Să mai <jică acum cineva, că nemeşii din Ţera Haţegului nu suntă gavalerî l
Jubileul a Reginei Victoria.
Regina Victoria a Angliei, Impărătâsa Indiei, a serbată acum a 50-a aniversare a suirei sale pe tronulă Marei Britan'e, fiindă acum in ală 68 a ană ală vârstei sale. Favorisată de ună timpă strălucită, serbarea de căpetenia a începută în diminâţa cjilei de 9 (21) ale cu rentei. Desă de dimineţâ resunară clopotele bisericiloră şi tunurile răsunau, adunândă din tote părţile uriaşei cetăţi valurile de bmenl cătrâ stradele pe unde urma să frecă cortegiulă regală în ducerea sa la mănăstirea de Westminster. Tribunele erau ocupate dela 8 bre di-rninâţa şi, pe fotă percursulO dela palatulă Buckingham peste Piccadilly cătră cheulă Tamizei şi d’aci la Westminster, furnicau sute de mii de bmenî, oferindă astrelă aspectulă unei adevărate căi triumfale.
La lOVa bre diminâţa se puse în mişcare prima parte a cortegiului rtgdă. Trăsurile strălucitore împodobite cu aură .şi pietre scumpe ale principiloră indieni, precedaţi de ună detaşamentă ală servitoriloră regali, deschidâu cortegiulă. Au părută cu deosebire frumbse trăsurile Maharadjahului Sing şi ale regmei Kapiolani de Hawai\ trăsura acesteia era urmată de prinţulă l'eck, apoi de prinoesa Teodora Sacsa-Meiningen, prinţulă Al-bert cu princesa Luisa de Şlesvig - Holstein, princesa Alexandra de Hessa, amendouâ princesele de Edimburgă, prinţulă de Hohenlohe şi de prinţelă Eduard de Sacsa-W imar.
Cortegiulă regiloră părăsi la 10*/4 castelulă regală şi era compusă din 15 echipage tbte trase de câte patru cai murgi, înhămaţi cu juguri ce erau împodobite cu co-rbne regale de aură. In acestă cortegiu se aflau casele domnilore de faţă la serbare şi anume: regele Danemarcei, ală Belgiei, ală Greciei şi ală Saxoniei; marele duce de Meelemburg; apoi principii de corbnă ală Aus-ro-Ungariei, ală Portugaliei, ală Greciei şi alţi membrii ai familiiloră domnitbre.
Procesiunea reginei se compunea din 11 trăsuri de gali, strălucitbre prin aurăria cu care erau încărcate. In cele dinteiu cinci trăsuri se aflau demnitarii curţei şi ai casei regale; caii suntă conduşi de lachei pe josă în mare livrea. In a 6-a trăsură şedea princesa Victoria cu prinţulă Alfred de Şleswig-Holstein; în a 7-a principesele Sofia de Prusia, Irena de Hesse, Victoria de Prusia şi princesa Luisa de Battemberg; în a 8-a fiicele prinţului de Walies şi ale Marei Ducese Elisabetha; în a 9-a princesa moştenitbre de Sacsa Meiningen, princesa Wilhelm de Prusia, Ducesa de Albany şi Ducesa de Con naught; în a 10-a Ducesa de Elimburg cu fi'cele ei. Intre trăsura a 10 a şi a 11-a fu lăsată ună spaţiu pentru garda călărâţâ a palatului.
In sfîrşitO, In cea din urmă trăsură venea Regina Victoria. Vb-â-vis de M. S. şedeau fiica sa cea mai mare princesa imperială a Germaniei şi nora sa princesa de Walies. Trăsura reginei era încungiurată de fii, ginerii, nepoţii săi călări şi în uniforme strălucitbre; prinţulă imperială ală Germaniei purta uniforma albă de cuirasieră, cu cuirasă şi coifă de metală strălucitoră. Priveliştee era uimitoră de frumbsâ şi nu se pbte descrie. Bucuria şi strigătele de ura ale uriaşei mulţimi în totă percursulă cortegiului întrece orice închipuire. Regina apărea pentru ântâia 6râ dela văduvire, în haine deschise de sărbătbre. M. S. purta tbte cordonele ordi-neloră sale
Imposan'ă impresiune, ce va rămână întipărită tot-d’auna In memoria asistenţiloră, a produsă intrarea pro cesiunei regale în vasta boltă a mănăstirei. In amvonulă de susă sta ună coră de trei sute de persbne îmbrăcate In albă. La drăpta estradei regale sta Lordulă cancelară îmbrăcată în catifea şi hermină, urmată de şăse sute lonjl şi lordese în cele mai bogate toalete, la stânga era aşezată Preşedintele Camerei Comuneloră cu 400 deputaţi cu soţiele loră. Pe ambele laturi luaseră locă am-
basadorii străini cu sotiele loră; ăr locurile împrejurulă estradei erau ocupate de prinţii şi princesele din Europa şi din India.
