GAZETA KEDACŢIUNKA ŞI ADHUnMmţlITIIA t BRAŞOVtf, piaţa nare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe un fi an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. ftom&nla ţi strălnfttate: Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. SC PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. A NUN? IU BILE: O seriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. ▼. a. pentru fiecare publicare 8orla«r! Mfraiioat» an M prlmasoi. — eaaaaorlpta Mi •• rttrlailti. Ni 128. Vineri, 12 (24) Iunie. 1887. Braşovtl, 11 Iunie 1887. „Sâ votaţi pentru Popii Samuilă care Românii şi ţine cu împăratule!“. Aşa li s’au poruncită dela înalta stăpânire alegătoriloră români din Petridurile Câmpiei, cari au fostă escortaţi la Turda în trăsuri cu gendarmii între baionete ca nisce făcători de rele şi internaţi în birturile dela „Cor<5nă“ şi dela „S6rew din numitulu oraşă, în jurulă cărora s’a trasă cordonă, ca nu cumva să scape vr’unu „liberă cetăţână44 din aceste cetăţui ale „constituţionalismului ungurescu44, unde argaţii lui Tisza pe întrecute învăţau pe „bădăranii “ de Români cu de-a sîla „a trăi bine44 cu rachiu puturosă jidovescă, şi a se sâmţi fericiţi că „ţină cu Impăratulă“. Ce-o fi mai păcătuită şi „ImpSratulă44, că cei dela stăpânire îi tîrăscă numele prin birturi şi cârciume, vrendă să acopere cu elă mârşavele loră fapte, strigătdre la ceriu, şi folosindu-lu ca praporă la procesiunile celei mai neruşinate violentări a libertăţii individuale, la orgiile forţei brutale ? „Să votaţi pentru Popă Samuilă, care e Română şi ţine cu Impăratulă!w Nimică nu ne p6te înfăţişa cu colori mai viue făţărnicia şi minciuna pe care se întemeiază sistemulă de faţă, ca aceste cuvinte. Este vorba de deputatulă, care a fostă a-lesă de partida guvernamentală ungurâscă în o-raşulă Turda. Elă trăesce în Pesta, e Ungură ca toţi Ungurii, dâr fiindă că are ună nume, care se traduce uşoră pe românesce, argaţii lui Tisza Tau declarată Română, ca să amăgâscă du acâsta pe alegătorii români, âr oposiţionalii kdssuthişti l’au declarată Română, ca să sparie cu elă pe alegătorii unguri guvernamentali. Când s’a mai pomenită vreodată ca Un-gUrii să candideze şi să alâgă pe ună Română pentru că era „Română“ şi „ţinea cu Impă-ratulă ?“ Este o miserabilă comediă, ce s’a jucată în Turda cu candidatulu tiszaistă, şi dâcă rămânea numai comediă, ar fi fostă cu una mai multă, dâr ea s’a prefăcută într’o dramă, care ne tememă, că va avă odată ună tragică sfârşită pentru ţără. Bravii noştri alegători din Indolă, din Cea-nulă deşertă şi din Petriduri au resistată cu tă-riă bărbătăscă tuturoru ademeniriloră şi corup-ţiuniloră puse la cale din partea agenţiloră celoră dela putere, cu cunoscuta loră dibâciă şi neruşinare. Vă<}ândă dăr aceştia că nu potă isbuti şi apropiându-se Ziua alegerei, au hotărîtă în sfatul u loră ascunsă să ducă pe ţăranii noştri cu forţa la Turda. Ei i-au pândită şi au dată năvală asupra loră săra, când se întărseră acasă dela lucrulă câmpului, escortându-i ca pe nisce tâlhari cu gendarmii şi încărcându-i pe trăsurile ce-i aşteptau ca să-i ducă la loculă de esecuţiune „constituţiunală.44 Ce au mai păcătuită şi aceşti nenorociţi e-conomi români, ca să fiă târîţl la Turda cum se târăscă vitele la abatoriu, şi aici să fiă siliţi la înalta poruncă a vota pentru adversarii nămului loră? Ne aduce aminte de timpurile barbare, când ţăra era pustiită de „biciulă lui Dumneară că în Berlină s’a arestată în Wiirz-jourg ună studentă din Breslau anume Fr. Markuse, acusată că ar fi făcntă parte dintr’ună completă contra vieţei împăratului Wilhelm. La Markuse s’a găsită ună revolveHS. Imediată după închiderea sesiunei Reichstagului a nstă arestată chiar atunci înaintea edificiului parlamentului şi deputatulă socială-democrată din Breslau