BE1>ACŢHJNEA ŞI ADMinmAţlUMA * BRAŞOV0, piaţa mare Nr. 22. ANULU L. s£ PRENUMERĂ: . la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe anii anii 12 fior., pe şâse luni..6 fior., pe trei luni 3 fior. Homfinia şi str&lu&tate: Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. 0 seriă garmondii 6 cr. şi timbru de 30. cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorilor? nafraaoafe nu prlmaoou. — ■aniisorlpte nu «e rotrimltB. N* 127. Joi, 11 (23) Iunie. i 1887. • Braşovtl, IO Iunie 1887. Cu ocasiunea desbaterei în dieta ungurâscă asupra proiectului creditului de şâpte mili6ne pentru echipamentul^ şi armamentulu hovetjimei şi a gldteloră, când fostulă deputatu alu Baiei de Crişă a pârtiaită în modă bătătoru la ochi acestă proiectă, „Kolozsvar44 împreună cu celelalte foi guvernamentale unguresc! erau încântate de patriotismul!! acestui deputată română, âr vorbele lui erau cu plăcere esploatate în fa-v6rea „puterei statului maghiară.44 Acum acelaşi deputată vine şi candidâza din nou în cerculă său. In potriva lui se redică ună membru ală oposiţiunei moderate unguresc! ca contra-candidată, cu t6te că, după cum ni se asigură, elă a fostă dată candidatului română „cuvântulă său de on6re,“ că nu va candida. Şi ce se întâmplă? Guvernamentalii pactăză cu oposiţia ungu-răscă şi după săvârşirea alegerei în cerculă Baiei de Crişă raportoruiă (Jiarului „Kolozsvâr44 scrie cu multă însufleţire „patriotică44 între altele, că a fostă una „din cele mai însemnate14 acea alegere, pentru că Hollaki — celu alesă — este celu dintâiu oposiţiunală, care a candidată aicî (sic!), âr mai vârtosă pentru că a fostă alesă „faţă c’unu candidată naţionalii, care a representată acestă cercă în periodulu trecută44, a fostă alesă „în cuibulu Horăesciloră, Cloşcăeş-tîloră, Ianculesciloră, şi alu actualiloră agitatori valahi cu speranţe mari şi setoşi de sânge (vâres szâju)“. „Pe partea lui Hollaki — adauge rapor-torulu guvernamentală — s’a dată întrâga in-teliginţă maghiară cu sentimente constituţiunale şi patriotice, fără deosebire de partidă, dedrece guvernamentalii şi oposiţiunalii umăru la umără s’au luptată pentru interesulă maghiarimei, care în acestă ţinută din timpurile străvechi a fostă fdrte periclitată şi este şi acuma44. Mai departe comunică raportoruiă lui „Kolozsvar44, că t6tă ndptea au fostă târîţi alegătorii la loculu alegerei şi că spre a întâmpina „puternica agitaţiă44 a Româniloră din Bradă miliţia a trasă iute cordonă. Mai mărturisesce apoi, că preşedinţii unguri ai birouriloru electorale, cari erau două, fiiind-că votarea s’a 1 cută separată pentru cerculă Baiei de Crişă şi cerculă Bradului, „au condusa lucrulu cu energiău, ceea ce „a dată prilejă la multe protestări din partea 6me-niloră de încredere români44. In fine, după ce aliaţii unguri cu ajutorulu baioneteloru, a g6nei solgăbirăescî, a corupţiuni-loru cu bani şi cu mâncare şi băuturi şi a „energicei conduceri44 a preşedinţiloră birouriloru electorale, au isbutitu a alege cu 80 voturi maiori-tate pe candidatulă maghiarimei, acâsta — (Jice raportoruiă — şi-a esprimată bucuria printr’ună conductă de torţe adusă noului deputatu oposi-ţionalu, alesă din graţia guvernamentaliloră în contra candidatului partidei naţionale române. Atunci când fostulu deputatu română alu Baiei de Crişiu se înfăţişă în dieta ungurâscă cn ramura de finicu a lealităţii, elă era destulă de patriotică spre a. fi lăudată de t6te foile guvernamentale unguresci, acum însă când avea să fia alesă din nou, „patrioţii44 dela putere îlu găsiră deodată aşa de primejdiosă, încâtu călcândă chiar disciplina de partidă se aliară cu „patrioţii44 din oposiţiă, îucbeiară o „ligă patriotică44 în contra lui, ca să-lă facă să cadă la alegere. Cum să ne esplicămu acâsta straniă apari-ţiune, dâcă nu aşa, că ea ne dă cea mai tare şi viuă dovadă despre ura neîmpăcată ce dom-nesce în tabăra Maghiariloră fără deosebire de partidă în contra elementului românescă şi despre ţînta ce şi-aă pus’o cei dela putere de a nimici acestă elementă ? Unulă din intimii ministrului-preşedinte, fai- mosulă Csernatony, vorbindă cătră alegătorii din Fiume, unde a candidată, (Jis&câ, elă şi cu soţii săi suntă de părere, că naţionalitatea italiană din Fiume şi naţionalitatea Saşiloră din Ardeală trebue scutite şi respectate. Pe Italiani îi susţină Ungurii în contra Croaţiloru, âr pe Saşii din Ardeală îi tolerâză de frica Germaniei. Câtă ipentru celelalte