SEBACŢmifEA ŞI AIHMIWSTBAŢirSKA i
BRAŞOVtJ, piaţa mare Nr. 22.
,GAZETA** IESE ÎN FIECARE pi.
Pe unQ anii 12 fior., pe şese luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. ;io îs aula şi str&iufitate:
Pe anfl 40 fr., pe şese luni 20 fr., pe tre i 1 <i •.«I 10 franci.
ANULU L.
SC PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANUNŢI URILE:
O seriă garraondft 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicate Sorlserî nsfranoate nu 93 prlmsaDii. — Sanusorlpte nu •• ratrimltO.
rs.
131
Lunî, Marţi 16 (28) Iunie.
NOU ABONAMENTU
„GAZETA TRANSILVANIEI. 4
Cu 8 Iulie 1887 st. v., se va începe matfi uom abonamente pe triluniuîu Iulie. Augustă şi Sep-ternvre la care învitămu pe toţi onoraţii amici şi spri-jinitorl ai foiei îiostre.
Preţulu abonamentului:
Pentru Austro-Dmaria: l Pentru Romănia şi străinătate:
pe trei luni 3 fl.	pe trei luni 10	franci
„ şese „	6	„	„ şese ,, 20	„
„ unu anu :2 „	„ unu anu 40
Abonarea se pote face mai nşoru şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţilor* de pâiTacmn li - se recomandă a însemna pe cupon* numărul* fâşiei sub care au primit* diarul*.
■ Domnii cari se voru abona din nou să binevoSscă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă.
BraşovtL, 15 Iunie 1887.
Primatele dela Strigoniu e fdrte supărat* asupra regimului Tisza. Aşa se pare cel* puţin* din semnele ce se arată. Omeni cu băgare de sâmă au observată, că în archidiecesa Strigoniană au fostă aleşi tot* numai deputaţi ai oposiţiunei şi p6te nu fără causă susţină „gurile rele“, că acesta nu s’ar fi întâmplată decă Coloman Tisza s’ar bucura de simpatiele cardinalului Simor.
Şi nici nu e lucru puţină pentru căpetenia bisericei catolice unguresc! a vede cum puterea calvinului Tisza cresce pe di ce merge şi cum se răsfaţă la umbra atotputerniciei calvinului neastâmpăratul* ministru-ordonanţă Trefort, despre care nu se mai scie de ce confesiune se ţine.
De curând* Trefort, în scrisdrea adresată alegătorilor* săi, s’a pronunţată cu amărăciune asupra imputăriloră, ce i se facă mai alesă din partea clerului romano-catolieă că ţine prea puţină contă de biserică şi de aceea că este şi ministru de culte. El* le spune că are presâm-ţulă, c vlădicii îi voru crea încă multe dificultăţi.
Vomă trebui să găsimă f6rt,e justificată a-câsta temere, mai alesă dâcă vomă avă în vedere programul*, ce Ta desfăşurată ministrulă de culte cu aceea ocasiune: regularea afacerilor* că8ătoriiloră mixte; regularea fondurilor* aşanumite „religionare şi de studii, “ cari, cum pretinde ministrulă, suntă „fonduri ale ţârei, “ deşi suntă menite pentru scopuri catolice; regularea administrărei acestoră fonduri, şi fundaţi-uni sub forme censtituţionale — se ’nţelege aşa ca să mai pbtă dispune asupra loru şi d. Trefort; — în fine controlarea averilor* biserice-loră, capituleloră şi a mănăstiriloră cu privire la clădiri, păduri, contribuţia ş. a.
Illtă totu atâtea cestiuni fdrte delicate, cari, în faţa tendinţelor* vedite de a trage totă mai multă biserica şi clerulă în mrejele atotputerniciei calvinesci a statului, au trebuită să împle de îngrijire pe primatele Ţărei unguresc!. Cu tdfce că-şî trage originea din popor*, ca fiu al* unui cismară din Stuhlweissenburg, cardinalul* Simor nu este atât* de „democratică^, ca să se mulţămescă cu rolulă ce voiesce să i-lă dea bisericei şi elen lui în stată „ democratul* “ Trefort, ci este de părere, că biserica catolică nu-şî p6te împlini chiâmarea decă va deveni o jucăria în mâna d-loră Tisza-Trefort.
Nu de geaba primatele ungurescă pdrtă tit-lulă de principe, elă voiesce în adevăr* să dom-nâscă în fruntea clerului său, şi biserica lui se fiă o putere, nu subordinată ci eoordinată puterei calvinesc! a statului ungurescă. La o alianţă cu guvernul* precum ne arată faptele petrecute în cei douăzeci de an! din urmă, cardinalulă-primate mai p<5te fi îuduplecată sub anumite condiţiun!,
la o supunere necondiţiunată însă elă nu-şi va da niciodată consâmţământul*.
In vre-o două rânduri, când cu legea pentru scdlele medie şi cu proiectul* de lege privitor* la căsătoriile mixte, episcopatul* catolică a intrată în certă cu guvernulă. In privinţa sc6-leloră s’a încheiată ună comoromisă, âr proiec-tulă din urma a trebuită să fiă retrasă de guvernă. Acum sâmţindu-se mai tare, atâtu în camera magnaţiloră câtă şi în a deputaţiloră, guvernul* are de gând* să reguleze şi afacerea căsătorii]oră mixte.
Primatele dela Strigoniu are. să mulţămâscă propriei sale atitudine împăcinităre de pană a-cum situaţiunea neplăcută, ce a creat’o clerului său politica şovinismului calvinistă. Este încă unu omă puternică în Ungaria cardinalulă Simor, dâr de aici încolo va avă de furcă cu gu-vernulă, a căruia putere a lăsat’o să se întăresc* aşa de tare, înoată să devină ameninţătbre în gradul* ceîă mai mare nu numai pentru biserică, ci chiar pentru libertatea individuală în stată.
Vedea-va acuma primatele cum va ieşi cu biserica lui din strîmtdre. Pentru acuma va fi interesantă a face amintire de pasulă ce i se a-tribue cardinalului dela Strigoniu. Se asigură adecă că dânsul* a înduplecată pe Papa dela Roma de a protesta printr’o notă în contra stră-mutarei episcopiloru catolici dintr’o dieeesă în-tr’alta fără consemţămentulă curiei papale. In acâsta notă Papa să fi imputată guvernului unguresc ă, că numirile şi transferările de episcop! le folosesce spre scopuri de partidă şi de cor-teşire.
Domnii Tisza Trefort, se înţelege, suntă în acâstă cestiune de alte păreri şi nu voră să cedeze din atotputernicia loră nimic*. Putemă fi curioşi der a vedă cum se va sfârşi acestă nou conflictă între catolicismă şi ealvinism*.
Alegere de principe în Bulgaria.
Cu acestă alegere, ce are de gândă se o facă Sobra nia bulgară viitore, se ocupă „Neue freie Presse" de Sâmbătă.
Numita foiă diee mai ânteiu, că o alegere de principe în Bulgaria numai atunci ar ave înţelesă* şi scopfi, dâcă s’ar face în înţelegere cu Rusia. Recunosce că regenţii bulgar! doresc* să restabilesc* stările regulate în Bulgaria alegându-şl ună principe, der, esclamă „N. Fr. Pr.“, la câte dorinţe nu trebue să renunţe în viăţă muritorii 1 Ea crede că prin alegerea unui principe Bulgarii ar face a(p nu numai ună pasă pripită, dăr chiar peri-culosă pentru denşii, căc! după cum a scrisă din Viena Stoilov lui S:oianov, »suflă ună văntă aspru dela nordă".