Kraeker. Arestarea lui stă în legătură cu arestarea studentului Markuse. __________ ScirI militare. Austro- Ungaria. Precum se comunică din Sera-jevo, în curândă are să apără o ordihaţîutfe împăfălăscă d’a se spori trupele indigene bosniaco-herţegovîne că patru companii. Prin urmare aceste trupe compuse tfta creştini şi mohamedani din provinciile ocupate, care numără acum 20 companii şi ună despărţămăntă de trerttt, se voră spori la 24 companii. In staţiunile celoră patru bataliOne indigene Serajevo, Banjaluca, Dolnja-TuZlă şi Mostară se va înfiinţa încă câte o a şâsea compftniă, şi pe lângă acăsta se voră împărţi ună numără mai măre de indigeni despărţăminteloră de trenă de acolo. Ofr-cerii şi suboficerii necesari pentru formarea nouătokă cadre se voră lua totă din armata comună. Deja s’a şi făcută provocarea d’a se anunţa de bună voiă oficerf şi suboficerl. Rusia. Corespondentulă Ziarului „Daily News14 la Odesa semnalâză jurnalului său o mare activitate la tăte staţiunile drumului de feră transcaspică. După dănStilfi comandanţii militari posedă său aştâptă ordinele de mo-bilisare. Elă adauge, că autorităţile ruse nu lăsă pe străini să traverseze căile strategice ce conducă în Armenia turcă. ,Le Journal de Dâbats44 anunţă, In urma unei scirî din St. Petersbulrg, că Rusia va conoentra la frontiera armenăscâ unulă din cele două corpărl ide armată ce suntă actualmente în Basarabie. — Guvernulă rusă a ordonată formarea imediată a 5 comandamente noi de companii de gendarmi care voră fi înşirate d’a-lungulă fruntariei austriace. Alegerile de deputaţi pentru dieta un-J gurăseft. Turda, 18 Iunie 1887. Domnule Redactoră! ErI în 17 ale curentei s’a terminată comedia electorală în Turda, partida liberală alias guvernamentală a învinsă pe cea independentă cu ună plus de 97 voturi. Din partea guvernamentaliloră a păşită Dr. Pap Samu, medică în Budapesta, de origine din Ciuşiu, pe care’lă şi publicară îndată ce a păşită cumcă este „românu44 Popa Samoilă, numai ca se am&giscâ fi pe Români în parte-le. Independenţii au votată pentru fostulă loră pănă aci deputată Ferentzi Miklos, fostă advocată în Ciuşiu, de origine din Tură. Românii bine-simţitorl pre lângă t<5tă amăgirea că candidatulă de deputată e „română44 şi pre lângă t6te promisiunile de munţi de aură, ba pre lângă t6te sforţările şi ameninţările a orî-ce periculă din partea străiniloră, nu au luată parte la alegere, ci au ţinută de sântă hotărîrea naţională română din Sibiiu de abstinenţă, esemplu e In-dolulă şi Ceanulă deşertă, unde-să mai mulţi alegători ca în alte comune, cu deosebire în Ceanulă deşertă s’a trudită notariulă, a probată pretorelâ, ântăiu cu buna, apoi să’i corupă, în urmă cu ameninţări şi n’a eşită la caleţ, şi nici pe Judele nu l’a putută îndupleca să calce abstinenţa; după tote acestea au trămisă la ei pe Griggrie Popii notariulă Ceanului mare, pe parochulă din Co-pândii, Ioană Pătăceanu, ca să’i corteşăscă, să-i ademe-nescă pe partea guvernamentaliloră, s’au reîntorsă insă şi aceştia cu buzele umflate. Durere însă că pe mare parte din mirenii români neCărturari mai cu sâmă i-au adusă cu forţa. £tă OU au făcută pe la Petriduri: Aici notariulă lobbâgy i-a adu-nată pe alegători fără a le spune pentru ce, 'Il-ă dată băutură, apoi ll-a descoperită ce au de a face, când şi unde au să mărgă, nu pe josă, ci cu trăsura, şi căi s# voteze, lui Popa Samoilă, care este vromânu44 şi1 fine cu Imphatulă, toţi au încremenită însă când lMa spusă dăcă nu voră merge de voiă bună, îi vdră'dtfce cugcn-darmii, şi ce a urmată? Nu e lucru bună, tjieeari ‘Românii alegători şi pre rândă mare pftrte s’au streeillftrttt de pe aâolea şi s’au ascunsă. Notariulă ă trămisă juraţii după ei dăr fără resultată, a mersă ălă în persăritt, i-au căutată prin case, pe sub pată, printre