naţionalităţi Csernatony nu s’a ipronunţată, dâr citândă pe lângă cei din Fiume inumai pe Saşii din Ardeală, dă să se cundscă, că celelalte naţionalităţi suntă destinate a fi cu totulă sdrobite în cazanulu maghiarisărei. Acâstă ne esplica în câtva pactările guvernului cu Saşii la alegeri şi pactările lui cu oposiţia în contra candidaţiloră naţionali români şi sârbi. Dâr dâcă aşa staă lucrurile, atunci este tim-pulu ca să tragemă şi noi o învăţătură din purtarea neîmpăcată a Unguriloră faţă cu noi şi, ab-stragândă dela iubirea nâstră de ţâră, care nu va înceta niciodată până ce va esista într’ensa nâmuiă românescă, să nu na mai grăbimu a-i întâmpina cu ramure de finică, când ei vreau mârtea nâstră naţională. Din afară. Pressa rusă este unanimă întru a spera că d. R i s t i c î va lucra spre a înlătura influenţa austriacă din Serbia. Se semnalâză desele întrevederi ce le are d. Katkoff eu principele Kara-georgevicl şi cu generalulă Gruici, ministrulu de răsboiu sârbescă. Ministrulu de interne sârbescă a dată ordină ca să i se presinte lista tuturoră condamnaţiloră pentru ultragii în contra auto-rităţiloră şi stabilimenteloră publice cu scopă de a’i graţia. Amnestia criminaliloru politici va fi pronunţată mai târziu. Marea Spupcină va fi convocată la tâmnă. Preşedintele consiliului, d. Ristici, a făcută visite oficiale şi a primită deputaţiunile cari au sosită din interiorulă ţărei pentru a’lu felicita, atâtă pe elă câtă şi pe Regele. — „Gazetta de Voss44 4*ce> că regele Milan a mărturisită contelui de Bray că a contribuită personală la căderea cabinetului Garaşanin. ŞcirI din Kursundjâ anunţă o nouă întâlnire sângerâsă între Arnăuţi si gendarmeria sârbă. Arnăuţii au lăsată mai mulţi morţi şi răniţi pe câmpulă de bătae, şi au perdutu ună drapelă. Numai în urma acestei încăerări, guvernulă sârbă a adresată Porţii energiculu protestă despre care amu amintită eri în contra aeteloră de vandalismă ale Arnăuţiloră. Guvernatorulă oraşului M o s c v a a dată o mare serbare în onârea d-lui de Laboulay, am-basadorulă Franciei. Notabilităţile partidului pan-slavistă asistau la acâstă serbare. Curtea supremă din Lipsea a pronunţată judecata sa în procesulă intentată mai multoru Alsaţieni pentru crimă în contra siguranţii imperiului. Koechlin este condamnată la ună ană de fortărâţă, Blech şi Schiemacher la doi ani, Trapp la 18 luni, Iardan, Ryehet, Freund şi Humbert suntă achitaţi. Aceştia au stată în legătură cu liga patriotică francesă, căreia i-au tri mesă şi bani adunaţi prin colecte şi petreceri. Doi dintre condamnaţi suntă milionari. Pressa şi cabinetula Ristici. Foile rusesci vădQ în formarea cabinetului Ristici o complectă victoria a Rusiei, dela care va data în Serbia o nouă eră. „ Vjedomosti“ din Petersburga <}ice că Ristici îşi p6te dovedi acum în faptă sinceritatea sa cătră Rusia. Cu câtă mai tare e terenulă pe care stă elă cu atâta mai^uşora pâte înlătura pedecile şi să justifice încrederea amicilora săi, âr Rusia, spre a’şî îndrepta gre-şelele din trecuta,* să facă acum mai multa decâtă să ajute pe Ristici numai cu promisiuni şi frase. „Novoje Vremja44 doresce noului ministerO noroca şi succesfi; elă e tare, fiinda că se sprijinesce pe partida naţională, pe întreguia popora sărbesca. Dăcă va dura, atunci va pune căpăta unei gperiode nedemne pentru Serbia. tNordu tjice că venirea lui Ristici la putere e o răsbunare contra ideilorO lui Garaşanin, d’a face din Serbia una regată dependenta de Austria. Acâstă schimbare arată, că com-binaţiunl diplomatice pentru lungă durată în statele balcanice n’au loca. Cea mai bună politică e d’a se feri să facă cineva din statele balcanice una focarfi din intrige esterne. %Novostiu scrie, că lesne se pâte întâmpla, ca noula ministera sârba, de şi are sprijină tare în partida naţională, să fiă în curânda sdrobita în luptă cu influenţa austro-ungară; dâr viitorula e ala acestui ministera. »Smeta privesce cu ochi fârte optimişti situaţia actuală a Serbiei; ca partida naţională să învingă deplină, n'are acum deeâta să reabiliteze şi pe mPtropolitulO Mi-haila. Despre numirea lui Gruici, ambasadorulâ sârba din Petersburga, ca ministru sărbesca de răsboiu, scrie fbia germană „Kreuzzeitung44: E caracteristica că acesta posta, in loca să se dea bărbatului de încredere ala Regelui, lui Boghicevicî, s’a încredinţată unui bărbata, care are-presentatQ pănă acum pe Serbia în Petersburga, şi că cabinetula s’a