La intrarea în biserică regina, care purta o mică corbnă pe capă, fu întâmpinată de Archiepiscopulă de Canterbury şi păşi încetă spre estrada din faţa altarului în mijloculă aplauseloră dameloră şi a strigăteloră de ura ale bărbaţiloră. Ceremonia bisericâscă se săvârşi conformă programului după ritulă anglicană. După Te Deum, Archiepiscopulă pronunţă binecuvântarea, âr regina Victoria se aşetjâ pe tronulă ce era învăluită cu mantia regală, şi primi defileulfl prinţiloră şi princeseloră de faţă. Terminându-se ceremonia bisericâscă, regina cu acelaşi cortegiu şi în aceeaşi rânduială se întbrse la palatulă Buckingham.
In săra f^ileî întâiu uriaşa cetate a fostă iluminată în totă cuprinsulă ei într’ună chipă măreţă cura arareori s’a văzută pe undeva. Iluminaţia cartiereloră Wes-tend şi City s’a deosebită mai alesă prin strălucire. Po-porulă străbătea în mase colosale mai ea de lumină ce se revărsa asupra stradeloră. Săra s’a dată la palatulă Buckingham ună mare prântjă de gală după care a urmată d mare recepţiune. Decoraţiunile caseloră, ale edi-ficieloră publice, cum şi fron'onele iluminaţieloră voră rămână espuse mai muUe (Jile.
Cea mai iuteresantă parte a jubileului a fostă serbarea copiiloră ce s’a ţinută a doua (Ji în Hyde-Park. Ca la 30,000 copii din şcblele publice ale Londrei. apar-ţihândă claseloră sărace, — în Anglia cei bogaţi nu’şî trimită copii în şcblele publice, — petreceau în măre-ţulă parcă, pe care mulţi dintrânşii nici îlă văzuseră vr’odată. Parculă se transformase într’ună oraşă de corturi şi Regina Victoria străbătu rîndurile copiiloră în cele mai entusiaste strigăte de bucuriă ale miciloră cetăţeni.
Ordinea n’a fostă de locă turburată pe totă tim-pulă serbăriloră. Pe timpulă procesiunei regale au intervenită câte-va accidente, de mică gravitate. Astfelă au fostă conduse la spitală vre-o 60 persbne parte lovite de insolaţiă, parte strivite ori călcate în picibre din causa colosalei imbu’.cjell. Marehizulă de Lorne, ginerele regine a căcjută de pe cală şi a fostă uşoră contuzionată. In colo nici ună casă gravă de semnalată.
Bradu, 24 luniu n. 1887.
Domnule Redactoră! Raportulă specială despre alegerea din Baia de Crişiu dela 17 n. 1. c. îlă veţi primi preste câte-va cjile dela ună amică ală fbiei d-niei Vbstre. Pănă atunci Vă comunică următorele:
Inteliginţa şi respective fruntaşii poporului română solidari din ţinutulă Zarandului şi adecă din cer culă electorală ală Baiei de Crişiu, suntă decişi cu energiă d’a face totă numai ce este posibilă, ca faţă cu abusurile nemărginite comise cu ocastunea alegerei din ăstă ană în acestă cercă, să se ia tbte măsurile legale pentru tragerea în cercetare criminală a persbneloră culpabile, pre cum şi, ca după ce se voră aduna tbte dalele necesare, eventuală să se faiă rugare la dietă pentru nimicirea alegerei de deputată efectuită cu atâtea ilegalităţi şi călcare de lege în (Ţua de 17 n. I. c.
Mai suntă decişi totă deodată a înfiinţa câtă mai curândă aici ori în Baia de Crişiu ună institutu mai mică de credită şi economii, debrece necesitatea unui asemenea institute, din partea multă cercatului poporă română Zarandană, se simte din (ji în <Ji fotă mai tare.
