BEDA ©ŢICNEA ŞI ADMINISTRAŢICNEA > BRAŞOYC, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ)I. Pe unii an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Rom&nla şl străin&tate: Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. ANULU L. s£ PRENUMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. A NUN TIU BIL E: O serii garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orltarI nefranoata nu sa prlmaaofi. — lanusorlpte nu sa ratrimlti. MS 126. Mercurî, 10 (22) Iunie. 1887. Braşovti, 9 Iunie 1887. Voimă să revenimă ac^nd0: »szegâny olâh pâczio megfosztojok*! III. Tractula prp. gr. cat. ala Lăpuşului ungurescu: 1. Ilie Buda din Ungureni. 2. Vasiliu (nu Ioana) Filip din Lăp. românescu. 3. losifu (nu Ioana) Nemeşă din Lăp. rom. coop. 4. Ioană Griguţia din Dobriculu Lap. Cioreni 5. Ioană Buheţelă din Cernescî. 6. Alex. Popă din Cernesci. 7. Iacobu Simonă din Copalnicu. 8. Ga-brielă Simonă din Preluca. N. B. III. Rătăciţii părinţi: Iosifa Nemeşa şi Ioana Buheţelă sunta aspiranţi la paroehia vacantă Seplach de lângă Gherla şi în sperare, că fi solgăbirăula va stărui să li-se confere, alergaseră la Lăpuşiu. NB. IV. In corespondinţa »din com. Soln. Dobeca» Nr. 119 ala «Gazetei* s’a strecurata o erore cu privire la d. preota gr. cat. Grigore Popescu din Suciula inf. D sa, e drepta, că la cetirea programului a fosta de faţă, — veninda la Lăpuşiu în alte cause, — dâr ca bârbata harnica, devotata causei naţionale, trecânda cu vederea unica erâre în viâţa sa, mă rogQ de on. publica cetitora româna a-10 considera de rectificată şi ştersa dintre cei rătăciţi. NB. V. Părintele Filipa are nisce intenţiunl, cari pe rătăcitele căi ce apucă, nu şi-le va reaHsa în veci. Din contră ca bărbata constanta, devotata causei naţionale va fi iubita şi onorata şi de poporuia care-lă nutresce, şi va Insufla respecta şi stimă şi contrarilora naţiunei nostre. Numele nenorocite ale celorfi 4 învăţători, ca ale unora indivizi necualificaţl politicesce le retaca, pănă la altă ocasiune. (Dă-i pe faţă. — Red.) Aşa decurse actuia alegerei de deputata în Lăpuşula unguresca. Preoţii de susă, nevoinda a ţinâ strînsa la ceea ce avema mai sacru: respectarea dreptului naţionala au mersa la urnă şi apoi şl-au petrecuta depârtându-se unii in o stare, pe care să n’o invidieze nimenea. Reflecteza, că în acesta cerca locuesch aprdpe la 31,000 locuitori esclusiva numai Români, căci numărula Unguriloru şi Evreilora 'abia dă neînsemnata cifră de 2000. Cu tote astea s’au lăsata a fi traşi şi împinşi de Evrei şi de subpaşalele lui Banffy. Ruşine şi âră ruşine unora asemenea preoţi! 0n6re tuturora acelora inteligenţi, mare număra de plugari, car! n’au luata parte la alegere, şi conducători ai poporului româna de pe aci, cari conscii de chemarea lora urmeză căile drepta croite şi curăţite de capii naţiei române, cărora şi eu ca una simplu cărturara ledoresca: ani mulţi şi putere, ca să ducă la îndeplinire postulatele nostr . Trăescă marii noştri bărbaţi devotaţi causei naţionale! Roga şi pe celelalte 4>are a reproduce acâstă co-respondinţă barem! în estrasd! Privighiatorulu. SOIRILE PILEI. De sub pola Meseşului ni-se scrie, că în cercuia electorala ala Zelăului, înainte de alegeri nu era 4'i care să nu fiă duşi în cârciume ţăranii alegători români chefuinda în contula candidatului de deputata guvernamentala Lorincz. Acesta Lorincz însoţita de câte una argata ala său cutriera satele românesc!, folosinda cele mai neruşinate mijloce pentru coruperea alegătorilora şi pentru spargerea solidarităţii între Români. Oferte bă nesci, oferiri de posturi, băuturi, tul una şi ţigări cu sutele de pachete, cu de acestea se storceau voturile dela omeni. S’au împărţita în publica bani pentru fiă-care alegâtora câte 2 fl. Unna învăţătora româna fu îmbiata cu 10 fl. der, spre onârea lui, i-a respinsa cu indignaţiune. —x— In sala, în care se făcea alegerea de deputata a cercului II electorala din Cluşiu, a intrata una Ungura neaoşa, cu mustăţile răsucite. Preşedintele l’a întrebata: • Pentru cine votezi?