bedaoţitotba şi ADHurumţimAi BRAŞOVtf, piaţa nare Nr. 22. .GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe and anfi 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei lanî'&fior. Bonânla şl «trAln&tate: Pe &nQ 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SC PRENUMERA: ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULU L. &RUNOIUBII.E: O seriă. garmondO 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orlsorI nafranoate nu ua prlmetofi. — ■anuaarlpte nu an ratr&mltfi. 132. Mercuri, 17 (29) Iunie. NOU ABONAMENTU „GAZETA TRANSILVANIEI.^ Cu I Iulie 1887 st. v., se începe unft nou abonamentft pe triluniulft Iulie, Augustă şi Sep-temvre la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai fdiei nostre. Preţulu abonamentului: Peitrs Anstro-Dngaria: Pentru România şi străinătate: pe trei luni 3 fl. »» Ş^se „ 0 „ „ unu anu 12 „ pe trei luni 10 franoi „ şâse ,, 20 „ „ unii anu 40 „ Abonarea se p<5te face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Abonaţilor!! de păn’acum li-se recomandă a însemna pe cuponu numSrulii fâşiei sub care au primiţii <}iarulti. Domnii cari se voră abona din nou să binevodscă a scrie adresa lămurite şi a arăta şi posta ultimă. Braşovtl, 16 Iunie 1887. In numărulu seu de Duminecă „P. Lloyd,u beată de succesele, ce le-a dobenditu marele său stăpână în contra naţionaliştilor!!, (Jice cu îngâmfare, că „cele patru mandate smulse din mâna naţionaliştiloră — trei Români şi ună Sârbă (Polit) — constituescă în împrejurările de a<}l ună factoră esenţială în victoria electorală a lui Koloman Tisza şi a partidei liberale în Ungaria. “ Ca să putemu apreţia mai bine „beţia de învingere*4 a Tiszaiştiloră, reproducemă următo-rulă articulă, ce a apărută sub acestu titlu, în (jiarulă oposiţiunei estreme maghiare „Egyetertes“ : „Partida guvernamentală stă să-şi sară din piele. O apucă beţia de învingere şi saltă de bucuriâ pentru biruinţa, ce — prin înşelăciuni, mituiri, şi violentări — a raportat’o faţă cu opo-siţia bătută44... „Guvernulă a dispusă de t6te mijldcele po-testăţii şi le-a folosită fără mustrare de consciinţă p.nă la estremă. Să aurji numai pe aleşii guvernamentali ce vorbescă — cu totulă pe faţă şi f&ră genare, — să-i auc}î cum se laudă cu eroicele fapte scandaldse ale corteşiloră loră oficial!. Legea pentru fişpanl şi-a produsă fructele sale şi pa şa lele lui Colomană Tisza s’au nisuită să se facă vrednice de pensiunea ce li-se garantâză prin lege. După marea ostenâlă ce şl-au dat’o, omulă mai că ar sta să dicâ, că s’au făcută vrednici de ea44. „Guvernulă a dată o ordinaţiune contra mituiriloră, pentru ca cu surîsulă lui Pilată pe buze să-şi p6tă spăla mânile. Apoi să sci că a avută efectă legea şi ordinaţiunea. De pe tim-pulft faim6seloră alegeri de sub Lonyay mise-rabila măestriă a mituirei nu s’a practicată aşa de neruşinată, ca acum. Dâcă, în modă seriosă s’ar esecuta legea, jumătate din mandatele gu-vernementale ar trebui să se nimicâscă, singură numai pentru mituiri.44 „Dâr unde si ntă încă celelalte ilegalităţi şi abusurl? înainte de asta cumpărarea de suflete se făcea numai în ascunsă, sub modesta manta a faxei de cărăuşiă, a speseloră constituţionale, La alegerile