RTOAmrîfEA ŞI AnWIKTNTRATnim s B&AŞOYth piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA*4 IESE ÎN FIECARE Dl. i:‘e anii anii 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei lun-I 3 fior. !&m£nla ţi strAtaâtatv: Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr,, pe trei luni 10 franci. Să PRENtlMERA: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. %0 ----------------------------------------- ANULU L. O seriă garmondfi 6 cr. şi timhru de 30 er. v. a. pentru fiecare publicare Sorlsarl nefrsnoata nu ae prlmatoS. — Banuaorlpta au aa retrimttfi. NR 124 Duminecă, 7 (19) Iunie. 1887. Braşovtl, 6 Iunie 1887. piua întâiu a alegeriloră pentru dieta un-gurâscă s’a terminată în favdrea guvernului. Partida dela putere a dobeeditâ cu 15 mandate mai multă ca în periodulă trecută, aşa că de pe acum se p6te prevede cu siguritate învingerea ei finală. Erăşl va avă cabinetulu Tisza o maioritate, p6te încă mai impuitbre decâtu în trecută, sute de mameluci voră sta ărăşi gata să asculte de comanda şefului loră. Alegerile se facă de astădată, precum scimă, pe ună periodă de cinci ani, timpii destulă de îndelungată pentru ca Tisza Kalman să-şi p6tă continua esperimentele cu scopă de a’şi întări sistemulă său asupritoră şi apăsătorii, presu-puindă că situaţiunea generală politică a mo narchiei va rămână şi în viitorii t.otă aşa de paclnică ca pănă acuma. Dăr 6re isbuti-va elu a dobendi în cinci ani, ceea ce n’a putută dobendi în doisprezece ani, de când se află la guvernă? Etâ o grea întrebare, la care nici amicii şi sprijinitorii lui Tisza nu pottt da unu răspunsă afirmativă. Chiar „N. fr. Pressew care emulăză cu „Pester Lloydu în tămâierea regimului tiszaistă se îndoiesce de succesulu esperimenteloră sale. „Precum însuşi sdrele are pete — scrie numita f6iă vienesă — totă aşa şi sistemulă lui Tisza îşi are punctulU său întunecosU, şi acesta este situaţiunea budgetului. Starea financiară a răsturnată guvernele deakiste şi pe Coloman Grhyczy şi celă mai de căpetenia punctă alu programei cu care a venită la guvernă Tisza a fostă restabilirea echilibrului în financele statului.... Starea financa'ă a Ungariei e astă di de totă se-ridsă şi numai un oni politic uşor de minte s’ar pută amăgi că cu-o nouă fusiune a partidelor^ statuii! ar pută scăpa de critica situaţiune, care nu ascunde în sine numai pericule financiare După acăsta arată „N. fr. Presse“, că capacităţi financiare ea Moriz Wahrmann şi Coloman Szell, cari nu suntă contrari ai lui Tizsa, s’au pronunţată în sensulă, că starea financiară foimăză sâmburele situaţiunei politice a Ungariei şi că singura scăpare este numai economia, o cerinţă diametrală opusă pretenţiuniloră neapărate ale sistemului de guvernare ală d-lui Tisza. Ca să ne facemă o ideiă despre aceste pre-tenţiuni, vomă cita aici ună pasagiu din darea de 8ăm& a deputatului Adolf Zay: „Cabinetulă Tisza — <}iae elfl — a luată în anulă 1875 adminisratia financeloră cu o datoriă de stată de 619 miliăne, deficitul atunci era de 26 miliăne. De atunci ministeriulă Tisza a făcută să se urce dările cu suma înfricoşată de 46 miliăne pe ană şi a vândută pentru 770 miliăne domenii de ale statului. Şi care este resultatulă ?... — Deficitulă a crescută sub regimulă Tisza la 30 pănă la 40 miliăne pe ană, âr datoriile statului s’au urcată la suma colosală de 1585 mi-li6neu. Cum o să facă dâr economia d lă Tisza în asemeni împrejurări, mai alesă dăcă va susţină şi în viitoră politica de maghiarisare atâtă de constisităre, care dăcă se va continua încă cinci ani îi va duce pe Unguri la sapă de lemnu ăr statulă la totala ruină? Grraţiă presiuniloru, corupţiuuei şi a terorismului celui mai neruşinată, Tisza va dobendi şi de astădată o maioritate coverşităre în dietă. Dăr ce maioritate va fi acăsta ? Noua dietă ungurăscă cu mamelucii ei va sta în faţa a două cestiuni mari şi decisive pentru sărtea şi viitorulă statului: situaţiunea desperată financiară şi situaţiunea desperată a po-pdrelorii nemaghiare. ■ Quid nunc% Mişcarea electorală. In 21 Iunie n. alegă: comitatulă Selagiu; oraşulă Becichereculă mare. In 22 Iunie n. comitatulă : Bichişă ; oraşulQ Abrudă. In 23 Iunie.oraşulQ Bichişă-Giaba. In 26 Iunie oraşulQ Tergu-Mureşului. In Pesta cerculQ IV partida lui Trefort a dus’o numai în banchete. La cela