Ventulă dela nordă a răsturnată în BelgradO cabinet u!ă Garaşanină şi în locuîă lui a venită Risticî cu amicii săi; o schimbare forte nefavorabilă pentru regenţa bulgară, deorece e faptă că numirea lui Risticî este a se datori influinţei rusesc!, er asigurările lui că va trăi în amiciţia cu Bulgarii suntă mai multă cuvinte de politeţă diplomatică.
Ventulă dela nordă inse nu suflă numai preste peninsula balcanică, elă sufla până la Egipetă. „Coresp. polit.“ confirmă soirea că Rusia şi Francia au adresată note Turciei şi fără îndoială aceste două puteri voră pune tăte în mişcare spre a zădărnici convenţia anglo-tur-ceseă relativă la Egipetă. Rusia n’are interese în Egipetă, der se dă cu atâta energiă pe partea Fran-ciei, mai intâiu din jalusiă şi mâniă în contra Angliei, apoi pentru că aşteptă contra-servieii din partea Frarn iei. Amiciţia,.ce o oferă Ţarulă Republioei francese, trebue hă dea de gândită -celoră din Berlină, dăr mai multă încă celoră din Sofia. Germania e o putere formidabilă şi nu stă singură. Bulgaria e slabă şi părăsită de tolă lumea. Serviciulă ce-lă face atjî Rusia Franciei în cestiunea egiptenă, va cere într’o di să i se întbrcă îndărătă cu dobendă în cestiunea bulgară.
ţ)iua acăsta — încheiă „N. fr. Presse“ — s’ar a-
1887.
propia numai decă s’ar face alegere de principe în Tăr-nova, şi cei ce suntă amici BulgarilorO, cei ce ară voi să-i vedă feriţi de sărtea de a fi predaţî graţiei Rusiei, aceia nu potă decâfd să-i admonieze <|icendu le : Aju-taţi-vă şi mai departe fără de principe, remâneţî pe tă-rămnlă dreptului şi ală tractatului de Berlină.
Cabinetul!! Risticî şi ameninţările din Viena şi Pesta.
„Moskovskija Vjedomosti“ publică citate a-merunţite din articulele (jiareloru „Fremdenblatt^, „Neue Freie Presse“ şi „Neues Wiener Tag-blatt“ din Viena şi „Pester Lloydw din Pesta asupra cabinetului Risficî, atrage atenţiunea a-supra tonului loru ameninţători şi apoi observă :
„Nu sciu, ce politică va urma noulă ministru-pre-şedinte serbă. N’avemă date ca să judecămă după ele, întru câtă d-lui Risticî îi va succăde a libera Serbia din captivitatea austro-ungară. Der consternaţiunea pressei austro-ungare ne convinge despre aceea, că in cercurile dătătore de măsură în Serbia să simte desavantagiulfl qe l’a adusă politica armată în ultimii şăpte an! şi ca acolo suntă asiguraţi că voră redobândi libertatea prin Rusia.
Cehii si Rnsii.
i	*
„Novoje Vremja“, nemulţămitâ şi indignată de necroldgele ce le-au dedicată organele Cehi-loră bătrân! contelui Clam-Martinitz şi despre apologia făcută acestuia de Rieger scrie:
♦ Poporulâ boemă e ună poporfi slavă şi în realitate nu are idei catolice. Aparţinândă pro forma bisericei catolice, îşî păstrăză cu tăte astea vederile sale husitice şi urăsce Jesuitismulă. Contele Clam-Martinitz şi ceilalţi aristocraţi feudali, cari au devenita aliaţii D-rului Rieger, suntă urmaşii şi moştenitorii acelora favoriţi ai ordinului Jesuiţiloră, car! după răsboiulă de 80 de ani 'şi-au al* tuită spiţa genealogică pe cadavrele nobilimei naţionale boeme. Programulă contelui Clam-Martinitz avea de scopă propaganda pentru biserica catolică şi acea fracţiune, care s’a alăturată la acestă politică antislavă^ş* fbrte pericuîOsă pentru lumea slavă, nu se mai pOte considera ca o parte a marei comuni slave. Toţi Slavii, neescepţionândă nici pe Boemi, condamnă mijăcele secerele ce se pregătescă în farmacia d-loră Clam şi Rieger după recepta feudală-clericală. Catolicismului representată prin >Vateiland« din Viena îi urmăză maghiarismului cu lăcomia sa de domnia şi germanismulă cu apetitulă său nesaţiosă. Lupta tuturoră Boemiloră, cari aducă omagii vederiloră în adevără slave, contra fracţiunăi anti-slave a lui Rieger este îndreptăţită şi simpatiile tuturora Slaviloră trebue să fiă pe partea contrarilor* slavi ai Cehiloră bătrâni.
Turcia, Rusia şi Austria.
Vorbi ndu despre relaţiunile dintre Turcia, Rusia şi Austria, f6ia turcâscă „Nizam“ scrie următârele:
»Rusia lucreză pe faţă. Ea nici odată nu se nu-mesce amica nostră şi nu’şl ascunde ostilitatea. Poarta scie bine acesta şi îşi reguleză politica conformă tre-buinţeloră situaţiei. Poarta nu se plânge de locă, căci acestă stare de lucruri nu e produsulă voinţei personale, ci consecinţa relaţiuniloră istorice ale Rusiei şi Turciei. Aceste două ţări suntă făcute spre a fi duşmane.; Pacea şi înţelegerile cari în trecută au fostă încheiate între aceste două ţărî nu trebuescă considerate decâtă ca o suspendare momentană a ostilităţiloră. Altfelă stau lucrurile cu Austria. Austria fiindă o putere care, de concertă cu Turcia, este obiectulă politicei agresive a Rusiei, noi Turcii amă primit’o ca pe cea mai bună amică a nostră. Esaminândă lucrurile mai de aprăpe, reese lămurită că Austria e mai ameninţată de Rusia decfttă noi. Ceea ce vrâ Rusia înainte de t6te este de a smulge provinciile locuite de Slav!. Provinciile nâstre, în cari predomină poporaţia slavă, constituescă o parte neînsemnată a imperiului, pe când în^ Austria provinciile
*'Nr. 131.
GAZETA TRANSILVANIEI.
•1887.
cu poporaţiă slavă predominantă constituescă aprOpe Austria intrigă. Dâcă noi n’am avâ provincii slave, totă amă avă în Asia mică o putere, care ila rigOre ar pută constitui basa cuceririi lumii; pe când Austria, fără provinciele sale slave, ar fi redusă la ună mică archi-ducată care, spre a’şl salva naţionalitatea, ar fi silită să se alăture la imperiulă germană*.
Apoi f6ia turcăsca -vorbesce despre demon-straţiunile Austro-Ungariei menite a proba since-sitatea simpatiiloru ei cătră Turcia, şi adaugă:
,Astă(JI se sciă că t6te aceste demonstraţiunl n’au fostă decâtă minciuni. Pe când studenţii unguri ne vorbeau de frăţie, guvernulă austro-ungară subscria tractate de alianţă cu duşmanii noştri avândă de scopă să în-partă nefericita nOstră patriă*.
Scirl militare.
România. Cu începere de 1 Iulie, spune , Lupta", se voră înfiinţa şi optă escadrâne nouă de cavaleriă, a-fară de cele optă baterii nouă de artileriă despre care amă comunicată. Acelaşi (Jiară spune, că ministerulă de răsboiu a comandată la Kinoch în Birmingham 20 mili-6ne cartuşe (patrone) care au să fiâ predate în celă mai scurtă timpă.
Alegerile de deputaţi pentru dieta un-gur£scâ.
Din fostulu districtu alu Năsăudului, 20 Iuniu a. c.
