BEDACŢmîEA ŞI AUMUflSTRAŢIUNEA « BBAŞOVtf, piaţa mare Nr. 22. .GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Pe nni an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni B fior. JKomânla şi străinătate: Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci. SE PRENUMERĂ: la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. w -------- ANULU L. i*u*m*iL*! O seriă garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare 8orl«srI nefranoate nu se primasou. — Manuscripte nu sa ratrimltQ. Nî 122. Vineri, 5 ( Iunie. 1887. Braşovii, 4 Iunie 1887. „Oile câlbăj6se au plecatu la Trăscău “, aşa ne telegrafiază unu bravu Moţu din Câmpeni, • der adauge cu cunoştinţă de sine, că cei cu sentimente adevărată românescl au rămasă credincioşi steagului partidei naţionale române. 0a să nu cră4ă cetitorii noştri, că aci e vorba aievea de niscaiva oi cari, suferindă de câlbăză, au trebuită să fia duse la vr’ună veterinară în Trăscău, ca să le vindece, le spunemu oă la Trăscău va fi mare alegere, la care „ liberii “ cetăţeni suntă duşi ca oile, dăr nu ca să se vindece, ci ca să se învenineze de băutura şi mâncarea infectată cu care îi va tracta candida-tulă guvernului, baronulă ungurescă Huszar, pentru care „Mufti-paşa“ cu „nyilatkozat“-ulu a colindată pe la mai mulţi „bărbaţi onorabili şi de frunte, “ ca să le ’nchiflă gura şi să-i pună în neputinţă de a apăra poporulă în contra corup-ţiunii şi terorisării mişelesci. Nu scimă câţi dintre cei cu „nyilatkozat“ ul se voră fi dusă la Trăscău şi câţi nu ; dăr rămâne ună faptă fărte durerosă, că în ţăra ves-tiţiloră Moţi de odiniără totuşi s’au găsită şi oi călbăjite, cari să compromită bunulă nume şi cinstea românăscă a Moţiloru. Ce (Jicî acuma, Moţule fruntaşă, la efectele flăcului de „nyilat.kozat“ ? Păte că cei mai mulţi dintre cei ce l’au subscrisă nu se voră fi dusă la Trăscău, dăr lucrat’au ei ca nici alţii să nu se ducă ? Ori le a fostă tămă ca să nu iasă pe faţă „Mufti-paşa“ cu subscrierile loru şi au tăcută mulcom lâsândă oile să rătăcăscă fără păs-toră şi să trăcă ele dreptă câlbejdse, când înşişi păstorii suntă cei contagiaţi pănă dincolo? înţelegi acuma, Moţule fruntaşă, de ce nu e permisă |nicidecum a se ierta greşelile în po litică, fiă câtă de mici? înţelegi, că nouă nu ne era atâtă de cei ce au subscrisă „flăciJă4* de „nyilalkozat44, câtă ne era mai multă de popo-1 rulă care a rămasă fără sprijinulă aceloră „băr-bttţî onorabili şi de frunte? De ce n’au ţinută adunare cu alegătorii români, ca să le comunice şi să le esplice acestora, că drumulu mântuirei loră nu duce la Trăscău? Nu cumva le erau legate mânile de promisiunea ce au dat’o în scrisă lui „Mufti-paşa ?“ Ne oprimă aci deocamdată, pănă ce vomă primi raporturi detailate despre păcătoşiile celoră din cerculă Trâscâului. Ne bucurămă însă de (iei ce au rămasă credincioşi steagului naţională, cari nu numai că suntă precumpănitori, dăr suntă inima şi speranţa Moţiloră noştri. Da-va Dumnezeu să’şi vă(Jă odată curăţită turma de oile câlbejite, ca să nu mai paţă nici cea mai mică ruşine 6stea luptătoriloră munteni. Să-şi ia ca esemplu toţi Românii din Ar-deală pe cei bravi din munţi, şi să se ferăscă a merge pe căile oiloră călbăjite. Mişcarea electorală. Mâne în 17 Iunie n. se facă alegeri în comitatele : Alba inferiărâ, Bihoră, Ciucă, Huniădăra, Solnocă-Dobeoa, Târnava mică, Cojocna, Maramureşă, Mureşă-Turda Târnava mare, Sâtmară, Turda-Arieşă, Odârh iu, Ugocea; în oraşele: Cluşiu, Oradea-mare, Cinci Biserici, Sătmară, Neoplanta, Alba-Iulia, Sepsi-St.-GeorgI, Gherla, Sarvaşă Odârheiulă săcuescă, Chichinda mare. In Biserica Albă candidatulă Dr. Michail Polit (}ise în discursulă său programă între altele: ,înainte cu aprăpe 15 ani s’a întrupată cu Ungaria fosta graniţă militară. Speranţele, ce şi le-au pusă foştii grăniceri în regimulă constituţională ungară, nu s’au înplinită. Deputaţii din fosta graniţă militară au formulată cătră dieta ungurăscă, la 11 Maiu 1874, în 11 puncte gravaminele şi dorinţele graniţei militare, der co-misiunea de anchetă propusă nu s’a formată. Cum se pate, guvernulă ungurescă avea 6re-care sfiălă d’a se ocupa cu gravaminele şi dorinţele formulate de graniţele militare, fundă că acelea erau întreţăsute cu cestiunea naţionalităţiloră. Deak (Jisese, că pretenţiuniloră Serbiloră se pote corăspunde, îndată ce graniţa militară se pro-vincialisăză şi se inţrupesce cu Ungaria. Când întruparea s’a făcută, se crease deja legea de naţionalitate seu art. de lege XLIV din 1868. Precum acestă lege n'a putută mulţămi naţionalităţile Ungariei, aşa n’a putută mulţumi nici graniţa militară. Deputaţii naţionalişti au pre-sentată, încă la crearea acestei legi, ună proiectă de lege diferită în modă esenţială. Şi acestă proiectă de lege în totă casulă a corăspunsă baseloră naturale, etnografice ale Ungariei, căci acela vrea să scie apărată şi garantată naţionalitatea în autonomia municipiiloră pe basă naţională. Şi în faptă, cestiunea naţionalităţiloră în Ungaria nu e cestiune de dreptă publică in înţelesulă unui eventuală sistemă federativă, der nu e nici numai o cestiune de limbă, ci o cestiune administrativă în în-ţelesulă, ca fiăcare municipiu să’şi primăscâ tipulă său naţionala şi ca municipiile, unde e necesară, să se şi arondeze. Şi ca cestiune administrativă s’a şi resolvată în parte cestiunea naţionalităţiloră în timpulă proviso-riului din anii 1861—1867. Rassei maghiare, care e în maioritate relativă, avea să i se acorde in centru totă ce are se dea Ungariei ca stată