din urmă »neaoşulă« ministru maghiaro (Jise în toastulQ său: „Dieta viitore va trebui să se gândeseă a pune stavilă esceselorQ. In multe locuri poporulQ nu face altceva, decâtO mănâncă, bea şi înjură*. Pare că partida lui Trefort n’a făcută totă aşa! Şi apoi în aşa ceva se pricepe de minune „naţiunea*4. In Baab ministrulQ Baross Zise că tote cheltuelile cele enorme ce le lace guvernulQ, le face pentru promovarea-bu-năstărei generale, şi amintesce între altele regularea rîu-rilorQ. Adecă, cum amO 4>ce noi mai la înţelesQ, Ungurii trăescă prin căpătuială de pe spinarea altora, ăr pe Neungurî îi reguleză rîurile cu inundările lord. MinistrulQ (j*se că ’şî dă mari silinţe pentru a se esecuta re-gularea Porţiloră de ferQ. Dintre tote inundările n’a amintita ministru decâtO pe cea din ţinutulQ Tissei, pentru că, de! suntă numai Unguri p’acolo. Pe cei din ţinutulQ Timişului, Begei, Mureşului etc., ducă 'i apa, căci nu surită Unguri. Ba contra societăţii de regulare a Tissei s’a pornită şi cercetare ; der în contra celei timişiane şi begeane? Nu’lQ dore capulQ. Mai Z‘se ministrulQ, că Ungaria (rebue să caute a cuceri OrientulQ cu comerciulQ şi industria. In Szegvar candidatulă margrafO Pallavicini Zise că Ungaria e chemată a îngriji de interesele întregei monarhii, deorece desvoltarea raporturiiorQ în ţările ereditare nu prornovezâ „idea de stata*, negreşita maghiaro. Acolo (in Austria) e o stare îngrijitore de araărîciune, (fise elQ, ale cărei urmări periculose ac^f încă nu se vădQ. Murgrafulă mai cjise, că majorităţile slave din Austro-Ungaria ameninţă. Cu alte cuvinte, ce a că ^puternica naţiune* nu p6te esista şi trăi decâtă din ajutorulQ şi graţia Austriei, cu împilarea poporelorQ nemaghiare, pentru că e o naţiă decăzută. Tristă şi înjositdre mărturisire! Mai Z‘se apoi Apponyi că elQ cu partida sa nu suntă şoviniştî şi vreau să trăiască în pace cu t6te naţionalităţile din ţeră; der că nu renunţă de dragulă nimărui la caraclerulă naţională ală acestui stată. Cum se poirivesee astă îngâmfare cu starea de decădinţă a ,naţiunei“? Garacteră „naţională*, adecă maghiară, ală statului, pote să-lă viseze Apponyi, der calendele grecesc! încă nu s’au găsită. In Pesta cerculă VII femeia Francisca Maus a declarată că, dăcă se va alege deputată Morzsanyi, ea va dărui ună terenă de 600 metri pătraţi pentru zidirea unei capele şi două odăi pentru o casă de rugăciuni israelită. Cronica nu ne spune care e temeiulă acestui sacrificiu. In comitatulă Neutra iritatiunea poporului e în eres cere. Guvernamentalii se temă cumplită de fiasco. In Neuhăusel pănă şi Jidovii se ridică contra guvernului. Orecine s’a apucată de a îndemnată pe conducătorii partidei guvernamentale să adreseze alegătoriloră jidovi din comitată ună apelă, în care’i provăeă să ţină strînsă la guvernă. Apelulu a foştii compuşii în limba ebraică şi tipărită cu Utere ebraice, apoi tradusă şi în unguresce, Inemţesce şi slovăcesce. Jidovii s’au supărată de acăstă influenţare la alegeri. „Păster Lloyd* e neconsotebilă că cade candidatulă jidano-maghiară. In Ganija mare guvernamentalii s’au certată cumplită; pe preşedintele clubului Varga l’au spălată cu ou şi cu oţătă pentru procederea lui necalificabiiă, că adecă a lăsată tărămulă candidatului oposiţională. In Ceica maghiară se Zice că, refusândă losifă Vul-cană candidatura guvernamentală a primit’o Silviu Eţezei, secretarulă episcopescă gr. cat. din Oradea mare şi secretară consistorială. Crede secretarulă că ’i face cinste astă slugărnicie guvernamentală? In Boroşineu Ungurii cu elementele slugarnice dintre Neungurî se facă luntre şi punte să scdţă deputată pe ministrulQ Boross. Pe alegătorii români caută a’i corupe cu t6te mijlâcele demoralisatdre, le-au compusă şi poesii românescl, ca să le trălălăăscă pentru candidatulă ungură. In comuna V, Atya din cerculQ Tiszahat a fostă ună escesă sângerosă. Alegătorii oposiţionall au atacată pe cei guvernamentali. Suntă mulţi răniţi şi unulă bătută de morte. In comuna Barabasă din acelaşi cercă de asemenea s’au păruită straşnică alegătorii oposiţionall cu cei guvernamentali. Suntă vr’o 10 răniţi. In comitatulă Neutra au sosită două eseadrone de dragonl din Wiener-Neustadt, pe lângă trupele aflătdre deja în acelu comitată. „N. fr. Presse" observă că campania electorală