Astăzi în 20 1. o. s’au săvârşită alegerile dietalî şi în cerculă nostru, in capitala fostului districtă de graniţă Năsăudă. Candidaţi au fostă doi: unulă — scie-lă Dumnezeu cine-i — Or. Jelenek Artur din Pesta, guvernamentală şi unu jidovă botezată cu numele Fiseher şi totodată şi oposiţională. Cesiu de ală doilea a candidată, nu dOră ca să-lă alâgâ, ci mai multă să-şi jOce rolulă de jidană... ceea ce credă că i-a şi succesă, pentru că Duminecă în 19 1. c. la 4 ore şl-a retrasă candidatura pe cale telegrafică. Aşa dâră a rămasă numai guvernamentalulă.
Alegerea s’a începută la 8 ore de diminâţă. Preşedintele alegerei a fostă profesorulă de gimnasiu din Năsăudă Maximii Popă, substituia de preş. Iacobii Pra-dană, notară prof. Ioană Lupoia, subst. not. Ioană Jarda şi membrii de încredere prof. Or. Ioană Malaiu Elia Burduhosn. Nefiindă contra candidată s’a proclamată Jelenek cu unanimitate din partea Sasiloră, Jido-viloră şi Uoguriloră câţi au fostă de faţă.
Românii inteligenţi de pe valea Someşului n'au participată nici unulă, afară de notari şi de nisce învăţători amărîţî, cari se vede că n’au avută ce lucra pe acasă; şi aşa au trebuită să bată halaripulă, său mai bine <jisă calea mânzului pănă la Năsăudă şi apoi să se întOrcă acasă fără nici o ispravă.
A urmat după aclamarea mamelueului-tiszaistă ună banchetă, care era arangiată în trei hoteluri. In hotelulă celă mai de râniă erau „nemeşii" din Nimigea ungu-răscă în frunte cu popa loră celă reformată ; denşii câtă ce au ajunsă la hotelă, n’au aşteptată pănă ce li se va pregăti banchetulă, cum se cuvine la nisce »nemeşî«, d sculţl şi cu ciOrecii rupţi, ci numai decâtă au strigată: ,n0, dă-ne popă de băută dăcă ne-ai adusă aici* !
In ală doilea hotelă au fostă cinstiţii »patrioţi*, Saşii din Dumitra mare şi Cepană în frunte cu notarulă Negelu. Nu mă potă însă mira de ajunsă de compatrioţii sasî, cum şi-au dală denşii votulă unui guvernamentală.
Să mă ierte domnii conducători ai Sasiloră din ţâra Bârseil DâDşii pretindă că au părăsită ună cercă electorală numai fiindă că n’au avută — vorbă să fiă — încredere în Români. D6r Ore aicea cine i-au trântită şi blamată pe compatrioţii Sasî? Românii, cari n’au votată, ori ei înşişi, cari veniră la alegere şi strigară cu toţii pentru guvernamentală „hoch, leben? Dâr vorba Româ nului: ,(}i, să nu-ţl apuce a cjice".
FOILETON U.
JudecAtorulil şi dracu,
(Din povescile germanice.)
Traci. de Ioand S. Spartali.
Intr’ună oraşă din Germania trăia ună omă pe care îlă chema Schwarz, care avea lâ(JI pline cu aură şi cu argintă şi care era aşa de sgârcită cu săracii, aşa de stricata, aşa de rău, încât,0 lumea se mira cum de nu se crapă pământulă să-lă înghiţă. Omulă acesta era judecătoră şi făcea totă felulfi de mişelii.
Intr’o (Ji eşî să şl va(Jă viile şi pe drumă întâlni pe dracu îmbrăcată ca un domnă mare. Schwarz îîă salută pănă la pământă şi îlă întrebă politicosă „cine este şi de unde vine?"
„Ar fi mai bine pentru d-ta, să nu îţi respundă la întrebări,* respunse necanoscutulă.
—	„Dăcă odată ’mî place mie să-mi respuntjl, tre-bue să ’ml răspunzi, (Jise judecătorulă, eu aci sunt a-totputinte şi nimeni nu cutăză să mi se împotrivăscă. Dăcă ’ml va plăcea, potă la minută să pună să te a-resteze şi să fi silită apoi să vorbesc!. “
—	„Dăcă e aşa, îţi facă pe poftă. Mai întrebată cine sunt? Află că sunt dracu. “
—	„Hm! şi ce cauţi aci?«
In ală treilea hotelă a fostă banchetulă „elitei": amploiaţii, forestierii şi oficianţii dela baia statului din Rodna. Ara văzută la »osulă de roşă* afară de „bravii conducători ai clubului" şi nisce bieţi flămâncjî; dăr fiă le de bine.
OnOre însă merită Românii şi cu deosebire conducătorii Româniloră de pe valea Bărgăului căci, afară de doi notari şi doi primari, cari mai multă de frică s’au presentată, nimeni n’a participată.
Mă miră însă de domnii profesori! Ore dăcă au avută puţină bună simţă, chiar dăcă au fostă numiţi şi însărcinaţi cu conducerea alegerei, n’au putută să se mul-ţămăscă? Ore n’au putută să-şi caute de trebile loră, ca şi ceilalţi colegi ai d-loră? Omeni independenţi, cari nu atârnă nici de graţia lui Bânffy, nici de a lui Tisza, nici a nimănui? Nu ’’ădă ei, cum aceştia stau cu securea la capulă Românismului să i-lă reteze. Dela atarî profesori slabe precepte şi puţină moralitate, tăriă de caracteră şi simţă românescă potă învăţa discipulii loră.
Laudă şi onăre merită toţi aceia, cari au rămasă fideli programului nostru naţională, dăr ruşine şi blamă asupra fâţarniciloră !!	Scaevola.
Cicudă, 22 Iunie 1887.
Domnule Redactoră! Cetindă în Nr. 11L ală St.
(jiară ce redigeaţl, că preoţii faţă cu alegerile dietalî tre-bue să-şi împlinâscă înainte de tăte datorinţa de Români, trebue să ne doră şi să fimă întristaţi atunci, când pre-mergândă alegeriloră cu preţuitulă apelă şi ca stăruinţele nostre, unulă din fraţii noştri şi anumită preotulă gr. or. Ioană Câlugâră dimpreună cu cumnatulă său Matieşă lacobu colectară, Antistia comunală şi cu ună delegată din partea comunei" pre care representaţiunea nu l’a trimisă, şi 2 jidani, în 17 a. c. şi-au dată voturile candidatului guvernamentală Miska. Nu ne putemă esplica indemnulă ce în deosebi a mişcată pe păr. Ioană Călugăru spre a se face ticălOsa slugă a guvernului, decâtă de acolo că a obţinută dela Trefort 50 fl. Ne mân-găemă însă cu aceea, că pe poporulu dânsului nu Vau putută seduce spre a apuca cu elă pre cărarea lui luda.
Valea Bistriţei, 21 Iunie 1887.
La 20 1. c. s’a săvârşită alegerea de deputaţi die-talî în cele 2 cercuri electorale din comitată, în Năsăudă şi Bistriţa.
In Năsăudă a fostă numai ună candidată, guvernamentalulă Jellinek, perciunată maghiarisată , după cum să vorbesce, care a fostă proclamată ca alesă din partea conaţionahloră perciunaţi alegători din cercă, a Sasiloră din Dumitra şi de câţiva diregătoraşî citaţi la alegere prin porunca celoră puternici.
în cerculă electorală ală Bistriţei au fostă 2 candidaţi, Sasulă Fluger cu programulă guvernului şi adv. sasă din Bistriţa Filkeni cu programulă naţională să-sescă.