tipulă ungurescă, der in periterii, în municipii avea se se satisfacă naţionalităţile, pentru ca să se simţă acasă aci în patriă. Der câtă de departe suntemă de aceea, d6că nu se esecutâ nici chiar legea de naţionalitate care nu mulţâmesce naţionalităţile » » „Deputaţii naţionalităţiloră în dietă abia potă is-buti din timpă in limpă să marcheze posiţiunea şi nisu-înţele naţionalităţiloră, şi se arate călcările legei de naţionalitate, altcum şi aşa destulă de avară. Financele sunt rău administrate. S’au cheltuită milione pentru re-gularea rîurilorâ, şi a4i stă 6 mare parte a Bănatului sub apă. Cetăţenulă ungară e împovărată cu dări. Dările directe nu se mai potă spori, atâtă suntă de mari, suntă mai marî ca în ori ce parte din Europa. Ungaria îşi permite în administraţiunear sa luxulă unui mare stată, mai multă decâtă cealaltă jumătate a monarhiei. Monarhia nostră întreţine o armată mare, nepotrivită cu raporturile sale financiare, care înghite milione. Şi spre ce scOpă? Faţă cu raporturile de putere ale Germaniei, Rusiei şi Franciei manarhia ndstră p6te fi mai puţină chemată a da acestoră raporturi de putere o direcţiune deviătore. Prin alianţa nostră cu Germania amă ajunsă într’ună raportă de dependinţă binişoră apăsătoră. Cu Rusia nu suntemă in stare să cnncurămă în peninsula balcanică. In Orientă suntemă pretutindenea consideraţi ca apăsători. Pentru ce s’a ocupată Bosnia şi Er-ţegovina, care au înghiţită milione? Scopulă visată, d’a ne măsura cu Rusia, niciodată nu se p6te ajunge. Decă cumva Germania şi Rusia s’ară înţelege, atunci ar trebui să deşertămă Bosnia şi Erţegovina, Ceea ce amă ave să obţinemă in peninsula balcanică, este croirea u-nui raportă amicală cu acele popore în interesulă co-merciului şi industriei nostre. N’avemă trebuinţă să fa-cemă acolo cuceriri materiale, pentru ca să gâsimă pieţe pentru industria năstră. Naţionalităţile Ungariei, care au rudenii de rassă în peninsula balcanică, au unu îndoită interesă ca să se urmeze o astfelă de politică pacînicâ/ In Hatzfeld candidatulă guvernamentală Hyeronimi lău â „fericirile44 cu care ne-a năpădită d. Tisza; numai cu economia a găsită că o ducemă rău. Impedecarea importului producteloră agricole şi economice din România, 4ise elă, esercită ună forte pâgubitoră efectă asupra industriei năstre agricole-economice. România fabrică a cum însăşi spirtă din porumbulă (cucuruzulă) său şi prin acăsta înlătura de pe multe pieţe spirtulă ungurescă. Morile nostre au fostă nevoite să-şî reducă fabricaţiunea tiindă că nu le stă la disposiţiune grâulă celă eftină ro-mânescă Prin măsuri prohibitive nu se potă înlătura relele economice-agricole. încheia apoi cjicendă, că naţiunea ungurescă e destoinică a’şî împlini în acestă patriă chemarea sa: Ungaria să fiă ţera libertăţii individuale. a bunăstărei şi a fericirei. — Dovadă emigrările şi suferinţele naţionalităţiloră. In Moldova nouă candidatulă Asboth, contrarulă d-lui Vincenţiu Babeşă, întorcendu-se din Şasea, pe lângă alţii a fostă întâmpinată cu o vorbire şi de preotulu gr. cat. Murgii şi a luată parte şi la banchetă. — Bine, slugarnice părinte, pentru asta’ţî dă neamulă românescă pânea de tote filele? In Dobriţinu oposiţionalulă Mezei vorbi despre unitatea naţională ungurescă, despre egalitatea de dreptă care e basa esistenţei societăţii naţionale unguresci. — Şi crede >patriotulă“ că, neîmpărtăşite fiind ă naţio-nalităţile^de egalitatea de dreptă, va avea bucuriă s6 ve4ă perindă acestea? Tristă şi deşărtă ilusiune 1 In Cluşiu candidatulă guvernamentală Hegedăs 4ise între altele în discursulă său programă: „Se păte plânge cineva în Ungaria despre aceea, că nu p6te scrie şi nu pote spune ce-i place, şi ce-i dict.âză de o parte mintea şi consciinţa, de alta, pasiunea şi cutezanţa? Nu e liber-tafe de pressă, de reuniuni şi de întruniri? (Aşa e când e vorba de pressă, de reuniuni şi de întruniri unguresci. Alta e însă măsura, în care naţionalităţile jse potă bucura de acestă libertate. — Red.) Nu cunoscă altă programă decâtă desvoltarea statului .maghiară44, a naţiu-nei maghiare, a culturei maghiare, (Oho, jupâne „patriotă*, mai suntă şi Români, şi Saşi, şi Sârbi, şi Slovaci etc. p’aicl, nu numai Maghiari; şi ei vreau să’şî desvolte naţionalitatea şi cultura, pe care nu-o veţi pută împedeca nici cu t6te măsurile asiatice ce s’ară lua contra loră. — Red.) Din comitatnlti Ternavei mari, luniu 1887. Pe 17 luniu a. c. se voră săvirşi alegerile pentru dieta ungurescă şi în comitatulă Ternavei mari. Din cele 4 cercuri electorali, după câtă sciu, numai în unulă au fostă conchiămaţî alegătorii TomânI în conferenţă, pentru a-şî trimite representanţii loră la conferenţă generală din Sibiiu, er în celelalte cercuri, cu t6te că acestă comitat ă este eminamente românescă, nu s’a aflată între Români nici unulă cu atâta tragere de inimă pentru binele poporului nostru, ca să stărue celă puţină pentru punerea în praxă a apelului comitetului centrală ală partidei naţionale române din Sibiiu. Cu adevărată, rele semne suntă acestea pentru viăţa socială a Româniloră din acestă comitată, şi nu e mirare, dâcă alegătorii români din aceste trei cercuri electorale, în lipsa conducătoriloră din sînulă său, voră fi traşi, duşi şi impuşi la urnă prin ademeniri, presiuni şi corupţiunl, er fruntaşii cărturari ai poporului nostru îşi voră bate peptulb strigândă fariseesce: Nu, eu nu sunt de vină, n’am fostă Ia alegere. Nu e destulă din partea inteliginţei năstre ca ea să nu ia parte la alegeri, căci ei îi este concre4ulă