In fruntea acestei afaceri, după informaţiunile primite pănă acum, stau următorii: V. R. Damiană proto-popă, T. Popă şi P. Truţa advocaţi, G. Bogdană, I. Câmpeanu şi i. Romană p’eoţî, etc.
Ploile cele multe din timpulă din urmă au începută a ne periclita multă promiţătbrea recoltă din estu anii. Spicosele pănă acum, pre unde nu le-au inundată apele, s’au desvoltată destulă de bine. Ne tememă insă, că voră păli. Nutreţulă din causa ploiloră nu se pbte încă cosi. Unii, cari au cosită, numai daună ’şl-au făcută, neavendă nici erbă, nici nutreţO cum se cade. Cucuruzii au întârziată forte. Nici pe jumătate nu suntă încă săpaţi, cum se Zice, deodată. Pre malurile Crişiului, unde după inundare au fostă bmenii siliţi să samene din nou, d’abia acum răsară. Recolta pomeloră nu va fi aşa abun-dantă cum se arăta mai de cu primăvâră. Pbmele, mai cu sâmă în unele comune au începută a se rări fbrte. Recolta cereşeloră în specială este şi promite a fi sa-tistăcătbre. Aici în aceste părţi, bene nolandum, din comunele muntbse şi în luliu căpătămă cereşe destule mai în totă anulă.
Recolta cerealeloră în comunele muntbse, din causa sterilităţii locului, ca de regulă, nici în ăstă ană nu promite ceva deosebită, cum este d. e. la Bulcesci, Tom-natecă şi Blâşianî, etc., de unde bieţii omeni suntă siliţi a merge în ţeră în România, ori în Câmpia Transilvaniei, ca să-şi câştige cele de lipsă pentru susţinerea vieţii.	____________ & °*
Din Cicetr, Iunie 1887.
Domnule Redactoră! Actim câţiva ani, când s’a ţinută adunarea generală a- Associaţiunei transilvană pentru literatura rom. şi cultura poporului română în Deşiu, venindă la ordinea (jilei şi şcâla română confesională din BetUnu, d-lă advocată Mană a numit’o tşc6lă centrală a ţinutului nostru* şi a recomandat!© Associaţiunei spre deosebită atenţiune. E neîndoiosă dâră, că acâstă şcblă a ajunsă a se bucura de bre-care renume in părţile acestea. Cum că merită acestă renume, a do-vedit’o şi în anulă acesta cu ocasiunea esamenului ţir nută cu pruncii de şcblă la 12 Iunie n. după următorulă programă:	■	.
I. Inceputulă la 2Va âre p. m. cu cântarea *kn* pârâte cerescăjll. Esaminare din Râligiune: rugăciătiîlâ; catechismulă, testamentulă vechiu şi nou; Ifi.’ Decliapaa-ţiunl: „Ispita şi copila răposată»; IV. Esaminarş din ,Limba română» cetitulă, scrisuld, gramatica şi eserciţii verbali; V. Declainare: »Şcolarulă îndreptatăV »Copila română*, apoi »Imnulă împărătescă* şi. tţi}ima cea bună» cântate în coră \ VN Calcularea.; mintâîă! cu cifre; Vil. Declarnaţiune: »Nu umbla nimică». Pausă şi recreaţiune. VIII. Limba maghiară; IX. Geografia şi istoria Ungariei, apoi constituţiunea patriei; X. Declamare: •Asinulă cu 3 proprietari* şi »Gătră şcolari» după cari .Acum suntemă şi noi învăţăcei* şi >Rândunica», cântate; Xi. Din Jstoria naturală* şi fisică. XII, Din economia pomăritului. XIII. Declamaţiunl; XIV. Cântările poporale; »Unde încă mai răsună,f .Tricolorulă«, Acum etă că sosiră fraţi»; XV. Ca încheiare »Tatâlă nostru» cântată în coră.