Aici frecarea între alegătorii celoră 2 candidaţi a fostă mare şi presiunea pe partea candidatului guvernamentală şi-a ajunsă cuimea. însuşi fOişpanulă Banffy, başa Comitatului în personă a suprâveghiată alegerea şi se întrecea cu creaturile sale în a duce pe alegători de spate la urnă pe partea condidalului guvernamentală.
După multe sforţări şi după aplicarea tuturoră mij-loceloră folosite de cei dela putere în fericilulă nostru stată poreclită liberală constituţională la astfelă de oca* siunl, candidalulă guvernamentală Fluger a foştă alesă cu o majoritate de 140 voturi. Mare bu^uriâ în Israilă şi o beţiă „pe pontă» înscenată de cei cu musca pe căciulă în frunte cu atoiputerniculă başă comitatensu în în onorea celui alesă şi spre chefuirea celoră ce şî’au vândută consciinţa.
Resultatulă acestei chefuirl se putea vede şi a 2-a di şi mai bine ni l’ar sci povesti şanţurile, în cari, precum părintele Palimete din Ardană nu mai puţină şi alţii s’au adăpostită. Sub stindardulă tricoloră liberală ungu-rescă abstragândă de câţî-va alegători opincarî români neconscii de ceea ce faceau se mai vedeau înaintândă spre urnă cu capetele plecate şi cu pălăriile trase pe ochi ca să nu vâ(jă pe cei ce se ruşinau de ruşinea lor şi învăţătorii din Monoră, din Budaculă română, din SantiOna, din Herina, din Buduşă precum şi părintele capelană din Monoră Tanco alăturea cu părintele Palimete din Ardană, de cari sfinţiţi părinţi şi popa Briciă din Şomotelnică îşi rîdea în pumni că n’au făcută ca şi dânsulă, ci câte pentr’ună osă de roşă în nădejde ri • en-tr’ună ciocană de ţuică puturOsă şi-au vânduta consciinţa loră naţională,
Abstrăgândă de aceşti puţini şi de câţiva amploiaţi şi ţărani duşi cu sila, ceilalţi alegători români, lăuda loră, şi-au văzută de afaceri şi au respectată decisiunile conferinţei dela Sibiiu.
— Corespondentulu —•
De sub Buceciu, 21 Iunie 1887.
Ştim. D-le Redactoră! Fiindă-că ieri, în 20 1. c„ a fostă alegerea de deputată în Făgăraşă, spre a Vă pută face nota de lipsă în »Gazetă«, primiţi o mică in-formaţiunc din parte’ml despre oile călbejite, cari au luată parte activă la acâstă alegere.
Dintre cei din giurulă Branului: Brănenii au respectată passivitatea. Au luată parte la alegere numai: 1 notarulă Branului super., care fiindă suspendat''', a crezută, că pe acâstă cale se va restitui în oficiu. 2. Primarulu Moeciului, omă fără nici o educaţiune de D6mne ajută şi crescută între Ciagăii din Săcele. 3. Primarulă din POrta (Brană) Ioană Stoiană; acesta a mai luată pe ună economă şi pe bătrânulă învăţătoră Ioană Balea, care crede că pe acâstă cale se va pensiona. Ruşine să le fiă!
Din Predeală şi Tohanulă nou câte 2—3 inşi.
Din Tohanulă vechiu se (jice că vre-o 50 inşi au luată parte; aceştia au făcută ruşine cercului întiegă.
Deputată s’a alesă bătrânulă Boier Antal. La banchetă au luată parte tote oile rătăcite. Se înţelege că s’au ridicată şi multe loaste în limba maghiară şi română, între cari unulă a fostă ridicată de sfătosulă primară din Brană-POrta în sănătatea alegătoriloră români etc.
Teca, 22 Iunie 1887.
In 17 Iunie s’a făcută şi în cerculă electorală ală Tecei alegerea de deputată pentru dieta ungurâscă. A fostă alesă cu aclamaţiune br. Kemeny Janos, unulă din mamelucii „magnifici ai d lui Tisza.
Dintre alegătorii români încă au fostă tîrîţl mulţi la urna electorală, numai pentru ca gloria „magnificului" mamelucă să apară mai strălucită, căci lipsă de ei nu avea, de-6rece nu era contra candidată. Dâr UngurulO aşa-i făcută, că elă trebue să momâscă, fiă timpă de pace, ori viforosă. T6te ca t6te, însă mi-să rupe inima de durere, când trebue să vă comunică, că nisce învăţători poporali păcătoşi, că Georgiu Maioră din StupinI (Să nu greşimă 1 — Elă nu este nici pe departe din familia Maior-esciloră din Ormenişă) şi Ioană Moldovană din Chiciudă, cu ocasiunea acestora alegeri au fostă purtători de flamuri, firesce maghiare. Ore şi-au perdută respectivii ori ce sâtnţ de onOre? Nu văd ei că printr’o asemenea purtare se degradâză stima şi vâcja loră proprie, şi că deoă adl mergă cu flamura inimiciloră scOleloră şi ai culturei nOstre, mâne voră fi înhămaţi ca nisce dobitoce la carulă de triumfă ală magnificenţeloră ungurescl? DOmne iertâ-i că orbi şi păcătoşi mai suntă. .
—	„A(jl e (Ji de târgă în oraşulă vostru. Viu să iau şi eu totă ce mi se va da seriosă."
—	„Fiă! (jice judecătorulă, fă-ţî trâba. N’am poftă să te oprescu: numai vrâu se mergă cu tine ca să vădă ce ţi se dă."
—	„Ai face mai bine să nu vii."
—	„Vrâu să vădă cum iei ceea ce ţi se dă. Vrâu negreşită."
—	„Bine! să mergemă!*
Amândoi porniră spre piaţă unde era târgă şi unde mulţime de Omeni vindeau şi cumpărau. Toţi se închinară în faţa temutului judecătoră şi a streinului.
Schwarz ceru două pahară cu vină, dete unulă dracului şi i (Jise :
„Ţine, ia ce-ţl dau eu."
Insă dracu nu vrii să bea pentru că scia că vinul nu’i fusese dată cu gândă bună.
Trece odată pe lângă dânşii o ţărancă ducândă ună viţâlă îndărătnică legată de gâ<ă cu ună şlrângă, care mergea când în drâpta când în stânga şi obosea întratâta pe biata femeiă, incâtă năcăjită (Jise viţelului:
,Ah! luate-ar dracu !"
„Ai aurită? ia viţelulă, este ală tău, (Jise judecătorulă*.
—	,Nu, răspunse draculă. Nu’ml este dată în serios. Dăcă l’aşi lua, femeii i’ar părea rău multă vreme după el."
Puţină mai departe, o mama îşi certa copilulă şi văcjândă pe copilă îndărătnică, desnădăşduită îi strigă: »Du-te dracului.*
—	„£tă ună copilă pe care ţi-lă dă. Ia-lă,* (Jise judecătorulă."
—	„Nu, copilulă acesta nu’ml este dată cu totă dinadinsulă mie, şi, dăcă l’aşi lua, nenorocita lui mamă ar plânge mereu," răspunse dracu.
Schwarz şi dracu umblă prin mulţime şi întâlnescft doi lucrători certându-se cu furiă. Unulă dintre ei, după ce înjură în totă chipulă pe celălaltă, îi (Jise : „Destulă, să te ia dracu 1*
—	* Ia-lă (Jise judecătorulă, vetjl cum ţi-lă dă.*
—	„Ah! răspunse dracu, acela care pare că mi-Itt dă îi este prâ prietină. îlă orbesce beţia în minutulă acesta. Dâr dâcă Far pierde, s’ar mâhni forte multă.*
Deodată o femeiă bătrână şi fOrte săracă, îmbrăcată numai în sdrenţe, galbenă şi uscată, se opresce în faţa judecătorului şi-i strigă:
»Vai de tine! vai de tine! Tu esei bogată şi eu sunt săracă! tu mî-ai luată şi singura vacă cu care mă hrăneamă. Nu făcusemă nici ună rău şi fără milă m’ai sărăcită cumplită. Dumnecjeu să facă dreptate! S8 îţi pedepsâscă fără-de-legile ce faci, dracu să te ia şi să aibă parte de tine şi de sufletulă tău în iadă!"