pă-zirea poporului şi pentru rătăcirea acestuia este responsabilă inteligenţa, acea inteligenţă, care din sînulă poporului a eşită şi de pe spinarea Iui trăesce. Câtă curagiu, câtă lumină şi câtă mângâiere sufletescă nu voră fi vărsată acele vorbiri poporale şi deşteptătdre ale delega-ţiloră români reîntorşî dela conferenţă din Sibiiu [în sufletele sdrobite şi amărîte ale alegătoriloră loră, arătân-du-le binele şi relele ce voră să urmeze peste nâmulă nostru, decă nu vomă fi solidari cu conclusele conferenţei întregei naţiuni românescl din acâstă ţâră, şi câţi 6re nu se voră fi întorsă la vieţă din uşa mormântului. Se pare că inteligenţa română din aceste trei cercuri prea puţină s’a gândită la aşa ceva. A rămasă deră, ca cei chiămaţl barem! acum, In ora a ună-spre-cjecea, să-şi facă datorinţa loră de Români. In cerculă Agnita se corteşesce cu multă neruşinare, mai cu sâmă se pescuiesce pe Valea Buiei pentru deputatulă oposiţională Halasz Gedeon de ună 6re-care Maurer Bela. Totă cam aşa ceva are să se întâmple şi în celelalte două cercuri. Altmintrelea încă de multă folosescă şi lipiturile guvernuluitOte ocasiele pentru a seduce pe poporă. Mnr. Din nordulu Transilvaniei, 14 Iunie 1887. In cerculă Lăpuşului a escelată între guvernamentali protopopulă gr. or. Samoilu Oupşia cu ocasiunea candidaturei baronului Carolă Bornemisza în detrimentulă programei naţionale dela Sibiiu. In Lăpuşă însă clubulă nostru electorală a Unută o conferinţă la care au luată parte vre- o 100 alegători români. In cerculă Ueandei protopopulă gr. cat. Ioană Ghel-ner dela Valea Groşiloră a dată dove4I despre o mare mi&eriâ sufletâscâ şi purtare antinaţională. Cei câte 30 arginţi — preţuia vânejărei lui Iuda — pe cari i-a împărţită preoţiloră români cuscrulă ministrului Pauler, adecă candidatulă Ludovică Sim6, au orbită aţâţă de multă pe preoţii slabi de ângeră, între cari din cei de încai e şi protopopulă Ghelner şi preotului Vasile Hozan din Todora română, încâtă aceştia călcân* duşi sufletulă şi consciinţa au dală concur.sulă loră amintitului candidată. Acesta ll-a şi dată apoi ună banchetă — din fondulă de diposiţiune — la finea căruia sJăbă-nogulă Gheluer şi consoţii I’au purtată în spate pe vii- Nr. 122. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. torulă deputata Simo, ai căruia cai, mânaţi de judele regescii cercuală Bardocz din Ileanda, spăriindu-se au dată peste preotulă gr. or. Vasile Goronă şi înveţătorulă N. Oniga din Gâlgău, i-au strivită la pămentă şi acum zacă răniţi în spitalulă din Deşiu. Ş Conferinţa alegStorilorti români de partida naţională rămână din cercurile electorale din ţinutulă Deşiului. Din nordulu Transilvaniei, 14 luniu 1887. Erî, în 13 1. c., la 4 6re d. a. s’a ţinută in Deşiu conterinţa alegătorlloră români sub preşedinţa d-lui ad vocată Gabrielă Mânu, — purtândă protocolulă d-lă dr. Teodoră Mihali, — fiindă presenţî d-nii Aug. Munteanu advocată, Ioană Papiriu Popă, protopopulă gr. cat. din IclodO, Ioană Velle, protopopulă gr. cat. din Deşiu, Ioană Goronă, preotă în Cusdriora, Ambrosiu Popă, preotă în Reteagă, Teodoră Cotuţiu, preotă gr. or. în Diugă, Ma-teiu Popă, preotă în Ocna Deşiului, Petru Cherebeţiu, preotă în Câscău, Mihailă Cherebeţiu, preotă în Bogata română, Ioane Olteană, preotă în Suciu de susă, Gri-gore Popescu, preotă în Suciu de josă, Ioană Cheres-teşiu, preotă în Sântă-Ioana, Constantină Juga, preotă în Negrilesql, Ioană Boca, învăţătoră în Caianulă mică, dr. Dumitru Ciuta, advocată, Petru Mureşiană, cancelistă, George Linulă, juristă, şi Androne Petri, învăţătorulă. De ceilalţi presenţî nu-mi aducă aminte. Ne-a inspectată comisarulă de po!iţiă Lud. Fenyo. Observai că protopopii Vasile Cassa şi Alexandru Bene, deşi au fostă în Deşiu şi invitaţi apriată — n’au voită a lua parte la* adunare. De asemenea n’a luată parte nici protopopulă gr. or. Teodoră Hermană din Deşiu — p6te imitândă pe socrulă său Cupşa. După cuvăntulă de deschidere ală d-lui preşedinte Mânu, care învitâ pe d-nii delegaţi dela conferinţa generală din Sibiiu să raporteze despre aceea, se sculă d-lă Munteanu, carele ţinu o vorbire frumâsă şi instructivă, accentuândă, că situaţiunea Româniloră dela 1884 întru nimică nu s’a întorsă mai spre bine, ci în defavârea nâstră ni s’a înăsprită sortea în acostă stată; desvoltâ programa Sibiiană, cu deosebire punctulă 7 ală aceleia, (Jicândă între altele, că pornindu*se contra nâstră gâna maghiarisării nu numai din partea societăţii, ci şi a guvernului ungurescă, să ne silimă cu toţii să validitămă esecutarea acelei programe. Acâstâ dare de sămă a primit’o adunarea cu unanimitate şi aplause generale de »să trăiâscă«. Au vorbita în acâstă adunare d-nii T. Ootutiu, Dr. Mihali, I. Olteanu, I. Goronă, A. Munteanu şi I. Che-resteşiu, toţi la însemnătatea obiectului şi forte nimerită, cu deosebire d-nii delegaţi ai conferinţei generale din Sibiiu Aug. Munteanu şi Teodoră Mihali. Adunarea a luată la cunoscinţâ şi adereză la otă-rîrile conferinţei generale, cărora întru tâte se va conforma, — avisândă pe fiăcare participantă şi pe ceia-lalţî alegători români din municipiu, ca să se efeptuâscă resistinţa pasivă: s8 nu alegemu deputaţi la dieta ungu-răscă din Budapesta. Şîreganulă. Din comitatulă Aradului, 15 Iunie 1887. Domnule Bedactoră 1 In comitatulă nostru se pe-trecă în faţa alegeriloră dietale, puse pe 18 ale lunei curente, lucruri, care merită a fi cunoscute şi apreţiate de publiculă română. Cele două partide maghiare din co-mitată, cea guvernamentală şi cea