Unele declamaţiunl şi poesii din acestă bogată programă din causa scurţimei de timpă au fostă lăsate afară, celelalte puncte tbte le>-a esecutatft ‘ fnvăţătorulă de 27 ani Simionă MoldovartO cu şcolarii săi cu ună succesă îmbucurătoră. Presidiulă la esamenă I’a ţinută activulă protopopă ală tractului Betlânului Miehailă Fă-gărăşianu însoţită de raportorulă său Ioană Murăşiană invăţătorulă Şinterâgălui. Au mai fostă presenţl d-lă Gregoriu Puşcariu preotulă locală, ca direotoră ală şcblei, teologulă abs. de Gherla Niculau Popă din Ni» migea maghiară, naţibnalistulă Ioană Grecă, preotulă Ioană Boteană, doi străini şi mulţime de poporă română din Betlenă. Pruncii au fostă premiaţi; ca Inehe-iare n’avemă cuvinte pentru de-a recomanda din desutlă comitetului despărţământului ală XII ală Associaţiunei transilvane pentru cultura poporului română de?a delega şi dânsulă din sînulă său câte ună bârbată, cu însărcinarea dea asista ia esamenele şcbleloră nbstre poporale după esemplulă şi iniţiativa braviloră fraţi Să-lăgeni.	Olimpiculu
DIVERSE.
Rânduitele ingeniose. — Cetimă în ^iarulă >Mer-cury» din Oroville (California) că ună omă lu<?rânda la ună puţă de mine părăsită, aprbpe de Hurlelonă». defîe peste mii de cuiburi de rândunele. Scoţândă câteva Io-peţl de pământă, rândunelele eşiră cu miile din lăuntru şi începură a i se ruga prin ciripirile loră d’a nu mai urma cu lucrarea începută. Dâr omulă nu se opri dela lucru şi lucră pănă sâra. A doua <}i, când se IntbnSe să-şi continue lucrulă, mii de rândunele începtiră şă sbbre pe deasupra lui, şi abia începă să sape şi simţi că i cadă pe spinare nisce corpuri reci şi cleidse. Se desbrăcâ repede, şi ce să vătjă? Pe cămaşe era o mulţime de şerpi mici, de brbsce şi de scorpioni. * N’âpufcâ să se îmbrace şi simţi din nou că spatfele îi erau pline de totă felulă de vieţuitbre. Uilându-sâ în şusă pentru a vedâ care este causa acestui fenomenă, văjfliX. câ rândunelele sburau pe deasupra lui, ţinândă fiecare în cjoeă câte una din aceste vieţuitbre şi aşteptândă momentulă favorabilă pentru a le lăsa să cadă âsupra lui, întrâ efi-maşe şi piele. Omulă vă4ândă acâsta îşi îmbfrărâ haina, îşi luă sapa şi târnăcopulO şi se grâbf să plece. ;,i
Schulverein — Societatea acăşta, înfiîhţâfă de Germanii din Austria pentru interesele loră şcolaifp, a ţinută în luna curentă adunarea ei generală în Yienja. Aici s’a constatată, că societatea are 1174 de filiale (între care 88 filiale de femei şi de fete). Numă^uijă membrilorfl ajunge acuma la 120,000; Intre care '6t)Q0 preşedinţi bărbaţi şi 500 preşedinţi femei. Banii incurşl în anulă 1886 se urcă la suma1 de 293,247	4 cr.
Venitulă totală dela înfiinţarea societăţii, acesteia şcolare (luniu 1880) pănă la 1 Maiu 1887 e de 1,462 218 fl. 35 cr.
Bulibaşa la poliţiă. — Cetimă in »LiberaluIă«, din Iaşi: Bulibaşei unei şetre de Ţigani i se urîse cu barh& aşa lungă cum îi crescuse, şi pentru a fi deosebită fle ceilalţi supuşi ai săi îi venise pofta de a se duce la dină bărbieră ca să-i facă favorite împărătesei. Bârbierulfl -r— ună mehenchi — voindă să şî bată jocă de bulibaşa, ;îi rase numai o parte a favoriţeloră arătându i apoi yşa. Bulibaşa protestă, din răsputeri contra unei aşa ocări pentru nemulă ţigânescă, — şi în indignarea lui crescândă sparse nişce gâmurl dela bărbieră, penttţi < âaire faptă fu dusă la poliţiă. Aici tbtâ ţigănimea a venită cu felă de felă de stăruinţe să scbtâ pe bulibaşă dela în-chisbre. Ce năpaste pe capulă bietului bulibaşa nutnşi şi numai pentru că a vrută şi elă să se măndrâscâ de venirea sa în Iaşi cu o păreche de favoriţe Impărfitegcjţ 1 Elă fu eliberată în cele din urmă, spre marea mulţumire a tuturoră Ţiganilor de sub ascultarea sa.
------------; ■' .	1 1	, jj,1 -■	"4r
- . Editoră: lacobă Mnreşianu......- -....--
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşiabtt..3
Nr. 133
GAZETA TRANSILVANIEI
1$87.