—	Ah! de astă dată iacă o vorbă sinceră, o voinţă a inimei. Iau ce mi s’a dată," (jise dracu.
Şi apucă pe judecătoră cu ghiarele de gâtă şi fugi cu densulă.
Nr. 131.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
SOIRILE PILEI.
Resultatulă alegeriloră de deputaţi în Strigoniu a produsa sensaţiune. In acestă comitată nu s’a alesă nicî ună deputata guvernamentala, mulţămită atitudinei opo-siţionale a primatelui şi a preoţimei sale. Partida guvernamentală a perduta şi cele două cercuri din comitata ce le avea, câştigându-le partida independentă.
—x—
După o nouă disposiţiune, oficerii în reservâ pota apără în uniformă numai la acele ocasiunl festive, la care vestmăntula de onăre ala oficerului află loca potrivita ca distincţiune militară ori socială. Atunci se’n-ţelege că stau sub disposiţiunea punctului 652 din regulamentul de serviciu ala armatei c. r. Gagistii în re-servă, cari au o funcţiune civilă, nu pota purta uniforma militară când funcţionăză în acăstă calitate, de asemenea e interzisă purtarea uniformei când esercită o altă lucrare nemilitară seu la alegeri politice de orî-ce fela.
—x—
In curând se va îndeplini împreunarea poşteloru cu telegrafele. Prin acâsta speră guvernula să facă o economia de 500,000 fl. în cheltuelile de administraţia.
—x—
Concesiunea dată lui Gabor LJgron, ca să facă lucrările pregâtităre pentru construirea unei căi ferate vi-cinale pe la G. S. Miclăuşi pănă la pasulu Bicasu şi dela Braşovă prin S. St. Georgi şi Tusnadă pănă la Cicu-Sereda, s’a prelungită încă pe ună ană.
—x—
Comandantulă de corpă br. Schonfeld a inspectată în filele acestea garnisănele din Orăştia şi Alba-Iulia.
—x—
Studenţii dela universitatea din Agramu au aruncată cu ouă stricate între strigăte şi injurii în studentulă în drept0 Geyer, care — (Jică ei — a făcută o denun ţâre la judecătoriă. S’a pornita cercetare.
—x—
La 22 Iunie n. s’a otrăvită în Cluşiu cu soluţiune de vitriola tînăra soţiă a contabilului institutului de credită Karl Aranca. Ajutorulă medicală a venita pră târziu. — E bâtătoră la ochi, că de când s’a înfiinţată „Kulturegyletulă", Cluşiulă a devenita ună cuibă de sinucideri.
—x—
Pe linia Cucerdea-Tergu-Mureşului s’a deschisă o nouă hallă (staţiune mică) în apropierea comunei Cuti-fălem, lângă cantonulă No. 16, la care se voră opri trenurile No. 1701, 1702, 1703 şi 1704.
—x—
Ministrulă comunicaţiunei Baross a desfiinţată taxa ce se plătea poştei pentru îmânarea diareloră la adresaţi. Ordinaţiunea respectivă s’a şi comunicată oficieloră poştale.
—x—
Regina României a adresată comitetului din Botoşani pentru ajutorarea incendiaţiloră următârea telegramă :
„Comitetului incendiaţiloră din Botoşani. Cu mare mâhnire am primită scirea despre foculă îngrozitoră, care a ruinată o mare parte a frumosului d-v6stre oraşă, lăsândă în urmă-i atâta miseriă. Voiu fi cu tdtâ inima lângă cei [	ce suferă şi speră că lucrările comitetului d-v6stră voră
|	usca multe lacrămî. Elisaveta. Castelulă-Peleşă, 10 Iunie
1887*.
—x—
Principele Ferdinand de Hohenzollern, fratele Re gelui României a sosită la Sinaia.
In urma propunerei făcute de d. V. A. Urechiă,
\ Academia română a decisă să trimită t6te publicaţiunile sale bibliotecei polonese, precum şi scâlei „Hautes Etudes" din Parisă.
Stupărituiu, întocmită cu deosebire pentru poporă, penlrn începători şi pentru toţi iubitorii de acesta ramă ală economiei, de Constantină Dimianu, preotă în Breţcu. Braşovă, Tipografia Alexi, 1887. Acestă tratată formeză ună puternică volumă de 154 pagine octavă. Cuprinde : Introducere. Albinele şi însuşirile loră. însuşirile rece-rute da stupărită. Cunoscinţe necesare la procurarea stupiloră. Transportarea stupiloră. Locuinţele Albine-loră. Stupina. Sporirea. Nutrirea. Instrumente. Bălele şi inimicii albineloră. Ce să facemă ca să avemă mai mare folosă dela albine. Pregătiri de ernată. Er-natulfl. Mierea. Cera şi cleiulă. Calendarulă stupa-rului (cele douăsprezece luni). Cuvânta de încheiare. Autorulă a tratată stupăritulă câtă se păte de amărun-ţită. Folosulă acestei lucrări e necontestabfiă şi celoră . cari voescă a se ocupa cu stupăritulă nu le putemă recomanda ună mai bună tractată ca acesta, care întră în t6te amăruntele acestui ramă economică şi care mai are şi însuşirea, că e scrisă cu ortografia fonetică, într’o limbă de totă uşără şi câtă se păte de curată. Precum suntemă infprmaţl părintele Dimiană într’ună referată, adresată din propria-i iniţiativă ministerului agri Qulturei din România, a arătată superioritatea târnei lui
Dzierzon — despre care d-sa tractâză în cartea sa — şi precum amă cetită în fiarele din România, s’au şi comandată asemenea târne pentru mai multe scăle de agricultură.
Şeredeiu, 18 Iunie 1887.
Onorate Domnule Redactoră! In 6 Iunie st. n. am arangiată în comuna Şeredeiu ună maială în favorulă şcălei românesc!, ce se edifică de nou, şi pentru ca pu-bliculă interesată să pătă afla reuşita materială a acelui maială, Vă rogă să binevoiţi a da locă în preţuitulă D-v. Ziară următorului raţiociniu publică:
îmi permită însă, dăcă nu aşă abusa de atenţiunea on. publică cetitoră, a Vă schiţa, ca premersă raţioci niulă amintită, că maialulă l’am arangeată din două puncte de vedere: de o parte am avută în vedere viâţa isolată a Romăniloră din giurulă nostru, — de sub p6la Meseşului selăgiană, — mai vârtosă în aceste timpuri de grea ispită, când şi a vorbi unulă cu altulă ni se consideră de păcată şi conspiraţiune contra sistemei dom-nitâre, âră de altă parte lipsa infiinţărei unui fondă scolastică la susă numita scolă.
Durere însă, că de astă dată am avută puţină lume romănescă şi resultatulă nu a corăspunsă pe deplină aş-teptărei.
Comuna Şcredneiu e o comună curată românâscă, situată sub p6Ia Meşeşului selagiană, în regiune romantică, avândă mai vârtosă pe aceste timpuri de vâră ună aspectă cu totulă pitorescă; mă aşteptam deci, ca Io-calitatea maialului să fiă indesuită de familii românesc! după cuvântulă poetului:
Românaşului îi place Susă la munte la isvoră etc.