în Ungaria sămenă cu ună mică răsboiu. Reghinulu S., 4 (16) Iunie 1887. Mişcările electorale ca pretutindenea în ţăra năstră, aşa şi prin cercurile ndstre au începută a conturba liniştea multă cercatului poporă românescă; de mai multe (file au începută corifeii şi slugarnicii guvernului a cu-treera comunele de pe malulă Mureşiului pân’ la marginea comitatului pentru a corumpe cu arginţi de ai lui Iuda sufletele pe săma candidaţiloră guvernului actuală, care nu se sfiesce a se numi „liberală* j asemenea îşi cărcă noroculQ şi partida oposiţională moderată prin a-genţii săi neobosiţi, colindândă din sată în sată, din casă’n casă spre a’şl pute câştiga câtă mai multe suflete rătăcite pe partea candidaţiloră săi. — La începutulă 1. c. şi-a desvălită programulă său guvernamentalulă contele Dominic Teleki, pe câtă ie înaltă în gradulă nobilimei atâtă de inferioră în fţlă c& amO înţelesâ lucrulO falstt; căci nu p6te fi vorba de o învoire între partida poporală săsăscă şi între partida guvernului, său de vr’o tocmâlă politică. Partida poporală săsăscă, dice •Kronstădter Zeitung*, n’a pusa candidata în acesta cerctt, fiindâ că tota Par fi perdutO. „In acesta cerca — 4*ce »Kr. Ztg,“ — trâescâ şi numeroşi alegător! români. Românii au hotărittt din nou pasivitatea. Dâr cum se observă pasivitatea, e cunoscuta. Acum 3 an! alegătorii români au ajutata partidei guvernamentale să iasă învingâtbre la alegeri în Făgăraştt, Orăştiă, SebişO, Mercurea, Năsăuda şi în numărase alte cercuri. Să ne reamintima numai alegerile dietale în oomitatulâ Braşovului, unde Românii, cu fotă pasivitatea, au încheiata untt compromisa formala dân-du-se 2 cercuri partidei guvernamentale şi 1 Românilorâ. La ultimele alegeri dietale, numeroşi Români seceleni au fosta gata a vota pentru candidatulâ guvernului. Şi de astă dată era de temută acelaşi lucru. Nu’i vorbă, suntem convinşi, că conducătorii de aci ai Românilorâ, cela puţina cei de alla de ac}î, acâsta o seiu bine Sa«i* ; bit ei mai sciu, că în două rânduri, la 1881 când s’a proclamata solidaritatea tuturora Românilorâ pe ba sa programei stabilite atunci, precum şi la 1884 alegătorii români din Braşovă au observatO o atitudine de disciplină naţională esemplară, dela care ară pută mulţi Saşi să ia esemplu. Dâr 4‘ce „Kronst. Zig.“ că dăcă ar fi pusO candidata. Saşii şi în Săcele-Hermanti, ar fi putută perde mai multâ decâta una cerca electorala, espunându-se la Iotă feluia de efecte strieăcibse şi demoralisăfbre. Acăstă mărturisire nu este de natură a ne insufla mare încredere Σ disciplina de partidă a SasilorO şi ne face a crede, că şi între Saşi se află multe elemente, cari nu sciu şi nu vrău să scie de acăstă disciplină şi sunta ac cesibill la tota feluia de influenţe. Dovadă Sighişbra, MedîaşulO, Agnita, Bistriţa şi altele. , jpredemă, că era de ajunsa, dăcă »Kronst. Ztg ' se mărginea a ne spune, că din motive practice şi tactice, şi chiar dăcă nu s’a învoita verbala ori în scrisa, aii vrutâ să'mpace Saşii pe guvernamentali, ca să nu le • facă greutăţi in celelalte cercuri. Dăr ca tocmai »Kronst. Z»g.« să ne vorbăscă nouă de disciplină de partidă, când sciutO este, că Saşii din BraşovO au sparta mai întâiu disciplina Sasilorâ ardeleni cu politica lorO de • Jung-Sachsen*, adueândO mare confusiă şi neînţelegeri în tabără săsăscă; când sciutO este că şi astă4l Saşii din Braşovh ocupă o porţiune separată in partidulă naţionala săsescO mergânda alături cu Apponyistii, pe când ceilalţi stau în afară de ori ce partidă ungufăscă, — acâsta mărtuiîsimO că ne-a surprinsa. Ce privesce pretinsa dorinţă a partidei poporale săsescl de a se’mpăca cinstita cu guvernula unguresca, nu scimtt ce să mai 4icem0. P6te fi, că Saşii ardeleni au — cum 4*ce »Kr Ztg.