oposiţională moderată au pactatu una cu alta, astfelă ca din cele 7 cercuri electorale din comitată guvernulă să alăgâ în 4 cercuri, âr oposiţiunea moderată în 3. Der cercurile electorale, pe spatele cărora s’a făcută acăstă tocmălă au începută a se mişca. Aşa în cerculă Şiria-Pancota Românii au candidată pe protopopulă Georgiu Popoviciu, er despre cerculă Boroşneului se 4*ce> c& ar fi candidată pe protopopulă Constantină Gurbană. Protopopulă G. Popoviciu a păşită după tâte formele ca candidată şi ca ade-rinte ală programei naţionale din Sibiiu, şi despre Gur-bană se (Jice, că va păşi totă cu acăstă programă, (a doua ediţiă? — Red.) Pe pactulă domniloră nu s’au supărata numai Românii, s’au supărata şi Nemţii din cerculă Sânt-Anei, lucru ce nu s’a mai aurită în părţile acestea, ca Şvabii să se pună în luptă cu stăpânirea şi cu grofii. In acestă' cercă se candidase contele Zselinsky, der Nemţii ţărani din comunele Sânt-Ana şi Aletea au candidată pe ună ţărână dintre ei cu numele Kreitler, care a primită candidatura şi a păşită cu flamura guvernului în lupta e-lectorală. Au^indă de acăsta grofulă Zselinsky, şi ne-voindă să se espună ruşinei de-a pica faţă c’ună ţărână şî-a retrasă candidatura; ăr alţi ţărani şvabi au candidată pe ună ţărână cu numele Witman, care a păşită cu flamura oposiţiei moderate. Cu pasivitatea enunciată la Sibiiu lucrulă stă aşa, că rănă acum numai o conferinţă din cerculă Chişineu-lui s’a pronunciată pentru pasivitate, dâr şi de acolo se scrie în jurnale, că au mersă mulţi Români, de au îmbiată cu candidatura pe grofulă Wenkheim; în celelalte cercuri din comitată Românii au intrată toţi în lupta electorală. Mai amintescă, că şi partida guvernului a pusă doi candidaţi români, şi adecă pe advocatulă Ioană Beleşă la Radna, ăr pre junulă Constantini la Iosăşelă. Celâ dintâiu este Română şi are greşela că a intrată în tabăra stăpânirei, er despre ală doilea nimeni în comitată nu scie că ar fi Română. Intr’aceea interesulă Româniloră este concentrată în cerculă Şiriei, unde protopopulă Georgiu Popoviciu are cele mai bune şanse de reuşită. Despre sfârşita vă voiu încunosciinţa la timpulă său. Şi pănă atunci însă dică că dâcâ Românii din comitatulă Aradului ară fi mai cum nu suntă, multe lucruri bune s’ar pute face, şi chiar din zăpăcâla ce esistă în aceste alegeri se vede, că dâcă Românii au pierdută in-fluinţa în acestă comitată vina o portă numai ei. Speranţa. Uneltiri electorale în S6lagiu. De sub Meseşulă Ardealului, în Cirişeriu. Stimate d-le Redactoră ! Corteşiile pentru alegerea deputaţiloră la dieta din Pesta curgă şi în comitatulă Sălagiului, ca undele apeloră eşite din albiă în t6tă ţâra Promisiuni mari, bani şi horincă, vorbe dulci şi a-măgitâre, se dau cu botulă (doniţa) în totă minutulă. C’ună cuvântă, alegerile din comitatulâ nostru, întocmai ca în anulă trecuta, nu voră fi altă decâtă acte şi fapte de volniciă şi cea mai spurcată corupţiuue împreunată cu terorismă ! Numai acuma vecjl, ce bine şi ce înţelepţesce a ho-tărîtă marea conferinţă din Sibiiu a partidei române in-dependinte atunci, când şi pentru părţile ungurene a decisă abstinenţă; numai acuma vetjl că a te espune alegeriloră maghiare efectuite în cela mai viţiosă modă nu ar însemna alta, decâtă a te desbrăca de lâtă demnitatea omenâscă, său a’ţl espune viâţa morţii şi a’ţî lăsa familia pradă sărăciei şi nenumărateloră esecuţiunî, cari numai acuma, pe timpulă alegeriloră, deveniră suspinse. E sperare că Românii Sălăgienî voră observa câtă numai se pâte conclusele conferinţei. Ispitele şi tentaţiunile însă vină din în 4* totă mai vehemente. — Partida guvernamentală cu cea din stânga estremă se întrecă in a cumpăra sufletele şi a ademeni votisanţii în tâte cercurile electorale, dâră mai tare ca în cerculă ZUăului doră nicăirî. — Aci şi partida guvernamentală şi cea stângace numai cu ajutoriulă Româniloră sperâză a învinge. Preoţii şi inteligenţii din tâte puterile se silescă a lumina şi deştepta poporulă şi a’lă face ca votulă său cu nici ună preţă să nu-lă vândă nimănui, ci să şâ4â acasă şi să şl caute de treburi, — durere însă, că deşi puţini, dâră şi între inteligenţii noştri suntă, cari uitându’şl sânta chemare nu numai neglegă eausa română, ci facă chiară causâ comună cu antago-niştii noştri. Unuia dintre aceşti uitaţi de sine, ameţiţi de sărăcia spirituală şi bătuţi de Dumnezeu, e şi sârmanulă scriitoră din Zălâu Popă Szilagyi, unăAnepotă nedemnă ală fostului cândva episcopă de Oradea-mare I. Popă Szilagyi de Băsesci.— Acestă Română slabă, de voia deputatului guvernamentală G. Lorinczy, provăcjută cu 1-200 fl. v. a. a luată asupra sa nedâmna misiune de a cu-triera satele române de sub Meseşâ şi Rezu spre'a ademeni pe bietulă poporă a vota pentru guvernă. Noi nu ne tememă de corteşiile lui, căci nedibâcia şi sărăcia lui spirituală e mai evidentă ca sârele, dâră ne pare rău că ună nepotă de episcopă şi, cum autjimă crescută în gim-nasiu română, ’şî pâte uită de sine într’atâta, câtă să se tăvâlâscâ în porcăria ce se numesce politică de alegere şi să se dejosâscă a fi ună corteşă netrebnică! Noi, ceşti din provinciă, multă ne mirămă, că Preşedintele tribunalului St. d. E. Kaixler, cunoscută omă a-tâtă de rigurosă, cum de lasă pe ună scriitoră oficială de stată de sub mâna sa la atarl. corteşii infame în dauna oficiului de care cum se vede nu e prâ demnă. — Au nu esistă ordinaţiune strictă, că a corteşi cu coruperi nu e iertată nimărui, au dâră D. Pap. Szilagyi nu a cetită articolulâ V din legea dela 1878 § 185? Atragemă atenţiunea celoră competenţi şi în specie a Esc. Sale ministrului de justiţia T. Fabinyi la spurcatele corteşu efectuite săptămâni întregi de acestă nedemnă şi negru Română. Din părţile nâstre de sub Meseşă mai avemă încă şi câţiva preoţi gr. or. cari nu s’au înfăţişată la nici o adunare electorală, — dâr cari pe lângă tâte acestea fură avisaţî despre tâte conclusele conferinţei partidei nâstre. — Ce atitudine voră observa aceştia? Numai alegerea ne va documenta. — La timpulă său nu vomă cruţa a-i arăta şi pe aceşti domni publicului română ca să scie cu cine are de a face. Onâre la cei bravi, hulă şi batjocură veclnică la cei miserabill şi mişei. Scimă, că partida guvernamentală rnai în tâte cercurile se basezâ pe Români, nicăirî insă mai iminentă ca în cerculă ZUăului. Cu ce dreptă şi cum potă avâ fruntea de a spera în votulă românesoă în astfeliu de timpuri, când drep-tulă Românului (Jfin‘câ U& calcă în piciâre, nu price-pemă ! Au dâră cugetă ei, că poporulă alegătoră cu inte-iiginţă cu totă e atâtă de laşă şi pocită în trebile politice şl atâtă de prostă în cele ale alegeriloră, încâtă să nu vâcjă mai departe ca virfulă nasului. Când vetjl atâta efrontăriă şi aceea, că nădrăgarii de maghiari cum vină a-ţl cere votulă în folosulă loră propriu, te miri de atâta cinismă. — Inzadară li se FOILETONUL Vulturelti. (Poveste.) (Urmare.) — „Rău eu dragă n’am visată, „Ci de alta’s spăriată; »Tu nu scii ce-a fostă pe-afară „Erî aşa de cătră sără: «Babe nâstră s'apucată ,Apă multă a cărată, ,Mai multă ca totdâuna „Nu numai ca păn’acuma, „Păn’a umplută cea căldare ,De pe cuptoriulă cela mare. „Eu vă^ândă că ce făcea, „M’am dusă, dragă, pân’ la ea „Şi o-am întrebată ce vrea? »Ea ml-a 4isă că de n’°‘u spune „Cătră nici ună omă din lume, „O să-mî spună apoi şi mie „Dâr nu-mî spune bucurie ; „Eu am 4>sh că nu-o vo*u spune ,Cătră nici ună omă din lume, »Atunci ea ’ncepu aşa : „Ecă ce mi-i voia mea: „Mâne colea pănă’n 4orI ^Când ceriu-i curată de nori, „Taică-tău plâcă de-acasă > Cătră cea pădure dâsă „Ca să facă vânătâre »După pasări sburătâre, „După cerbi şi căpriâre; »Atunci eu mă voiu scula »M’oiu spăla şi m’oiu găta »Şî-oiu aprinde ună focă mare „In cuptoră sub cea căldare „Păn’ va feiba apa tare; „Atunci lină şi ’ncetinelă „Voiu lua pe Vulturelă „Din culcuşu-i micuţelă, »Apoi dâcă foiu junghia „In căldare l’oiu băga „Şi l’oiu ferbe acolo bine »Ca să-lă mâncă cu ârecine !... „Hai dâr dragă ne sculămă »De acasă să plecămă »Unde-omă putea să fugimă ,Şi mai multă să nu venimă , Păn’a fi şi ea la casă „C’asta mâncă-a tale âse!...« Cu-asta pruncii se sculară Se ’mbrăcarâ, se gătară Nesimţiţi apoi plecară... Baba, care se sculase Foculă de şi-lă aţîţase, Singură ’n cucnă şedea Şi tare se bucura Cum mânca-va ac|I ună pică Carne dulce de pruncă mică .. După-ce apoi vedea Apa ei cumcă ferbea Merge lină şi ’ncetinelă După miculă Vulturelă... Ea în casă se băgă De pătuţă s’apropiâ Gândindă cumcă Vulturelă Dârme cu Niţă lângă elO. Mergendă ea în pată căuta Dâr amară se spăriâ Când vă4u că pruncii nu’să Căci fugit’au şi s’au dusă... Ea se umflă de mânie Mai crepa acuşi de vie Cum de Niţu o-a-'nşelată Şi fugindă s’a depărtată Cu micuţulă Vulturelă SoţulO său celă frumuşelă... Ea începe a se mustra Singură 4»cândă aşa: „O sărmana vai de mine1... ,Bată-te bată pe tine «Niţule, credinţa ta, „Cum vânduşl tu vorba mea!... „Ce-o să 4>că-acuma âră „Ală tău tată de cu sâră „Când acasă va veni „Şi pe voi nu v’a găsi?.. „MVntreba că ce-am făcută, „Va gândi câ v’am bătută..* Apoi, frate, s’apuca Trei slugi iute trimetea Pruncii numai să-i găsâscă Şi-acasă să-i pornâscă... Slugile la drumă porneau Şi-alergau, frate-alergau In tropotulă cailoră După urma pruncilorO... Multă vreme nici trecea Pănă cei trei slugi vedea Lângă cea pădure mare Doi prunci mici lâng’o cărare, Cari stăteau lângă pădure De pe-o tufă mâncândă mure... Slugile tare-alergau Cătră denşii se grăbeau Dâr pruncii ’napoi căutară Şi pe sâmă mi-I luara... Atunci Niţă, celă frumuşelă, ţ)ice cătră Vulturelă: — „Vulturelă nu mă uita „Şi nici când nu mă lăsa; „Nu te despărţi de mine ,Nicî la rău şi nici la bine!..* ___________ (Va urma.) Nr. 122.- GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. spune, că dela Română nu au tiflu de a spera nimic!, înzadară li se asigură, că noi ca partidă română independentă nu votăm!, şi că ei de noi ca atari nici că vrău a sci, ei totuşi se îmbulcjescfl şi se încred!, 6re în ce....? pâre în puterea pretorelui Nagâ Domokos ca om! şi oficiala altcum f6rte onestă, în puterea administrativă şi poliţiană, prin cari cu sila vor! să aducă pe Român* la vot!; şi să nu ascundemă nici slăbiciunea nâstră, să mai încred! în puterea şi promisiunea unor! Români slabi de ângerO, şi mai aleş i — se (Jiee — în ceea a unora notari de română cu ajutorulă cărora au să capete celă puţină 3—400 de votisanţl pasiviştl. Ciudată lucru, ca poporulă alegător! română de sub munte să servâscă ca marfă de vândută şi ca fuscelă la scara de mărire a culărora notărăşei?! Ore ce va c|ice la asta brava preoţime din valea Banului, Cizeriului şi a Priei? Ore sâ sufere ei o ast-felă de batjocură şi ruşine pe nepâtatulă loră nume şi renume naţională? Noi cei de sub pâlele Meseşului nu credem!! Vomă vedâ însă, care din noi va fi Juda vântjăto-rulă şi care apărâtorulă dreptăţii şi adevărului. In 12 1. c. avurămă o altă conferinţă electorală ârăşl in Stircî, unde delegaţii dându-şl sâmâ de conclusele conferinţei din Sibiiu, inteligenţa în numără frumosă