* — «Pentru Dumnezeu», răspunse Ungurula. — ,Dumnezeu nu este candidata*, 4ise Pre_ şedinţele. — ,Nu?* replică cu mirare UngurulO, «atunci n’avema la ce mai sta de vorbă*, şi cu acâsta eşi din sală supărata. — Asta o spune ,Kolozsvar*. Faptuia însă e caracteristica. Bietula Ungura s’a convinsa, că singura Dumnezeu îi mai pote scăpa de miseriă şi că numai lui i-ar mai da votula, dâcă cu putinţă ar fi. In anula acesta a cheltuita comuna Braşovă 108 fl. pentru nimicirea gândacilora de Maiu. Una litru de gândaci s’a plătită cu 1 cr. Prin urmare s’au nimicită 10,800 litri cam cu câte 380 gândaci de litru, cu totulă 4,104,000 gândaci de Maiu. —x— La 30 Iunie n, se va ocupa prin alegere postulă de solgăbireu ala cercului Mercurea, care e împreunată cu 700 fl. lâfâ şi 150 fl. bani de cvartira. Petiţiunile timbrate şi corecta instruate se adresâză până la 29 Iunie la vicespanatula din Sibiiu. —x— După cum arată listele oficiale de restanţe ale împrumutului lotăriei oraşului Buda, în cele 33 sorţirî fă- cute pănă acum au rămasa neridicate două câştiguri principale de câte 20,000 fl. ce au căzuta pe numerii 22533 şi 25352. —x— Tinerimea română din apropiarea Teuşului, grupată în giurula cetăţenilorO români din acesta opida, va da o „petrecere de v4rău Luni în 11 Iulie st. n. a. c. în «Bercula grăniţerilora“, eventuala în „grădina de veră“ a lui Sam. Lowe. Venitulă este destinata pentru ajutorarea ambelora scole gr. cat. din TeuşO. Inceputulâ la 2 6re după amâ^I. Preţuia întrărei: de persână 50 cr., de familiă 1 fl., de farailiă peste 3 membri 2 fl. Pentru comitetula arangiatorO: Ştefana Crişană, preşedinte, Etrema Raţiu, cassara, Stefanâ Bretoiu, controlora. — SuprasolvirI şi oferte mărinimâse se primesca cu mulţă-mită şi se vorO chita pe cale Ziaristică. Jn trenulă Budapesta-Predealn a murită Sâmbătă una câlătorO necunoscuta, care se suise în trena în Bu-dapeşta. Mortula, în posesiune căruia s’au găsită nu-mer6se, preţi6se şi 352 fl. bani gata, a fosta data josa din vagona în Teuşâ. —x — Despre nenorocita întâmplare ce ni s’a împărtăşită erl printr’o telegramă din Paks, se dau următdrele amărunte: In 18 Iunie n. diminâţa plecară peste 300 peregrini, bărbaţi, femei şi copii, din Paks |ca să |mâigă la Calocea. O furtună ce se ridică pe Dunăre răsturnă plutele [şi peregrinii căcjurâ în apă. Telegrama de erl nî-a comunicata că numai 127 au fosta scăpaţi. Academiă musicală-declamatoricâ. Mâne-sârâ Mercur! în 22 Iunie n. se va da, în favorea reuniunei de înfrumseţare a Braşovului, în sala hotelului Nr. 1 Academia musicală-declamatorică a actorului şi cântăreţului curţii imperiale rusesc! d. L. de Ernest cu concursula capelei orăşenesc! din loca sub conducerea personală a d-lui măiestru ala capelei Anton Brandner. ProgramulQ: 1) Ouverturădin opera „Zampa* de Herold, esecutată de orchestra capelei orăşenesc!. 2) Christoforu Columbus baladă de L. A. Frankl, predată de L. de Ernest. 3) Dialog ă între Oboe şi Clarineta cu acompaniare de orchestră de Hamm. 4) Poesii umoristice de Baumbach, predate de L. Ernest. 5) Allegretto tesa II. a simfoniei a 8-a de L. de Beethoven, esecutată de orchestra capelei orăşenesc!. 