« — ţinta acâsta seribsă şi contantă. Ce pbie eşi de aci pentru naţiunea săsăscă, amO vă4uta şi vedemO de ajunsa de 20 de ani încâce, de când se totâ urmăresce ţinta acâsta. In deosebi pe Saşii din BraşovO ne-amO lua voia a’i face atenţi, că ţinta qe pretindă ei că urmărescO, nu este şi ţinta partidei Apponyiste, cu care mergO deputaţii lorO astăfll, căci acăstă partidă este duşmană de mbrte şi neîmpăcată a guvernului Tisza. Dâr repeţimO: Saşii cum îşi vora săra aşa voră mânca ! Alegerile. Deva, 17 Iunie n. In cerculO electorala Deva s’a alesă guvernatnenta-lulâ Szathmâri Gyuricza, cu aclamaţiune. Bucuriâ mare în câta vdaszkelilorău. — Alegerea a durata o jumătate de oră. Ţărani români au fosta fbrte puţini ca ju4I şi alţi oficiali comunali. Peste tota s’au presentata pu ţinl la alegere, au fosttt mai cu sâmă oficiali ş; nemeşi. După alegere chefa, după cheta alungări afară din birturi. Stradele măsurate de bmenl beţi. La Orăştiă s’a alesO guv. lust. Emich. — La Hu-niadâra fiiul i comitelui CarolO Pogany. La Haţegu ba-ronula Alexie Nopeea a lui Vasilica. La alegerea din Deva nu s’au presentată nici preoţi nici învăţători români — afară de trei „popi* cu cib-recl, şi nepeptenaţî. — Onbre eelorO ce au ţinuta parola. La Dobra guv. Szeredai, fostulO deputata, a căflutO faţă cu Arpâd Lâzâr, din oposiţiunea moderată. La Baia de Crişă terorisărî horibile, arestări, corumperl. Alegerea decurge, resultatula vi-la voiu comunica prin telegrafa. Corespondentulu. B. Huniadu, 17 Iuniu. D-le RedactorO! Ac^T în 17/6 s’a alesă în cerculO electorala B.-Huniadu deputata contele Banffy Bela — cu aclamaţiune: contra-candidatO n’a fosta. On6re ale-gătoiilorO noştri, cari au respectata pasivitatea, La trbcă (banchetă) au participată preoţii din Gbendremală, Pe-tridulO mare cu fiiula său, NadeşulO rom., Retiţă şi Rociu, precum şi învăţătorulă din Jegăriste. Dintre notarii de faţă Teodora Popa din Dretea s’a făcuta de risO a şi toasta. Muşine celorO ce au mâncată şi băuta cu duş manii nernului lorO! DeputatulO alerga cu protopretorele la Gelău încă pe la 1 oră d. a. venindu-le fumulă, că acolo partidele s’au luata de capO Aid nu numai Ro mânii ci şi Maghiarii seriosu cugetători au rhnasîi pasivi. SOI RILE pi LEI. Adî a fosta alegerea de deputaţi dietall in Braşovă In amândouă cercurile oraşului au fosta aleşi cu aclamaţiune candidaţii sasî Adult Zay şi Dr. lob. Kaiser. ♦ Kolozsvar« dela 13 Iunie vorbesce în articoîulO de fonda despre atitudinea Românilorâ faţă cu alegerile dietale şi (jice între altele: „Foile naţionale românesc! sunta pline de apeluri şi de raporturi despre conferinţele cercuriloră române icî. Fiă-care şirO arată suferinţă, (iâ care vorb re aprobă hotăririle dela Sibiiu. VedemO înaintea nostră poporalula apela ala comitetului cercu-rilora din oraşulâ şi comitatulO BraşovO, in care se cere autonomia Ardealului, cu dietă ardelenâscă, cu limbă administrativă şi judecătorescă română.* Apoi amintesce de vorbirile „agitătbre" ale lui BohăţelO, Coroiană, Ga-vrilO PopO şi Aurelâ IsacO ţinute în conferinţa din CluşO-MănăşturO, spre a ajunge la conduşiunile cunoscute, că Românii „demagogi" sunta cei ce facO nedreptate Un-gurilorO. — Aşa o fi, dâr până când ? —-x— A. Sa prinţulă de cor6nă Rudolfu a plecata la Londra, ca să asiste la serbările jubileului Reginei Angliei. —x— ,Bud. Tagbl.* publică următorulO fapta caracte risticO: Trenula de persbne, care avea să plece din Se-ghedină la 6rele 5 după amâ4i, a întâr4ială în 12 1. c cu Va de oră, la noi lucru de fote 4>Iele. Dâr nu e destula cu atâta. Ajunsa la gara următbre trenula a stata trei bre. In sfârşita plecarămO, dâr fără speranţă de a mai ajunge legătura trenului în Giaba. Şi sciţi ce a fosta causa întârzierii ? Escelenţa Sa d-lă ministru de comumcaţiune Baross venise cu unO trenO separate pentru a cerceta inundaţiunile din giurulO Seghedinului şi câtă timpO d-la ministru petrecu pe la dâmburile stricate, trenula separata aşteptă pe puterniculă ministru, şi aslfelO 100 de pasageri perdură timpO şi bani, numai şi numai pentru că d-10 ministru avu plăcerea să fiă aşteptata. Apoi mai 4>câ cineva, că nu trăimâ în-tr’unO stată constituţionala: —x— Poliţia din locu aflândO că mai mulţi copii sunta trimişi de părinţii loră să cerşâscă prin case, invită pu bliculă ca în caşuri de acestea să afle numele părinţi-loră aceloră copii şi să le arate poliţiei, spre a se pune capăt.0 acestui neajunsâ. - —x— Sub titlulă „Maghiarisarea în Ungaria de suduu} scrie ,Peşti Naplo* dela 14 Iunie n.: „In Panciova s’a formată nu de multă „reuniunea Gromon-Dezso pentru lăţirea limbei unguresc!