E destulă de tristă însă, că acâită comună nu-şî are comunicaţiunile sale cu satele şi oraşele din apropiere, de Grece îi lipsescă drumurile vicinale, ceea ce încă este ună motivă fundamentală ală neparticipărei mai multoră 6speţi la maială.
Dintre stimatele familii ce au participată Ia maială au suprasolvttă următdrele: D-lă preotă din Stirciu A. Vicaşiu 1 fl., d-lă Gr. Flonta, preotă-cooperatore în Că ţelulă rom. 1 fl., d. I. Belea, medică cercuală în Crasna 1 fl., D-ra Stefania Popă, fiica d-lui notară în Banişoră V. Popă, 1 fl., d-lă notară cercuală în Sigă I. Ilieşiu 1 fl. Ni s’a mai trimisă pe lângă acestea dela d-lă advocată în Zelahă Dr. I. Nechita 1 fl., dela d-lă proto-popă în Banişoră I. Moldovană 1 fl., Ună »anoniraă" în Zelahă, 10 fl. d-lă pretore în Crasna Dominicu Nagy 10 fl. âr on. jude comunală în Căţelulă rom. N. Mi-laşă 50 cr.
Acestea suprasolvirl marinimâse în suma de 27 fl. 50 cr. adăugându-se la suma intrateloră în Ziua de maial resultă 39 fl. 50 din care subtragendu-se spesele de 27 fl. 50 cr.. rămână 12 fl., în fondulă scolastică, la a-câslă sumă subscrisulă mai adauge 2 fl. şi aşa fondulă scGlei se îmbunătăţeşte cu 14 fl. v. a.
Primâscă deci stimatele familii şi marinimoşii d-nî cari au sărită cu obolulă d-loră întru ameliorarea fondului din cestiune cordiala nGstră recunoscinţă şi mulţămită, ce II-o aducemă pe acestă cale atâtă în numele nostru, câtă şi al credincioşiloră din comuna Şeredeiu.
Mai avemă promisiuni făcute; pentru fondulă scolastică — între familiile Invitate la maială — sperămă că şi acele cu permisiunea D-v6stră le vomă chita cu mulţămită în acestă Z«ară la timpulă său.
Vasiliu Gheţien preotă gr.c. rom. în Şeredeu.
Lista de subscripţitme,
deschisă de „Gazeta Transilvaniei“ pentru comunele române din Ardâlît nenorocite prin incendiu şi inundare.
Au mai incursu :
Co'ecta onor. d. Ioană Boeră preotă, dela poporul din comuna Mureşă-Lechinţa .	12 fl.
Colecta onor. d. Ioană Sonea9 preot,
dela 20 poporenl gr. cat. din Zalnocă. .	90 cr.
Colecta onor. d. Alexandru Bărbu-escu, dela poporulă română din Sân-Mi-haiulă de Câmpiă........................2 fl. 50 cr.
Suma 15 fl. 40 cr. Adăugândă la acesta suma din nr.
1.28 ală „Gaz. Trans.* Lei noi 1220 şi 510 fl. 26 cr. Va urma). Totală : Lei n. 1220	525 fl. 66 cr.
Le mulţumimu generoşilor!! contribuitori în numele nenorociţilorfl, dorindă ca nobilulu loru esemplu să afle imitatori pretutindenea.
Declaraţiune.
Primindă ieri dela postă „Canvorbirile pedagogice* din Panciova, Nr. 6 din 1 (13) Iuniu, am cetită cu mare mirare pe pag. 128 următorea enunciaţiune: „ Voră d 4 ani, de când D-lu canonică St. Bilţiu, în casa pre-parandială, în cuartirulu profesorului V. Borgovanu, înaintea mea s’a esprimatu în următorulu modă: „ Acum avemă 40,000 fi., me ducii la II. Sa „se i spună,a că putemă deschide scâla central&u. In interesulă adevăru lui mă simţă îndemnată a declara — aci în „Gazetă" şi pănă la apărarea numărului procsimă din „Convorbiri", — că Rs. d. canonică Bilţă de 9 ani, de când locuiescă în edificiulă preparandială, în presenţa mea nici aci, la cuartirulă meu, nicî aiurea nicl-odată nu s’a es-primatO cu nici ună cuvântă despre starea fondului scălei centrale.
Prin urmare rogă pe corespondentulă, respectivă, ca să binevoiâscă a-şî modifica aserţiunile sale, conformă a-
devârului şi a nu amesteca în lucruri aşa delicate per-s6ne, ce nu stau în nici o legătură cu acelea.
Gherla, 22 Iunie 1887.
V. Gr. Borgovanu m. p. profesoră primară de preparandiă.
SCIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.«)
PESTA, 27 Iunie. — La îmboldultt camerei comerciale din Braşovă şi a reuni unei industriale a ţării, erl s’a ţinută o anchetă în ministerul ă de honvezi sub preşedinţa ministrului con-stâtătdre din representanţii camereloră de comerţă, în care s’a esprimată că e de dorită a participa la furnisărl mica industriă. Industriaşiloră li s’a oferită în 1878 ocasiune d’a se organisa, pentru ca ei deja în 1889 să pdtă lua parte la tractărl de oferte.
VIENA, 27 Iunie. — Regele Serbiei a primită înainte de amătjl pe Kalnoky. întreţinerea a durată două 6re. După amâ<ţî s’a dată în o-ndrea dspelui ună prântjă de gală la Maiestatea Sa, la care au luată parte şi Kalnoky, Szogenyi, BogicevicI, supremulă demnitară ală curţii. Regele Serbiei se întdree Vineri la Belgradă.
DIVERSE.
De ce Eva n'a avutd servitore? — O damă răspunde la acâsta întrebare astfelă: „Se vorbescă multe despre greşelele femeiloră şi despre diferitele motive, pentru care au trebuinţă de atâtea servicii. S’a pusă — naturală că de ună bărbată — întrebarea, că pentru ce D-Zeu, când a creată pe Eva din căsta lui Adamă, n’a făcută totodată şi o servităre petru ea. Răspunsulă e fdrte simplu. N’a avută trebuinţă de nici o servităre. Şi pentru ce nu? Fiindă că Adamă nu venea niciodată văetându-se la Eva cu ciorapii rupţi şi rugând’o să-i câr-pâscă, nici cu cămaşa, căreia îi lipsea vr’ună nasture, nici cu mănuşile plesnite, ca să le căsâ şi aşa mai departe. De asemenea nu umbla încăci şi încolo prin no-răiă fumândâ ţigară şi apoi întorcându-se acasă să câră a-i curăţi cişmele. De asemenea nu sta totă cu nasulă în Ziare, şi apoi la apusulă sărelui ridicându-se căscândp, să întrebe mormăindă: Mai e multă pănă ce vomă cina, dragă nevastă? Din contră de cele mai multe ori îşi făcea elă însuşi foculă şi atârna căldarea deasupra lui, elă însuşi scotea ridichi din pământă şi curăţea cartofi şi — scurtă vorbindă — îşi făcea datoria. Se mulţămea cu ună felă de bucate şi nu tânjea, când Eva strica vr’odată bucatele. Şervetele nu-i erau cunoscute, ci foi de palmă. Elă nu murdărea în fiecare Zi 0 cămaşă. Elă mulgea vacile şi chema găinile ,pui‘, »pui“, *pui“, ca să le dea de mâncare. Elă n’aducea niciodată la prânZă o duzină de amici, pentru cari Eva nu era pregătită. Nici nu petrecea Adamă ndptea afară din casă, jucândă scat şi ferbel, şi Eva n’avea nevoiă să stea deştâptă şi mâhnită. Adamă nu şedea în birturi, pe când Eva sta acasă legănândă pe miculă Caină. Elă nu înjura pe Eva în bucătăriă şi pantofii şi-i căuta în acelaşă unghiu unde-i punea. Când îşi descălţa cişmele le aşeZa sub ună smochină, unde-şî găsea şi pantofii. Elă nu era de părere că Eva ar fi creată numai pentru ca să-lă servâscă; elă nu suferea de idea fixă, că ar fi desonoratoră pentru ună bărbată, a uşura sarcina sociei sale. Da, onorabililoră domni, de aceea Eva n’a avută servităre.» Răspunsulă dameî e nostimă de totă, căci, abstragândă de unele defecte ce cu dreptă cuvântă le împută bărbaţiloră, lasă a se înţelege că dumnia-ei nu’i prâ place lucrulă, dâr nici să-şi bată capulă bareml cu o ciorbă. Deşi măritată, dâr i-ar plăcea să trăiâscă Ii-ceră şi independentă, bărbatulă însă negreşită că să-i dea totă ce pretinde ea, fără s’o supere măcară cu cererea de a i se da ună şervetă la masă. Nostimă coconă!