6) a, Cântecă din opera „Cornistula din Sâk-kingen* de Nessler, b. Romanţă din opera Dinohrah de Meyerbeer, cântate de L. de Ernest acompaniata de orhestră. 7) Menuetto de Bocherini pentru instrumente cu cârde. 8) Lumea femeiloră şi iubirea femeiloră, prelegere glumeţă după diferiţi autor!, predată de L, de Ernest. Inceputulâ la 8 6re sâra. Biletele în librăria Zeidner şi sâra la cassă. Despre succesele d-lui Ernest în Rusia, unde tea-trelora germane le merge mai bine chiar decâta în Viena, necum să mai vorbima de Ungaria şi Ardeaia unde abia esistă, avema raporte că d nii E. Possart directora in Munchen şi L. de Ernest dela teatru reg. din Praga, în timpa de trei luni câta au jucata în Moscva, Charkov, Kiev şi Odessa represpntând tragedii clasice au avuta una venita totala de 100,000 ruble. D la Ernest e Sasa din Ardeaia, născuta în Sibiiu, cumnata cu advocatula JekeI din Braşova, şi şl a câştigată renume dramatica în Germania, Austria, Rusia şi America. In 1876 în jocula său la Burgteatrula din Viena a făcuta sensaţiă. E de dorita ca publicula nostru braşoveana să nu pârejă ocasiu-nea a admira una artista de renume, de cari rareori a-vemtt fericirea să vedemO producându-se la noi. Desfiinţarea Academiei de dreptar! din Sibiiu. MercurI în 15 Iunie n. la 11 ore din 4* s’a ,n“ chisă sărbătoresce Academia de drepturi din Sibiiu. In sala de propunere Nr. 1 împodobită cu frun4ă de ste-jara şi cu plante de ornamentare se adunară pe lângă mica grâmăjârâ de ascultători de drepturi, mai mulţi veterani, car! ascultaseră la Acedemiă în tinereţe, mai departe ca representanta ala oraşului Sibiiu primarulă Hochmeister şi direotorulă de poliţiă Drotleff, spre a da desfiinţatei schle de drepta ultima onâre. După ce di-rectorula Academiei, Dr. Alois Sentz, deschise festivitatea, se sui profesorula Dr. Ştefan Folkel pentru ultima oră pe catedră. Intr’unâ discursa plina de avânta făcu isto-ricula desvoltărei Academiei şi încheiâ 4*c^n^ c& acesta instituta nu şl-a căutata patriotismula nici în arangea-rea de demonstraţiuni politice, nici în împrăştiarea urei ; sâu dispreţului contra altora naţionalităţi, ci că profesorii lora de drepta s’au nisuita totadâuna a promova între ascultătorii de diferite naţionalităţi iubirea şi stima ’î reciprocă, şi a deştepta şi desvolta simţula pentru lege şi drepta. După profesorula Folkel vorbi când. juris Lurtz din Braşova mulţăminda Universităţii săsescl şi consistoriului suprema de conf. augsb., care au înteme- \ iată Academia, guvernului împărătescâ, care a luata in- I tir. 126. GAZETA TRANSILVANIEI. 188T. stitutulu în mânile sale, precum şi ministerului unguresc de culte şi instrucţiune, care a administratei Academia pănă în cjiua desfiinţârei ei, oraşului Sibiiu, care a adăpostite! atâtă de amicală pe ascultătorii de dreptă streini, in fine colegiului profesor'iloră, cari au mijlocită as-cultătoriJoră cultivarea loră sciinţifică specială şi fără prejudiţii le-au stată în ajutoră cu sfatulă şi cu fapta. Cuvântulă de încheiare îlă rosti directorulQ Sentz asupra cugetului, că acâstă Academiă de dreptă piere, ce e dreptă, dâr fructele cele bune ce le-a produsă, voră rămânâ. După acâsta se încheiâ matricula prin subscrierea colegiului profesoriloră. La ora 1 simpla der demna festivitate se tini.;3 Cuprinsă de simţământulă celei mai adânci dureri părăsi auditoriulă sala Academiei de drept, care a căzută jertfăjdisgraţiei timpului. („Sieb. D. Tgbl*) „Ellenzek* însoţesce scirea despre închiderea Academiei cu următârea observare într’o ureche, dâr