perinl, prttt pată, au alergată la câmpă după ei, şi cari au fostă* ascunşi bine au rămasă pănă săra în preZiua alegerei/pre-cândă ămenii se tragă acasă ca să’şl Vâ(jâ de vite, să le aşeZe pe n6pte. Bine a sciută notariulă că săra 6m6ttii se strîngă acasă, a trămifcă gendarmii, Cari îi fescbrt&ft în trăsuri anUme gata spre aedă scopă, şi pe'toţl capb. nisce vite îi duseră la Turda şi-i băgâră la birturile „Go- râWa44 şi /Sdre44, de ntade apoi ttdpfăa cftfţWra OU'pilUCrWu GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. capului, adecă cu periculă de a se sdrobi de morte au săriltt' peste îngrăditurile de Riduri ale birturilorO amintite şi s’âa cam mai dusă, cei mai fricoşî au rămasă, băutură &-a dată destulă ca să uite cele întâmplate, fătulă din f^tridttlă mediu în biserică s’a ascunsă şi numai aşa a scăpată de nu l’au dusă gendarmii ca pe ceilalţi, ci a rămasă acasă. Astă modă a făcută şi pre airea, aşa câtă mai pe toţî Românii alegători din cerculfl acesta de alegere i-au adusă cu forţa şi presiunea. Totuşi nu învingea partida liberală decă nu se a-dăuga şi cerculă Jarei la Turda, pentru că de acolo pre-torele Petru Suoiu, „roman de iigyes ember" a adusă 168 alegători ceea ce de altădată nu era. Acesta pre-tore CU. puterea cuvântului lui românescă şi cu puterea şa omnipotentă solgâbirăiasoă, ce are la mână, pre toii Românii alegători din cercă i-a adusă pe partea guvernamentală, se înţelege pe partea aceea care ţine cu Im-păratulă, cum 4i£& Românii mireni, că trebue dată cum că Românii pentru Impăratulă se bagă încă în focă şi în apă, nu sciu însă dâcă de aci înainte se voră desa-măgi pricepândă cum că partida guvernamentală p6te să nu facă ceea ce vrâ Impăratulă. Apoi nu potă trece cu vederea să nu văamintescă cum; că unii preoţi s’au purtată de minune, dâră nu cugetaţi că de minune bine, ci tocmai din contră, de mi-.ppne mârşavă, contrară caracterului preoţescă, condu-cându’şl turma la călbâza desonorărei caracterului naţională română, şi unii mergândă în frunte la troca cu băuturi şi mâncări otrăvite cu trădarea naţională română pe vre-0 câţiva îi şi înferescă aci ca să se publice numele loră ea să cunâscă publiculă română paserile de năple. £tă*i cei 12 apostoli deşertaşi adecă lat^I: 1. Ioana Hăţeganu preotă în Sălciva. 2. Filof-teiu Munteanu preotă în Boişiora. 3. Ioană Mezei pre-ottt în Poşaga Dresti. 4. Ioană Porcila preotă in Poşaga superiârâ. 5. Vasiliu Lucaciu preotă în Iara. 6. Georgiu Tăuţianu preotă io Agrişiu. 7. Vasiliu Hossu preotă în Şchiopi. 8. Ioanu Popă Samui/ă preotă gr. or. în Cacova Iar ei. 9. Vasiliu Farcaşianu preotă în Heş-date. 10. Ioanu Tamaşiu preotă în Ciurila. 11. Ioanu Deacu preotă în Berchişiu. 12. Ioanu Pătăceanu preotă în Copandă. Celă dintâiu, Haţăgană, în pre4*ua alegerei când a venită în Turda s’a ivită la ferâstra birtului în care fu aşe4ată şi vă4^ndă pe Românii inteligenţi din Turda pe stradă şî-a trasă nasulă dela ferâstrâ, după ce însă a trăită bine, a uitată de ruşine şi a eşită afară arătân-du-se tuturoră: „ân is it vagyok." £ră celă din urmă Pâtăceanulă în totă 4‘ua alegerei mai nu vedea cu ochii de bine trăită, ba şi de nesomnulă din nopţile precedente petrecute în corleşiă. Docenţi său dăscăli încă n’au lipsită dela masa trădării naţionale române, însă nu am cunoscută decâtă pe doi, pe Ioană Bodea docente în Saiişte şi pe Bede-leanu.... Din Turda încă au deşertată câţiva mireni amăgiţi fiindQ mai alesă de preşedintele casei de păstrare de unde capătă bani împrumută, dâră inteligenţii români afară de doi oficiali, toţi s’au purtată conformă programului naţională română din Sibiiu. Despre numărulă alegâtoriloră încă vă facă o recapitulară ca să vedeţi cumcă nu mulţi. Români au rămasă neaduşi cu forţa sâa nu mulţi au scăpată de presiune şi forţă: Numărulă totală ală alegătoriloră a fostă cam 920, din cari au votată pentru Popă Samu cam 433, pentru Ferentz 336, cu totulă 769. Din opidulă Turda n’au votată Români, âr Maghiari cu totulă 101. Rămână pentru estranei cari s’au absţinută resistândă seu ascun-4&ndu-se şi fugindă de forţă 50. X. Făgăraşu, 21 Iuniu 1887. Domnule Redactoră! In 20 Iuniu s’a ţinută alegerea de deputată dietală. încă diminâţa la orele 8V2 au începută a veni alegătorii din Iote părţile. Pentru a vedâ câta e de mare corupţiunea între alegătorii din comiţatulă Făgăraşului, vă voiu descrie pe scurtă venirea loră la|alegere şi celea întâmplate în acestă 4‘- In căpătuiţi Făgăraşului cătră Mândra aştepta musica, pre când âtâ că sosesce|faimosulă şi marele| »patriotă* Gâ! Tamas pretorulă Şercaiei cu o mulţime de căruţe, care erau încărcate de »boerî\ Acolo aşteptă pănă ce se adună toţi şi apoi pornescă în marşă. Nu era mulţumită Gâl cu musica căc! nu-i cânta cu tactă, iute sare din, căruţă şi ocupă loculă la aripa drâplă a lăutariloră unde le comanda să cânte cu tactă, căci căruţele, respective caii dela trăsurile în care erau »boerii« îşi perdă tactulă. Intre acei boieri s’au vădută notarii dânsului între cari era şi. fiulă său celă mai credinciosă lacobu Moraru not. în Vadă. Acesta în comuna sa natală a dată — se 4ice —■ alegătoriloră circa 8 vedre de rachiu, afară de acâsta a umblată prin comunele aparţinătdre de notariat ulă său unde a coruptă pre toţî alegătorii cu rachiu. Totă d-sa este acela, care a eschisă dela rachiu pre trei inşi dio'ându-le: D vâstră sunteţi eschişl din lista al< ge-toriloră şi nu mai aveţi dreptăjde alegere. Sărat iî 6menî fiindă că la alegerea lui Gal nu au votată cu e'Q, acum să-i eschidă dela beutura rachiulu1, Totă nolarulă din Vadă este acela care în dilele trecute se arăta înaintea lumei de »naţionaliştii«, dovadă a fostă alegerea lui Gal în Şereaia şi mai mare dovadă este alegerea de deputată pentru care s’a pusă cu trupă şi cu sufletă cu Iotă. Pe strada Braşovului au intrată pre.ste 185 căruţe încărcate cu »boerI* numai din două cercuri, adecă din cerculă Şercaiei şi ală Branului. In ordinea de susă i-a dusă pănă la loculă de alegere unde s’a alesă cu acla-maţiune Boeră Antal de deputată guvernamentală. După alegere a dusă pre alegători în curtea lui Zawer, unde le-au dată câte o bucată de pâne cu slănină, la alţii brân4ă şi câte ună litru de vină fiă-cărui alegătoră. 0! săracă ,boerime* ce ai ajunsă, să-ţî dea altulă o bucată de pâne ca şi când tu nu o-ai avă la casa ta. Dintre preoţi s’a vă4ută Lazară Popa din Şinca nouă, Arseniu Bunea celă bătrână din Vadă şi Georgiu Fetu din Her-şeni. Dintre învăţători au fostă lână Giurcoianu din Buciumă, şi Anastasiu Moldovană din Şinca-vechiă. Onâre celoră cari n’au fostă! In onorea deputatului alesă s’a dată la 2 ore p. m. ună banchetă, la care au luată parte amploiaţii — cu puţină escepţiune — dela tâte oficiele. Acolo s’au ridicată toaste în t6te limbile pa'riei. La acela banchetă şl-a unsă mustăţile învăţătorulă lacobu Oană din Perău. Şi acesta domnă invăţătoră este vice-preşedintele Reu-niunei învăţătoriloră gr. or. din Districtulă X(. Vedeţi d-loră învăţători cui v’aţî dată încrederea şi pre cine aţî pusă în fruntea Reuniunei. Cu elă în blidă a întinsă marele traficantă şi învăţătoră Georgiu Păs&rariu din Vadă, să vede că prin Vadă toţi j6că cum cântă corda notarului. AUgătorii să nu uite ce au făcută. Cum ’şl-au aş temută aşa voră durmi şi cum ’şi-au sărată aşa voră mânca. Der atâta sciu, că rău îi voră ustura osele pe acelă aşternută şi greu ca plumbulă le va căde mâncarea. Făgărăşianulă. SOIRILE PILEI. Cetimă în „LuminâtonilQ" sub titlulă „Ajutorulă patriotică": „Ună jidană din Ungaria, care trăesce şi a-gonisesce în Craiova, a colectată o sumă