Nocrologu. — Subsemnaţii, în numele loră, ală consângeniloră, amiciloră şi amiceloră, precum şi ală tu-turoră cunoscuţiloră, cu inima înfrântă de durere aducă la trista cunoscinţă, că Cornelia Girlea născută Başiota, sufletă de soţiă celă mai curată, celă mai sinceră, celă mai iubitoră, inima de fiică cu iubirea cea mai devotată şi esemplară, nepdta, veriş6ra, nora, cumnata şi amica cea mai bună, în frageda ei viâţă de 24 ani, şi o fericită vieţuire conjugală de 6 ani, dâr după mistuităre suferinţe a unui morbă îndelungată, în 17 Iuniu a. c. s. n. la 8 6re diminâţa şl-a dată nobilulă său sufletă în mânile Creatorului. Rămăşiţele ei terestre s’au depusă In 19 a 1. c. după amâZi la 3 6re în cimiterulă ro-mânescă gr. cat. lângă cele ale decedatului ei trate îmiliu, în Abrudă.	‘
Fie-i ţârîna uşoră şi amintirea bine-cuvântată!
Mihaiu Cirlea, regiu notară publică ca soţă, Basiliu Başiota, jude reg. şi soţia sa născută Amalia SzabG ca părinţi, Petru Başiota ca unchiu, Eudochia Başiota ca bună, Amalia Cirlea ca s6cră, Irma Remetei ca verişGră, îmiliu Eudochiţa şi Vasilie Başiota că veri, Samoilă, icolau, Măriţi, Ioană, Eufrosina, Petru şi Iosifă Cirlea ca cumnaţi şi cumnate.
Editoră: Iacobti Mnreşiann.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu,
ttr. 131.
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
OturisnSd 1» bursa dt» VI ©sus din 2b Iuniu st. n. 1887.
Rentă de aură 5°/0 . . . 101 95 Rentă de liârtiâ 5#/0 . . 87.95 împrumutul»! căilord ferate
ungare................151.25
Amortisarea datoriei căi-lorft ferate de osttt ung.
(1-ma emisiune) ... 9760
Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) .... 12750 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 11660 Bonuri rurale ungare . . 10440 Bonuri cu cl. de sortare 104,60 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................104.50
Bonuri cu ci. de jjsortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 60
Bonuri cyoato-siavone . . 104 50 Despăgubire p, dijma de
vină ung..............99.40
Iinprumutulă cu premiu
ung...................122.—
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 20 Renta de hărtiă austriacă 81.25 Renta de arg. austr. . .	82.46
Renta de aură austr. . .11240 Losurile din 1860	. . . 137.76
Acţiunile băncel austro-
ungare ............... 884 —
Act. băncel de credită ung. 286.— Act. băncel de credită austr.283.— Argintulă —, — Galbinl
împărătesc! ............5 96
Napoleon-d’or! .... 10.03 Mărci 100 împ. gerrn. . . 62 15 Londra 10 Livres sierlinge 126.50
Bursa de Bucuresd.
Cota oficiala dela 12 Iunie st. v. 1887.
Cump.
92— 94 V. 87Vi 34— 1061/9 911/, 104 V3
96Vi
88—
Banca naţională a României 500 Lei------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	-----
«	»	» Naţională	----
Aură contra bilete de bancă .	.	14.75
Bancnote austriace contra aură. .	2.01
Renta română (5°0). Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) » >j (5°/o)
»	» urban (7%)
, (6%) (5*/.)
vând.
92Va
95—
88Va
36-
107—
918/* 105— 97— 88V.
15.25
2.02
Cursulu pieţei SraşovO
.•iin 27	Iuniu	st. n.	1887.		
Bancnote românesc] , .	. .	Cump 8 64		VAntl	!. 8.66
Argint românesc . . .		*	8.55	*	8.60
Napoleon-d’ori ....			9.97	>	10.02
Lire turcescl			%	11.30	»	11.36
Imperiali ......		A	10.33	•	10.36
Galbeni			»	5.89		5.93
Scrisurile fonc. »Albina»	6°/0	»	100.—	»	102.- -
n * n	5°/0	• »	98.—	>	99.—
Ruble Rusesc! ....			113.—	>	114.—
Discontulă . . .	*	7—	\Q°U pe	ană.	
Sosirea şi plecarea trenurilor!! şi posteloru în Braşovu,
1.	Plecarea trenuriloru:
1.	Dela Braşovă la Peşta:
Trenulă de persone Nr. 307: 7 bre 20 de minute sbra.
Trennlă mixtă Nr. 315: 4 ore 01 minută dimineţa.
2.	Dela Braşovă la Bucuresci:
Trenuiă accelerată Nr. 302: 5 ore 37 minute dimineţa.
Trenulă mixtă Nr. 318: 1 oră 55 minute după amedi.
II. Sosirea trenuriloru:
1.	Dela Peşta la Braşovă:
Trenulft de persone Nr. 308: 9 bre 46 minute înainte de amedi.
Trenulă mixtă Nr. 316: 9 bre 52 minute sera.
2.	Dela Buonrescî la BraşovA:
Trenulă accelerată Nr. 301: 10 bre 12 minute sera.
Trenulă mixtă Nr. 317: 2 bre 32 minute după ainecjL
A.	Plecarea posteloru:
a)	Dela Braşovă la Beşnovu-Zernesci-Branu: 12 bre 30 min. după amedi.
b)	„	n	„	Zizinu: 4 ore după ame^i.
c)	„	,,	în	Sfouime (S. Georgî): 1 bră 30 minute nbplea.
d)	„	,,	la	Fâgăraşu: 4 ore dimineţa.
e)	„	„	la	Săcele: 4 bre dimineţa.
B.	Sosirea posteloru:
a)	Dela Beşnovu-Zernesct-Branu la Braşovă: 10 bre înainte da ametp.
b)	„ Zizinu la Braşovă: 9 bre a. m.
c)	Din Secuime la Braşovă: 6 bre sera
d) „ Fâyăraşu la Braşovă: 2 bre dimineţa.
ş e)	„ Săcele la Braşovă: 6 bre 30 minute sera.
TARIFA
anunturiloro si iiisertiunilortt.
•) *) 1
Aiiunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia & fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se acordă, urinătorele raliate: Pentru repeţiri de o— 4 ori				. 10ţ
n u i*	5— 8 „			• lf>1.
ii ii ii	9—11 „			tNS O o o
n ii n	12-15 „	,	c o ffO
V 11 11	16—20 „			4^ o e c
Dela 20 de repeţiri	în susu			• 50"j„
Pentru anunciuri	ce se publică	pe mai multe luni se	făcu în-
şi reduceri şi peste cele însemnate		mai susu.	