de acum târguirea s’a făcută cu totulă pe faţă. In ună locă au depusă înainte, împreună cu candidatulă, şi gigantica sumă, ca ppeţă ală mandatului. Pentru acestă preţă cor-teşii s’au obligată a face să fiă alesă. In altă loc alegătorii s’au vândut candidatului, ver bine, nepretincjândă nici discursă-programă, nici pre-sepţarea în persână a candidatului, ce călărea cu, corbaciulă în mână, pentru o sumă, care ar ajunsă să se construiască o fabrică mai mk&, In cele mai multe cercuri s’a făcută adevărata licitaţia. Au plătită pentru câte ună • yotă câte 100, 150, 200 ba şi mai mulţi florini. In ună cercă cinstită.., s’a dată circulară tipărită cu litere mari ca pumnulă, prin cari alegătorii au fostă de-a dreptulă provpcaţi, ca să nu voteze pe de geaba. In timpu de nâpte s’au vîrîtă în casa paclnicilopă cetăţeni, pentru ca în modă hoţescă să le fure omănia, să le cumpere mărturisirea credinţei politice, să le cumpere voturile44. „Alăturea cu mituirea au stată violentările oficiale şi intimidarea. Pe celă ce au avută fe-cioră de cătâniă, l’au ameninţată, că îi vorâ duce feciorulă, dâcă va vota pentru oposiţiă. Pe celă ce a avută la robiâ vre-o porodiţâ din nâmulă lui, l’au îmbiată cu eliberarea robului....44 „Cine ar pută înşira nenumăratele moduri de pressiune, de înşelăciune, de abnsuri oficiale? Destulă atâta, că fără astfelă de mijlâce guvernulă nu ar fi învinsă, n’ar fi putută învinge.44 „Dâcă aşa stă trâba, cum de nu se ruşinâză guvernulă a se lăuda cu învingerea lui?.,. Dâr beţia de învingere a guvernului nu este tocmai o nevinovată petrecere. Vorbele ce le borboro sescă în beţiă trădâză ceea ce în viitoră va cuteza să facă acestă guvernă. Dâcă ţâra acâsta se pâte guverna nepedepsită aşa cum de ani de (jde s’a guvernată, dâcă pentru o astfelă de guvernare se p6te căpăta dela naţiune nu numai absolutoriu pentru trecută, ci şi împuternicire pentru viitoră: atunci potă merge şi mai departe, atunci guvernulă p6te să-şi permită şi mai multă decâtă şi a permisă pănă acum44. „..In dieta de cinci ani va cresce deficitulu morală şi financială, voră spori t6te feliurile de sarcini. In sckimbulă jertfeloră ce s’au adusă şi se voră aduce guvernamentalii voră merge înainte pe calea despoiărei de dreptă. Vomă perde insti-tuţiunile ce ne asigură autonomia de stată şi li bertatea publică.44 Polonisarea în Bucovina. Estragemă din articululă primă ală „Revistei Politice44 dela 15 Iunie n. următâreîe: RespectămO naţiunile cu care ne-a pusă sârtea se trăi mă la unQ locfl, recunăscemQ drepturile loră şi nu le stingherimG întru nimică desvoltarea loră naţională... dăr ceremQ şi respectarea drepturilorQ năstre şi unG câmpQ libero, pe care amG pute să păşimQ cu desvoltarea naţională. îndată ce nu se întâmplă acâsta, suntemG nevoiţi să ne schimbămG purtarea, căci consciinţă individualităţii nâstre ca poporG românG, în pondenţa din „Ellenzâk" Nr. 120 din 28 Maiu şi alta din «SI Maiu, âr noi cu fală ne putemQ ridica capetele, peri*, tru ţinuta nâstră pasivă. In 4iua de 17 Iunie, (fiua de alegere, fisdlgăblrââtă puse doi omeni ca să aşf.’tji trâscurile, cari aveau -^ă anunţe bucuria ce nu o sâmţia nimenea pentru- ast-felQ de comedia constituţională. Nicî la sunetulă loră din AbrudG şi Zlatna, cari au primitG 200 fl. — de pe a cui spate o scie Tisza,—nu putea să se vâdâ vre-o bucuriă pe feţele alegătoriloră aduşi cu carele cu boii din Oieşdea şi Barabanţă, cari trebuiau legaţi ca să nu ,,râ-,( mână prin şanţuri pe lângă drumuri, cum s’a şi îp.tăîn-, plată Primiţi fiindă de pandurulă pretorelui Şzok^j5âp-. dor afară de Ighiu cu stâgulă, porniră In disordine cu'" Nr. 132. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. musica în frunte la locuia de alegere. Acolo adunându-se toţi, Zându-se câte-va salve cu trocurile — nefiindă altă contra-candidată, pentru că advocatulă Csâvâsy repăşise, se alese cu unanimitate ex-ministrulă Br. Kemâny Gâbor, care nici înainte nici acum nu află de demnă a se arăta alegătoriiorti săi, pe cari p6te îi ţine inferiori cu totulă priceperei causei la care au servită ca şi ursulă la po runca stăpânului. Acestea on. Redacţiune le am scrisă, ca să am dreptă ca Română să întreba pe alegătorii Unguri să’mi spună, cine din întregă poporulă română a fostă la alegere, afară de doi Români, unulă întreprin(jătorulă de poduri pe drumurile comitatului, Paulă Petru, şi altulă, de mine necunoscută, din Zlatna, spue-lă Paulă Petru, deci la poruncă au fostă I6te biraele chemate cu dreptă fără dreptă — dâr la alegere n’au fostă. După alegere s’au umpluta mesele pentru cei flâ-mândl şi nici la mâncare şi beutură nu s’au căpătată Români, au trebuita să ducă pe cei de pe strade ca să bea şi mânce — ca să aibă cuvântu cei încreZuţl cu pregătirea să cără bani dela Vadady Gergely şefulă corteşiloră — astfelă duseră din Ighiu pe panduri, gor nici de hofară, copii de 18—19 ani fără dreptă de alegere— cel ce se îndoiesce replice-ml şi voiu da t6te numele celoră ce au mâncată fără dreptă de votisare. Câtă ar fi dată Ungurii, p6te, ca să vădă Români Fa alegere, dăr afară de cei spuşl nici unu inteligentă nici ună pr&otă, nici unu învâţăioră sâu proprietară n’au luată parte. On6re vouă Româniloră — dea D-cjeu ca în tOte cercurile numai atâta revnă pentru solidaritatea naţională să arete Românii şi atunci respectulă generală nu ne va lipsi. Uiţasem a vă aminti că au fo4ă trei ţărani de răndă din Barabonţă cari mirându-se că nu vădă pe alţii, au plecară la Aiudă cu torţe urmaţi de 100 căruţe de „foşpontă*, unde se aşeZară pentru a 2-a 6ră lângă butoiaşele cu vină de Risling între bubui-tulă trâscuriloră de pe dealulă pândei de unde, după ce se oţetiră şi mai bine decum au fostă, se suirâ toţi sdren-ţoşii ds nemeşi pe căruţe şi plecară spre Mureşă Ui6ra. Aid după alegere urmă iarăşi banchetulă. Aici, cei drept carnea cumpărată dela ună jidană a fostă cam puturăsâ dâră totuşi patrioţii au mâncat’o cu gustă primitivă (ca pe cea de sub şâua calului la începută). Românii în acesta cercă mai curată românescă n’au luată parte nici unulă afară de juc|ii comunali, carî au fostă târâţi ca forţa şi mai alesă cei din cerculă fi-solgăbirâului Szâsz lozsef, celă orbă, şi a solgăbirăului Frits Viimos, celă şchiopă. 