*, ala cărei scopă e a lăţi ma- Î887. ghiarisarea între popbrele de limbi diferite in Ungaria sudică. Spre scopul0 acesta în^ă dispune reuniunea de fbrte puţine puteri materiale, din oare causâ s’a adresată într’ună cerculaiu lăldurosO scrisă cătrâ jurisdicţiunl, ca să-o spnjinâscâ în a<âslă lucrare patriotică prin acordarea unei subvenţiunl*. — Aşa scriu foile ungurescl, care cu tbfe astea au obrăznicia d’a 4i°e mai la fie^ce oca-siune, că nu voescO să maghiariseze. Dâr pofta ’n cuiu 1 —x— „ Ujpesti Hirado", ce apărea de eurânda în Peşta nouuă în editura unui Szterenyi şi Hunyady, a fost o-prită de-a mai apără, din ordinulă viceşpanului la cererea procurorului generala, fiindcă făcea politică şi nu lepusese cauţiune. —x— D-lO architecta F. Xenopola a dăruită Academiei române una inela ala lui Ioana Vodă, fiiula lui Vasile Lupu. InelulO pbrlă data de 1639. —x— Ministru de comunicaţiune a data o ordinaţiune ca în oficiele telegrafice ale capitalelor!) comitatelorO din 4iua ordinaţiunei şi până ’n 4>ua după ultima 4i de a-legere să fiă serviciu de 4i Ş* de nbpte, âr în locurile de alegere şi în oficiile telegrafice ale localitâţilorO învecinate să fiă acesta serviciu în 41ua alegerii, în cele două 4de premergătbre, precum şi în 4iua după cea de alegere, pentru ca telegramele date îu acesta timpă de preşedinţii electorali şi de primarii orăşenesci şi comunali să se espedeze fără întârdiare. Suntă numiţi capelani militari clasa II în reservă: Vasile Dragoşuf preota gr. cat. ală diecesei Gherlei; Ma-earie Groze, preota gr. cat. ala archidiecesei A’bei-Iulia şi Fâgăraşiu. —x— Deună4ile la teatrula din S.-A. Ujhely, în timpula representaţiunei teatrale, mai mulţi spectatori din loge — unO tânăra baronâ şi câţl-va amici de ai săi — au provocată scandalO prin strigăte, care au durata pănă Ia sfârşitulă representaţiunei, deşi se chiămase poliţia să restabilâscă ordinea. — Dove4î de cultură! Pubiicaţiunile Academiei române. Au apăruta şi se află de vân4are la librăria SocecO & Comp: 1. Hurmuzaki. Documente privitbre la istoria Ro-mâniloră: Voi. I. Cuprinde documentele cele mai vechi Jpri-vitbre la Istoria Românilorâ pentru anii 1199 -1345, culese din diferite publicaţiunl, şi însoţite de note $i variante de Nic. Densuşianu. 1 voi. 4° de XXX şi 701 pagine. Preţuia 2 5 lei. Suplimentă. Voi. III făscibra 1. Cuprinde documente privitbre la acţiunea Rusiei şi Ţările române, între anii 1709—1812; jurnalula generalului rusescO comite de Laujeron despre campaniile şi ocupaţiunile rusesc! dela 1790—1812. 1 voi. 4° de 395 pagine. Preţuia 12 lei 50 bani. 2. Mironu Costinu. Opere complete, după manuscripte, cu variante şi note, eu o recensiune a tuturora codiceloră cunoscute pănă astă4l, bibliografia, biografia lui Mirona Costină, una glosariu lucrata de d. L. Şai-neanu, portrete, facsimile diverse de V. A. Urechiâ. Tornulă I. 1 voi. 8° de XII şi 799 pagine. Lei 12. Acesta voluma cuprinde: Cartea pentru des-câlecatula de’ntâiu a Ţârei Moldovei şi neamului moldovenescă şi Letopiseţula Ţărei Moldovei dela Aron Vodă înâbce. 3. Psaltirea în versuri întomită de Dosofteiu,Metro-politulu Moldovei 1671—1686. Publicată de pe ma-nuscrisulă originală şi de pe ediţiunea dela 1673 de prof. I. Bia nu. Cu 6 stampe, facsimile 1 voi. 8° Lei 10. 4. Analele Academiei Române. Memoriulâ pe an. 1885—1886: Ionu Ghicu. Amintiri despre Grigore Alexandrescu 30 bani. G. Bariţiu, Apulum, Alba-Iulia, Belgrada. 30 bani. Epis. Melchisedecu, Schiţe din viâţa Metropolitului Ungro-Vlahiei Filaretn II. 1 Leu. 5. Etimologicum magnum Romaniae. Dicţiona-rulO limbei istorice şi poporane a Românilor 0, lucrata după dorinţa şi cu cheltuiala M. S. Regelui CarolO 1 sub auspiciile Academiei române de B. Petriceicu-Haşdău. TomulO 1. A—AmurţescQ 120 1. voi. 8° L. 12. Publicaţiunea întrăgă se va compune din circa 10 tomuri de câte minimum 30 cble. Fiecare tomâ se va publica în patru făsciore. Preţuia unui tomâ este lei 12. Se primesca abonamente pentru fiăcare tomă, însă făs-cibre separate nu se vândă. Abonaţiloră li-se vorO es-peda făscibrele îndată după tipărire. Abonamentele se facO la Stabilimentulii grafică Socecu et. Teclu. Bucu-rescî, strada Berzi No. 96. Din marginea Câmpiei, 15 Iunie 1887. On. D-le Redactorâl Multe amâ fi avuta şi noi a scrie de prin părţile nbstre, dâr amâ tota tăcuta în speranţa unO timpO mai buna, dâr, precum se vede, de bine nu mai e nădejde. Abusurile vrăjmaşilorQ noştri naţionali au ajunsă pănă la estremO şi noi, în nemărginita nbstrft pacienţă, amâ răbdata şi amâ tăcuta, pentru efi revoltătbrele acte de volniciă ale despoţilorO stă- Nr. 124. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. p&nl n’amâ vruttt'nicl-odată să le considerămâ cu de-plinft seriositate, căci sciamâ, că acesta n’ar putâ nicidecum să ducă la unâ resultatC binecuvântata. Astăzi însă, când vedemO, că nu numai în biserică şi scdlă nu ne dau pace, când vedemâ, că nu numai nouă, cestorQ vii, ne faoâ nedreptate şi ne bafjocurescă ci chiar şi pe morţii noştri ii clătină din morminte şi-i gonescfl din lăcaşurile lord, când vedemD în fine, că suntema traşi în temniţe din simplula motiva, că ne ru-gămfi la D>4eu: aflăma de sosita timpula ca şi noi sâ ne ridicăma glasulO nostru, sâ împărtăşima fraţiloră noştri de sânge patimele nâstre şi toţi într’und glasO să întrebârnU: până când D6mne ne vei mai lăsa la atâtea suferinţei? Voiu aminti de astâdată numai două evenimente săvârşite în timpula cela mai recenta : Una ţărâna româna din comuna Iclandula mare îşi cumpărase acum 18 ani o viiâ, pe care îşî pusese ochii unQ ,domnâ* de Uugura, care de repeţite ori ceruse dela ţărâna să-i vânijă lui viia. Ţăranula însă cu nici una preta n'a voita sâ i-o vâutjă. «Domnula*, văse ca să luămâ şi noi, ceşti mari, esemplu dela ei, âr pe părinţi îi provocă să'ŞÎ dea copii la acâstă scdlă. Părintele Vasile Oprea, din Mighindola încă a fosta de faţă, mângăindu-se cu premiarea unuia dintre fiii săi pentru progresulQ făcuta în limba maghiară; asemenea părintele Achimu Vintilă care îşi aduse o nepoţică din jurula Blaşului la acâstă scdlă şi care asemenea a fosta premiată. Nu sciu, dâcă mai au simţâ românescO dmenii aceştia şi cum de nu pricepâ ofensele şi gdna ce se face cu poporulâ, din a căruia prescură se hrănescO. Din parte-mi Zică** fiâ-le de bine; dâr totuşi înainte de a încheia le Z‘eQ acestora preoţi, că dâcă ei n’au tragere de inimă ca să dea poporului esemplu bunâ şi vrednică de imitata, apoi să imit.eze cela puţina ei esemplulâ ce li-la dă poporulâ română din Şeica mare şi jura, care-şl scie preţui scdlele sale şi nu se lasă a fi înşelată nici prin măgulirile şi nici prin alte soiuri de ademeniri ale contrarilorâ noştri. Mnr. Incendiulft din Botoşani. MercurI după amâZI a isbucnita în oraşulă Botoşani din Moldova, România, unâ incendiu groznica, care a distrusa vr’o 1000 de case, precum ni s’a comunicata prin telegramă. Foile din România ne aducă amărunte despre acâstă mare nenorocire. Fiindâ vântâ mare, foculâ s’a întinsa repede luândO proporţiunl enorme. Pagubele în edificii, mărfuri, bani şi hârtii de valâre, păstrate în casse de Wertheim, şi cu tâte astea aurula şi argintulâ topita, âr hârtiile prefăcute în cenuşe, suntO enorme; se Z’ce se urcă la 5 miliâne. Suntâ câţiva morţi şi răniţi. Desolarea e mare şi tristeţa, ce se vede pe feţele poporaţiunei râmase fără adăpostii şi clasei sărace fără esistenţâ inspiră milă. S’au luata grabnice măsuri pentru ajutorarea nenorociţilorâ. Regele a şi trimisâ 10,000 lei. Lista de sabscripţiane, deschisă de „Gazeta Transilvaniei'1 pentru comunele române din Ardilu nenorocite prin incendiu şi inundare. Au mai incursâ: Din Blaşiu, pe lista d lui colectante capelanO: Georgiu Băr- Ioana, Metropolitâ ....... 100 fl. Constantina Papfalvi 5 V IoanQ F. Negruţiu, canonica . . 2 n Dr. Ioana Raţiu 1 » 1. Antonelli 1 9 A. Vestemeanâ 1 9 Ludovica Csato 1 9 1. M. Moldo van a 5 » Dr. Alexandru Grama 2 99 Dr. Ioana Colce.du 1 » Simeonă P. Mateiu, secret . . . 2 n Cineva 1 Orecine 1 fi A. Blăşianu . 1 » Alesiu Viciu 1 » Vasiliu Olteanu 5 Basiliu Turcu 5 9 Demetriu Turcu jun 2 9) Ioana Orga . 2 9 1. Germana 1 9 Dr. Augustina Bunea 2 » N. Popescu 1 » los. Hossu 1 99 Dr. Victoră Szmigelski ..... 2 9 losifa Vancea 1 9 S. Nestorâ 1 „ 40 cr. 1. Mureşianu 1 » Aronă Deacă 1 » Elia Vlassa 5 99 Georgiu Vancea 4 9 Maria Tipografa 1 1) Dumitru Turcu sen 1 f) P. SolomonO 1 99 Georgiu Munteanu 1 1» 1. F. Negruţiu 1 1) Aronâ Papiu 1 1) Ioane lanza 1 99 Vasilie Solomouâ . 1 n Gregoriu Ordace 1 • Nicolau Pepeiovits 1 * Georgiu Bărbata 2 * 60 cr. Suma 172 fl. — Adăugândâ la acâsta suma din nr. 123 ala „Gaz. Trans.* Lei noi 1220 şi 310 fl. 17 cr (Va urma). Totala Lei n. 1220 482 fl. 17 cr Le mulţumimâ generoşiloru contribuitori în numele nenorociţilorâ, dorindâ ca nobilulâ lorâ esemplu să afle imitatori pretutindenea. Scirl militare. Germania. Din Parisâ se telegrafiază, că Germania procedâză în t6tă liniştea la o încercare de mobilisare a corpului III de armată. Tote clasele de reservă suntâ convocate, chiar şi cele din 1880. România. ArsenalulO flotilei va primi in Zd®!® acestea mai multe comande făcute pentru acestO corpfl în Englitera. SCLRl TELEGRAFICE. (Serv. part. a »Gaz. Trans.«) PEŞTA, 18 Iunie. — Resultatulă alegerilorâ pănă acum: aleşi 166 liberali, 4l din partida independentă, 21 din oposiţiunea moderată, 7 fără partidă, 6 antisemiţi, 3 balotage. In Verbo s’a sistaţii alegerea din causa focului ce a isbuc-nitâ. In capitală au fostă aleşi Busbach şi Visi, între Tolna şi Pruckler e necesară balotagiu. Partida liberală a câştigată 31, a perdutâ 6 cercuri; partida independentă a perdută 15, a câştigată 12 cercuri. Enyedy, Hermann, Csa-volszky, Poionyi au cădută. In Baia de Crişă a căcjută. Truţa. AGRAM, 18 Iunie. — Resultatulă totală ală alegerilorâ dietale: aleşi 86 din partida naţională (cu 24 mai mulţi), 9 StarceviceanI (au perdutâ 14), 7 independenţi (au perdută 9), 2 fără partidă. Capitala a alesă numai din partida naţională. DIVERSE. Cânii în serviciulu trupelorâ. — In Germania se facă încercări ca prin dresarea sistematică să se p6tă întrebuinţa cânii pentru a cerceta pădurile, tu fişele, mlăştinile, pentru aflarea isvârelorâ de apă, a răniţilorO, rătâciţilorâ şi de asemenea pentru serviciultt de însciin-ărl. In bataliănele de vânători brandeburgese s’au a-taşata deja câul în acestfi serviciu şi s’au începută a se căpăta resultate destulă de bune. Editorâ: lacobfi Mureşianu. Redactoră responsabila Dr. Aurel Mureşianu, îfc; 124. GAZETA TRANSILVANIEI :■ 1188?. Chursulfi U bturu, de Viene dia 17 Iuniu st. n. 1887. EUată de aut ii 5°/e Rentă de hârtiă 5°/0 . . 88.— împrumutul ii căilorii ferate ungare............... 151.25 Amortisarea datoriei căi-tartl ferate de ostQ ung. (1-ma emisiune) . . . 97.60 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung. (2-a emisiune) .... 127 5Q Amortisarea datoriei căilor d ferate de ostil ung. (3-a emisiune) .... 116 60 Bonuri rurale ungare . . 104.60 Bonuri cu cl. de sortare 104.60 Bonuri rurale Banat-Ti-mişd ......... 10450 101 90 BioinutI croato-slavone . . 10150 Despăgubire p. dijma de vinO ung...............99.40 Imprumutulii cu premiu ung....................121.50 Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 75 Renta de hărtiă austriacă 81 40 Renta de arg. austr. . . 82.45 Renta de aură austr. . . 112 70 Losurile din 1860 . . . 136.90 Acţiunile băncel austro- ungare ................ 886 — Act.- băncel de credită ung. 287.— Actv băncel de credita austr.283.70 Argintuia —. — Galbinl împărătesei ..... 5 97 >leon-d’orI . . NăpOl 10.05 Bonuri cu cl. de Jsortare 104-50 I Mărci 100 împ. germ. . . 62 20 Bonuri rurale transilvane 10460 f Londra 10 Livres sterlinge 126 60 Garsuiu pieţei Braşov^ din 18 Iuniu st. n. 18>7 Bancnote românesc! .... Comp.. 8 66 Vfc&.i. Argint românesc . . . Napoleon-d’ori .... Lire turcesc!........... Imperial!............... Galbeni................. Scrisurile fonc. »Albine 6°/0 5°/0 Ruble Rusesc! Discontulă 8.60 * 9 98 * 11.35 • 10.35 » 5 90 » 101.— * 98.— » 114.— » -10°/B pe anii. 8 68 8.64 10.03 11.40 10.40 5.94 102.-99 — 116.— >ct a a x *eS B «s C JL ctf tS « --3 'O — cn cn 1 .gag sa- « " O y o 3 —^ U «-g _ g o c *«2 o, ti ca ^ o St* r- 3 » o >-a ^ a a -o o fi a? o ClsZZ *2 o .S-^3 S xa *3 r3 .-Jlg S to M C| Jţ 3 © .;n Cu • O ş -« ioianoHîi 15T< fJO %, ti 1. 0 0 IO [pl JOTgflOHg 3 § Turnătoria si fabrica de maşini a Ini SCHLICK 5—5 : : 8 3 s l m Societate pe acţii în Budapesta. Binroultt centrală: VI. Waitznerring 57. — Despărţămăntulu pentru maşini agricole: VI. Aeussere Waitznerstr. 1696—1699. 3EASINEEE DE SfiMENATU „TRIUMPH“ patentate ale Ini Sclilick Cea mai mare distinctiune: Diploma de onore de aurii la concurenţa internaţională de pluguri în Hatvas. Pluguri pentru una brazdă patentate a lui Schlick pentru 2 şi 3 brazde, Rayol. 