OurttUJu burau de VSerm
din 29 Iuniu st n. 1887.
ft«nt& de aură 5°/0 v . . 102 95 Rentă de hârtii 6u/„	. . 88.—
împrumutată căiloră ferate ~ uhgare . .. . .. 151.25 âniortisarea datoriei eăi-lorfl ferate de ostii ung.
. (1-ma emisiune) ... 97-60 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 127 50 Amortisarea datoriei căi-' lord ferate de ostd ung.
(B-a emisiune) . . . . 116 60 Bonuri rurale ungare . . 104.40 Bonuri eu cl. d6 sortare 1C4.60 Bonuri rurale Banat-Ti-' Alişfi . .	. . . . .104 50
Bonuri cu cl. de J sortare 104 50 Bonuri rurale tnonsilvane 104 60
Bonuri croato-slavone . . 104 60 Despăgubire p. dijma de
vină ung..............99.40
Imprurnutulă cu premiu
ung...................122.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 20 Renta de hărtiă austriacă 81 25 Renta de arg. austr. . .	82.46
Renta de aură austr. . . 112 40 Losurile din 1860	. . . 137.75
Acţiunile băncc) austro-
ungare................ 884 —
Act. băncel de credită ung. 286.— Act. băncel de credită austr.283.— Argintulă —. — GalbinI
împărătesei .............5 96
Napoleen-d’orl .... 10.03 Mărci 100 împ. germ. . . 62.15 Londra 10 Livres sterlinge 126 50
Bursa de Buc'iirescl.
Cota oficială dela 12 Iunie st. v. 1887
Guinp.
Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5°/0)
*	convert. (6°/0)
Impr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit	fonc. rural	(7%)
*	»	>i	(5°/o)
»	»	urban	(7 °/0)
»	•	»	C6°/0)
(5%)
92— 94 V3 87 V. 34—
106Vs
91V* 104 V*
96 Va
88—
Banca naţională a României 500 Lei-----
Ac. de asig. Dacia-Rom.	-----
«	»	» Naţională	----
Aurii contra bilete de bancă .	.	14.75
Bancnote austriace contra aurO. .	2.01
vend.
92V. 95— 88V. 36-107— 91 *U 105— 97—
88Va
15.25
2.02
Ctirsulu pieţei BraşovO
din 29 Iuniu st. n. 1887
Bancnote românexed Argint românesc . . Napoleon-d’ort . . .
Lire turcescl ....
Imperiali............
Galbeni..............
Scrisurile fonc. »Albina» 6°/o
Discontulti
. . Cump 8 64	Vând. 8.66	
. . » 8.65	4	8.60
. . . » 9 97	*	10.02
. . . > 11.30	»	11.36
. . . ~ * 10.33	»	10.36
. . . » 5 89	»	5.93
6°/0 . * 100.—	*	102.- -
5°/0 • * 98.—	»	99.—
. . . * 113.—	»	114.—
» 7—10°/9 pe	anO.	
Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru in Brasovu.
TrenulO
TrenulO
TrenulO
TrenulO
TrenulO
.TrenulO
TrenulO
TrenulO
a) Dela
*.), ■
c)
d)
e)
a) Dela
d» ,
c)	Din
d)	„ *) »
1.	Plecarea trenuriloru:
1. Dela BraşovO la Peşta:
de pers6ne Nr. 307: 7 ore 20 de minute sâra. mixtfl Nr. 315: 4 Ore 01 minută diminOţa.
2. Dela BraşovO la Buouresoi: accelerata Nr. 302: 5 Ore 37 minute diminOţa.
AiixtO Nr. 318: 1 Oră 55 minute după ametjî.
II. Sosirea trenuriloru:
1. Dela Peşta la Braşovu:
de persOne Nr. 808: 9 ore 46 minute înainte de amâcji. mixta Nr. 316: 9 Ore 52 minute sera.
2.	Dela Bucnresoi la BraşovO: accelerato Nr. 301: 10 Ore 12 minute sera. mixta Nr. 317: 2 Ore 32 minute după amOcjbt.
A.	Plecarea poştelor^:
BraşovO la Reşnovu-Zernesci-Branu: 12 Ore 30 min. după „ Zizinu: 4 ore după ametjî. în Secuime (S. Georgî): 1 Oră 30 minute noptea. la Fâgăraşu: 4 Ore diminOţa.