0n6re Româniloră dia cerculă Mureşă-UiOrei şi mulţâmită preoţiloră români din acesta cercă, că au păstrată cu scumpătate toţi decisiunile conferenţei române din Sibiiu. E de însemnată că în acesta cercă preoţii suntă mai toţi tineri şi-şi cunoscă chemarea! Spectatorulu. De lângă Mureşu, Iunie 1887. Domnule Redactoră! La alegerea din Ghernesig (între târgulă Mureşului şi Reghină) au tostă duşi cu puterea riuanii de pe la Gurghiu în multe căruţe, punân-du-li-se şi pene roşii în pălării. In fruntea acestora era grăsulinulă notară comunală din Ibănescî cu numele Ni-colae Manţa. Nu şi-au dată votulO însă, pentru că se alesese deja deputată Lazar Jeno. Cu »6te astea au fostă trataţi cu rachiu şi cu tocană. Eu, văZendă astă câtă mânată cu puterea, cu ameninţări şi cu corupţiunî la alegeri, m’am întrebată esclamândă: ce deosebire este între 48 şi 87? Nu p6te să fiă alta, decâtă că atunci Ungurii au mânată ciurZile de vite ale riuaniloră — acum îi mână chiar pe ei ca pe nisce vite... £r am stată ş; m’am gândită, că poporulă e lăsată în unele locuri pe mâna notariloră, pretoriloră şi altora, câţi traşi împinşi, * âţl umblă corteşindă ; aceştia mai intâiu îi proviScă pe 6meni la astfelă de ocasiuni sâ-şî folosâscă dreptulă de alegere, dăcă pe astă cale nu-i câştigă, începă cu promisiuni, dâcâ nici cu asta nu reesă, atunci şi notară şi pretoră începă cu intimidări şi ameninţări, în câtă bietulă poporă, neavendă pe nimeni care să-lă conducă, crede ameninţăriloră şi participă. Ruşine insă pentru 6menii inteligenţi, cari se pună m fruntea astorfelă de cavalcade, în locă de a înfrâna cutezanţa solgăbirăâscă. f Petru Atesandru Vlassa nu mai este în viâţă. TârZiu amă aflată despre mârtea acestui neobosită soţă de luptă, acestui vrednică preotă şi energiosă Română. Cu cea mai adâncă durere venimă a-i aduce tributulă nostru de recunoscinţă în colAnele foii nâstre , unde nu numai odată s’a oglindată, în corespondenţele sale, inima sa nobilă românâscă. Vice-protopopulă Vlassa din Indoiă a fostă ună păstoră sufletescă în sensulă adevărată ală evangeliei, ună păstoră, care îşi punea şi sufletulă pentru turma sa. Elă ounoscea datoriile sale ca preotă, ca cetăţână şi ca Română şi nu numai că se străduia din t6te puterile a şi le împlini, dăr îndemna şi pe alţii la împlinirea loră. Din causa acesta unii colegi ai lui îi luau In nume de rău, cft eşia în publicitate cu faptele lui, despre cari avea convingerea, că erau bune şi folo-sităre poporului. Dăr noi cunoscearnă motivele sale curate şi nobile şi de aceea ne bucuramă de zelulă său şi doreamă să servâscă ca esemplu şi altora, căci omul vrednică e în dreptă să s’aştepte ca fapta lui bună să fiă recunoscută. Petru Alesandru Vlassa era ună înfocată apostolă ală românismului. Elă soia să dea bisericei ce este ală bisericei er naţiunei ce este ală naţiunei. Pusă în fruntea poporului elă se nisuia să-lă însufliţâscă pentru apărarea limbei şi a obiceiuriloră sale strămoşesc!, pentru dreptă şi libertate.