considerabilă de bani în acelă oraşă ală României, la care, precum am cetită în 4'arele »patriotice» din locă, au contribuită şi Români neaoşi d’acolo. Co’ectantele a trimisă acei bani pentru arşii şi inundaţii din Bănată unui redactoră jidană de aici, acesta apoi i-a predată vice-comitelui Timişului spre distribuire. Ore câţi Români nefericiţi şi ce sume voră căpăta? — Comandantuiă regimentului 61 din Bosnia, adecă regimentulă Timişoreană, care constă numai din Români şi Nemţi bănăţeni, a trimisă la 500 fl., resultaţl dela o festivitate arangiată de oficerii acelui regimentă, redacţiunii dela „Pester Lloyd* în folosulă ne fericiţiloră din Ungaria. Insă acea redacţiune escelâ „patrioticesce* şi dede partea cea mai mare, decă nu totă acea sumă, celoră arşi dela Eperjes, Carei-marl, Trăscău şi celoră înecaţi de apa de lângă Tisza; âră bănăţeniloră nimica. Mai ,patriotică" nu se potel — Sărmană poporă românescă, decă ai ajunsă ca nu numii Ungurii, ci şi Jidovii să rî4ă şi să se bucure de nenorocirile tale! —x— Din Florenţa se raporteză, că pdrta consulatului austro-ungară de acolo a fostă unsă noptea cu petroleu şi incendiată. Cu mare greutate a fostă stinsă foculă. —x— In semestrulă de iernă ală anului şcolară viitoră, studenţii români din Viena voră avea ocasiune să asculte ună colegiu asupra limbei române, ce-lă va ţine eruditulă filologă şi profesoră ală limbiloră romanice d-lă consilieră aulică Dr. Adolfă Musada, care a fostă anume rugată de cătră ună numără însemnată de student români şi italieni şi şl-a esprimată părerea de bine a pute propune ârăşl în materiă de filologia română, ceea ce nu a făcută decâtă înainte cu 20 de ani. Co-legiulă va fi: „Gramatica limbei românea: a) fonetică b) etimologiă* seu „Raportulu limbei române faţă cu limba latină.“ —x— Comisiunea administrativă a comitatului Huniădâra a pornită cercetare disciplinară contra unui învăţătoră dintr’o comună a acelui comitată, fiindă că a retuşată a adresa scrisorile sale oficiale în limba ungurâscă. — Atragemă atenţiunea învăţătorului, că nu esistă nici o lege care să câră a se adresa în unguresce astfelo de scrisori. Ordinaţiunea d’a se adresa unguresce scrisorile oficiale e ilegală, nefiindă basată pe nici o lege. Oficiele poştale trebue să primescă scrisorile, fiă adresate în orice limbă. Cercetarea disciplinară pornită contra lui e ilegală. Prin urmare învăţătorulă scie cum stă, ce are să facă şi ce însemnătate să dea acestei cercetări. —x— La ofi< i'ilu poştală din Lăpuşulă ungurescă s’a des; hisă staţiune telegrafică. —x— Ună evenimentă, care nu va lipsi d’a avea ma e răsunet ă europână, este găsirea mormântului lui Ooidia, scrie „Răsboiulă". Inlr’adevără d-nii Papadopolă Cali-maki şi Cogălniceanu, într’o nouă cercetare făcută mai alaltăerî la sătulă Anadolkioi lângă Constanţa, au dată de piatra mormântală cu inscripţii a poetului Ponticeloră şi Metamorfoseloră. Neobosiţii archeologî au şi înseiin-ţată pe d. Urechiă telegrafică despre acestă evenimentă în lumea literară şi archeologică. —x— Guvernulă italiană a comunicată cabinetului fran-cesă că motive financiare îlă împiedecă d’a lua parte la exposiţiunea universală dela 1889 ce va avâ locă în Paris u. —x— La tergulă din urmă ţinută în Leteny ună ţărână din împrejurime vându o vacă cu 45 fl. şi plecă apoi spre casă. Ună ţărână croată şi ună vagabondă ungură observară acesta şi se vorbiră să’i ţină drumulă. Bie-tulă ţărână fă în adevără atacată pe druraă, jefuită de bani şi apoi omorîtă şi aruncată într’o gr6pă. Ucigaşii vrândă să ’mpartă banii, Croat-ulă smulse tovarăşului său banii şi fugi. Furiosă, de acâsta, ucigaşulă ungură se întârse în Leteny, făcă tribunalului arătare, că a vă4ut pe ună hoţă cum a omoritfl pe ună ţărână efc. Făcân-du-se cercetare se dovedi adevărată arătarea, dâr