BBDAOŢIUHBA ŞI A»9UM8TBAŢIUN£A » BRAŞOVf], piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I. P® unii anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior, Bom&nla şl etr&lu&tate: Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. S£ PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ANULO L. AmăŞIPIlLB: O seriă garmondii 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorlaerl nefranoata nu aa prlmaaou. — Manuaorlpte nu ae retrămltfi. HS 129. Sâmbătă, 13 (25) Iunie. 1887. Braşovti, 12 Iunie 1887. „....Unde am* sta noi astăcjt dâcă toţi ar-chiereii şi preoţii noştri şî-arîi împlini cu scurn-pfitate sacrele lor* datorii câtră naţiunea română! Gine s’ar mai teme atunci de uneltirile inimice? Cine ar mai cuteza să vateme şi să insulte bravul* nostru popor*?“ Astfel* am* esclamatu în ajunul* alegerilor*, când, adresându-ne cătră preoţimea nâstră, am* conjurat’o să nu părăsâscă poporul*, ci să dea mâna cu luptătorii pentru drepturile lui. Preoţii noştri — am* tot* atunci —-stau atjl înaintea alternativei, că sâu merg* cu naţiunea, sâu merg* în contra ei. Mulţâmimft lui Dumnedeu, că cu t6te păcatele ce s’au comis* în conducerea preoţimei nâstre mai ales* de două4ec! de ani încâce, ea nu s’a depărtat* de popor* şi dâcă ne şi sosesc* din unele părţi scirl durerâse, că la alegerile trecute unii dintre preoţi au trecut* în taberele străine, pe aceştia trebue să-i considerăm* în cea mai mare parte ca pe nisce âmeni rătăciţi şi întunecaţi la minte, cari nu sciu ce fac*, nu sciu Să-şi dea cont* despre adevăratele interese ale lor* şi ale poporului. Am* <Ţslâ că s’au comis* păcate îu conducerea preoţimei, dâr trebuia să adaugem*, că se comit* mereu încă şi anemeşii* din t6te părţile şi vre-o câţiva alegători români cu conducătorii loră interni. In fruntea banderiului condusă de cor-teşii deputatului dietalo, sub stindardulă roşu-albă-verde— la sune ulă marşului „Racoţi* între urlete şi sbierete teribile au fostă şi o mulţime de preoţi şi învăţători români, dintre cari mi-am însemnată câţiva şi adecă: Dintre preoţii gr. cat. au fostă: 1. P. Voinu dn Valea lupului călare în fruntea bandierului cu al (ii fără plotogă pe nas. 2. Vladislav Zsiga din Livadia. 3. Petru dachi din Iiîu albă. 4 Michail Jubas din Mu de mori. 5. Romulă Berbescă din Cârnescî. 6. Ioană Bernardt din Rîu de mori. 7. Moise Ilca (nemeşă) uin lotesti 8. N'. Gheorghiţâ din Sălaşulu inf şi alţii pre cari cu • iuţăla nu i-am putută însemna. Dintre preoţii gr. orientali: 1. Zachariă Munteanu din Sălaşulu superioră (ca vătavă) fără pinteni. 2. loa-chimu Oerbiceanu din Nucşora în frunte, pe josă, cu ploerulă (cortulă, umbrela) în mână, ca comandanţi) pedestru. 3. Petru Ungură din Rea fără stindardă şi totuşi capulă său se vedea mai susă în mijlocul!) mul-ţimei 4. Pavelă Erdebcni din Săcelu 5 Ioană Michaescu din Ciopea, aprigă ca ună purece. 6. Simionu Suciu din Ruşioru (dela care am aşteptată onora ..) 7. Pavelă Ciocanu din Bărescî cu chei>e în mână. . 8 Ioană Preda din Petrila, şi alţii pe cari — cu grabă — nu i-am putută însemna şi i-am trecută cu vederea. învăţători încă au fostă din ambe confesiunile, p‘ cari necunoscându-i de locă i-arn trecută cu vederea. Mai târejiu însă totuşi, cu ajutorulă altora mî-arn însemnată pe următorii: 1, Gavrilă Moşu învăţătoră grăniţă-rescă în Rîu albă, 2. George Reitescu învăţătoră, conf. în Sânpetru; 3. Nicolae Pecuraru din Baresci; 4. Sa-muilu Popescu din Toteştî şi alţii, ală câroră nume nu le-am putută însemna. Dăr le Z»cQ în acestă locă şi acelora, că ei în în soţire cu preoţii sciu şi cunoscă mai deaprăpe lanţulă întunerecului, ce sugrumă şi încătuşeijă pe poporulă ro-niftnO: Voi toţi — cu alţii — sunteţi chemaţi a-lă rupe şi a-lă siro’oi; der apoi pe cărări murdare niciodată nu vă veţi ajunge scopulă, la care ţînlesce idea secuiului presinte. Ne fiindă altă contra-candidată, încă înainte de sosirea tuturoră »nemeşiloră« actulă alegerei s’a terminată prin aclamare. La