^ bunurile cele mai scumpe pe acestă fă-mentă. De era lipsă a sări în ajutoră fraţiloră săi, de se cerea ca poporulă să fiă apărată în contra impflă'o-riloră săi, vice-protopopulă din Indoiă era totdâuna între cei dintâi. Elă învăţa pe poporă să-şi cinstâscă trecutulă şi să fiă cu pietate cătră aceia, cari şi-au vărsată sângele pentru libertatea lui. In vera anului 1884, când vice-protopopulă Vlassa şl-a înălţată în Z^a memorabilă de 3 (15) Maiu rugile sale în sf. biserică cătră DumneZ ulă popăreloră „ca să scape poporulă română de multele nedreptăţi ce i se facă* şi când pentru acâsta a fostă trasă la răspundere de judecătorii unguri, elă II a răspunsă: %După ce o naţiune nu pâte esista fără limbă şi drepturi politice, voiu lupta între marginele legii şi în viitoru împreună cu consoţii mei de principii pentru egala îndreptăţire naţională“. Cuvinte de aură, vrednice a fi săpate în inimele tuturoră Româniloră asupriţi I Mai târ-Ziu vice-protopopulă din Indoiă a fostă din nou acusată că a agitată serbândă împreună cu poporulă printr’ună parastasă aniversarea morţii marliriloră dela 1775, cari au frântă jugulă servitutii. In 19 Sept. n. 1886 elă s’a apărată cu demnitate de Română adevărată înaintea tribunalului regescă din Turda, şi procurorului, care îlă a-cusâ, că prea se interesâză de istoria lui Horia, Vlassa 1- a răspunsă: „Cunoscă şi ’ml împlinescă datoriile mele de cetăţână ală statului, n’am aplicare de a agita, dăr ca Română şi mai vârtosă ca preotă me interesâză tre-cutulu naţiunei mele şi păţaniile bărbaţiloră ei şi astfelă m’a interesată şi istoria lui Horia11. Scimă că părintele Vlassa a fostă condamnată în instanţa întâiă la 4 săptămâni, âr în istanţa a doua la 4 luni arestă. Elă a apelată la curiă. Intr’aoeea vechia lui suferinţă, îngreunată prin amărăciunea sufletului său pentru prigonirea, la care se vedea espusă fără vină, şi pentru nepăsarea acelora, a căroră datoriă era să-lă apere şi să-lă încurageze. crescă şi să mări în aşa măsură, în câtă îlă culcă pe patulă morţii, unde şî-a sfârşita Zilele, spre paguba bisericei, a poporului său cre-dinciosă şi a naţiunei, în Ziua de 11/23 Iunie curentă. Astfelă a scăpată vredniculă preotă din Indoiă de temniţa ungurâscă şi sufletulă său nobilă s’a ridicată spre sferele dumneZeesd, * unde tronâză sufletele martiriloră nâmului românescă, pentru cari s’a rugată elă cu a-tâta arddre. Odihnesce în pace prea demnule soţă de luptă N’ai avută învăţături înalte, dăr ai avută inimă mare românâscă, ai sâmţită cu poporulă şi ai fostă gata să aduci orî-ce jertfă pentru binele lui. Pe mormântulă tău de-punemă lacrimile nâstre ferbinţl, asigurându-te, că în veci neştârsă va fi amintirea ta între noi şi ne va îmbărbăta să continuămă împreună cu soţii de principii lupta pentru limba nostră şi pentru drepturile nâstre po'itice! SOIRILE PILEI. La esamenulu, ce s’a ţinută în 18 şi 19 Iunie cu elevii scâlei de stată din Cohalmă s’a constatată, Zice „Kolozsvar*, ună .admirabilă progresă*. Din 80 de şcolari, abia dâcâ suntă 20 —25 maghiari, ceialalţl suntă români şi sasi, cari de când cercelâză schia de stată au făcută progrese strălucite. Că în ce direcţiune au făcută şcolarii aceştia progrese atâtă de strălucite, ,Ko!ozsvar“ află de superfluu să o mai spună. Se măr-ginesce numai a aminti, că: .şcolarii de rassă străină tocmai aşa de uşoră au sciută să răspundă în limba ungurâscă, ca şi nemţesce ori românesce.