caracteristică pentru pretinşii civilisatorl ai Orientului: „Cu acâsta s’a desfiinţată Academia din cestiune, pe care a îutemeiat’o sistemulă lui Bach pentru promovarea nisu-inţelorfl de germanisare. Requiescat in pace/“ — Asta o <}ice f6ia lui Bartha Miklăuşă, care precum spune „H. Z., »a studiata drepturile la aceea Academiă, fără ca — uti figura docet — să fi fostă germanisată. Afaceri locale. In adunarea de MercurI, săptămâna trecută, a re-presentanţei orăşenescl s’au tractată între altele următâ-rele obiecte: * Preşedinlele împărtăşi, că ministerulă a aprobată facerea unui împrumută de 65,000 fl. pentru întâmpinarea cheltueliloră administrării forestiere în Sâcele. — Protonotarulă ceti pe acei viriliştl, cari au fostă trimişi ca representanţi din partea corporaţiuniloră şi văduve-loră îndreptăţite. Doisprezece din ei n’au făcută usă de dreptulă loră, la doi încă n’a espirată terminulă. Netrimîţându-şl aceştia representanţi, se voră conchema bărbaţii de întregire, cari urmâză. — Teochar Alexi interpelă/* pe preşedintele (primarulâ) decă e dispusă a regula instituţia veciniiloru printr’ună stătută ori eventuala a o înlocui printr’o alta asemenea instituţiune. — Preşedintele răspunse că magistratulă de multă timpă se ocupă cu acesta cestiune şi <â in şedinţa următore va da lămuriri. — Urmă o interpelare a lui Karl Schuster despre devastarea păduriloră în Postovară prin cari (insecte), apoi a lui Karl Schnell asupra dărîmârii podului de peste părîulă din livadea poştei, anume, decă s’au ce rută lămuriri dela oficiulă orăşenescă de construcţiuni şi dâcă nu cade în sarcina acestuia nici o vină. Veni la rendă ordinea de Zi- Magistratulă propuse şi adunarea primi, ca să cumpere comuna locuia din dosulă casarmei de artileria cu 565 fl. şi apoi să-lă a-rendeze comandei de corpă din Sibiiu cu 5 procente pe ană din preţuia cumpărării, spre a-lă folosi ca arenă pentru artileriă. — Se acceptă cumpărarea unei liveZI în pădure lângă VlădenI în mărime de 1045°Q cu 45 fl dela George şi Paraschiva Stăncioiu. — O desbatere mai lungă provocă propunerea d’a se face împrumutulu de 65,000 fi. pentru acoperirea cheltueliloră de administraţia deja făcute şi ce se voră mai face pentru pădurile secelene. Cheltuelile acestei administraţiunl forestiere s’au urcată dela 1883 pănă la finele lui Septemvre 1886 la cifra de 49,989 fl. 50 cr Dela SecelenI au incursă însă ca restituiri numai 4627 fl. 69 cr. Pretenţiunea oraşului era deci 45,361 fl. 81 cr., care au trebuită să se acopere din casa oraşului. S’a primită propunerea comisiunei permanente, da se face o anticipaţiune conto-curentă de 45,000 fl., ce se voră plăti în anuităţi cu adausulă repres. Alexi, ea datoria conto-curentă după incheiarea pactului cu Secelenii să se transforme într’o datoriă consolidată. — Se primesce învoiala propusă de comitetulă creditoriloră massei de concursă ,G. Tijrk liu“ (afacerea morii) d’a se anula contractulă de arân dare şi d’a se sista deocamdată licitarea ordonată jude-câtoresce. — Se primesce propunerea d’a se arânda pe 15 ani cu 800 fl. pe ană postovarului Carol Tellman şi soţi m6ra oraşului la Timişulă de josă, pentru a întocmi o ţăsătoriă. — Ga bărbată de încredere în comisiunea de măiurare a dării se alege, în locuia lui Iosef Vasady numită de ministeră membru, predicatorulă Gustavă Schiel la propunerea magistratului. — La propunerea magistratului şi a comisiunei permanente se decide a se declara, câ nu se p6te sprijini Însărcinarea — care ministrulă justiţiei o acceptase — consilieriloră magistratuall Ale-sius şi Schnell său a judelui