întărită cu una bărbata, care a avutO oca-siune a se informa acolo despre vederile rusesci. „Post44 scrie : însemnătatea ministerului Ristici va avea să o vâ(Jă cineva nu atâta în întreprinderi imediate, câtă în aceea câ Ristici se ţine gata ca la isbucnirea unei crise acute în peninsula balcanică să-şî urmărâscă imediata idea sa de o Serbiă mare. Ce atitudine va lua Austria faţă cu acâsta, e o cestiune a viitorului, despre care nu se p6te spune câta de aprâpe e. ţîiarula francesQ „Les D6batsuf vorbindă de constituirea cabinetului Ristici, (Jice că acesta fapta este o înfrângere pentru cabinetula din Viena şi o isbândă pentru politica rusâscă. Influenţa Austro Ungariei va fi micşorată politicesce şi comercialicesce pe ţărmurile Savei. Serbia emancipată ''a putea de a<}t înainte să încâpft afaceri cu Europa fără intermediarulO Austriei piarula partidei liberale „Nova Ustavnost44 dela 14 Iunie câ că au murită trei âmeni, alţii 4ică că au murită şâpte. Ir Hosszupalya partida lui Csanady a bătută pănă la sânge pe aderenţii partidei contrare. In Szin oposiţia a bătută pe guvernamentali, aşa că Lad. Hunyady candidatulă acestora a părăsită loculO alegerei piotestândă. In Hidas s’a trimisă o companiă de infanteriă de târna antisemiţiloră. In Mattersdorf lângă Oedenburg gendarmeria fiindă atacată de alegătorii oposiţionali, veniţi mai alesă din sate croate, a făcută usă de arme, a împuşcată în mulţime, omorîndă cinci âmeni, rănindă parte de mârte, parte uşoră optă persâne. Doi gendarmi au fostă greu răniţi. Din mulţime s’a împuşcată cu revolvere asupra gendarmiloră. Intre morţi se află doi fraţi, ună bătrână de 70 ani şi ună copilă. Ucişii erau locuitori din localităţile croate Zamersdorf, Antau şi Sigios. Intr’ună cercă din provincia—„patrioţii14 nu-1 spun — ună corteşă ală unui candidată plăti alegătoriloră pentru voturile loră câte 7 fl. Cum află despre acâsta contrarulă, plecă pe la „onoraţii" cetăţeni şi în tonulă celei mai sincere consternări morale, că’şi aruncă voturile, strigă: ,Ce? Şâpte florini vi s’a dată? Scandală! Daţi încâel banii! £tă aci vă dau — 10 fl. şi acum votaţi pentru celălaltă!44 In 4,ua alegerii apărândă alegătorii în sala de votare, corteşulă contrarului îi primi şi voturile li le trecă într’o listă, âr alegătorii se depărtară în tâtă liniştea sufletului şi a consciinţei că şi-au eser-citată eu „onâre* dreptulă de cetăţână. Intr’o altă comună câţiva alegători luară bani dela amândoi candidaţii, dâr în 4»ua alegerei le trimiseră amândurora — — certificate medicale că nu potă merge la votare. In comuna Ulma notarulă locală şi solgăbirăulă aă publicată următârea încunosciinţare: Celă ce votâză pentru candidatulă guvernului, capătă la locuia de alegere Fehertemplom (Biserica Albă) întreţinere gratuită, drumulă gratuită şi 3 fl. bani. fîr celă ce votâză pentru candidatulă oposiţiunei nu capătă cară ca să mârgâ la loculă de alegere, ci 3 ani închisâre în carceră." > In Verbo s’a sistată alegerea din causa agitaţiuni-loră antisemite. In 4iua alegerei aerulă răsuna de strigătele şi ameninţările antisemiţiloră contra guvernamen-taliloră. Mai rabiaţi erau alegătorii din Bresova. Antisemiţii uniţi cu „panslaviştii44 au atacată cu petri şi cu bâte pe cetăţeni. Gând guvernamentalii erau aprâpe a eşi învingători cu candidatulă loră, se răspândi ca ful-gerulă scirea că arde în mai multe locuri. Panica era mare, vântuiă sufla cu putere, fumulă înăbuşă lumea, zăpăcela era cumplită, şi preşedintele trebui să sisteze alegerea. Miliţia n’a putută face nimică. Cu greu scăpă Verbo de ruină şi poporaţiunea de mari nenorociri. Fo-culă l’a pusă ună antisemită din Miada. In Zombor apare o foiţă guvernamentală „Bacska44. £tâ cum anima acâstă codiţă oficiâsă pe alegători a vota pentru candidatulă guvernului: „Acolo (la guvernă) aflăm pe aceia, dela cari şi în viitoră avemă să aşteptămă şi să ceremă asta şi aia; pe aceia de cari 4i de 4Î ne lâgă tari fire de interese şi de a cărora bunăvoinţă fârte multe atârnă în greaua nâstră situaţiune. Suntă dâră cele mai multe cestiuni din litigiu de o astfelă de natură, că se privescă şi din drâpta şi din stânga, că se potă concepe şi aşa şi altmintrelea. Şi Ia astfelă de ocasiuni facemă bine, dâcă ne provoeămă la ceva, dâcâ putemă 4>ce: Acum e timpulă să ne .quitâmă* puţină!