* Noi scimă că în Cohalmă e scâlă românâscă; cum să face că copii români mergă la scâia ungurâscă? Cum au putută fi seduşi părinţii copiiloră? Ce facă preotulă şi învăţătorulă de acolo? Ore na ar fi fostă mai lăudabilă lucru, să se spună în publică că copii români din Cohalmă au făcută progrese strălucite in limba şi cultura românâscă ? Regimentulă 29 de infanteriă staţionată In Timi-ş6ra a serbată la 24 Iunie aniversarea luptei dela Cus-tozza în modă strălucită. —x— Despre nouţ nefericiri raportâză *F6ia Diecesană*. Averea locuitoriloră din Severină se compune în mare parte din turme numărâse de oi, care în luna iui Iunie să mână !a păşune la munţii Comunităţii de avere, uude şi rămână în decursulă verei. Aşa s’a şi întâmplată şi în anulă acesta. Dâr, în urmarea ploiloră multe şi în genere a climei escesive din acestă ană, răcindu-se mai cu sâmă în munţi temperatura în modă simţitoră, au căZută în 17 şi 18 a lunei curente cantităţi de zăpadă atâtă de mari, încâtă turme întregi fură copleşite şi viâţa bieteloră animale stinsă. Astfelă periră mai cu sâmă în muqtele Ţarcu mii de oi. Era ună aspectă sfăşiitoră de inimă a vedâ pe bieţii păcurari coborîndă cu desagii goli, fără de turme, IncungiuraţT numai de câni, de fidelii loră* apărători. Dintre locuitori avură Poenarii cele mai mari perderl. Mulţi dintre dânşii per-dură ceea ce au agonisită cu multă sudâre şi Ze(J de ani, ajungendă în modulă acesta peste ndpte la sapă de lemnă. —x— Ni se comunică din Intorsura Buzeului cu data 14 Iunie v. 1887 sub titlulă brumă în Iuniu: In urma văn-turiloră celoră reci ce în continuu au bătută de vr’o 2— 3 săptămâni, înseninându-se astă nâpte, 13 spre 14 1. c., Sâmbătă spre Duminecă, a fostă o brumă pe Iun-cile nâstre, ca în Martie, înââtă a stricată nu numai plantele cele mai gingaşe ce cu desăvârşire le-a topită, cum e fasolea, castraveţii, lubenii, dâr şi celoră mai lari plante le a stricata, foile cucuruzului se vădă asfăZI veş-iede etc. — G. Zaharia, învăţâtoră gr. or. —x— Societatea de lectură „Inocenţiu M. Cleinu a teO* logiloră din Blaşiu, în şedinţa de constituire ţinută tn * 28 Maiu st. n. a. c. şl-a alesă noulă comitetO pentru anulă scolastica viitoră in persânele următoriloră domini: preşedinte Valeriu Comşa clerică de an. III; secretară j Nr. 132. GAZETA TRANSILVANIEI. Iu ni n Bruţii Hodoşu cl. III; redactorii alâ f6iei „ Furnica “ Elie Stanu, cassarO Iovii Băbuţă cl. II; controlorii loanQ Mera cl. I; bibliotecarii IeronimO Dănilă cl. I, rămâ-nândo a se alege cu începutulo anului scolasticii viitorii notariula şedinţelorO dintre fiitorii clerici de anula primO. Bl aşi u, în 24 luniu 1887. loanO I. Deac, preşedinte. Aureliu Hulea, secretarO. —x— Ard putâ să spună Ţăncălăii unguresc!, din ce causă esamenulu la sc61a comunală din Ormenişu s’a ţinuta cu uşile ’nchise, fiinda de faţă numai vr’o 3—4 «patrioţi* patentaţi, âr părinţii nici încunosciinţaţl n’au fosta, ca să raârgă la esamenO? Cum au putută Ţăncălăii ungu-rescl să facă 1 ierurile la întunereea ? Nu cumva ca părinţii copiilord români să nu vâtjă cum li se maghiari-săză copii? AtragemO atenţiunea Români'ora din Or-menişd (comitatula Braşovului) contra uneltirilorO ţăncă-lăes tf-ungurescl. —x— In comuna Cason-Feltiz din CiucO, în comunele săcuescl ale SăcelelorO precum şi în alte comune sfouesci, incendiuriie sunta la ordinea cailei. Săcuii