comunală cu agendele judelui de pace. (Celă dintâiu a refusată, ală doilea a pusă condiţiunea să fiă numită consilieră magistratuală definitiva, ală treilea a declarată că e pră încărcată cu lucru.) — 0 lungă desbatere provocă propunerea mai multoră representanţi comunali, d'a se delâtura din piaţă mesele schimbătoriloru de bani. S’a primită apoi propunerea magistratului, d’a se înlătura eceste mese cu Ziua de 1 Octomvre 1887. Se acordă odată pentru tot-dâuna poliţiştilor Iosef Weber 300 fl. şi lui Florea Munteanu 150 fl., âr pădurarului Ionă Micu o aprovisionare de 8 fl. 10 cr. pe lună, din causă că toţi trei, fundă infirmi, nu mai potă face serviţiu. •* Dela adunarea generală a „Reuniunei în-văţAtoiilorh rom. gr. c. din jurnlti Gherlei.“ Borşa cluşianâ, Iuniu 1887. (Fine.) Esamenulă. Culmea sărbăt6rei a format’o esame-nulă cu copii de sc6lă. Ar trebui să scriu ună tractată întregă din didactică, decă a’şl vrea să arătă adevărata însemnătate şi marele folosă ce-Iă au esamenele scolastice — mai alesă la noi Românii. Dâr mă îndestulescă numai a întări, că fundă ţinta cea de pe urmă a esa-meneloră cultivarea tinerimei şi a poporului românescă în generală, dânsele se potă numi de termometrulă in-clinaţiunei şi aplicabilităţii Românului spre învăţătură, precum şi ală puterei sale de viaţă mai alesă în ochii străiniloră. Acesta momentă n’ar trebui să-lă piârdă din vedere nici ună factoră şcolară românescă şi chiar din motivulă acesta aşi fi doriţi din tâtă inima, ca de o parte să se fi putută ţină acestă esamenă sub ce-rulă liberă, âr de alta să fi participată la dânsulă celă puţină toţi protopopii ca inspectori, toţi preoţii, ca directori şcolari, cu toţi învăţătorii loră de pe teritorulă acestei vaste reuniuni, pentru de a se fi informată cum să cade, ce influinţă salutară în tote direcţiunile p6te avă ună astfelă de esamenă asupra ţăranului nostru să-tosă de luminare. Scâla destulă de spaţiâsă, curată, împodobită cu icânele Mântuitorului şi Maiestâţiloră Sale împăratulă şi împărătâsa, cu verdeţuri şi cununi de flori, a fostă de astădată prea mică pentru cuprinderea publicului. S’au esaminată 67 şcolari în faţa corpului învăţătorescă precum şi a întregă poporului din comună în frunte cu d. br. Banffy Erno — unulă din 6menii iubitori de cultură, secsulă frumosă inteligentă întregă in frunte cu stimata şi multa simpatica dâmnă protopopâsâ de Lemâny. A ten tenţiunea privitorului era atrasă mai alesă de nenumăratele mame cu mândrii loră puişori în braţe, înghesuite pănă aprdpe de presidiu. Esamenulă s’a putută începe numai la 3 6re, dâr cine nu.şl-a ocupată locă în scâlă de pe la 1 6ră, la începere nu mşi putea străbate. Când, întrândă în scâlă, la 3 6re, am dată cu ochii de atâta mulţime, eram ca gândulă şi cu inima la viitorulă celă de aură, cum căută poetulă, ce trebue pentru acestă poporă multă cercetată să se ivescă în timpii următori. — Esamenulă se începe cu „împărate-cerescă" cântată ca de corurile ângerescl cu precisiune rară, după care esamenulă s’a continuată amăsurată programei cu tâtă punctuositatea. Principiulă „concentraţiunei învăţământului* nu s’a satisfăcută în deajunsă, altcum ţinuta învăţătorului, bucuria scolariloră, curaţi ca porumbeii, răspunsurile loră sigure şi fără pică de şovăire din tâte obiectele de învăţământă, pronunciare precisă în vorbire ca şi în cetitulă logică şi estetică, predarea trilogului »su-perstiţiile* prin trei şcolari, resolvirea de rostă promptă a problemeloră aritmetice, puse scolariloră t6te prin prof. primară de preparandia Bdrgovană tâte, tâte decurgeau