* Ruşinâsă trădare a secretului oficială! Guvernulă se pâte felicita. SOIRILE PILEI. Maiestatea Sa a dăruită 20,000 fl. pentru inundaţii din Ungaria sudică, şi 200 fl. pentru incendiaţii FOILETONU. Balade şi doine poporale culese dela poporulQ românii din Feldru, de pe valea Rodnei, de Ioanu S. Mureşianu. Blăstâmulu Grişancei. Crişancă, Crişaneă, D’albă Mureşancă, D’albu-ţi-i portu Ar4ă-ţi-lă focu. D’albă-ţi-i faţa Ar4ă-ţîo para. Că tu ai avută Plugă cu şâse boi Şi pogonici doi! Şi tu i-ai lăsată Pentr’ună blăstămată! Bată-mi-te bată, Minte a blăstămată. Că tu ai avută O turmă de oi Şi păcurari doi; Şi tu i-ai lăsată Pentr’ună blăstămată! Bată-mi-te bată, Minte blăstămată! Că tu ai avută Casă şi iosagă*) Bărbată ca ună stegă Şi tu o-ai lăsată Pentr’ună blăstămată! *) iosagă==moşiă. Bată-mi-te, bată, Minte blăstămată ! Pecurarulit şr sora sa. La celă vârfă de munte verde Mutare de oi se vede. Da la oi cine şedea ? Frate-său Cu soru-sa. Fratele că le mulgea Sora ’n strungă le dădea. Şi din graiu aşa grăia: — Frate frăţiorulă meu Uită-te peste Ineu Să-ţi ajute Dumnt'4eu! Mulge două, Lasă nouă ; Că pe valea lungă, lată, VedI ce nori grei ni s’aratâ! Elă din graiu, aşa grăia : — Soro soriâra mea? Mare escî Nebună escIL. Că ceia nu-să nori de plâie Că e leulă Şi cu smeulă, Vină la line să te ia. Ea din graiu aşa grăia: — Frate trăţiorulă meu Unde m’aşî ascunde eu? fir fratele-i respundea: — Soro soriâra mea Colo ’n colţu glugii In funda mutării. . . . Nici cuvântulă a sfârşită Când la dânşii-au şi sosită Şi din graiu aş’au grăită: „Bună 4>ua ciobănaşă? „Frumosă ca ună păunaşă ! ,Dâră cum te mai aflaşi44 ? — Sănătoşi, Voinici, frumoşi, Hodiniţi, Dâc'-aţi venită/ — N’amă venită să hodinimă Ci-am venită ca se peţimă, Să peţimă pe sora ta. — Pe sora mea nu voiu da Pănă capulă susă mi-a sta. Fără eu vouă voi da: Sute numai, şi totă sute De miori mândre cornute. — Noi de-acelea n’omă lua, Fâr’ numai pe sora ta! — Pe sora mea nu voiu da Pănă capulă susă mî-a sta. Fără eu vouă voiu da: Şâşe4eci şi numai şâse De miori mândre alese. — Nici de acelea n’omă lua Făr’ numai pe sora-ta. — Pe sora mea nu voin da Pănă capulă susă mi-a sta Fără eu vouă voiă da Totă 4eci numai după 4eci Din turma mea de berbeci De berbeci cu cârne ’ntârse Cari aură din cârne varsă. — Nici de aceia n’omă lua F»’ numai pe sora-ta. — Pe sora mea nu voiu da Pănă capulă susă mi-a sta!! Vă4ândă acum sora sa Că nh se pâte ’mpăca, Ea afară că eşi Din funduţu mutării Din colţişorulă glugii, Şi fratelui îi grăi: — Frate frăţiorulă meu ,Apere-te Dumrie4eă >De rele şi de nevoi „Şi de vrajba între oi. Cu ei nu ti-i împăca, Vădu bene că-m’oră lua. Dâr adă-mî cuţitulo tău Ca să taiă din părulă meă, Să taiă din cosiţă plete Ca să’ţl faci torţi la gălete, fir când la strungă vei mulge, Doră de min’ de te-o ajunge Te suie în păltinaşă, Şi’ţi pune ună flueraşă, • Flueraşă, şi-ună buciumaşă. Când vântu-n ele a sufla Buciumu va buciuma, Fluerulă va fluera, Oile tâte-oră sbiera, Tu doru-ţî vei stâmpăra !. .. Frate frăţiorulă meu Ascultă ce’ţi mai 4^h eu: Când cerceii oră cercei Şi aţa va putre4i Să scii bine c’oi muri! Nr. 127. TZŢ?-* " - ’vff* 'r'"^ rţsţTOTŢfţ ‘ *'.Z GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. dia »Sag“, comitatulă Timişârei. Archiducele Vilhelm a dăruită 1000 fl., o femeiă bătrână din Verona 1000 franci prin d. Iranyi, care la rânduiţi său i-a dată sâ i împartă ministrulă de interne. Jurisdicţiunlle au fostă invitate de ministrulă de interne să facă colecte pentru cei nenorociţi. Câtă timpO inundările s’au mărginită numai la Românii şi Şvabii din Ardeală şi Bănată, nici capulă nu l’a durută pe ministru, când însă Tisza s’a pornită să inunde pe Unguri, atunci nu numai cercetare în contra societăţii de regulare a Tiszei s’a pornită, ci şi măsuri de ajutorare a luată guvernulă. Comentară nu mai trebue. —x— Privitoră la transportulă venaturiloră cu poşta, mi-nistrulă de comunicaţiune a dispusă, că vânatulă nesân-gerosă, dâcă constă dintr’o bucată, se p6te trimite şi ne-împachetată. Cu biletă de încărcată se potă trimite celâ multă trei bucăţi, dâr să nu fiă legate şi nici cu ram- bursă. Pasări vânate se potă trimite pe poşte numai în coşuri ori împachetate în frunZe de stejarâ. —x— Lângă Buda-vechiă reîncepându-se de curândă să păturile s’a descoperita o vechiă vilă romană, cam de 1700 ani. ErI n6pte a arsă şura cu cereale a locuitorului din Braşovu-vechiu I. Gusbeth. Foculă a putută fi localisatfi de pompieri. Se crede că foculă a fostă pusă. —x— D. Cazanoff şi V. Ivanoff, autorii atentatului