propunerea presidiului s’a es-ruisă o comisiune de a duce la cunoscinţă deputatului actuală denumirea şi a-lă invita pentru primirea creden-ţionalului. In rom’siune s’a alesă dintre Români „onor bilulă* Marku leodosie cu fiulă său „Miklos* comerciantă de modă. Presenlându-se, deputatulă între strigătele „ne-meşiloră* de ,eljen“ a eşită pe peronă, a mulţămită în limba maghiară. „Nemeşii* — după cum am 4'să — s’au presen-tată, în numără câtă se p6te de marc, la marcalişă — der preoţii şi învăţătorii români încă nu au lipsită, pentru că de timpuriu li se promisese acestoră lăcuste ne-sâţiăse: bani, mâncare şi băutură în abundanţă. £tă der scopulă pentru lare s’au presentată atâţia preoţi!! Der amară s’au înşelată, căci „nemeşii* i-au prevenita şi au mâncată .paprîcaşulă* rămânendă numai plumâ-nile pentru „cinstiţii* părinţi şi învăţători. La 'orele 12 s’a începută banchetulă la care au participată tătă inteliginţa maghiară din HaţegO şi cercă. Dintre Români încă au participată unii.... preoţi şi învăţători din cercă. Să fi veijută pe Marcu Teodosie cum înghiţia golă, până ce alţii mestecau, — causa a fostă că nu a încăpută la masa „domnăscă* şi a trebuită să stea în piciOre, să privăscă, până ce alţii au mâncată. Mă „ui mesce* nepoliteţa, de ce fiulă său Niculae ori Miklos nu i-a oferita loeulă? Totă acolo am văzută şi pe »cinstitulă* învăţă-toră grâniţărescă Gavrilă Moşă din Rîu albă şi alţii. Sărmană poporă nenorocită! Pănă când încrederea şi conducerea ta va zăcâ în mâna atâtl bulendre şi întunecimi, cari nu se sfiescă a’şî compromite descendinţa de Români ci se facă unelte de rîsă. ca obiecte de espnnere (esposiţiă), pănă atunci plângi poporă română ! 1-aţî văzută fără mască? Cunosceţi i de aci înainte şi îneungiuraţi-i! Observatorulă. Târnava mică, luniu 1887. Domnule Redactori)! In 17 1. c. s’au ţinută şi în comitatulă Târnavei mici alegerile de deputaţi dietalî pe noulă perio !ă de 5 ani. fn cerculă superioră Bălâuşerî a fostă ună contracandidata pănă în ajunulă alegerei, atunci văcjăndă că întregă aparatulă administrativă se pune în mişcare, s’a retrasă. Ună călătoră ne descrie aceste lucruri şi cu mare mâhnire ne spune, câ a vădută şi alegători români dără puţini, se pote (Jice că aceia au fostă oficiali comunali, s’au vădută însă şi 6menl independenţi pentru cari nu merită să-şi mai strice omulă hârtia şi să părejă timpulă, însă totuşi ca on. publică să aibă notiţă şi să-i p6tă ţină în evidenţă, credă că nu este de prisosă a le publica „cinstitele* loră nume. Aceştia suniă pricopsiţii preoţi: Basiliu Chendi din Darlosu, Ioană Haleră din Suplacu, Ioană Romană din Lrnea săstscă şi Rusu din Hundorfu. Au mai fostă şi 2 învăţători, unulă sciu că este din Hetură, care să fi redicată şi ună toastă in sănătatea realesului deputată. In cerculă de josă n’a fostă contra-candidată, prin urmare nici presiune nu s’a făcută asupra alegătoriloră, ără aceia cari au venită, au făcut’o din altă speculă, căci nefiindă lipsă a se constata identitatea persăneîoră, au participată la ospăţulă de tocană şi de aceia, cari n’au dreptă de alegere. Ce e-te însă mai durerosă, este că s’a văzută şi protopopulu din Cetatea de baltă cu 2 preo\i ai sU şi anume: Manovicî din Chesleră şi Oprea din Crăciunelu. Prin presentarea loră la alegere a voită protopo-pulă Todoran Miklos a dovedi că este omO de cuvântă, fiindă că la prântjulă dela Cetatea de baltă din Joia sf. Fiorii a asigurată pre grofulă de reuşită, căci va conlucra cu preoţimea din tractulă său într’acolo. Românii peste totă au dovedită, că ţină la conclusele aduse în adunarea generală, der precum nu este regulă fără escepţiune, aşa şi aici nu a putută fi ca să nu ajungă câteva fărîmăturî din sarea pământului. Primiţi cele mai cordiale salutări dela Spectatorulu. SOIRILE PILEI. .Telegrafulă Română* a primită dela ună corespondentă ală său din părţile Orăştiei următărea scrisore: Cu ocasiunea cercetărei locuriloră de manevre din anulă acesta chiar prin persăna Alteţei Sale, a d-lui supremă comandantă militară din casa imperială, archiducele Al-brecht, în călătoria Sa din Orăştiă spre comună Tămă-şasa, fiind în o cj' de Sâmbătă diminăţa şi resp. o 4‘ de lârgă de săptămână ală Orăştiei şi o mulţime de 6menl de rendă şi 6menî avuţi mergândă cătră târgă mai dela Haţegă până la Orăştiă, care cu ce marfă avea, Alteţa Sa cătră toţi s’a esprimată cu: „Bună diminăţa \ de unde sunteţi? unde mergeţi? şi duce bine calea acâsta la T6-măşasa?