şi poporulă adunată cam la 200 din tâte comunele au primită de ale sale t6te hotărîrile, şi în presenţa d-lui pretore Nagy Domokos şi inspectorele de dare Zeitler pa-lam et publice au (jisti că de astădată voră remânea a casă. Mare merită are în asta M. O. D. Teodoră Popă, prtp. în Ortelecă ca preşedintele adunârei. Acesta, ună oratoră bună în espunerile sale, sciu să încânte mulţimea de alegători încâtă cu-o gură şi inimă se dechiarară de aderenţi. Onâre acestui bărbuţă intrepidă. Nu potă subtrage însă lauda nici pentru ceilalţi inteligenţi presenţl, cari mai din t6te satele se ’nfâţişară la acăsta memora bilă conferinţă. Nu potă însă să nu condamnă din inimă fapta candidatului guvernamentală şi a argaţiloră lui, cari în unire şi în presinţa înspectorelm de dare venită la cor-teşită, cu numele paremi-se Zdtler, pâte numai să ne conturbe adunarea, venindă de dimineţă în StîrcI (con-ferenţa nâstră a fostă pusă pe 2 ore p. m.), cu vre o 8—10 ferii de horincă (rachiu) la casa notariale s’a încercată a îmbăta poporulă. O faptă asta, care şi preto-rele — fiă-i (Jisă spre onâre — o-a reprobat-o aspru şi cumcă îmbătarea nu a succesă e pură şi simplu me-ritulă poporului, care sciindă de adunare, dintre ei au băută, dâră nu s’au înţepenită ; ârâ cei puţină mai şu-menî strigau pe uliţă: să trăiâscă stânga, deşi le-a dată de băută drâpta. Spect. d. Zeitler ca inspectoră de dare, apoi M. sa I. Kerekes ca inspector şcolară şi alţi oficiali cum de cu-tăză a să amesteca în lina corteşiiloră ? şi cum de nu respectâză legea şi asprimea ei ? Si cu a cui permisiune îşi neglegă 4l*e întregi dela oficiu? noi ceşti din provincia nu putemă pricepe, dâră ni-se umple sufletulă de indignare, vătjândă că la âmenii guvernului tâte-să iertate âră nouă nimica. Ore astfel! de corteşirî să se intim-ple cu scirea Escelenţieloru sale a ministriloră de resortă ? tare amă dori să ni se respunijă! Astea însă-’să calea — valea — dâr partida guvernamentală şî-a propusă a nu respecta nici cea mai primitivă libertate a alegătoriului română, şi a hotărîtă ca pe alegătoriulă română se-lă dacă la votă cn forţa. Spre acesta scopă au şi planulă gata. Voră usa de puterea administraţiunei .poliţiane ; presiune de susă, presiune de lături şi de desuptă, au înfiinţată şi voră mai înfiinţa depourl de pâne, horincă şi slănină ş. a. în Că-ţelulă românescă, şi alte locuri potrivite; în fiâcare comună şi-au cumpărată câte ună omă care strîngă alegători; aceşti 6menl au tipărite numele tuturoră alegă-toriloră; şi au adunată cam la o sută de cară; voră merge gendarmii, honvezii, poliţianii parte spre escortare parte spre înlîmpinare; şi ca nu cumva să-i păcâlâscă stângacii, voră începe a aduce pe Români de Duminecă, adecă din 19 1. c., voră continua în 20 1. c. ca apoi în 21, in 4iua alegerii să-i aibă în Zălâu. Spre acestă scopă în Zălău să închiriară şi se gătescă temniţele şi alte cortele; apoi ca mergândă cătră casă încă să nu aibă neplăcere, îi voră petrece cătanele pănă la ună timpă. înainte au se capete votanţii câte 1 fl. v. a. după alegere âră altulă. In locă voră avâ de băută şi de mâncată apoi de drumă ca orbii voră mai căpăta câţi va creiţarl! Cam acesta e planulă infernala alQ partidei guvernamentale poreclite «liberale». In ţăra constituţională ungară astfelă de planuri se potă ţese 4'ua 'a am6(jl fără pică de genare! Atâta cinism şi atât forţă brută ’i-s’ar pârâ in-posibile; durere însă, că asta la noi nu e aşa, ci e cea mai spurcată realitate! Au dâră credeţi voi, domnilor! liberali, că poporală română dusă la vota cu sila şi presia, între ba- ionete şi sedusă de tâte puterile politice va pută să se considere votantă liberă? va fi âre omă cu creerl sănătoşi, care să 4'că că pasivitatea nu e observată? Eu unuia nu credă. 0 astfelă de procedură, de se va efectui va păta pentru totdăuna alegerea candidatului guvernamentală 1 Au doră cu astfelă de forţe nu ai putâ alege deputată chiară şi pe orî-care husară de ai lui Bach? au chiar pe talpa cismei mele ? Ce le pasă însă domniloră dela putere numai se ajungă în maioritate şi să nu scape osulă de roşă din mână? Adevără că nu le pasă, dâră după ce în lume nimică nu rămâne ascunsă, nici aceste fărădelegi nu voră putâ fi puse tâte sub obrocă, ci va veni timpulă când se va face lumină; şi atunci cei ce au acoperită lumina voră dipărâ in intunericulă de veci ca fiii nopţii, căci atunci cu noi va fi Dumne4eu! Fraţiloră preoţi, docinţl şi alţi inteligenţi mireni! Voi totdâuna aţi fostă la înălţimea chiămărei vâstre. Nu credemă să vă trageţi nici acum din caleagloriâsă a spiritului naţională şi să vă părăsiţi turma qredinciâsă, ci chiar din contră să alergăm! toţi cu toţi ca şi ce s’au perdută din ea să se recâştige şi să fiă mare bu-curiă în ceră şi pe pământă. De fulgere să pâră, de tunetă şi puciâsă Oricare s’ar retrage din gloriosul! locă!... Adev&rulu. SOIRILE PILEI. Cetim! în „Tribuna": „La 8 Iunie c. s’a ţinută în Deva festivitatea punerii petriij fundamentale la noulă edificiu ală şcolei reale de stată de acolo. Dintre Români au bătută cu ciocanul! următorii: lână Papiu1 protopr. gr. or. cu devisa: »In acestă edificiu să se des-volte buna înţelegere între deosebitele naţionalităţi şi confesiuni spre binele patriei*; George Nicâră, preotfi gr.-or. cu devisa: ,Dumne4eulă Sabbaoth să ţină acestă edificiu în vecii vecilor!