încâtă unii din ascultători, nededaţi a auZi astfelă de răspunsuri îşi şopteau, că şcolarii au roluri, (ca la unele esamene pretinse academice 1) Acâstă împrejurare îndemnă pe presidiu a esamina însuşi, ceea ce bravulă învăţătoră — consciu de ceea ce sciau şcolarii săi — cu ună simpatică surîsă pe buze concese cu plăcere. Entusiasmulă ajungea la culme, când micuţii ânge-raşl — la semnulă dată de învâţătorulă loră, să ridicau de odată ca la comandă unulă ca unulă, ca cei mai dresaţi ostaşi — îşi esecutau în coră piesele resfirate printre feluritele obiecte de învăţământă. Căci trebue să însemnămă, că d-lă Bărbosă este ună bună cântăreţă şi apoi şi pe şcolarii săi i-a sciută instrui atâtă în cântările bisericesc!, câtă şi în cele naţionale, încâtă corulă băeţiloră săi pâte servi de modelă multora de prin oraşe. Veselia şi mulţumirea părinţiloră precum şi a poporului întregă le puteai ceti de pe lacrimile de bucuriă ce vedeai, că lucescă în ochii loră. Mi-i prea scurtă timpulă, d-le Redactoră. pentru de a-ţl pută înşira totă ce mt-a cuprinsă mintea şi ml-a pătrunsă inima în Z*ua acăsta, carea o potă numi fără pică de sfială una din cele mai frumâse, din câte am petrecută, de când muncescă şi eu ca ună simplu Zileră în pământulă înţălinită ală culturei multă încercatului nostru poporă. Suecesulă fOrte îndestulitoră ală acestui esamenă l’a constatată şi comisiunea din sînulă corpului învăţătorescă, anume instituită pentru raportarea asupra-i. La sfârşită şcolarii s’au premiată cu toţii cu cărticele potrivite, rechistte de scrisă, şi bani Ia care a contribuită d-lă br. Banffy cu 5 fl., precum şi tâtă inteli-ginţa şi poporulă credinciosă, care cu câtă a putută. M’am despărţită de scâlă şi cu mine credă că totă publiculă asistenta, cu convingerea, că dâcă toţi fraţii învăţători îşi voră împlini chiămarea ea d-lă Bărbosă, dâcă toţi preoţii români îşi voră educa şi lumina pe credincioşii loră în modulă şi măsura d-lui Lemenyi, deşarte suntă uneltirile, zadarnice suntă smintitele încordări ale puterniciloră Zilei de a desbrăca poporală română de limba, obiceiurile şi tradiţiunile sale, pentru că precum stânca de graniţă din oasele milenare ale falni-ciloră Carpaţl îndură t6te furtunile timpului a totă ni-micitoră, aşa şi coloniile falnicei Rome, aşeZate pe aceste locuri eternă înfloritâre, voră sta, voră rămână neatinse de şovinismulă sclintită, ce ameninţă totulă cu nimicire şi pustiire: voră răsări In vlăstărl totă mai mândre şi se voră preface în cedrulă puternică ală poporului şi senatului romană. Caj. Grachu. Târguiţi de porci dela Severinti. Guvernulă română a construită în oraşulă Turnulă, Severină ună târgă de porci şi totă ună asemenea târgă se construesce acuma la Constanţa, în Dobrogea. Deja s’au adusă mai multe mii de porci {la târgulă din Turnulă-Severină, care se va deschide la 15 (27) Iunie c. „Acestă târgă, — scrie .Curierulă Financiară» prin construcţiunea şi organisarea sa, se p6te considera în linie cu cele mai bune târguri din Europa. Steinbru-chulu din Ungaria, care era fără rivală, astăZI îşi găsesce în Semrinulu din România ună rivală cu atâtă mai puternică cu câtă îngrăşarea* şi întreţinerea viteloră este mai puţină costisitâre decâtă la Steinbruch şi cumpărătorii din Germania găsesce multă mai mari avantage de a’şl procura vitele din tărgulă nostru. Eftinătatea acăsta singură compensâză îndoită şi întreita diferinţa transportului fie pe apă fie cu drumulă de feră dintre Severinu şi Steinbruch. S’a obiectată de unii, că Ungurii pentru a protege Steinbruchulă ar împedica transitulă viteloră