îşi punâ foca unii altora. Alte încercări de sinucideri se semnalâză din cili bula Kulturegyletului. La 23 unQ lucrătortt, la 24 o calfă da tapiţerâ, amândoi în Cluşiu, au voitâ să se a-runce în SomeşO, dâr au fosta împedecaţl la timpd. Rea c6be e Kulturegyletuld ! —x— Und călătorâ a fosta în filele acestea în Braşovă martora auriculara la următârea declaraţiune a unui oc-tavanO cătră doi conşcolarl: Decâ voiu isbuti Ia esame-nulâ de maturitate, am să mă îmbăta de bucuriă; dâcă voiu fi respinsa, am să mă înbâta — de supărare. — Adecă beţia cu orice preţa! In Vaţu fata de ţăranO Carolina Horvath, care fusese concediată din serviciulQ familiei Zeller, constătă-târe din tată, fiu şi fiică, procurându-şl chei se introduse sâra târtjiu in locuinţa fostului stăpâna, dete şâse focuri de revolverO asupra celord trei persâne şi apoi fugi. Bătrânula Zeller cu fiiula şi fiica sa au fostâ loviţi toţi trei de glonţft, dâr nu de m6rte. Ţăranca a fostâ aies tată în Pesta şi dusă în spitala într’o stare de mare slăbiciune, deârece şî-a trasa trei glânţe în trupa. —x— Una incendiu îngrozitorO a distrusa o parte însemnată din oraşulO Pitra, în Moldova. Au fosta nimicite 80 de case. „Convorbiri Literare*, revistă lunară, ce apare în BucurescI sub direcţiunea d-lui Iacobu Negruzzi, în nu-măiuiâ său dela 1 Iunie are următorula sumara: Ioana Ghica; — Corespondenţă cu V. Alexandri (Scrisârea XXVI). Sehiller: — Maria Stuartâ (actula II), trad. metrică de Iacoba Negruzzi. Wilhelm de Kotzebue: — Lascarn Viorescu, trad. de A.; I. Ianov: — Odă M. S. Reginei Elisabeta. Cervantes: Don Quijote de la Mancha, trad. de S. G. Vărgolicî (urmare). Lazărâ Şaineanu: — Filosofa. — Firoscos. G. I. Lahovari: Hărţii vechi. A. C. Cuza: — Poesii. — Epigrame. . TGeorge Lazără\ revistă pentru educaţiune şi instrucţiune, ce apare odată pe lună în Bârlada, are în Nr. 2 dela 15 Maiu următorula sumarâ: S. M. Haliţă: — Din ale scâlei primare. Gh. Ghibânescu; — Literatura populară. S. M. H.: — Grădina de copii de I. P. Florentina. Recensiune. Gericon: — Două obiecte vechi de ceramică. — BuletinO pedagogica. — Biblio grafiă. — Corespondenţă. „Candelaf6ia bisericâscâ-literară, ce apare odată pe lună în Cernăuţi, în Nr. 6 dela 1 Iunie conţine: Omiliele S-lui Ioana Chrisostoma la epistola cătră Romani ('urmare). — Morala Testameutului vechiu în pe-riodula evraisticâ. — Cuvântare pentru Dumineca a 5 a după Rosalii. — Cronica şi trei artieull în limba slavă. Viena, 22 Iunie 1887. Stimate D-le Redactora! In <^ele trecute sosiră aici în Viena 2 ţărani români din Lacula negru (Fekete Td) în Biharia. Pe ei i-au mânată aici nedreptăţile ce li le face acolo contele Zichi cu comasaţia introdusă fără voia locuitorilora din acea comună. Aceşti 2 ţărani voiescO a arăta năcazurile lorO Monarchului nostru. Spre scopulO acesta au iceruta audienţă la Maiestatea Sa. ResultatulO nu’la sciu încă. Vă voiu relata îndată ce voiu afla. E de însemnata că aceşti ţărani au venita pftnâ în Peşta pe josO, de acolo cu trenulO pănă aici. Cu altă ocasiune vă voiu descrie mai amărunţita tâte năcazurile RomânilorO de acolo. Academia română. In şedinţa sa de Vineri 12 Iunie v. Academia Română a ascultata între