„ la Săcele: 4 Ore diminOţa.
B.	Sosirea posteloru:
Reşnovă-Zdrnesci-Branu la BraşovO : 10 Ore înainte da ame^î. Zizinu la BraşovO: 9 Ore a. m.
Secuime la BraşovQ: 6 Ore sera Făyăraşit la BraşovO: 2 Ore diminOţa.
Săcele la BraşovO: 6 Ore 30 minute sera.
* n
TARIFA
anunturilorQ si insertiunilorfl.
*) *> 1
Anunciurl în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se actirdâ următorele rabate:
10° 15°
20° 30° 40° 50°
Pentru anunciurl ce se publică pe mai multe luni se facO învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă.
Pentru	repeţiri de		3— 4	ori
n	o	V	5— 8	n
i)	ii	ii	9—11	ii
n	51	n	12—15	ii
V	11	ii	16—20	n
Dela 20	de repeţiri		în susu	
Mersulu trenuriloru
Valabilâ dela I Iuniu st. n. 1886.
'(V
Predeal tt-JBu«t ape» ttt
i L
'10-7TV •-
BucurescI
PrfcdAAltt |
Timişă
(
Feldifra
,Ap*t>»;	.
Augustină ! HoihbrbAă: Haşfttleu;
S^hişbr» ;	|
j^işabeţopole Mediaşă C<H>sa mici Micftsasa Blăşiu Crăciunelă
Teinşft A« dă
Vinţulă de susă Ui6ra Cncerdea 6Îiridr ' |Apahida
Cfttţfi ' ' '	|
Nedpşdu Ghirbăa Aghirişă Stana Hojedintt Ciucia Bacia Bratca tadă
MezC^Telegd •fngyi-Vâsărhely Yeneţia-Orătfii
Oradia-mare
F. Ladtay
Sxolnek
Bada-peata
Yiena
f =
Trenă	Tren	Trenu
de	accelerat	omnlbus
petaiSne		
—	4.30	—
—	9.12	—
—	9.35	—
~	10.12	—
7 20		4.01
‘ 7.57	—	4.47
8.24 8 47	—	5 28
	—	5.59
929		6 49
9 37			8.35
10 53			9.02
11.00	—	9.12
1134	_	9 56
12.03			10 37
12.26		10.59
12.42	—	11.16 11.37
1.11	—	12.16
1.23	—	12.33
2.06			1.51
2.27	—	2 ,8
2.49	—	2.48
2 56	—	2 56
3,12	—	3 64
3-46	—	4 51
5.01	—	5 28
5.21	6 oi	5 56
—		—
—	6.19	—
—	7.12	—
—	7.41	» 	
—	8.20	—
—	8.46	—
		T renii de persone
—	9.11	
—	9.16	10.50
—	10.371	1.33
—	12.20|	4.24
—	2.151	O b o*
—	— f	2.15
—	8.00|	—
Trenă
onmibua
Trenfl
de
pepene
6	37 6.53
7.14
7.29
7	56 8.18
8	58
9.15
9	34 9 53
10 28 10 47 1057 11.07
11.19;
1.16
3.29
No t a: Orele de ndpte sântă cele dintre liniile gr6se
Budapesta—Predealfl					
	Trenfl	j Tren	Trend	Trena	Trona
	de pers.	accelerat	de pers.	de	omul bus
				pers6ne	
				1	
y Viena	11.10		—	! —	—
Budapesta	7.40	2.—	7.40	618	—
Szolnok	îl 06	4.05	10.42	9.38	—
P. Iiadâiiy	2 02	5.47	2.02	12 02	—
Oradea mare	4.5 2	7.11	4.78	201	— ■
Venţia-Oră^ii	—	—	—	2 08	
Fudi-Oşorheiu	. —	—	—	2 19	—
Teleagă		7.33	—	2.41	—
Vadă		8.04	—	3.24	—
Bratca	—	—	—	3.47	—
Bucla	—	—	—	4.07	—
Ciucia	—	8.58	—	4.33	—
Huiedin	—	9.28	—	5.15	—
Stana	—	—		5.33	—
Aghiriş	—	—	—	5.53	—
G1 â'bfiu	—	—	—	615	—
Nedişu	—	—	—	6.f0	—
Clnşia ^	11.00	10.31	—	6.38	7.08
Apahida	a 19			—	—	7.36
Ohiriş	12 33	—	—	—	9.16
Cucerdea /	1.01	—	—	—	9.53
(	1 11			—	—	10.—
Uiora	1.18	——	—	—	10.09
Yinţulă de susă	1.05				—	—	10.19
Aiudă	1.46			—	—	10.48
Teiaşă	2.25			—	—	11.55
Crăciunelă	2 50	_ -	—	—	12.34
Rlaşft	3 03	r	—	—	12.52
Micăsasa	3.35			—	—	1.341
Cop ţa mite	4.01			—	—	2.13
Mediaşă	4.20			—	—	2.46
Elisabetopviie	4.5f						—	3.31
Higişăra	5.42	—	—	—	4.32
. Haşfaien	6.01			—	—	5.02
Homorod	7.27			—	—	6.63
Augustină	8.08	—	—	—	7.43
Apatia	8.36			—	—	8 23
Feldidra	906	-	—	—	9.02
Braţovă )	9.46	5.37	1.55	z		9.52
Timişă	—	6.20	2.53	—	—
|	-	6.47	. --	■—	—
Predealâ ^	—	11.30	3.28	•—	—
BucurescI			9.35		
Tipografia ALFXJ BraşovO. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernescî
Tfiluşti- Iradă-Budap eita				Budapesta- tradft-TeiuşA.			