* în limba română, şi să ve<}l cum spune unul altuia, că a vorbită cu unchiulO împăratului şi chiar ro- mânesoe? că d6ră n’a mai fostă pe aicî, şi ve^î frate domnii noştri născuţi şi crescuţi aicî cu noi şi nu sciu vorbi românesce ca unchiu împăratului. Altul0 cjice: ba sciu, da nu vreu să vor băscă, că nu le place să vor-bâs *ă cu noi românesce, ba chiar şi nofareşulă nostru din sată nu vorbesce cu noi românesce ca unohiulu împăratului, ba scii mâi, că notareşulă nostru în locă de »măi* ce „ei“, c}ice T>ele* şi m. a. 1. totă de a întârselo şi apoi elă aici cu noi a trăită şi a crescută. —x— Kultureagletulu ardeUnu s’a adresată ministrului de finance cu cererea de a-i permite să aşetje puşculiţe (discuri) de adunată bani la minele erariele din Ardeal în favorulă Kulturegyletului. Acestă ideiă a pornită dela funcţionarii mineloră. Ministrulă a satisfăcută cererei „a-preţiândă activitatea plină de binecuvântare ce a des-voltat’o Kulturegyletulă maghiară ardelănă în cursă de abia doi ani de esistenţâ.* — Ministrulă de finanţe e Tisza, mare venătoră de soboli. De altmintrelea lucrătorii români din mine — de cumva voră fi — mai bine voră arunca banii în vântO, decâtă să îmbuibeze nisce cerşitorî, cari au şi visteria statului pe mâna lorO. —x— Miercuri săra spre Joi aşa a fostă de rece pe aici timpul încâtă în multe cuiburi de rândunele, puii golaşei au perită de frigă. —x— In Pancota au votată Şvabii, cari pănă acum îşi daseră votulă candidatului partidei independente, mai toţi pentru candidatulO partidei naţionale române protop George Popovicl. In urma servicieloră făcute maghiarismului, ministrulă Trefortă a pricopsită, la cererea loră, pe următorii nepricopsiţi preoţi gr. or. pe ale cărora nume le pu-bticămă în limba „patriotică*: Peter Gabor (Gavrilă Petru) în Csentes (Aţîntişă ?) cu 60 fl., Eline Demeter (Elină Dumitru ?) in Orăştiă, Ladislau Gog (Vasiliu Gogu) în Zsakfaiva (?), Ianos Kalocsan (Ioană Caloceanu in Also-Szovatha(?), Ianos latu (Ioană Tatu) îu Ziegen-thal (r), Leontin Ungură în Zalasd (?), Peter Ungur (Petru Ungură) in Rea, Georgy Popovics (George Popovicl) în Jalvacsel ori Saralcsel (?), Athanasius Vonya (Tanasie Voina) în Nagy-Galambfalva (?) câte 50 fl. Corupţi uni, escese şi bătăi la alegeri. Din Bistriţa se scrie cătră „Sieb. D. Tgbltt.* : Ună banchetă plănuită deputatului Zay (care apăruse aci înainte de alegere) a fostă oprită de poliţia de aci, „pentru ca spiritele să nu se agite prea tare înainte de alegere*. Ba adunându-se mai multe sute de alegători într’ună mare locală de petrecere, unde apără şi Zay, poliţia a interzisă ori ce discursă cătră alegători. In acestă modă ilegală să ţărmuresce aci libertatea vorbirei. Numai cu mare greutate s’a înăbuşită esprimarea consternărei generale contra căpitanului poliţienescă, ce era de faţă, pentru a< âstă nouă violentare revoltătdre. La 10 ore deja cei adunaţi să’şl petrâcă au trebuita să părăsâscă localulă la ordinulă poliţiei. — De altmintrelea deputată s’a alesă în Bistriţa Sasuiă guvernamentală Fluger, în Sighişără Sasuiă guvernamentală Sehwicker, în Agnita Sasuiă guvernamentala Baussnern, în Cohalmă Sasuiă guvernamentală Gutenau.