«; Dr. Lazară Petco cu devisa: ,In acestă edificiu să se propovăduăscă cuvântul i luminării, ca din elă să ese bărbaţi firml de caracter! şi patrioţi buni». — In camera ungurâscă, cu ocasiunea desbaterei bugetului cultelor! şi instrucţiunei, s’a spusa pe faţă că acestă institut!, ca tâte cele unguresc! din Deva, are să fiă focară de maghiarisare în comitatul! Huniâdâra. Şi se găsesc! Români cari bată cu ciocanul! spre a întări temelia — maghiarisării! —x— „Guide musicală* din Bruxela ne aduce plăcuta scire, că d-şâra Leria, distinsa cântărâţă română, este angajată pentru stagiunea viitore la marea operă a Teatrului Monnaie din Bruxela, în calitate deprima cân-târâţă lejera. Se scie că în acestă teatru nu cântă decât! celebrităţi şi cântăreţi cari au o reputaţiune euro-până. D şâra Leria de sigură că a atinsă culmea artei cântului, ca să potă obţină ună locă atătă de importanta. F'elicităriie nâstre distinsei cântăreţe române. —x— »P. N.« primesce din Măhrisch-Weisskirhen scirea, că comanda şcâlei de cădeţi de acolo a interzisă elevilor! unguri, sub ameninţare cu pedâpsă, folosirea lirnbei ungureşti, fiă şi în afară din serviciu. —x— Subscrisul! ne râgă a publica următârele: Cine voesce a lua în editură ună frumosă volumă de poveşti ardeleneşti binevoâscă a se adresa la: Ioană Popii Re-teganulîi, învăţător!, O.-Radna (Rodna vechiă) Transilvania. In Vâlcele născu în 4>*e^e acestea o Ţigancă ună copilă, ală cărui corpii e întreg! acoperită cu pără. Nasul! e pe frunte, şi sub elă ună ochiu. Monstrul!, care a născuta viu, dâr care muri curendă se va trimite universităţii din Cluşiu. Sciri militare. Ruşia, ţ)iarulă „Times" a primită depeşă din Calcuta semnalând! nisce mişcări de trupe ruseşcl în Afganistan!. Jurnalul! englesă privesce ca inevitabilă căderea Emirului. Cursuri pentru industria de casă în Braşovti. D-nii învăţători din locă George Moianu şi Candidă Muşlea ţină în Braşov! cursuri publice pentru instruirea poporului nostru în diferitele ramuri ale industriei de casă. Pentru tinerimea din Scheiu dela 12 ani în susă, de ambele sexe, se voră ţinâ în specială două cursuri cu instrucţiunea gratuită, anume: uni* curşi* de primăvară şi altă cursă de tâmnă şi Urnă. Primulă cursă s’a şi începută deja şi dela 3 Iuniu n. c. se continuă cu tinerimea adultă din Scheiu în tâtă Vinerea şi Miercurea dela ârele 4—8 după amâ4î. Ală treilea cursă, de vâră, se va ţinâ în scâla ro- mână din Braşovul! vechiu dela 7—31 Augustă. Cursul! acesta este destinată pentru d-nii învăţători, cari voră vrâ să înveţe industria de casă. Pentru a introduce în popor! mai repede şi mai cu înlesnire industria de casă sunt! chemaţi în prima liniă învăţătorii poporali, şi de aceea ar fi de dorită, ca d-nii învăţători să cerceteze acestă cursă în numără câtă mai mare. Din partea protopresbiteralului II ală Braşovului s’a votată deja ajutoră pentru înlesnirea ţinerei cursului şi se speră, că şi celelalte protopresbiterate voră face asemenea. Planulă de instruire ală diferitelor! cursuri, după cum îlă aflăm! publicată în ună circulară dată de oficiul! protopopescă I ală Braşovului, este fârte promiţător!. Anume: In cursulu I de primăvâră se propune: împletirea de nuele, în specială: recolta nueleloră, curăţirea şi conservarea loră, împletirea diferitelor! obiecte din nuele întregi, despicarea şi giluirea nueleloră, împletirea diferitelor! nuele giluite, redarea colârei naturale a nueleloră şi a respectivelor! obiecte deja împletite, şi în fine: colorarea obiectelor! împletite. In cursulu II, de tâmnă şi de Urnă: împletituri de papură: recolta papurei, sortarea şi conservarea ei, confecţionarea din obiecte diferite, cusute din papură ordinară şi mâle, confecţionarea de obiecte împletite In diferite moduri de papură tare şi mâle, împletirea scaunelor! atât! din papură, câtă şi din paie şi dm foi de cu -curu41; îmbrăcarea obiectelor! fragile (d. e. de sticlă) în papură. Afară de acestea numiţii d-nl învăţători voră propune : împletirea scaunelor! de salon! cu trestiă fină de mare; împletituri de paie, în specială: recolta paielor!, împletituri simple în 5, 7, 9 etc., împletituri în colţuri, împletitură cilindrică, compunerea de diferite obiecte din fâşiile împletite, colorarea paielor!, său a obiectelor! lucrate. Mai departe: împletituri din pâră: împletituri simple, duple, triple şi confecţionarea de diferite obiecte, cum: inele, cercei, lanţuri de orolâge ele. Coloritului confecţionarea de diferite văpsell şi conservarea loră, coloritul! şi văpsitulă propriu, flauderatuîă, prepararea văpseleloră pentru văpsirea lânei, cânepei şi a altoră obiecte. Poleitulu seu lustruirea lemnului, Auritulă, AU binăritulu, său cultura raţională a stupilor! în teoriă şi în praxă, esecutândă cele mai necesarie lucrări din a-cestO ramă de economiă casnică în stupina scâleloră centrale române din Scheiu. TELEGRAMĂ PART. a „GAZ. TRAN8.*) SIBIIU, 15 Iunie —Candidaţii partidei naţionale române în Bănat! şi Ţâra ungurâscă sunt!: Generalul! Traîan l)0(lfl pentru Caran-sebeşă, Yincenţiu Băbeşti pentru Şasea, Petru Truţa pentru Baia de Crişă şi Georgiu Popo-yicl pentru Şiria-Pancota. ALBA-IULIA, 16 Iunie. — In adunarea din a/u Iunie, alegătorii români din cercul! Vin-ţului inferior! au primit! unanim! conclusele conferinţei din Sibiiu. CÂMPENI, 16 Iunie. — Oile călbăjâse au plecat! eri la Trăscâu. Cei cu simţăminte adevărat! românesc! suntem! acasă liberi şi independenţi. SCIRl TELEGRAFICE. (Serv. part. a «Gaz. Trans.») AGRAM, 16 Iunie (sâra). — Sunt! cunoscute 82 resultate electeraJe: 70 din partida naţională, 1 din centru, 5 independenţi, 4 din partida dreptului, 2 fără partidă. Partida naţională a câştigat! 21 şi a perdut! 