la viâţa prefectului din Rusciucfi, Mantoff,, au fostă condamnaţi de Curtea cu juraţi din Bucurescî la 7 ani de reclusiune. Juraţii au înlăturată premeditarea şi pândirea şi au admisă circumstanţe atenuante pentru ambii acusaţl. Condamnaţii au făcută recursă. —x— Procuratura din Parisă urmăresce pe ună bărbată, anume Mouvet, care a defraudatu doue miliâne franci. Defraudantulă a fugită din Parisă, pe la finele lunei trecute, cu soţia sa şi cu trei copii ai săi în vârstă de 6—11 ani, călătorinda sub falsulă nume, cum se Zice> „de Talancort". Defraudantulă e de 36 ani, de statură mărişâră şi tare, cu pără brunetă stândă ridicată în susfi, ochi suri (albicioşl). E 16rte elegantă îmbrăcată. Cele două milion i franci s’au defraudată în paguba institu tului „Banque de Paris". Ordinea exameneloril la scolele centrale greco-orientale române din Braşovă la finea aDului scolastică 1886—1887. Examenele de promoţiune scripturistice şi verbale la scOlele medii se începă în 5 (17) Iuniu şi durâză pănă In 16 (28) Iuniu. I. Examenulă de maturitate la scOla comercială va fi în 18 (30 Iuniu). II. Examenulă de maturitate la gimnasiu va fi în 19 Iuniu (1 Iuliu) ş’ 20 Iuniu (2 Iuliu). Examenulă de maturitate este publică. Eschişl suntă şcolarii sc-Oleloră medii conformă instrucţiunei M. Examenele publice. A. La sc61ele medii (gimnasiu, scOla com. şi reală) şi clasa V. de fete. Miercuri in 24 Iunie (6 Iulie.) Dela 10—12 Ore a. m. se va ţină examenă cu clasa V. de fete din tOte studiele. Sub durata examenului suntă espuse lucrurile de mână ale eleveloră de el. IV. şi V. Joi în 25 Iunie (7 Iulie). Dela 8 —8V2 ăre a. m. Religiunea cl. VII g. Cat. l. Fericeanu, 81/*—9 Ore a. m. Latina cl. VII prof. N. Pilţia. 9—j1/» Elina cl. VI. g. Dir. St. Iosifă, 9V*—10 6re a. m. Matematica cl. VI. g. prof. L. Nastasi. 10—10x/a 6re a. m. Româna cl. V. g. prof. A. Bârseanu. IOV2—11 Istoria cl. V. g. prof. Dr. V. Glodariu. 11—111/a Ore a. m. Mineralogia cl. IV g. prof. I. Ilasievicî, li1/*—12 Ore a. m. Maghiara cl. IV g. prof. S. Moldovană. Declama-ţiune română de ună şcolară de cl. VII g. Dela 3—4 6re p. m. Latina, Istoria cl. III g. prof. I. Popea şi S. Moldovană. 4—5 Ore p. m. Latina, Matematica cl. II. g. prof. A. Bârseanu şi D. Făgărăşană. 5—6 Ore p. m. Examenă de cântări cu tOte clasele. Vineri în 26 Iuniu (8 Iuliu.) Dela 8—9 Ore a, m. Latina şi Germâna cl. I. g. prof. P. Dima. 9—9Va ore a- m Merceologia şi Tech-nologia cl. II. com. prof. A Vlaicu. 9x/a—10 Ore. a. m. Dreptulă cambială cl. II com. prof. I. Socaciu. 10—11 6re a. m. Istoria cl. I. r. prof. G. Bârseană. 11—12 Ore a. m. Aritmetica cl. I. r.# prof. G. Chelariu. 3—4 6re p. m. Principii comerciale cl. I. com. prof. A. Vlaicu. 4—5 Ore p. m. Maghiara cl. I. com. prof. A. Feneşană. Sâmbătă în 27 Iuniu (9 Iuliu). Dela 81/a—9 Ore a. m. Istoria Naturală cl. II. r. prof. G. Chelariu. 9—10 Ore a. m. Germana cl. II. r.prof. I. Scurtu. 10—IOV2 6re a. m. Aritmetica cl III. r. prof. Dr, I. Bozoceană. IOV2—11 Ore a. m. Geometria cl. 111. r. I. Maximă. 11—12 Ore a. m. Chemia cl. IV r. prof. A. Vlaicu. 3—31/a Ore p. m. Fisica cl. IV reală prof. I. Maximă. 3Va—41(t Ore p. m. Francesa cl. IV r. prof. G. Bârseană. Sub durata exameneloră publice suntă espuse de-semnurile şcoleriloră din. şc. medii în sala de desemnă (Parterre). B. La şcOla elementară capitală. Luni in 22 Iuniu (4 Iuliu.) Dela 8—9Va Ore a. m. clasa IV de copii. 9V2—H Ore a. m clasa III. a. de copii. 11—I2V2 Ore clasa III. b. de copii. 3—4 Ore p. m. clasa II. de copii. 4—5 Ore p. m clasa 1. de copii. La 5 V* Ore p. m. exerciţii gimnastice. Marţi în 23 Iuniu (5 Iuliu.) Dela 8—9 Ore a. m. clasa 1. de copile. 9 —IOV2 Ore a. in. clasa II. de copile. IOV2—12 Ore a. m. clasa 111. de copile. 3 —4l/a P- m. clasa IV. de copile. Esamenele se încheiă cu cântări; âr la clasele 111. şi IV. voră premerge cântăriloră răspunsurile din grădinărită. In 28 Iunie (10 Iuliu) Serviţiu divină cu rugăciunea de mulţămită în biserica S. Nicolae din Şchei. La 10 Ore cetirea clasificaţiuniloră şi distribuirea premieloră. Părinţii eleviloră, precum şi amicii şi binevoitorii şcOleloră nOstre se invită cu tOtă onOrea a lua parte la aceste examene, precum şi la festivitatea de. încheierea anului şcol. 1886/7. Anulă şcol. 1887/s se începe cu 1 (13) Septemvre a. c. înmatricularea se face în 30, 31 Augusto şi 1 Sept. In 2 Sept. la 8 Ore a. m. se cetescă legile scol în sala cea mare a institutului. In 3 Sept. se începă prelegerile. Şcolarii, cari fără motivă ponderosă nu s'ar presenta la lerminulă ficsată, nu se mai pnmescă. Braşovă, în 4 Iuniu 1887. Direcţiunea şcâleloră meŞii gr. or. rom. Lista de subscripţiune, deschisă de „Gazeta Transilvaniei“ pentru comunele române din Ardău nenorocite prin incendiu şi inundare. Au mai incursă : Din Şimleulă Silvaniei pe lista Rds. d-nă Alimpiu Barboloviciu dela: Alimpiu Barboloviciu, vicarulă Silvaniei ................................ 