—Poftimă disciplină de partidă! In Uezbegh de când cu baia de sânge dela alegeri suntă continuu încvartiraţl soldaţi. Poporaţiunea e atâtă de iritată, încâtă primarulă şi locuitorii jidovi nu potă fi lăsaţi fără scută. A trebuită să se proclame mica stare de asediu, dedrece nimenea n’a vrută să garanteze pentru ordine şi linişte. In cerculă Duna- Vecse procurorulă a pornită cercetare penală contra candidatului antisemită căzută, fiindă că a Zisb în discursulă său programă, că ministerulă din miliănele acordate pentru scopulă de apărare a ţării a lăsată să alunece multe în propriele loră busunare. In Elisabetopole, precum Z*ce ,E—s“, poliţia a procedată în modă vexatoră şi ilegală contra unui candidată guvernamentală, Sigmund Reiner. Astfelă i s’a cerută să dovedăscă că are dreptă de alegere, căci altfelă i se opresce orl-ce mişcare, mai departe nu i s’a permisă ună conductă cu facle, pănă ce nu va da acea dovadă, şi in fine fu Reiner arestată, cum se Z'cei Ş* eliberată numai când a renunţată la candidatură. Din Oedemburg se raportâză că în Mattersdorf cei patru gendarml au dată 23 de împuşcături, prin care au lostă omorite 6 persăne şi şâpte rănite. Sciri militare. Austro-Ungaria. La manevrele de corpă ce se voră face în anulă acesta numai in Moravia, Ungaria şi în Ardeală va lua parte şi M. Sa împăratulă şi prinţul!) de corănă, precum şi ataşaţii militari acreditaţi la ambasadele streine din Viena. Conducerea supremă o ia Nr. 129. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. asupră-şl Archiducele Albrecht. Din 5—8 Septemvre manevrâză corpultt 5 (PojunO) între Freistadt şi Ver-belj; din 8—12 Septemvre la Caniia mare, unde va fi concentrată o divisiă de tiupe de cavaleriă sub comanda inspectorului generala de cavaleriă loc. feldm. prinţuld Croy; din 12—15 Septemvre corpulâ 6 (Caşovia) între Galssecî şi LastoţO; din 16—21 Septemvre corpurile 7 şi 12 (Timişâra şi Sibiiu) vorQ face mari manevre combinate între Deva, Orăştiă şi HaţegO, împreunate cu servicii de recun6scerî strategice din partea cavaleriei. Mi-liţiele ungare din taberele dela Neutra şi Caşovia încă vorO lua parte. Comandanţii de corpti şi generalii superiori din ţinuturile corpurilorO ce nu manevrâză vorfl fi întrebuinţaţi ca arbitri, respective vorO fi ataşaţi la tabăra Curţii. — Manevre de artileriă nu se vorâ face anula acesta. De aceea nici reserviştii nu sc vorO chema. Căpaşiulă de Câmpiă, 20 Iuniu 1887. Onorate d-le RedactorO! Abia este o Oră, de cârd primindu-ml dela poştă 4î»rele: .Gazeta*, »Tribuna*, «Revista catolică* şi alte scrisori, în fhrarjârirea lotO mi-se opriră ochii pe articulula »Din marginea Câmpiei*, publicata în «Gazeta* Nr. 124 a. c. în care, observânda că se traclâză şi de parochia Căpuşiului de Câmpiă, unde funcţionezO eu de 6 ani ca preotO-parochQ, l’arn cetită întrega. Pentru ca totâ pe astă cale on. publica cetitorO să se convingă despre adevărata stare a lucrurilorO din comuna mea, bine-voiţl a da locâ in ro-mânâsca .Gazetă* următOrelorO desluşiri adevărate, âr nu fantastice şi exagerate, precum se află in citatulO articula ala lui «Silviu*, scrisa în prima liniă din in-vidiă personală, spre a mă calumnia pre mine înaintea superiorilorQ şi naţiunei mele, multa iubite. In parochia Căpuşiului de Câmpiă, cimiteriuhl de care se vorbesce in articulula citata este plina şi de morminte de ale defuneţilord de alte confesiuni, ba monumente de pâtră chiar numai cei străini au în ela; totdăuna au fosta îmormântaţl fără pedecă toţi defuncţii de tOte confesiunile. Aşa s’a întâmplata în iota trecutuîa, fiă mai depărtata, fiâ mai recenta, in anula comassărei (1877) marele proprietara r.-cat. Sandor Janos a donata aprOpe Va jugărO loca pentru cimitera, în imediata apro-piare a cimiteriului bisericescd din cestiune, care loca se şi află în folosinţa de cimiteră pentru orl-ce defuncta din comuna nOstră. In timpula păstorirei mele, de câteva ori m’am încercata a validita dreptula exlusiva ala confesiune! gr. cat. peste acesta cimitera, dâr totdăuna am intîmpinata cela mai energica „veto", .atâta din part a marilorO proprietari maghiari, câta şi a primăriei, ba chiarO şi poporulO gr. cat. m’a agrâita, să nu încerca a face oposiţiă contra usului perpetuu. Cărţi funduare gata, după comassare, încă nu avemO, aşa că nici titlu de dreptO esplusiva pentru confesiunea gr. cat. româ-nâscă nu avemO. Pe basa continuului şi vechiului usa, cum şi a do-naţiunei de aprâpe o jum. jugăru loch, pe săma cimiteriului acestei comune, susO amintitulO proprietara — actualulâ propretor onorara alâ M.