altele: 1) Darea de sâmă a d-lui Gr. Stefănescu, profesora la facultatea de sciinţe din BucurescI asupra primelorâ sale cercetări făcute la CucutenI, lângă laşi, unde după cum să scie, s’a descoperita o f6rte importantă staţiune preistorică. O comisiune compusă din 'd. V. A- Ure-ehiă, N. Papadopola Calimak, G--, Stefănescu şi Gr. Co-bălcescu, a fosta însărcinată de savantulO corpâ să facă săpături la CucutenI. D-nii Cobălcescu şi Stefănescu au făcuta prima recunâsce’e în > (5°/o) • 91V» 91V. » • urban (7°/0) . . 1041/» 105— , (6°/o) • 96Va 97— • . • (5°/o) • ■ 88— 88Va Banca naţională a României 500 Lei —— Ac. de asig. Dacia-Rom. — — « * * Naţională — — Aură contra bilete de bancă . . 14.75 16.25 Bancnote austriace contra aură. . 2.01 2.02 Cur suIu pieţei Braşovă din 27 Iuniu st. n. 1H87 Bancnote românesc! . . . . Cu» p 8 64 Vând. 8 66 Argint românesc » 8.55 • 8.60 Napoleon-d’orl , * 9 97 * 10.02 Lire turcescl 9 11.30 A 11.36 Imperiali » 10.33 • 10.36 Galbeni » 589 9 5.93 Scrisurile fonc. >Albina» 6°/0 , » 100.— » 102.- - n * n 5°/o • i» 98.— » 99.— Ruble RusescI » 113.— 9 114.— Discontulă ... » 7— 10°/* pe ană. Nr- 6584—1887. Concnrsn. Din legatulă lui Iosef Wehrmacher este de a se da ună stipendiu de 400 fl. pe ană pe durata timpului legalii de studii, unui ascultătorii ordinarii f&ră deosebire de naţionalitate şi religiune dela unii instituţii superiorii internă s6u externă, s6u unui individă, care prin absolvarea unui gimnasiu superioră a unei şc61e reale superidre sdu a unui insti-tută da pregătire posede dreptulă ca s6 cerceteze ună institută mai superioră. Doritorii pentru acestă stipendiu au sâ-şi aştdrnă subscrisului magistrată celu multă pănă la 1 Septemvre a. c. petiţiunile timbrate şi instruite în modu corăspuncjâtorfl, documentândă pe lângă aceea, conformă disposiţiuniloră legatare, cum că suntă născuţi în Transilvania, şi adecă din părţile de ţdră cari, înainte de uniunea cu regatulă Ungariei, au formată politicesce marele principată ală Transilvaniei. In fine mai au ca s6 documenteze şi aceea, cum că atâtă petenţii câtă şi părinţii loră nu posedă atâta avere, ca sS pdtă acoperi spesele pentru studiu. Braşovă, 18 Iunie 1887. Magistratulu orâşenescu. Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Braşovu. 1. Plecarea trenuriloru: 1. Dela Braşovă la Poşta: TrenulO de persăne Nr. 307: 7 Ore 20 de minute săra. Trenulă mixtă Nr. 315: 4 6re 01 minută diminâţa. 2- Dela Braşovu la Buoureioi: TrenulO accelerată Nr. 302: 5 âre 37 minute diminâţa. TrenulO mixtă Nr. 318: 1 6ră 55 minute după amâtjî. II. Sosirea trenuriloru: 1. Dela Peşta la Braşovu: Trenulă de persâne Nr. 308: 9 6re 46 minute înainte de amâcjî. TrenulO mixtă Nr. 316: 9 6re 52 minute sâra. 2. Dela Buouresoi la Braşovă: Trenulă accelerată Nr. 301: 10 6re 12 minute sâra. Trenulă mixtă Nr. 317: 2 6re 32 minute după amâtjl. A. Plecarea posteloru: a) Dela Braşovă la Reşnovu-Zernesci-Branui 12 6re 30 min. după amâ<}I. b) „ „ „ Zizinu: 4 6re după amâtjl. c) „ „ în Secuime (S. GeorgI): 1 6ră 30 minute nâptea. d) w „ la Făgăraşu: 4 âre diminâţa. e) „ „ la Săcele: 4 6re diminâţa. B. Sosirea posteloru: a) Dela Reşnovu-Zernesd-Brană la Braşovă : 10 6re înainte da amâ