2 premii dinteiu, Medalii de auru şi încă alte trei distincţiuni. Pluguri originale pentru o brazdă ale lui Schlick-şi Vidats, pluguri pentru sapă şi moşoroie, Extir-patore etc. Garnituri de treierata cu vaporii, Garnituri de treierată cu verteju (Gopel.) Mori pentru curăţiţii, Mori pentru măcinată, Maşină pentru preparare de n utreţu etc. Preţurile eele mai eftine. — Csetaloge la eerere gratis şi franco. w 5—o Celn mai eftinn isvoru pentru procurarea de încălţăminte de bărbat], dame şi copii de calităţile şi formele cele mai solide şi fasbnele cele mai noue se află în mare alegere în marele şi noulu magazinu de încălţăminte ală lui I. SABADEANU, Strada Căldărariloru Nr. 485. (Casa lui I. Sotiru.) Totă acolo se confecţion^ză încălţăminte după măsură cu cea mai mare soliditate, promptitudine şi cu preţuri eftine. — Comande din afară se esecută prompţii, şi mairfa ce nu convine se schimbă. Asemenea se aââ si rnferiă de cauciuc! C C O \ 111 >83 <1) & « "O * * m ■— 3 te ^ 00 £ « -S.-.* ■" a ^ ® o, fi *2 S ÎS 2 e | v 3— M w “'S c .g ;3 ■'5,o -«3 3 CD _ *3-o 8 sa 3 O X « O O ^ 2 t>2 pfi 88 •N fa & ► t a> C -O O) B a? -o O 2 M Ci" 2 ea S O) ec . V 5= Jr _ >CS CC y • "C eo ^ h — r«l >88 ^ 3 3 fl 3 U y <88 ţţ!" o- T3 s a s o. o ® 3 5r h ÎH « xS O ”3 ZL &D | « CC {L. w .2 S g * 3 -Q e O R e CŞ i. eă ^ g 1 I CQ &0.S3 ce ‘ 5 *5* « 0 O tu 3 -r- "O 00 £ 'C % efl ® g « S -r 1 c «! m i£ '-o 0 ' ko.£^- 33- &C CD no cd " (3 "o a S a 0 vrt 13 *3 x -ce b. 3 ce <3 W 03 W « 'O ® o3 •2 ■&, % 03 a Sr £3 — ^ J3 cr: 3 £ 3 ? g rj. O Ş 03 x o iii K3 ,M C/J se £ Q. ® ~ ^ 3 3 cu ti a.? J3 3 O 3 3 3 03 — « «5 a> a> s ® a^3 2 s „ ^ 03 CC B T3 ® -r >3 1-55 a 3 .ti CC Cfi B’-g. 3 3 Q3 O #1! ^mâ d-fonz abonaţi! Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoiască a scrie pe cuponulă mandatului poştală şi numerii de pe fâşia sub care au primită 4iarlllă nostru până acuma*. Domnii ce se abon^ză din nou să binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă. Dăcă se ivescă iregularităţi la primirea 4^arulul onor. abonaţi suntă rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, să se delătureze. ADMINISTM. „GAZ. 1RAN&* Tipografia AL Dela comitetulu centrala electoralu alu com. Braşovii. Nr. 35 — 1887. Publicatiune. Din partea comitetului centrală electorală ală comitatului Braşovu se face cunoscută în înţelesulă art. de lege XVIII ex 1876, cum-că listele. respective catalogele provisorice ale alegătoriloră de deputaţi pentru diet, ţării surită compuse pentru acestă ană în ambele cercuri electorale, ce stau sub conducerea acestui comitetu centrală electoralu. Catalogulu generală alu tuturoru alegătoriloră din ambele cercuri electorale este espusă la vederea fiă-eăruia în biuroulu presidentului comitetului centrală, ăr cataligele singuraticeloră comune suntă espuse în casa satului a fiâ-cărei comune. Ele se potă vedea de ori şi cine în amintitele locuri din 5—25 Iulie st. n. a. c. 111 presenţa vre-nnui funcţionară a. m. dela 8—12 6re, ir p. m. dela 2—6 6re se potu lua şi copii de pe ele. Fie-cine pite reclama în contra catalogului respectivă referitoru la propria sa persină; aferă de acista fie-cine este îndreptăţită a reclama în contra vre-unei neîndreptăţite luări său lăsări afară din listele acelui cercă de care se ţine presupunendu că elă. însuşi este luată în vre-una din aceste liste. Reclamaţiunile se potă vedea de ori şi cine şi fiă-cine îşi pite face observaţiunile sale la ele. Reclamaţiunile se facă în scrisă ; într’unu scriptă se potu face reclamaţiuni şi pentru mai multe persine. Observaţiunile de asemenea se facă în scrisă şi la fiâ-care scriptă au să se facă observaţiunile separată. Reclamaţiunile au să se facă din 5 pănă inclusive 15 Iulie a. c. st. n.; ir observaţiunile din 16 pănă inclusive 25 Iulie. Reclamaţiunile şi observaţiunile instruite cu documente recerute suntă de a se adresa subscrisului comitetu centrală electoralu şi au a se preda antistei acelei comune în contra cărei liste s’a făcută reclama-ţiunea. Acestea se aducă a cunoscinţa publică pe lângă aceea observare, că comitetulă centrală va decide asupra acestoru reclamaţiuni şi obser-vaţiunî în şedinţele publice, ce le va ţinea în 1 eventuală continuativâ şi în 2 Septemvre a. c. st. n. dela 9—12 6re a. m. şi că aceste deci-siunl se voru putea vedea de ori şi cine în 6rele de oficiu din 20—30 Septemvre a. c. s. n. Din şedinţa comitetului centrală electoralu alu comitatului Bra- j şovă, ţinută în 15 Iunie 1887. 1 Iuliu de consiliarfl regescO, Vice-comite, ca presidentâ. JXI, Braşovă. I)r. Frideric Jekel, asesoră la sedria orfanală, ca notară.