-Ludoşiului — Sandor Janos juniora, ml-a comunicat şi mie, că îşi edifică pentru tatrâgâ familia lora o criptă în cimiterula pe care dân-sula Îla numescC «comuna*, alegându-şl una loca în marginea din susQ a cimiteriului, de cătră miâfjă-năpte-apusO (ăr nu in centru, cum 4'ce autorulO articulului citata), şi unde abia unO mormăntQ şi acela vechiu se vedea. Acolo în cailele trecute în estensiune de circiter 4°Q a îăsattt să se sape fundamentulă criptei numite. Să se fi săpata morminte prâspete, cum şi de copii, ale cărora mame să fi plânsă, este o fantasiă calumniatâre a autorului corespondinţei, căci eu încă ar fi trebuita să au4a despre acele dela 6re care fiiu credinciosd ala meu Curatula adevăra e, că cu t6tă vechimea mormin-telord — fiindtt loculO fârte ridicata şi uscata, — au fosta săpate 2 sicrie încă neputrede de tot a, deşi peste 20 ani — unuia după memoria unora quinquagenarl — ajjmui UngurQ, âr altuia incerta, cari însă cu tâtă grijea au fosta aşe4 Ue chiar de cătră credincioşi români la alte 2 morminte din nou săpate, âr ori ce mici sfă-rimăturl de 6se au fosta cu 16lă grijea adunate în unO alâ treilea mormânta, şi e o cutezâtâre insultă asupra tuturora din comuna mea, că s’ar afla oseminte aruncate deasupra pe pământD. etc. Altcum despre tâtă afacerea şi starea asta a lucrului subserisula am raportata sub Nr. 70—1887 a ofic. par. Prea on. oficiu protopopesed ala M -Ludoşului, cum şi despre promisiunea amintitului proprietara — aciua lulO pretore — Sandor Janos, că: şi în viitorQ în casQ de necesitate va mai dona cela mai necesara locO pentru cimitera. Dâr nu pretinsula plânsO ala mamelorO şi popore-nilorO, pe care l’aşl fi au4»t0 şi eu dâcă ar fi existată, ei aruncarea de insulte asupra persânei mele a fosta ecopula auctorului, alO cărui nume îlO cunosca bine — de pe pene, — aducându-se pe sine ca una esemplu de «irtirfl, ăr pe subscrisula calumniându-mă că aşi ban- chetui în societăţi unguresc!, fără ca să pâtă arăta barem! o petrecere ungurâscă, unde să fi .banchetata." Că ca proprietara mă bucura şi de respectulO altora proprietari maghiari neinfectaţi de şovinismulO aşa poreclitului „patriotisme* de a4b asta-10 râde la inima pe Silviu?! Proprietarii, cu cari eu nu trăescO rău, sunta aceia, cari cu ocasiunea comasărei au donata 11 jugăre locQ de classa primă pentru biserica gr. cat. din locâ. £r acum unuia — Sândor Pâl — a binevoita a dona, şi respective a face, o fundaţiune de 50 metrete cucuruzQ sfermitO, pentru ca acâstâ fundaţiune crescânda, după 12 ani din interesele ce se vora obţină atunci să se a jute atâta copii miserî, cari vorD studia mai bine la scâla confesională gr. cat. din locQ, cum şi săracii comunei fără distincţiune de confesiune şi naţiune. 0n6re unui astfela de bârbatâ nepreocupatâ de şovinismulO timpului moderna! Şi in tocmai sunta şi ceilalţi Maghiari consăteni ai mei, barem! dăcă în toţi Maghiarii acestui stata ar domni acesta simţa de dreptate şi urna nitate, ca în Maghiarii din comuna mea, unde cela mai bătrântt şi auctontatea tuturora — totodată şi primarulo comunala — nu odată a esclamata românesce' că: »e omO de nimica acela orna, care nu ţine la limba şi naţiunea sa şi se lapădâ de acelea.