nâs-tre pe căile ferate. Acâstă obiecţiune nu pdte fi seriâsă. Compania căilorfi ferate Austro-Ungare a perdută deja anulă trecută 1,200.000 florini după urma transportului de vite din România, pentru a nu mai âtea: poftă să sufere şi anulă acesta o asemenea pagubă. Ad-miţândă totuşi că Ungurii ar împedeca transitulu vite-loră nâstre pentru Germania pe căile loră ferate, nu trebue să se uite că avemă calea Dunărei pănă In inima Germaniei, care nu este teritoriu ungară ci cale neutră internaţională, şi nimică ârăşl nu p6te împedeca pe cumpărătorii germani de a-şl face cumpărările la Severinu şi a’şî transporta vitele pe apă cu şlepurile companii Austro-Ungare de navigaţiune pe Dunăre, construite îna-dinsă pentru acestă scopă. „Din t6te punctele de vedere deci târgulă dela Severină presintă atâtea avantage asupra Steinbruchului încâtă totulă ne aulorisă a spera într’ună succesă din cele mai briliante, şi a înscrie ună nou factoră pentru desvol-tarea şi înflorirea comerciului de vite pe cale sistematică şi după ună regimă europână.* Avisil. Interesaţii suntă avisaţî, că terminulă de concursă (publicată în Nr. 106 ală »Gazetei Transilvaniei* pe pagina IV) la postulă de cassară la înfiinţândulă institută de credită şi economii: „Silvania* s’a prelungita pănă la 15 Iuliu a. c. Şimleulu Silvaniei, 12 Iuniu 1887. Pentru direcţiune: A. Cosma, directoră esecutivă. SCffil TELEGRAFICE. fServ. part. a »Gaz. Trans.«) PESTA, 21 Iunie. — In Caşovia a foştii alesă Jokai cu 125 voturi majoritate. După anunţarea resultatului, partida contrară cu trieră stradele chiuindu, strigândă, spărgendu ferestrele şi fâcendu escese. Prin intervenirea miliţiei se restabili liniştea. In Şasea că^h Vincenţiu Babeşu faţă cu Asboth. BERLIN, 21 Iunie. — Insănătoşarea împăratului face progrese favorabile. TIMIŞORA, 21 Iunie. — Proprietatea Rnma a contelui Pejacevici cuprintjândfl 64,000 jugăre a fostă cumpărată de regele Belgiei ca dară pentru prinţulă de cordnă. DIVERSE. Toţi SurZI. — Foile spaniole istorisescă cu tdtă seriositatea următâraa hazliă pertractare judecătorâscă ce s’a ţinută în Zilele acestea înaintea curţii cu juraţi din Madridă. Era vorba de o acusare ridicată de o femeiă căreia i se furase nisce lucruri. Preşedintele (cătră acu-satOre); „Ce etate ai?» — Acusatârea: „Nu ’ml mai a-ducă aminte.* — Preş.: »Ce Zicl?“ —Acusatârea: „De sigură, credă că a fostă la 4 Februarie14. — Preş.: „Mi se pare că nu ne înţelegemă, bună femeiă...* — Acusatârea: Da, se p6te că a fostă şi o altă Zitt* — Apărăto-rulă în sfârşită face pe preşedintele atentă, că femeia e surdă.—După acâsta urmă ascultarea primului martoră.. Preş.: »Ce scii despre afacere ?“ — Martorulu: ,Mulţă-mescă, bine*. — Preş.: „Mi se pare că nici d-ta nu înţelegi...*— Mart.\ „E de vină la asta o vechiă râcâlă*. — Preş. (strigândă): »P6te că nu auZI bine?*—Mart.: „Intr’adeHră, d-le preşedinte, audă greu*. — Se apropiâ ală treilea martoră. Preş.: „Ce scii despre faptă?* — Mart.: „Cum, d*le preşedinte?*—Preş.: »Istorisesce-ne, ce scii?* — Ună jurată (scu!ându-se): „Eu cunosctt pe ăstă omă, d-le preşedinte, e surdă, surdă de totă, ca şi (arătândă pe ună jurată de lângă elă) colegulfl meu de aci.*—Pertractarea a trebuită să se întrerupă, din causă că n’a mai fostă cu putinţă să se potolâscă rîsetele ce isbucniseră cu hohotă. Editoră: lacobti Mnreşianu. Redactoră responsabilă Dr. Aurel Murei|iauu« Nr. 126. ;r. _ \ - - -7 -Ţ -r,. —w - ■; --r ■ ■ i mp* GAZETA TRANSILVANIEI i 188 7. GurwoJft la bursa de Viena Bursa de BucurescI. din 20 Iuniu st. n. 1887. Rentă de aură 6°/0 . . . 