Mersulil trenuriloru
Valabilă dela I Iuniu st. n. 1886.
pe linia Predealtt-Biidapesta si pe linia Teluşd-Aradil-Budap^ta a calei ferate orientale de stată reg. ung.
Bndapeita-Aradft-TeluşA.			
	Trenă de	Trenă	Trenă
	peredne	de per*6n<	omnlbm
Viena	11.10	12.10	
Budapesta	8.20	9.05	—
S.Afîok |	! 11.20 11.35	12.41 5.45	—
Aradffi	4.30	6.—	—
Gîogovaţă	4.43	6.13	—
Gyornk	5 07	6.38	—
Paulişă	5.19	6.51	—
Radna-Lipova	541	7.10	—
Conopă	6 09	7.37	—
Berzova	6.28	7.55	—
Soborşin	7 25	8.42	—
Zam	8 01	9.12	—
Gurasada	8 34	9.41	—
Iha	8 55	9.58	—
Braniciea	9.19	10.17	—
Deva	9.51	10.42	
8imeria (Piski) Oră şti ă	10.35	1107	—
	11.11	11.37	—
Sibotă	11.43	12.—	—
| Vinţulâ de josă	12.18	12.29	
’i Âlba-îulia	12.36	12.46	—
Tcliaşift	. 1.29	1.41	—
tf,5s!2*I® (Piski) Petroşeml			
	Trenă de	Trenă	Trenă
	peraâne	omnibes	mixt
,4Sao«?3*fa			2.42
Strein	—	—	3.25
Haţegfi	—	—	4.161
Pui	—	—	5.11
Crivadia	—	—	5.58 i
Baniţa	—	—	6 4Q
Fetarosenl	—	—	7.12
Petroşenl—Nigeria (Piski)			
	Trenă	Trenă	Trenă
	de pers.	omnibus	mixt
Fetroşeul	_			6.10
Baniţa	—	—	6.53
Crivadia	—	—	7 37
Pui	—	—	8.20
Haţegă	—	—	9.01
Streiu	—	—	9.52
filMerla	—	““	10.31
Predealfi-Budapesta
Trenă
de
persăne
Bucuresci
Fredoală
Timişă
Braşovă
Feldibra
Apatia
Augustintt
Homorodb
Haşfaleu
Sighişir*
Elisabetopole
MediaşA
Gopsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciunelrt
Teiuşft
Aiudft
Vinţulfl de susiS
Uiora
Cnccrdea
Bhiristi
Ap&hida
Clnşia
Nedeşdu Ghirb&u AghirişA Stana HuiedinA Ciucia Bucla Bratca Vadă
MezS-Teîegd Fugyi-Văsârhelv Veneţia-Oră4ii
Oradia-mare
P. Ladăny
Srolnok
Bvda-peata
Viena
7 20 7.57 8.24 847 9.29 9 37 10 53 11.00 1134 12.03 12.26 12.42 1.11 1.23 2.06 2.27 2.49 256 3.12 3.46 5.01 5.21
Tren
accelerat
4.30
9.12
9.35
10.12
Trenă
omnibtu
Trenă
omnibue
401
4.47
528
601
6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
5.59 6.49 8.35 9.02 9.12
' 9 56 10.37
10.59 IMS
11.37
12.16
12.33
1.51 2.18 2.48
2	56
3	64
4.51 5.28 5 56
7.30
1.14
1.45
2.32
Budapesta—PredetiW
| Trenă jde pers.
Tren	1 Trenă	Trenă 1
accelerat	de pers.	de <
		poradne |
Trenă
omnlbns
9.11 9.16 10.37 12.20 2.15 —	. 2.15
8.001 -
Trenă
de
persene
10.50
1.33
4.24
10.05
Trenă
de
persone
6 37 6.58|
7.14 7.29 7.56 8 18;
8	58!
9.15 9.34
9	53 10 28 10.47 10.57 11.07 11.19;
1.16;
3.29'
6.3a
Yiena
Budapesta
Szolnok F. Ladâny Oradea mare
Venţia-Oră^ii
Fudi-Oşorheiu
Teleagu
Vadă
Bratca
Bucia
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiriş
Giâtb&u
Nedişu
Cluşin
Apahtda
6hiriş
Cacerdea
Uidra
Vinţuîă de sust
Aiudd
îsiasă
CrăciuaelO
Blaşâ
Micăsasa
Copşa i&k-.
Mediaş»!
Eîieabatopoîe
Haşfaleu
Homorou
Augustind
Apatia
Feldibra
(
TimişQ
FredealA
Bucuresci
Nota: Orele de nftpte suntfl cele dintre liniile gr6se.
n.ioj —		| 7.40	i	| —
7.4b	, 2.-		618	
îl .051 4.05		i 10.4a	9.38		 jj
2 02	5.47	2.02	12 02	— !
4.12	7.11	4.78	2.01	j
—	—	—	a 18 2 19	j
		7.33	—	2.41	— j
—	8.04	—	3.24	— i
.—	—	—	3.47	—
—	—	—	4.07	.—
—-	8.58	—	4.33	—
—	9.28	—	5.15	—
—	—			5.33	—
—	—	—	5.^3	—
—	—	—	6.C5	—
—.	—	—	6.20	
—	10.31	—	6,38	—
11.00			—	—	7.08
îl 19		—	—	7.36
12 33	r _ _	—	—	‘ 9.16
1.01			—	—	9.53
1 11	.	—	—	10.—
1.18		—	—	10.09
1.05	_	—	—	10.19
1.46		—	—	10.48
2.25	. - .	—	—	11.55
2,50	_	_	—	12.34
3.03	______			—	12.52
3.35	_____			—	1.34
4.01				—	2.13
4.20						—	2.46
4.55					—	3.31
5.42				—	4.32
6.01			—	—	5.02
7.27					—	6.53
8.08	_					—	7.43
8.36					_—	823
906	—			—	9.02
9.46	5.37			—	9.52
—		1.55	—	—
—	6.20	2.53	—	—
—	6.47	—	—	--
—	11.30	3.28	—	—
		9.35		
Teiuşft- li’ttddfBmlaf eiila
Trenă
omnlbns
Trenă de pers.
Tipografia ALEXI Braşovă. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZeraescI
Telnşft
Alba-Iulia Vinţulă de josă Şibotă Orăşfia
Stmeria (Piski)
Deva Rranicîea liia
Gurasada Zam Soborşin Bărzova Conopă Radna-Lipova Pauîişă Gvorok Glogovaţă Aradă
11.24
11.59
12.30 1.01 1.32 232 2 52 3.23 3.55 4.C8 4.25
5.30
persăne
3.00 3.59 4.21 4.51 5.18
6.27 6.47
7.28 7.43 7.59
8.28 8.42
■Szeîiiok
Budapesta
Viena
9.17 2 32
6 15
n.35 7.02 7.28 7.40 ‘.11 8.46 933 953 1027 10.42 10.58 îl 25 12 31 4„f 9 5.12 8.20
6.05

Aradd
Aradulă nou
N&setk-Sâgb.
Vinga
Orcaitaiva
Mercziîaiva
TlEasişdra
Trenă
CBinibiss
5.48
Frânt da
pcr-viri»
Trenn
mixt
6.05
6.33
6.58
7.29
7.55
9.08
Timişdra-Artiidă
‘Tună de persăne
Trenă de \ persăne I
Timişdra
Merczifalva
Orczifaiva
Vinga
Nbmeth-Sâgh Aradul A nou Ajradft
6.25
| 7.46 8.15 | 8.36 9.11 9.27
Trenă
omnlbos
5.00
6.32
7.02
6.23
8.01
8.17
L