5 fl. Maria Barboloviciu n. Bocşia, soţia d-lui vicară....................... 3 fl. Ioană Sârbu, preotă în Siciu . . 1 fl. Aug. M. Vicaşiu, preot în Cosniciu 1 fl. George Podina, preotă în Portiu . 1 fl. I. Cherebeţiu, preot în Badacină . 50 cr Dela poporenii din Şimleu .... 3 fl. 50 cr Suma 15 fl. Din Braşovă dela domnii: Petru Archimandrescu......... 2 fl. I. A. Lupană................. 1 fl. Ioană Lupşană................ 1 fl. Suma 19 fl. Adăugândă la acâsta suma din nr. 123 alo „Gaz. Trans.* Lei noi 1220 şi 482 fl. 17 cr (Va urma). Totală Lei n. 1220 501 fl. 17 cr Le mulţumimă generoşiloră contribuitori în numele nenorociţiloră, dorindă ca nobilulă loru esemplu să afle imitatori pretutindenea. Iubileultl Reginei Angliei. In 18 Iunie a fostă ultima Z* a pregătiriloră pentru serbările jubileului de 50 ani de când e regină Victoria. O telegramă din Londra datată din acea Z> spune: Părţile Londrei, pe unde va trece cortegiulă, au un aspectă admirabilă, ne mai vă^ot aici. Acum deja nu mai încapă trăsurile pe strade. In parcuri se vădă nenumărate personaje princiare în costume bizare orientale, precum şi regi, prinţi şi princese din Europa, în trăsuri, călări şi pe josă. Nici odată Londra n’a fostă aşa plină şi entusiasmulă ce s’a deşteptată în momentele din urmă pare a fi schimbată cu totulă pe Englesii cei reservaţî. Stradele suntă mai împodobite decât ori când altă dată la asemenea ocasiunl. Poliţia lucrâză multă în secretă şi ia t6te precauţiunile, căci totă mai circulă sgomote despre comploturi cu dinamită, Trei sute persâne catolice de distincţiune au refu-sată d’a primi invitaţiunea ce li se trimesese de a asista la ceremonia jubileului în mănăstirea din Westminster. Acâstă manifestare este fârte viu comentată1 Convenţia comercială cu România. Cetimă în „Românulă44 : Intr’o telegramă ce se adresâză din Bucurescî Ziarului „Politische Gorrespondenz", vedemă că atâtă guvern ulă austro-ungară câtă şi celă română au hotărîtă ca, de aci înainte, nimică din ceea ce se va negocia intre comisarii ambeloră state să nu mai fiă dată publicităţii, pănă când nu se voră termina t6te neînţelegerile şi pănă se va pută da ceva positivă. Măsura acâsta a fostă luată, de sigură, în urma numerăseloră amănunte publicate cu intenţiune de Z'a“ rele vienese şi ungare. Guvernulă austro-ungară a lăsată luni întregi ca aceste amănunte să fiă publicate în voiă de Ziare, cre^ândă pâfe că se va provoca în impe-riulă vecină ca şi în ţâra nostră ună curenta favorabilă pretensiuniloră austro-ungare. Acum, după trecere de mai multe luni, după ce guvernulă M. S. împăratului Rege s’a convinsă că nimic n’a folosită campania întreprinsă de presa vecină, se re-tntârce la punctulă ce nu trebuia părăsită. Despre noi, se scie că nici odată guvernulă M. S. Regelui Carolă nu a comunicată nici chiară oficiâseloră sale amănunte despre mersulă negociaţiuniloră. Ceea ce amă aflată despre negociărl şi despre pretenţiunile romăne şi austro-ungare, le-amă cetită în gazetele din Viena şi din Peşta. Comunicabilă de care vorbesce .Corespondinţa Politică" nu privesce pressa română. Privitoră la starea în care se află tractările „N. fr. Presse44 4^ce c&> judecândă după cele ce se spună că conţine proieetulă românii de tarife, ce guvernulă din Bucurescî Ta trimisă la Viena, nu e speranţă că se voră înlătura în curândă greutăţile ce se opună încheierei convenţiei. Sciri militare. Francia. Camera a adoptată primele 2 articole din legea militară. Art. I prescrie, ca fiăcare Francestt să fiă militară. Art. II stabilesce, că serviciulă militară durâză 20 ani, fiindă personală şi egală pentru toţi. Sciri poliţienesc!. Calfa de croitoră Bakcsi Laios, escortată fiindă în Odârheiulă săcuescă încă în luna lui Ianuarie a. c. din causă că n’avea ocupatiune, a fostă aflată în 21 1. c. în Braşovulă vechiu cerşindă. După ce îşi va face pe-dâpsa se va escorta ârăşl în loculă natală. Ioană Onea Micu din Ţînţarl a fostă găsită în 21 I. c. în Braşovulă vechiu, 4&cândâ beată. Băuse cam multă rachiu aşa că numai a doua 4* a fostă în stare să-şi dea înaintea poliţiei numele şi loculă natală. Pentru siguranţa personală — adecă ca nu cumva să-lă amăgâscă ârăşî vr’o cârciumă — se va însoţi de ună poliţistă pănă afară din oraşă. In 21 1. c. s’a prinsă în Braşovulă vechiu ună mânză fără stăpână. Se află sub îngrijirea berarului Prohaszka din Braşovulă vechiu. Avistr. Pentru primirea âspeţiloră şi preste totă prevederea arangiamentului cu ocasiunea adunărei generale a Associaţiunei transilvane pentru literatura română şi cultura poporului română, ce se va flnâ aici în Sibiiu la 16/28 Augustă a. c. s’a constituită ună comitetă aran-giatoră de 40 de membrii. Pe când ne luă mă* voie a aduce acâsta la cunos-cinţa P. T. publică spre orientare, totodată ne vedemă îndemnaţi a ruga pe P. T. publică încă de pe acuma, ca conforma disposiţiuniloră ulteriâre, ce se voră lua din partea comitetului în acâstă privinţă, să nu întârZie la timpulă său a ne răspunde promptă, ca aslfelă să putemă fi în plăcuta posiţiune a satisface pe deplină justeloră pretenţiunl de bună primire. Epistolele şi preste totă esebitele, ce suntă menite pentru comitetulă arangiatoră suntă a se adresa d-lui preşedinte ală comitetului Dr. Ioană Moga, medică în Sibiiu. Din şedinţa comitetului arangiatoră, ţinută în Sibiiu la 6/18 Iuniu, 1887. Dr. 1. Moga, Dr. R. Roşea, preş. secret. Incnnosciinţare. Cu 1-ma Iulie st. n. a. c. pănă la finea aceleiaşi luni se va deschide la scâla conf. gr. cat. din Mureşiu Ludoşiu curs de industria de casă, şi anume se voră propune următârele. 1) împletit ulQ unoră coşercuţe elegante din nuiele giluite de răchită şi căptuşite cu caşmir de diferite colori. 2) Impletitulă unoră coşiercl de mână din ârbă marină (seegras-tengerfii) şi ornate cu trestie sclipiciâsă (Glanz-rohr-laknâd) asemenea înj diferite colori şi mărimi fârte elegante. 3) Aurit ulă rameloră de icâne şi oglindi pro-vă4ute cu cirade şi imagine. 4) Afară de acestea (dâcă ne va fi de ajunsn timpulă) împletitulă corfelorfi, tape-teloră, rogojineloră de pată etc. din speteaZă. Onoraţii Domni colegi, cari se interesâză de progresarea prunciloră şi în industria de casă, suntă din nou rugaţi, că pănă la timpulă susă fixată sâ trimită la la subscrisulă 3 fl. v. a. pentru procurarea ţnaleriale-lorfi necesare. - Dintre participanţi doi inşi voră căpăta costă şi cuartiră gratis la ună Dqmnă binefăcătoră. Instrucţiunea va fi gratuită, pentru costă, cvartiră, şi spălată se va îngriji subscrisulă din cât se pâte cu preţuri câtă se pâte mai mici. Mureşu-Ludoşă, în 20 Iuniu 1887. Teodoră Fekete Negruţu învăţătoră gr. cat. SCIRI TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) LONDRA, 22 Iunie. — Procesiunile jubileului Reginei oferiră ună spectaculă grandioaă. Drumulă pănă la mănăstirea Westminster era îndesată de poporă. Festivitatea decurse în cea mai frum6să ordine. Regina pretutindeni a fostă salutată cu entusiasmă. Editoră: Iacobă Mureşianu. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu. Nr. 128. GAZETA TRANSILVANIEI 1887. Ovnulfi bursa Sa Vicaaa Bursa de Bneuresei. din 20 Iuniu st. n. 1887. Rentă de aură 5°/0 . . • 101 95 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 88.05 Imprumutulă căiloră ferate ungare................151 50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (1-ma emisiune) . . . 97 90 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (2-a emisiune) .... 127 50 Amortisarea datoriei căiloră ferate de ostă ung. (3-a emisiune) .... 116 60 Bonuri rurale ungare . . 104.60 Bonuri cu d. de sortare 1C4.60 Bonuri rurale Banat-Ti- mişă...................104.50 Bonuri cu cl. de Jsortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104 60 Bonuri croato-siavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de vină ung...............99.40 Imprumutulă cu premiu ung....................121.70 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 30 Renta de hărtiă austriacă 81 35 Renta de arg. austr. . . 82 50 Renta de aură austr. . . 112 90 Losurile din 1860 . . . 137.10 Acţiunile băncel austro- ungare................. 888 — Act. băncel de credită ung. 286.— Act. băncel de credită austr.283.70 Argintulă —. — GalbinI împărătesei ..............5,95 Napoleen-d’orI .... 10.05 I Mărci 100 împ. germ. . . 