	Tronfi	Tre iii	Trenă de		Trenă de	Trenă	Trenă
	omuibus	de pers.	persdne		persdne	dc per.sdne	omulbn
Teiuţft	11.24			3.00	Viena	11.10	12.10	—
Âlba-Iulia	11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulti do josd	12.30	—	4.22		11.20	12.41	—
ŞibotO	1.01				4.51		11.35	5.45	
Orăştia	1.32	—	5.18	AiadA	4 30	6.—	—
Siineria (Piski)	2 32	—	6 15	Glogovaţft	4 43	6.13	—
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	—
Branicîca	3.23	—	7.02	Pauliş'	5.19	6.51	-—
Ilia	3.55	—	7.28	Rafina- ! ipova	5 41	7.10	—
Gura.sada	4.08	—	7.40	ConopO	6 C9	7.37	—
Zam	4.25	—	ff.ll	Bârzova	6.28	7.55	—
Soborşin	5 30	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	6.27“	—	9.33	Zam	8 01	9.12	—
ConopO	6.47	—	9.53	Gurasada	834	9.41	—
Rad na-Li po va	7.28	—	1027	Ilia	8 55	9. 8	—
PaulişO	7.43	—	10.42	Branicîca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	951	10 42	- -
Glogovaţfl	8.28	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
Arad A	8.42	9.17	12.31	Orăştiă	11.11	11.37	—
Szolnok ;	—	2 32	4.E9	ŞibotO	11.43	12.—	—
(	1	—	5.12 |	VinţulO de josO	12 18	12.29	—
Budapesta	— j	—	8.20 |	Alba-lulia	12.36	12.46	—
Viena	— |	—	6.05 |	Teiuşft	. 1.29	1.41	—
AradA-TÎJBKtSş^ra				^fimerla (Piski) Petroşenl			
	Trenft 1	Trenă de	Trenu		Trenă de	Trenă	Trenă
	omnifcni;	pors6r\e	mixt		persone	oninibiu	mixt
iradft	5.48		6.06	^iuaerla			2.4!
Aradul 0 nou	o 19	—	6.33	Streiu	—	—	3.25
N6meth-Sâgh	6.44	—	6.58	HaţegO	—	—	416
Yinga	7.16	—	7.29	Pui	—	—	5.11
Orczifaiva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.5K
Merezifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6 4"
Timlşdr»	9.02	—	9,08	Petroşeul	—	—	7.12
Timl^6ra»Aradd				Petroşeul—Simeria (Piski)			
	Trenă d*-	Trenă de	Trenă		Trenă	Trenă	Trenă
	persdnu	peradne	onmibuf		de pers.	omnibus	mixt
Tlmişdra	6.25		5.00	Petroşeul	_	.			6.10
Merezifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.53
| Orczifaiva	7.46	—	6.32	Crivadia	—	—	7 37
1 Vinga	' 8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.20
fi Nâmeth-Sâgh	8.36	—	6.23	HaţejiO	—	—	9.01
1 AradulO nou	9.11	—	8.01	Streiu	—	—	9.52
I ArnătL	9.27	—	8.17	blmerla	—	—	10.31