Ungu-rulă aşa se încurca în răspunsurile ce le^dete, încâtă fu arestată şi în urmă mărturisi faptulă. Croatulă e urmărită. —x— S’a înfiinţată o societate sub preşedinţa d-lui Cogălniceanu, care să aibă de scopă ridicarea unei statui marelui Cronicară ală veacului XVJII. Miron \Costin. In privinţa acestei statue află următârele „Răsboiulă": 1). Urechiă dueându-se la Parisă a comandată statua în bronză (mărimea odată şi jumătate) d-lui Hegel, elevă medaliată ală scolei de bele-arte din Parisă, după recomandata d-lui Berthelot ex-ministru. înainte {însă de a căta sculptori străini, d. Urechiă s’a adresată sculptori-loră români (doi avemă): d-lui Valbudea ce venise din Florenţa şi d-lui Georgescu, care pe lângă o mulţime de comăncjl, are statua lui Asachi, comandată totă de d-lă Urechiă, acum doi ani. Statua se va ridica la Iaşi şi costă 18,000 lei. „Familia*, 4 ar^ săptămânală, beletristică-literară, ce apare în Oradea mare sub reda^ţiunea d lui Iosifu Vulcană, conţine în Nr. 23 dela 7 (19) Iunie: Pietatea (ilustraţiune’,. Şi decă (poesiâ), de Lucreţia Sueiu. Prima serată (studiu din viâţă) de Averchiu Macaveiu. Mândra înşelată ^baladă poporală de lângă Nâsăudă) de Ştefană B. lnfluinţa 4''ei Ş» a nopţii asupra organismului, de A. Dinga. 0 cugetare asupra sorţii femeii, de Cornelia Emb liano. Sentinţe de ale lui W. Shakespeare. Cronica ştiinţifică S;»lonă. Literatură şi arte. Teatru şi musică. Ce e nou? „Amicală Familiei", revistă bilunară, btietristieă-literară, ce apare în Gherla sub redacţiunea d-lui N. F. Negru ţiu, conţine în Nr. 11 dela 1 Iuniu: Literatura provensale, de Dr. Gregoriu Silaşi. . Strada Carmen-Sylva, romană de Teochară Alexi. Versă sărbătorescă, de Demetriu Fekete. Primăvâra (poesiă) de A. G. Dra-ghioescu. Călătoria împrejurulă pământului in 80 de 4‘le, piesă de spectacolă cu cântece, danţurî, evoluţiunl şi intrări, după A. d’Ennery şi Jules Verne. Stâna de vale, de 1. Buteanu. Epigrame. La fântâna satului (ilustraţiune). Două ilustraţiuni glumeţe. Diverse. — Nr. 12 dela 15 Iuniu conţine: Strada Carmen Sylva (urmare). O frum-seţă din răsărită (ilustraţiune). Codreană Craiulă Co-driloră (baladă) de Georgiu Simu. Stâna de vale (urmare.) Diverse. Corupţiuni, escese şi bătăi la alegeri. Despre alegerile din Peşta se scrie: Ună glumeţii a numită actualele alegeri din Budapesta „alegerile gu-laşului", deârece alegătorii diferiteloră partide mai numai cu gulaşă au fostă tractaţi. Frumdsele timpuri, când ale-gătoriloră li se punea pe masă friptură de gâscă, aparţină deja istoriei. Dâr şi ună simplu gulaşă cu sosii (cu cuvenita porţiune de vină lângă elă) e lucru costisitorii. Statistici electorali calculeză legitimile cheltuell ale campaniei electorale budapeştane, adecă numai pentru placate, alte tipărituri, stâgurl şi musicl, la cifra rotundă de 300.000 fl. Pentru birjl, deorece afară de cele obligate a merge la gară tote au fostă închiriate in serviciulă diferiteloră partide spre a duce alegători la loculă de votare, s’au cheltuită celă puţină 25,000 fl. cu care ocasiune de regulă birjarii cu dreptă de alegere îşi dau votulă pentru partida ce i-a angagiată. Socoiin-do-se însă sumele cheltuite de singuratici alegători pentru candidatulă loră, atunci cifra susă dată s’ar sui repede: se şî nuraescă dâră singuratici bărbaţi şi firme, care au contribuita cu 2000—3000 fl, pentru scopur Nr. 128. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. electorale, pe când mai sunta de socotita deosebita şi cheltuelile pentru duzine de prânzuri electorale. Se vede aşadâră, că nu sunta eftine nici alegerile gulaşului. „D. Z.tt scrie: In Peşta se înfiinţaseră în cinci locuri cârciume libere şi vinulfi curgea vale între sunetele unei lărmuitâre musicl de instrumente de suflata. Dimi-nâţa cutrierară stradele cercului. Langianii cu o musică, aderenţii lui Orszagh cu două musicl. Intre pause se cântară cântecele coşteşescî. Productele acestei poesii de ocasiune originală-maghiară sunta atâta de caracteristice, încâta trebue să comunica două strofe ca probă. A doua strofă din cânteculâ lui Orszagh * Dulcea nâstră patriă se chiamă „Magyarorszagh» Deputatulfi nostru să chiamă şi ela Orszagh, Pe elQ pănâ la mărte noi nu îlO pârăsimO, Multa timpa lumina vieţii a’i străluci dorimd. Şi aşa înainte, cu graţiă, 16 strofe. Mai intuitiva e cânteculfl lui Lang, după melodia cântecului lui Kossuth: La pârta parlamentului Portaru-aştăptă ’n sală Pe Lang alesulQ Budei vechi Să între-a merge ’n sală. Trăiască candidatula Lang / Multa timpQ trăiască Lang ! Intr’unQ apela adresata alegătorilora unguri din* tr’una oraşa ardelenesca în contra candidatului partidei independente se şi jumătate nu a mai putută vorbi. Mumă sa însă dându i să bea scruma de tutuna amestecata cu oţeta tare, ela s’a făcuta imediâtâ bine şi n’a mai simţită şârpele. Acum copiluia se găsesce în deplină sănătate. Und liberatoră. — «Democratuld» din Ploescl rela-tâză, că 4>lele acestea, und domna necunoscuta, ve-nindd în piaţa Legumelora, unde se vândă felurite paseri cântăt6re sălbatice, le-a cumpărata pe t6te câte le-a găsită espuse prin colivii, care erau în numârâ de vr’o 100, şi după ce le-a plătită după tocmâlâ, le-a datd drumuia la t6te, în mirarea mulţimei asistente, luându-şl sborula fiăcare în aerulâ libera mai plăcuta vieţei lord decâta captivitatea in care se găseau. EditorQ: Iacobtt Mnreşiann. Redactord responsabila Dr. Anrel Mare^iană. NS: ¥28 GAZETA TRANSILVANIEI 188'7. ttfiftatfe ta Vthfak ăh Vfonk kiil te 'luriiU -ft. n. 1887. Rentă de aură 5°/0 . , . 101 95 8806 ‘uiigâ'te . ............151.50 dtltoribi fcăi-lortt ferate de ostfl ung. (1-ma emisiune) . . . 97.90 Amortisarea datoriei căi-iorfl ferate de ostft ung. (2-a. emisiune) .... 127 50 Amortisarea datoriei căilor Q ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... 116 60 Bonuri rurale ungare . . 104.60 BynurI cu cl. de sortare 1C4.60 Bonuri rurale Banat-Ti- mişfl ..................104.50 B-7. Bancnote românes-el . . Argint românesc............. Napoleon-d’brl.............. Lire turcesc!............... Imperial!................... Galben!..................... Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0 » * » 6°/o Ruble Rusesc!............... Discontulă ... * . Cump. 8 60 Vftrd. 8.02 * 8.53 . 8.57 » 9 97 - 10.02 » 11.32 » 11.39 » 10.32 » 10.89 » 5 89 » 6.9& » 101.— * 102.- - a 98.— * 99.— » 113.— » 114.— 7—10#/9 pe ană. ABONAMENTE la „(Gazeta !§rans se pofti face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale. Aclresele ne rugămu a ni se trimite esactii arătându - se şl posta ultimă. Preţuia abonamentului este: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni............3 fi. — „ ş6se luni......... 6 fi. — w unii anii.............12 fl. — Pentru România şi străinătate: „ pe trei luni............10 franci „ şdse luni...............20 ,, „ unii ană..............40 ,, Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei." TARIFA anunturilorfl si insertiuniloro. *) *) *) Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţiri se actirdă următorele rabate: Pentru repeţiri de 3— 4 ori k 5 8 . . 9—11 „ 12-15 „ 10°| 15°|, 20°! 