62 20 [ Londra 10 Livres sterlinge 126.60 Cota oficială dela 4 Iunie st. v. 1887. Renta română (5%). Renta rom. amort. (5°/0) » eonvert. (6°/0) • . împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) . . * n (5°/o) • » > urban (7°/0) . . » * » (6°/o) * . * » » (5°/0) ■ * Banca naţională a României 500 Lei--------- Ac. de asig. Dacia-Rom. ----- « » » Naţională ----- Aură contra bilete de bancă . . 14.25 Bancnote austriace contra aură. . 2.00 Cump. vând. 92— 92 Vj 94 Vs 95V* 88— 88V, 1061/, 107»/, 90»/t 92'/. 104— 1041/a 96— 97— 88— 88Va 15.00 2.02 CursiHu pieţe? BraşovC din 21 Iuniu st. n. 1887. Bancnote românesc! . , . . Gimu 8.64 Vând. 8.67 Argint românesc s 8.60 * 8.64 Napoleon-d’orî » 9.98 * 10.03 Lire turcesc! » 11.30 * 11.36 Imperiali » 10.30 » 10.36 Galbeni » 5.89 » 5.93 Scrisurile fonc. »Albina» 6°/0 * 101.— * 102.- - n * n 5°/o • » 98.— » 99.— Ruble RusescI » 113.— > 114.— Discontultt ... * 7— 10°/9 pe anti. ABONAMENTE la gazeta trans se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale. Adresele ne rugămă a ni se trimite esactu arătându - se şi posta ultimă. Preţulu abonamentului este\ Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni .... . . . . 3 fl. Pentru repeţiri de 3— 4 ori „ ş6se luni .... .... 6 fl. — n n V 5— 8 n „ unti anti .... .... 12 fl. — n n »» 9—11 ii Pentru România şi străinătate: ii n n 12—15 ii „ pe trei luni V n n 16—20 ii „ ş£se luni .... 20 „ Dela 20 de repeţiri în susu unu anii 40 Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei." TARIFA anunturilorU si inserti uniloru. *) 1 *) Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţiri se acordă următorele rabate: . . . . 10°|o . . . . 15°|0 . . . . 20°|o . . . . 30°|o .... 40°|o . . . • 50°|o Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe lunî se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. Mersul!! trenurilor!! Valabilă dela I Iuniu st. n. 1886. pe linia IPredeaJiS-BiMiapesta şi pe linia Teiuşit-Arantil-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng. Teitişft- IradiSt-BMidapesta Budapesta- Âradft-Teiuşft. Trenfi Trenfi Trenfi de Trenfi de Trenfi Trenfi omnibus de pers. persfine persfine de persfine omnlbm Veiuşft 11.24 3.00 Viena 11.10 12.10 — Alba-Iulia 11.59 — 3.59 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de jostt 12.30 — 4.22 S&ălnok | 11.20 12.41 — Şibottt 1.01 — 4.51 11.35 5.45 — Orăştia 1.32 — 5.18 Aiatlft 4.30 6.- — Simeria (Piski) 2.32 — 6 15 j Glogovaţtt 4.43 6.13 — Deva 2 52 — 6*35 Gyorok 5 07 6.38 — Braniclca 3.23 — 7.02 Paulişvi 5.19 6.51 — Ilia 3.55 — 7.28 Radna-I ipova 5.41 7.10 — Gurasada 4.08 — 7.40 Gonopfi 6 09 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Bârzova 6.28 7.55 — Soborşin 5 30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — BSrzova 6.27 — 9.33 Zam 8 01 9.12 — Conoptt 6.47 — 9.53 Gurasada 8.34 9.41 — Radna-Lipova 7.28 — 1027 Ilia 8 55 9.58 — Pauliştt 7.43 — 10.42 Braniclca 9.19 10.17 — Gyorok 7.59 — 10.58 Deva 9.51 10.42 - - Glogovaţtt 8.28 11.25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — Arad A Szolnok l 8.42 9.17 2 32 12.31 4.59 Orăştiă Şibcttt 11.11 11.43 11.37 12.— —- ( - 5.12 Vinţultt de jostt 12.18 12.29 — Budapesta — - 1 8.20 1 Alba-Iulia 12.36 12.46 — Viena — 6.05 Teiuş* , 1.29 1.41 — Aradik-TIasffllş^ra Simeria (Piski) Petroşani Trenfi Trenă de Trenu Trenfi de Trenfi Trenfi octcibus parafine mixt parafine omnibus mixt Arad A 5.48 6.05 simeria 2.42 Aradultt nou t>.19 — 6.33 Streiu — — 3.25 Nâmeth-Sâgh 6,44 — 6.58 Kaţegtt — — 4.16 Vmga 7.16 —■ 7.29 Pui — — 5.11 Orezifalva 7.47 — 7.55 Crivadia — — 5.58 Merczifalva — — — Baniţa — — 6 4 ’ Tlmlşdra 9.02 — 9,08 Fetro*şenft — — 7.12 Tfmiştira-Aradft Petroşeni—Simeria (Piski) Trenfi de Trenfi de Trenfi Trenfi Trenfi Trenfi v persfine persfine omnibus de pers. omnibus mixt Timişdra 6.25 . 5.00 Petroşeni — 6.10 Merczifalva — — — Baniţa — — 6.53 Orezifalva 7.46 — 6.32 Crivadia — — 7.37 Vinga 8.15 — 7.02 Pui — . 8.20 N6meth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegtt — — 9.01 Aradulti nou 9.11 — 8.01 Streiu — — 9.52 Arad* 9.27 — 8.17 — — 1Q.81| Predealii-Budapesta Tren& Tren > Trenfi accelerat ! omnibus pernone Trenfi oumibns BucurescI Predealft Timişă Braşovft Feldi6ra Apatia Augustină Homorodă Haşfaleu Sighiştir» ^ Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaşiu Crăciunelă Teiuşft Aiudă Vinţulă de susă Ui6ra Cncerdea Ghirisă Apahida Claşia Nodeşdu Ghirbău Aghirişă Stana Haiedină Ciucia Bucin Braţe», Vadă Mezd-Telegd Fugyi-Văsărhely Venţia-Oră