“ Ce atinge starea materială a poporului româna din Căpuşiu, barem! de ar li aşa de bună precum o descrie .Silviu*, dâr, durere, numai 2 Români suntQ cari ajungă censulO de 16 fl. v. a., pretinsa pentru un i alegâtorâ. Cu tâte aceste acesta poporO a sciuta să-şi asigureze atâta biserica câta şi scâla prin fundaţiunl şi magazine de bucate, astfela câta nu e redusa la repartiţiunl a-nuall, ca poporula lui „Silviu**, unde numai ,Silviu“ în înieresulQ sâu şl-a făcuta „curtea, âr biserica şi scâla îi sunta deplorabile, şi nu se pota nici compara cu cele din Câpuşuia de Câmpiă. Cu astfela de fantasii şi insulte mai bine ai fi râmasâ în locuia ce ţi-la esprimă numele, ce te caracteriseză bine, ’MI cerO scusele, On. D-le RedactorO, pentru că în interesula adevărului am trebuita să scriu aceste. Primiţi asigurarea distinsei mele consideraţiunl, ce tsvoresee din o inimă curata românâscă. Basiliu Suciu. parochO gr. cat. românO. Esamenele publice pentru anula scolastica 1886/7 la .scâla civilă (privată) de fete a „Associaţiunei transilvane pentru literatura şi cultura poporului romântt“ şi la scâla elementară a .Reuniunei femeilorQ române* din Sibiiu, se vora ţinâ cu abatere dela hotărîrea anteriârâ insă cu aprobarea autorităţilord competente, în 25 şi 27 Iunie st. n. a. c. în sala cea mare a edificiului şcolara din strada Morii Nr. 8, după uribâtorula programa: 1. La scâla civilă. Sâmbătă în-25 Iunie st. n. a) înainte de amâ4i dela 8—12 Religiunea în tâte clasele, limba română cu cl. I-a, aritmetica cu cl. Il-a, limba germană cu cl. IH-a, Istoria Ungariei cu cl. lV-a, istoria naturală cu cl. I-a. După amâ4l dela 3—6: chemia cu cl. IV a, geografia cu cl. Il-a, fisica cu cl. IlI-a, limba magh’ară cu cl. I, II, III, IV-a. Luni în 27 Iunie st. n. după amâ4l la 4Va âre: Limba francesâ, musica vocală şi instrumentală; declamaţiunf. 2. La scâla elementară. Luni în 27 Iunie st. n. înainte de amâtfî: dela 9—12 cl I şi II, din obiectele obligate afară de limba maghiară, cl. III şi IV din obiectele obligate afară de limba maghiară. După amâ4î«’ dela 3—4Vs Limba maghiară cu tâte clasele. Limba francesă şi musica. Marţi în 28 Iuniu la ârele 10 Înainte de amă4i la scâla civilă şi la ârele 11 la scâla elementară estradarea atestatelord şi încheierea anului scolastica, în presenţa colegilora învâţăcorescî. La aceste esamene direcţiunea şcolară invită pe părinţi şi pe binevoitorii scâlelorO, Mnlţâmitâ publica şi dare de seina, asupra venitelorâ balului arangeatd la 10 Februariu a. c. în folo-sulâ fondului pentru ajutorarea studenţilor^ sărac! din Blaşiu în casO de morbO. (Urmare.) Blaşiu, Maiu 1887. Lista Nr. 10. Spect. D. Nicolau Barbu, advoc. (Alba-Iulia 1 fl.. Lista Nr. 12. Colectante: Prea On. D. Ioană V. Busu, protopopO gr. cat. în Sibiiu 2 fl.; Paulo Dunca, cons. în pens. 2 fl., Da vida Barona Ursu, colon. c. r, în pens. 2. fl., AugustinO Ladai, jude la curiâ în pens. 2 fl., Georgiu Bariţd 1 fl., lână Creţiu 1 fl., Dr. VictorO Rusu, adv. 2 fl., Georgiu Munleană, secrt. 2 fl. Suma 14 fl. Lista Nr. 14. Colectante: Prea On. D. Ioană Moldovanu, protopopă gr. cat. în Cătina 3 fl., Ioana Germana, parochO (SâmbotelecO) 2 fl., Basiliu JustisanO, preotO (Năoiu) 1 fl., Constantină Rusu, preotQ (ŞermaşO) 1 fl., Petru Rusu, preotO (ChiciudO) 1 fl., Alesandru Bârbulescu, preotO, (S.-MichaiulO de Câmpiă) 1 fl., Basiliu Danilă, preotO (BudatelecO) 1 fl. Suma 10 fl. Lista Nr. 16 Colectante: Spect. D. Dr. Andreiu Micu, advoc. în Fâgăraşă 1 fl., Alesadru Micu, vicarO 2 fl., Danielă de Grămoiu, vice-comife 1 fl7 Dr. Popfl Stefanâ, fisica comit. 1 fl., Iuliu Dând, admin. protop. 1 fl., Ioand Degenariu, comptabilă 1 fl., Georgiu Maiertt, jude reg. în pens. 1 fl., Gregoriu Negrea, percept. comit. 1 fl., A. Cepeşfl 1 fl. Suma 10 fl. Lista Nr. 23. Colectante: Prea On. D. Basiliu Hossu, protopopO gr. cat. în Târgulfi-Mureşului 2 fl., AronO Mateiu, preota (M. St. Ana) 1 fl., Alesandru Cor-moşQ, propriet. (M. St. Ana) 1 fl., Iosifd Popa judecă-tora 1 fl., Mateiu PopO Gridană, judecătora în pens. 1 fl., Ioana Mezei, judecătora 1 fl., Nicolau Moldovand, jude 1 fl., Vasiliu F. Saltelechi, preotfl (Bardoşfl) 1 fl., Suma 9 fl. Lista Nr. 29. Colectante: Spect. D. Dr. Iacobu Maioru, medica în Lugoşiu 1 fl., Ilustr. Sa D-Ia Epis-copO din Lugoşâ Dr. Victoru Mihali 6 fl, Ştefana Mol-dovand, prepositd 1 fl., Andreiu Liviu, canonica 1 fl., Petru PopO, canonica 1 fl., B. DensuşianO, canonica 1 fl., Mich. Beşanfl, not. p. reg. 