101 95 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 88.05 Imprumutuld căilord ferate ungare................151 50 Ataortisarea datoriei căi-iorfl ferate de ostii ung. (L-m& emisiune) . . . 97.90 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 127 50 Amortisarea datoriei căi-lorfl ferate de ostfl ung. (3-& emisiune) .... 11660 Bonuri rurale ungare . . 104.60 Bonuri cu ci. de sortare 1C4.60 Bonuri rurale Banat-Ti- mişti.................10450 Bonuri cu cl. de {sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 10460 Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de vinii ung..............99.40 Imprumutuld cu premiu ung....................121.70 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 30 Renta de hărtiă austriacă 81 35 Renta de arg. austr. . . 82.50 Renta de aurd austr. . . 112 90 Ldsurile din 1860 . . . 137.10 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 888 — Act. băncel de creditd ung. 286.— Act. băncel de creditd austr.283.70 Argintuld —. — Galbinl împărătesei .............5.95 Napoleon-d’orI . ... . 10.05 Mărci 100 împ. gerrn. . . 62 20 Londra 10 Livres sterlinge 126.60 Cota oficială dela 4 Iunie' st. v. 1887. Renta română (5°„). . Cump. 92— vervi. 92Va Renta rom. amort. (5°/o) 94>/a 95V* * convert. (6°/0) . . 88— 88Va împr. oraş. Buc. (20 fr.) — — Credit fonc. rural (7%) . . 1061/a 107 V* * „ „ (5*/.) • 901/* 92V, * » urban (7°/o) • • 104— 104Vs , (6<7o) • • 96— 97— * . * (5”/.) . . 88— 88Vs Banca naţională a României 500 Lei —— Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională ■ Aură contra bilete de bancă . . 14.25 15.00 Bancnote austriace contra aură. 2.00 2.02 Cursulu pieţei Braşovu din 21 Iuniu st. n. 18S7 Bancnote românesc! . . . ■ Cun p. 8.64 Vf nci !. 8 67 Argint românesc . . . 8.60 • 8.64 Napoleon-d’ori .... » 9.98 10.03 Lire turcesc! 1 11.30 1 11.36 Imperiali » 10.30 * 10.36 Galbeni » 5 89 » 5.93 Scrisurile fonc. «Albina» 6°/0 » 101.— • 102.- - n * n 5% • » 98.— » 99.— Ruble RusescI .... 113.— » 114.— Discontultt . . . » 7- ■10°/» pe ană. ABONAMENTE la „@azeta trans se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale. Adresele ne rugămă a ni se trimite esactii arătându - se şi posta ultimă. JPreţulu abonamentului este: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni..........3 fi. — „ ş6se luni...........6 fi. — „ unii anii . 12 fi. — Pentru România şi străinătate: „ pe trei luni . ................10 franci ,, ş&se luni.................. 20 ,, „ unii ană............................40 Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei." TARIFA anunturilorll si insertiunilorn. T *) *) Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fi. —cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fi. — cr 10. Pentru repeţiri se actirdâ următorele rabate: Pentru repeţiri de 3— 4 ori... n iî v b 8 ,, ...... Q_11 11 11 11 V XX 11 •••••• »» » n 12—15 M ............................. v „ n 16-20 „ ................ Dela 20 de repeţiri în susă ................ Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. . 10°|o . 15°|. . 20°|o . 30°|o . 40°|o . 50°|fl. facă în- Mersulil trenurilor!! Valabilă dela I Iuniu st. n. 1886. pe linia JPredealtt-Bud «pesta şi pe linia Teluştt-Aradtt-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. ung. Teiuşft- 1 ladâ-IIiidapeita Budapesta-Aradft-Teiuş A. Trenft Treuft Trenft de Trenft de Trenft Trenft omnibus de pers. persdne persdne de persdne ornnibu Teiuşft Viena 11.10 12.10 11.24 — 3.03 — Alba-Inlia 11.59 — 3.59 Budapesta 8.20 9.06 — Vinţulă de josă Şibotă 12.30 1.01 — 4.24 4.51 3*