30°j, 40°|( 50°L „ ,, ,, 16 20 ,, Dela 20 de repeţiri în susU Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susU. MersulO trenurilorii Valabilă dela I Iuniu st. n. 1886. pe linia Predealti-Budapesta şi pe linia Teluştt-Aradtt-Iliidapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng. Predeal ii-Kiidapesia BucurescI ’WeUklft Timişă Trenfi 4 do persdne Feldiâra Apatia Augustinft Homorodfl Uaşfalcu Sighiş^r» Elisabetopole Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelfi Aiudfi Vinţulă de susă Ui6ra Cacerdea Bhiristt Ap&hida Citiţii Nedeşdu Qhirbfiu Aghirişă Stana Huiedină Ciacia Ruda Bratca Vadă Mezd-Telegd Fugyi-Vâsârhely Venţia-Oră^ii Orafifa-mare P. Ladâay Sşqliok Bnda-pasta Viena 7 20 7.57 8.24 8 47 9 29 9 37 10 53 11.00 1134 12.03 12.26 12.42 1.11 1.23 2.06 2 27 2.49 2 56 3.12 3.46 5.01 5.21 Tren accelerat 4.30 9.12 9.35 10.12 , Tren6 omnlbus 401 4.47 5 28 Trenft omni bus 7.30 1.14 1.45 2.32 6 01 6.19 7.12 7.41 8.20 8.46 9.11 9.16! 10.371 12.20| 2.15 5 59 649 8 35 9.02 9.12 9 56 1037 10.59 11.16 11.37 12.16 12.33 1.51 2 8 2 48 256 3 64 451 5.28 5 56 Trenfi de peradne 10.50 1.33 4.24 lO.Of 2.15 — | 8.00 Nota: Orele de n6pte Trena de persone 6 37 6.58 7.14 7.29 7.56 8 18 8 58 9.15 9 34 9 53 10 28 1047 10.57 11.07 11.19 1.16; 3.29, 633 Budapesta—trCflealtt Viena Budapesta Szolnok F. Ladăny Oradea mare Venţia-Orădii Fudi-Oşorheiu Teleagii Vădii Bratca Bucia Giucia Huiedin Slana Aghiriş G’ ârbău Nedişu Cluşiu Apahida Ghiriş Cucerdea Trenfi de pers. Tren accelerat 11.10 7.40 11.06 2 02 4. i2 Trenfi j Trenfi de pers , de | persdne Trenfi omnlbus 2.-4.05] 5.47 7.40 Ui6ra Vinţulă de susă Aiudă Teiaţă Crăciunelfi Blaşfi Micăsasa Oopţa mit Medi&şfi Elisabetopole Sigişdra Haşfaleu Homorod Augustinîî Apatia Feldidra 11.00 U 19 12 33 1.01 1 11 1 18 1.05 1.46 2.25 2 50 3 03 . 3.35 4.01 4 20 4.55 5.42 7.11 7.33 8.04 8.58 9.28 10.31 10.42 2.02 4.78 618 9.38 12 02 2.01 2 08 2 19 2.41 3.24 3.47 4.07 4.33 5.15 5.33 5.53 “175 6.20 6.38 Braşovfi Timişă Predealti BucurescI 6.01 7.27 8.08 8.36 906 9.46 5.37 6.20 6.47 11.30 1.55 2.53 3.28 9.35 7.08 7.36 9.16 9.53 10.— 10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52 1.34 2.13 2.46 3.31 4.32 5.02 6.53 7.43 8.23 9.02 9.52 Teluşft-1 radA-Budapesta sântă cele dintre liniile grâse. Tfy'Ogrâffa ÂLEXI Braşovft. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZemescI Teluşft Alba-Iulia Vinţulă de josă Şibotă Orăştia Simeria (Piaki) Deva Branicîca Ilia Gurasada Zam Soborşin Bărzova Conopă Radna-Lipova Paulişfi Gyorok Glogovaţă Aradă Siolnok 1 Trenfi omnibns 11.24 11.59 12.30 1.01 1 32 2 32 2 52 3.23 3.55 4.08 4 25 530 Tre’ifi de pers. Trenfi de persdne 3.00 3.59 4.22 4.51 5.18 6.27 6.47 7.28 7.43 7.59 8.28 8.42 Budapesta Viena 9.17 2 32 6.15 6.35 7.02 7.28 7.40 8.11 8.46 9.33 9.53 10 27 10.42 10.58 11 25 12.31 4.69 5.12 — 8.20 — I 6.05 Aradft-Tfuti$6ra Budapesta- Aradft-Teiuşft. Viena Budapesta 8/dnok Atadft Glogovaţă Gyorok Paulişă Radna- i ipova Conopă Bârzova Soborşin Zam Gurasada Ilia Branicîca Deva Simeria (Pisici) Orăştiă Şibotă Vinţulă de josă Alba-Inlia Teluşft Trenfi de persdne 11.10 8.20 11.20 11.35 4.30 4.43 5 07 5.19 5.41 Trenfi de perudne 12 10 9.05 12.41 5.45 6 09 6.28 7 25 8.01 8.34 8 55 9.19 9 51 10.35 11.11 11.43 12.18 12.36 1.29 6.— 6.13 6.38 6.51 7.10 7.37 7.55 8.42 9.12 9.41 9.68 10.17 1042 1107 11.37 12.— 12.29 12.46 1.41 Trenfi omnibn Simeria (Pisici) Petroşenl IVcnil omnibns Trenfi de persdne Trenu mixt Trenfi de persdne Trenfi omnibns Trenfi mixt Aradft 5.48 6.05 âimeria 2.42 Aradulă nou 6.19 — 6.33 Streiu — — 3.25 Nâmeth-Săgh 6.44 — 6.58 Haţegă — — 4.16 Vittga 7.16 — 7.29 Pui — — 5.11 Orczifalva 7.47 — 7.65 Crivadia — — 5.58 Merczifalva — — — Baniţa — — 6401 Timlşftra 9.02 — 9.08 Petroşenl — — 7.12 Tintlşftra-Aradft Petroşani—Simeria (Piski) | Trenă de Tredfi de Trenfi Trenfi Trenfi Trenfi pertâne persdne omnibns de pers. omnlbus mixt timiidra 6.25 _ 5.00 Petroşenl — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa — — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Crivadia — — 7 37 Vinga ' 8.15 — 7.02 Pui — — 8.20 Nămeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă — — 9.01 Aradulă nou 9.11 — : 8.01 Streiu — — 9.52 Aradft 9.27 — 8.17 SjUmerfa — — 10.81