2 fl., Haţegd 1 fl., Dr. Ma-iorQ Ioana 1 fl., SimeonO Tamaşiu, protopopO 1 fl. 10 cr., Brediceanu, advocata 1 fl., Maxina, advocata 1 fl., Proş:eanO advocata 1 fl., tutord 50 cr., Ecaterina Sto-iand 1 fl., F. Rezei advocata 1 fl. Suma 20 fl. 60 cr. Lista Nr. 30. Colectanlă: D-ra Lucreţia Ianza, fiica Prea On. d. Ioană Ianza, vicarO foraneu în HaţegO, dela: IoanO BalaşO, judecătora în pensiune 1 fl., Mali Theodosie, recte FlorianO, văduvă învăţătorâsă 50 cr., Lucreţia Munteanâ, fată de proprietărâsă 50 cr., Maria Suciu n. Isacd, preotesâ în Şiereld 50 cr., Şarlota Baciu comerciantă 50 cr., Maria Bersand, primârâsă 50 cr., Maria Doboy, fiică de arendatore 1 fl., Elena Ciuciu, fiica preotului gr. or. 50 cr., Eugenia MunteanO, fiica percep-torelui la magistrat. opidanO 1 fl., Cornelia Lupu, învă-ţătorâsă 1 fl., Maria Ianza d. Domşia 1 fl., Teresia Raţa protopresbiterăsă gr. or. 40 cr., Sofia Peovits, comerciantă 1 fl., Susana Popovits născută de Petrovits, comerciantă 1 fl., Fira Serafiu, proprietărâsă şi senalorâsă 1 fl., Amalia Olteana, învăţătorâsă 40 cr., Maria Bontescu, ad-voeătâsâ 1 fl., Susana Ivaşcu, proprietărâsă 50 cr., Maria Şielariu, comerciantă 1 fl., Maria PopO, proprietărâsă 1 fl.; Susana Popescu, fiică de proprietara 50 cr., Ioana Ianza, vicarO 1 fl. 20 cr., Lucreţia Ianza 1 fl. Suma 18 fl. (Va urma). Ultime sciri. Paristi, 22 Iunie. — După o depeşă a 107— * j» >» (B°/o) * 911,. 92— » * urban (7°/o) . . 1041/* 1041/, * » , (6°/o) . . 96— 97— » . » (5*/.) . . 88— 88»/. Banca naţională a României 500 Lei —— Ac. de asig. Dacia-Rom. — — « » » Naţională — — Aurfi contra bilete de bancă . . 15.25 15.75 Bancnote austriace contra aurfi. . 2.00 2.02 Cursulu pieţei BraşovO dir 24 Iuniu st. n. 1887 Bancnote românesc! . . . . Cum f. >< 62 V'f'ÎHÎ. 8 65 Argint românesc. . . . . * * 8.53 * ' 8.57 Napoleon-d’orl .... * 10.— # 10.04 Lire turcescî 11.32 » 11.39 Imperiali » 10.32 • 10.39 Galbeni * 5.89 » 5.93 Scrisurile fonc. »Albina» 6% » 100.— » 102.- ~ n * n 5°/o • j» 98.— » 99.— Ruble RusescI .... » 113.— » 114.- Discontulfi . . . » 7- •10°/# pe anfi. Sosirea si plecarea trenuriloru si posteloru în Braşovu. Trenulfi Trenulfi Trebuia Trenul 0 Trenulfi Trenulfi Trenulfi Trenulfi a) Dela h) n d) * •) n a) Dela b) n c) Din d) » 1. Plecarea trenuriloru: 1. Dela, Braşovu la Poşta: de persOne Nr. 307: 7 6re 20 de minute sâra. mixtfi Nr. 315: 4 Ore 01 minută diminâţa. 2. Din Braşovu la Bueuresoî: acdeleratfi Nr. 302: 5 Ore 37 minute diminua, mixtfi Nr. 318: 1 Oră 55 minute după amO{Ji. II. Sosirea trenurilorii: 1. Dela Peşta la Braşovu: de persOne Nr. 308: 9 Ore 46 minute înainte de amOcţl-mixtfi Nr. 316: 9 Ore 52 minute sera. 2. Dela Buouresoi la Braşovu: accelerata Nr. 301: 10 Ore 12 minute sOra. mixtfi Nr. 317: 2 Ore 32 minute după amOtJî. A. Plecarea posteloră: Braşovfi la Reşnovu-Zirnescl-Branu: 12 Ore 30 min. după ametp-„ Zizinu: 4 Ore după amOcjl. „ în Secuime (S. Georgî): 1 Oră 30 minute nOptea. „ la Fâgăraşu: 4 Ore dimineţa. „ la Săcele: 4 Ore dimineţa. B. Sosirea postelorâ: RSşnovu Zârnesa-Branu la Braşovfi: 10 Ore înainte da amecjî. Zizinu la Braşovfi: 9 Ore a. m. Secuime la Braşovfi: 6 Ore sOra Făyâraşu la Braşovfi: 2 Ore diminOţa. Săcele la Braşovfi: 6 Ore 30 minute sera. ABONAMENTE la „§azeta Transilvaniei“ se pota face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorfi prin mandate poştale. Adresele rie rugămu a ni se trimite esactîi arfitându - se şi posta ultimă. Preţulu abonamentului : Pentru Austro-Ungarla: pe trei Iutii..........3 fi. — „ şOse luni............6 fl. — „ unii ană.............12 fl. — Pentru România şi străinătate: „ pe trei luni...........10 franci „ şOse lunî..............20 „ „ unii anu ..............40 ,, Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei." Mersultl trenuriloru Valabilii dela I Iuniu st. n. 1886. Teinşfi- lradfi-Budaţ«ita Budapesta- Arad A-Teiuş A. Trenă Trexă Trenă de Trenă de Trenă Tresă omnibtia de pers. persâne penânş de persâne ofiHdănx TeiuşA 11.24 — 3.or Viena 11.10 12.10 — Alba-Iulia 11.59 — 3.59 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulfi de jostt 12.30 — 4.24 11.20 12.41 — Şibotfi 1.01 — 4.51 SioIdok | 11.35 5.45 — Orăştia 1.32 — 5.18 AradA 4.30 6.