2 cercuri. BERLIN, 16 Iunie. — Cu tâtă continua scădere a simptomeloră bâlei, împăratnlă sufere de unu guturaiu (trâhnă, catar!) straşnic!, de aceea are trebuinţă de linişte nentreruptâ. — Reichstagul! a primit! darea pe rachiu aprâpe neschimbată, după propunerile comisiunei. SOFIA, 16 Iunie. — Respuntjând! la cererea lui Riza-bey, guvernul! arătă necesitatea d’a se convoca marea Sobraniă. Guvernul! îşi es-primâ dorinţa d’a vedea de faţă în Sobraniă pe representanţii puterilor!. Pănă acum nu se scie, dâcă representanţii puterilor! se vor! duce la Târnova. *) Acâstă telegramă, ce ne-a trimis’o d-lă preşedinte ală comitetului centrală din Sibiiu, ne-a sosită eri la 6 âre sâra, când foia nâstră era deja sub pressă, din care causă n’a putută fi publicată în numărul! de eri. Red. Editor!: Iacobă Mnreşiann. Redactor! responsabilă Dr. Anrel Mnreşiann* m. is2. GAZETA TRANSILVANIEI 188 7. Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — cr. 6. Pentru inserţiunî şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10. Pentru repeţiri se acordă următorele rabate: Pentru repeţiri de* i co ori o o o îH >> ii V Crt 1 00 ii 15*|. n ii ii 9—11 n 20°1„ ii ii ii 12—15 ii 30°|„ V ii ii 16—20 ii O o o Dela 20 de repeţiri în susă 50°jo Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni se facă învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai susă. ABONAMENTE la „§azeta transilvaniei se potu face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşorii prin mandate poştale. Adresele ne rugămu a ni se trimite esactă. arătându - se şi posta ultimă. Preţulu abonamentului : Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni..........3 fl. — „ ş6se luni...........6 fl. — „ unii ană............12 fl. — Pentru România şi străinătate: „ pe trei luni..........10 franci „ ş£se luni.............20 ,, „ ună ană ..............40 ,, Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei." Mersultl trenurilor!! Valabilu dela I Iuniu st. n. 1886. pe linia PredeaM-Budapesta şi pe linia Teiaşii-Aradil-Budapesta a calei ferate orientale de stată reg. nng. Predeală-Budapesta Budapesta—Bredealil BucurescI Predealâ j Timişă Braşovă J Feldi6ra Apatia Agostonfalv* HomOrodă Haşfaleu Sigbiş6ra | Elisabetopole Mediaşă Copsa mică Micăsasa Blaştu Crăciunelă Teiuşfi Aiudă Vinţulă de susC Ui6ra Cacerdea Ghiristt Apahida Clnşii Nedeşdu GhirbSu Aghirişă Stana Huiedinfi Ciacîa Bucia Bratca R6v MezS-Tclegd Fugyi-Vâsârheiy Vdrad-Velinţe Oradia-mare P. Lad&my Szolnok Buda-peeta Viena Trenă de persdne 7 20 7.57 8.24 8 47 9 29 9 37 10 53 11.00 11 34 12.03 12.26 12.42 1.11 123 2.06 2.27 2.49 256 3.12 3.46 5.01 5.21 Tren accelerat 4.30 9.12 9.35 10.1* 6.01 6.19 7.12 7.41 8.20 8.46 9.11 9.16 10.37 12.20 2.15 — | 8.00 Tronă omnlbus Treuă omuibn»î| 4.01 4.47 5.28 5 59 6.49 8.35 9.02 9.12 9 56 10.37 10.59 11.16 11.37 12.16 12,33 î .51 2 18 2.48 2 56 3 64 4 51 5,28 5 56 7.30 1.14 1.45 2.32 Trenu de persone io.ro î.33 4.24 lO.Of 2.15 Trenu de persone 6 37 6.53j 7.14 7.291 7 56; 8.18! 8 58: 9.15 9 34 9 53 10 28 10 47 1057 1107 11.19 1.16 3.29 6.33 Vieua Budapesta Szolnok F. Liidâuy Oradea nare Vârad-Veleucze Fugyi-Văsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiediu Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu (Jluşiu Apahida Ghiriş Cucerdea Ui6ra Vinţulă de susft Aiudă Tei aş* Crăciunelă Bl&şă Micăsasa (iopşa mic. Mediaşă Eiisabetep-'te Mgîş6f& Raşfaleu Homorod Agostonfalvs Apatia Feldiâra Braşovă Timişă Predealâ Notat Orele de n6pte suntă cele dintre liniile grdse. BucurescI Tipografia ALEXI Braşovă, Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, Zernesd Teiiişă- Ir adft-Budapasta ! Budapesta- Aradft-Teiuş A. Trcnii Ti-cifi Trenu de Trenă de Trenă Trenă oracibuB de pers. pers6ne persdne de persdn omnlbu> Teiuşft 11.24 — 3.00 Viena 11.10 12.10 — Âlba-Iulia 11 50 — 3.59 Budapesta 8.20 9.05 — Vinţulă de josă 12.30 — 4.22 11.20 12.41 — Şibotă 1.01 — 4.51 Inok 11.35 5.45 — - Orăştia 1.32 — 5.18 Âtadâ 4.30 6.— — Simeria (Piski) 2.32 — 6.16 Glogovaţă 4.43 6.13 — Deva 2 52 — 6.35 Gyorok 5 07 6.38 — Branicîca 3.23 — 7.02 Paulişâ 5.19 | 6.51 — Ilia 3.55 — 7.28 Radna-I ipova 5.41 1 7.10 — Gurasada 4.08 —- 7.40 Conopfi 619 7.37 — Zam 4.25 — 8.11 Berzova 6.28 7.55 — Soborşin 5.30 — 8.46 Soborşin 7 25 8.42 — Bărzova 6.27 — 9.33 Zam 801 9.12 — Conoptt 6.47 — 9.53 Gurasada 8.34 9.41 — Radna-Lipova 7.28 — 10 27 Ilia 8.55 9.? 8 —- Paulişă 7.43 — 10.42 Branicîca 9.19 10.17 -—- Gyorok 7.59 — 10.58 Deva 9.51 10.42 Glogovaţă 8.28 — 11.25 Simeria (Piski) 10.35 1107 — Aradft 8.42 9.17 12.31 Orăştiă 11.11 11.37 — Szolnok ( - 2 32 4 59 Şibotă 11.43 12.— — ( — 5.12 Vinţulă de josă 12.18 12.29 - - Budapesta — 0.20 Alba-Iulia 12.36 12.46 Viena — — 6.05 Teiuşft , 1.29 1.41 — Ar0,dft-T£iHifş<&r» Siwerla (Piski) Petroşani TrenS Tranfl da Trenu Trenă de Trenă Trenă omnibus peraâne mixt persdne omniboa mixt Iradă 5.48 6.05 simeria 2M AraduJă nou 6,19 — 6.33 Streiu — — 3.25 Nâmeth-Sâgfa 6.44 — 6.58 Haţegă — — 416 Vinga 7. io —- 7.29 Pui — — 5.11 Orczifaîva 7.47 — 7.55 Grivadia — — 5.55 Merezifalva — — — Baniţa — — 6,4r- Tlmişdra 9.02 — 9.08 Petroşenl — — 7.12 1 imişdra-Aradâ Petroşenl—SUmeria (Piski) Trerifi de Trona de Tronfi Trenă Trenă Trenă persane persdne omnlbas de pers. Omni bus mixt Timişăra 6.25 - 5.00 Petroşenl -- 6.10| Merczifalva — — — Baniţa — — 6.53 Orczifalva 7.46 — 6.32 Grivadia — — 7 37 Vinga 8.15 — 7.02 Pui — — 8.20 Nămeth-Sâgh 8.36 — 6.23 Haţegă — — 9.01 Aradulă nou 9.11 — 8.01 Streiu — — 9.52 AradA 9,27 — 8.17 Ifiaeria — 10.31