— — Simeria (Piski) 2 32 — 6.15 Glogovaţfi 4 43 6.13 — Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 507 6.38 — Braniclca 3.23 — 7.02 Pauliş'. 5.19 6.51 — Ilia 3.55 — 7.28 Radna- I ipova 5:41 7,10 — Gurasada 4.08 — 7.40 Conopfi 6(9 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Bârzova 6.28 7.55 — Soborşin 5 30 —■ 8.46 Soborşin 725 8.42 — Bărzova 6.27 — 9.33 Zam 8.01 9.12 — Conopfi 6.47 — 9.53 Gurasada 834 9.41 — Radna-Lipova 7.28 — 10 27 llia 8.55 8. 8 — , Paulişfi 7.43 — 10.42 Braniclca 9.19 10.17 — Gyorok 7.59 — 10.58 Deva 951 1042 — Glogovaţfi 8.28 — 11 25 Simeria (Piski) 10.35 11.07 — Arad A 8.42 9.17 >2.31 Orâştiă 11.11 11.37 — Szolnok | — 2 32 4.59 Şibotfi 11.43 12.— — - - — 5.12 Vinţulfi de josti 12 18 12.29 — - Budapesta — - 1 8.20 Alba-Iulia 12.36 12.46 — Viena — 6.05 TeluşA . 1 29 1.41 — Aradft-Tfmişdra Simeria (Piski) Petroşeul Trenă Trenă de Trenu Trenă de Trend Trenă oînnlbus persâne mixt peraăne omnibus mixt Arad A 5.48 6.05 Simeria 2.4( Aradulfi nou ti. 19 —. 6.33 Streiu — — 3.2? Ndmeth-Sâgh 6.44 — 6.58 Haţegfl — — 4.16 Vinga 7.16 — 7.29 Pui — — 5.11 Orczifalva 7.47 — 7.55 Grivadia — — 5.5! Meroziîalva — — — Baniţa — — 6.4' Tinaişdra 9.02 — 9.08 Petroşeul — — 7.12 Tilttişdra»Aradă Petroşenft— Slmteria (Piski) Trenă de Trenă de Trenă Trenă Trenă Trenă perobne persăne omnibus de pers. omnibus mixt Timiş6ra 6.25 —— 5.00 Petroşeul 6.10 Merczifalva — — — Baniţa — — 6.53 Orczifalva 7.46 — (>.32 Crivadia — — 7 37 Vinga ' 8.15 — 7.02 Pui — — 8.20 N6meth-Sâgb 8.36 — 6.23 Haţegfi — — 9,01 Aradulfi nou au — 8.01 Streiu — — 9.52 AradA , 8.17 llmeţia — — îast] Pr^deală*Badapesta Trenă i de 1 persone Tren 1 Trenă accelerat jomnlbus Trenă oninibuo 1 BucurescI Pradaalfi ^ 4.30 — 7.30 1.14' Timişti Braşovfi Feldidra Apatia Augustinii HomorodG Haşfaieti Sigfaişâr* Elisabetopole Mediaştt Capsa mieă Mţc&sasa âlaşiu GrăciunelO Teiuşfi Aiudtt Vinţulfi de susfl Uidra Ciowdea ttkiristi Apahida duşi» Nedeşdu Ghirbfiu Aghiriştt Stana Haiedintt Ciucia Bucia Bratca Vadă MeZfl-Telegd Fwgyi-Vâsărhely Venţia-Oră4ii Oradia-mare P. Ladâny Stiolnok Buda-pawta Viena — 9.12 — — 9.35 — — 10.12 — 720 , 4 01 7.57 — 4.47 8.24 8.47 — 528 — 55& 929 6 49 9 37 835 10 53 9.02 11.00 9.12 1134 _ 9 56 12.03 1037 12.26 10.59 12.42 _ II.t6 11.37 1.11 — 12.16 123 — 12,33 2.06 1.51 2.27 — . 2.i8 2.49 — 2.48 2 56 — 256 3.12 — 3 64 3.46 — 4.51 5.01 — 5.28 5.21 — 5 56 6 01 — 6.19 — — 7.12 — — 7.41 — — 8.20 — — 8.46 — Trenă de persâne — 9.11 — 9.16 10.E0 — 10.37 1.33 — 12.20 4.24 — 2.15 10.06 — — 2.15 — 8.00 — 1.45; 2 l.4B 1.32 Budapesta—^Predealtt Trenă de persâne 6 37 6.58 7.14 7 29 7 56 8 18 8 58 9.15 9 34 9 53 10 28 10 47 10.57 1107 11.19 1.16 3.29 6 33 Viena Budapesta Szolfiok P. Ladăny Oradea mare Venţia-Orătţii Fudi-Oşorheiu Teleagii Vadă Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş G) âcbgu Nedişu Cluşiu Apahida Chiri ş Cacerdea Trenă de pers. TreD Trenă accelerat' de pers. Trenă de pereâne “Ti.io Uiora Vinţulă de ousfi Aiudft Teiuşfi Grăciuneld Blaşft Micăsasa Copşft miei Mediaşă Sigişdra Haşfaleu Homorod Augustinii * Apatia Feldidra Braşovfi Timişfi Prodoalfi BucurescI 7.40 11.06 2 02 4.12 11.00 U 19 12 33 1.01 1 11 1 18 1.05 1 46 2.25 2 50 3 03 3.35 4.01 4 20 4.5 5 42 6.01 7.27 8.08 8.36 9 06 9.46 7.11 7.33 8.04 8.58 9.28 10.31 6"Î8 9.38 1202 2.01 2 08 2 19 2.41 3.24 3.47 4.07 4.33 5.15 5.33 5.53 6.05 6.20 6.38 5.37 6.20 6.47 j 11.30| Treoă omnibus Nota: Orele de nâpte suntfi cele dintre liniile grdse. 1.55 2.53 3.28 9.35 7.08 7.36 9.16 9.53 10.— 10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52 1.34 2.13 2.46 3.31 4.32 5.02 6.63 7.43 8.23 9.02 9.52 Tipografia ALEXI Braşovfi. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI