ANULU L. HKOAqiVSEA ŞI ADMLM8T8AŢIIHEA: BRAŞOVfi, piaţa mare Nr. 22. ,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi. Fa anâ anfi 12 fior., pe şăse luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. licw&ata şl striia&t&te: Pe anO 40 fr., pe şâse luni 20 fr., pe trei Inul 10 nanei. NS 120. Braşovti, 2 Iunie 1887. Peste trei c}iîe se vorîi începe alegerile pentru dieta ungurâseft. Aiegâtoriloru români li' s’a spus», ere de mu, pretutindeni ceea ce trebue să facă şi se, nu tacă si cuni trebue se se porte faţă cu aceste alegeri. Ceea ce li se cere alegătorilor» noştri înainte de tâte, ceea ce ceremu cu deosebire noi dela dânşii, este ca toţi într’mrii gândii să fiă şi în unire şi bună înţelegere toţi pe acelaşi drurnu să apuce ca să potă ajunge odată erftşî cu toţii la ţinta de toţi dorită. Şi ore de ce ceremu noi dela alegătorii noştri să s’adime toţi împrejurulu steagului ro-mâncscii alu partidei nâstre naţionale? De ce dorimă noi aşa de mulţii ca cu toţii să fiă unu trupii şi suflet fi faţă cu alegerile dietale ce simţii la uşă? P6te că unulu său altulu îşi va gândi: ce ne pâte strica nouă Românilor» dă că ici colo, în comuna cutare său cutare Românii vorîi călca hotărîrile adunărei din Sibiiu şi voi u lua parte la alegeri? ce vomă pută dobândi noi de acolo, că vomă sta cu toţii umără la umerii pe locu şi vomă face ceea ce ni-a sfătuită marea adunare a trimişiloră noştri să facemă ? Ce au dobândită aceia, cari au urmată până, acuma sfatului adunărilor^ românesc! ? Suntă în cea mai mare rătăcire cei ce se gândescă şi se întrăbă astfelă: suntă orb! aceşti Români şi nu v&du prăpastia spre care se rostogolesc» deslipindu-se de fraţii lorii, în credinţă că, dăcă se voru schimba timpurile, ărăşî se vor ii pută alătura la ei. Deşărtâ credinţă! Cum se voră mai pută ei întărce şi înşira în rândurile fraţii oră îoră, dăcă îi va înghiţi prăpastia cătră care alărgă ca nisce căpiaţi de-a ruptulă capului ? Colo câte ună proprietară, dincolo câte unu preotă, dincăce câte unu advocată fiindu orbită, de ceea ce i se pare lui mai cu cale pentru ca să n’aiba căită şi neplăceri cu puternicii comitatului, trâiesce în credinţa, că prin aceea eă a făcută pe voiă solgâbirăului său fişpanului a câştigată ceva şi că din acestu câştigă ară pute trage şi ceilalţi Români ărecare folosă. Nenorocitulă, elu nu vede şi nu scie, că duşmanulu dă a(J4 cu o mână, pentru ca mâne să pătă lua cu două, că a(Jl îţi promite marea cu sarea pentru ca mâne să-ţi ia şi cămaşa de pe tine; nu vede şi nu scie că celă ce se dă odată legată în mâna potrivnicului este pierdută pentru ăstea lui, la care nu se mai pâte întârce. Ce folosă păte aduce unu fugară, unu omă lasă ca acesta, fraţilor» săi de arme? Elă îşi va scăpa păte viaţa, der ce-i va folosi ea dăcă o va trăi cu ruşine şi încărcată de blăstămulu fraţiloru săi pe cari i-a părăsită în ceasulu primejdiei? Nu e mai bine a pătimi câtă de multă, decâtu a duce o astfelă de viaţă prăpădită? Dăr aceia, cari pentru ca se nu aibă nici o supărare şi să nu aducă nici cea mai mică jertfă, se facă slugile Unguriloru dela putere, mai au obrazulu să susţină, că ei lucră cu minte şi înţelepţesce şi că purtarea lor» au îmblânditu furia celoră ce s’au jurată să ne nimicâscâ. Pe aceşti făţarnici îi întrebămă : arătaţi-ne ce a-ţl câştigată voi până acuma cu slugărnicia vâstră, făcuta-ţl să înceteze prigonirile şi asupririle, pus’aţl prin închinăciunile vâstre stavilă urgiei, dobândirăţi măcară atâta ca stăpânii ce vi ia-ţl alesă să fiă mai drepţi faţă cu voi înşi-vă, cari le faceţi pe voiă şi le daţi ajutoră în potriva fraţiloră voştri ? Ce credeţi că voră dobândi păcătoşii preoţi din comitatulu Solnocă-Dobâca, caii s’au pusă la porunca omeniloră lui Banffy-paşa ? Nu li-o spună de p’acum Ungurii că ei nu suntă nici Români, nici Unguri, ci numai nisce bulendre Mercurî, 3 (15) Iunie. (csak rongyok) ? Ce alta pâte fi răsplata loră decâtă blăstămuiă fraţiloră loru si dispreţulu strâiniloră ? Ne voră întreba însă făţarnicele slugi ale celoră dela putere: ce a-ţl dobândită voi prin aceea că aţi ţinută la liotărîrile adunăriloră românesc! şi n’aţî alesă ? Amu dobândită — le răspundemă — că potrivnicii noştri sein că au de a face c’ună po-poră românescă, care are şi elu o voinţă, are şi elu dorinţe şi aspiraţinnl, cari nu le au putută şterge despotismului şi apăsare ocârmuirei ungurescl; dâr dâcă n’amu putută dobândi mai multă, cine altulă e de vină de nu cumva acele pecătâse şi nenorocite bulendre, cari prin slugărnicia loră t.ieălâsă au îmbărbătată pe potrivnici şi i-au făcută să crâdă, că cu timpulu voră pută înăbuşi de totă glasulă poporului nostru? Eată dâră, fraţi Români, că numai o sin-gi râ scăpare este pentru noi, numai unu singură lucru ne note mântui, înţelegerea şi legătura sfântă, dintre noi, ca s6 pâtă fâlfăi mândru stâ-gulă i’omânescă, stâgulă partidei nâstre naţionale şi se ne ducă la isbândă! Schimbarea ministerială în Serbia. In Serbia s’a îndeplinită în timpulu de faţă o schimbare ministerială, care de sigură va aduce cu sine şi o schimbare a politicei este-riore a regatului. încă înainte cu câteva luni se totă vorbea despre o asemenea schimbare politică, der mai alesă de când regina Serbiei s’a decisă să plece în Rusia şi regele Milan a făcută visită ambasadorului rusă din Belgradă d. Persiani. Pe când din capitala Serbiei veneau scirî, care declarau ea neadevărate sgomotele despre o schimbare politică, acesta se şsecuta deja pe nesimţite şi aijl e deja faptă împlinită. Ministerulă G ara şa nin a demisionată, ne mai putându resista curentului favorabilă Rusiei şi adi e în Serbia ună cabinetă Risticî, care se scie că e pentru alăturarea Serbiei la Rusia în ce privesce politica esteriâră. Acâsta a accen-tuat’o Risticî chiar în condiţiunile ce le-a pusă pentru ca se piimâscă a forma cabinetulă şi anume că va libera Serbia de tutela pieţelor» financiare ale Austro - Ungariei şi Germaniei. Risticî a luată pe lângă presidiulu şi portofeliulu ministeriului de esterne. înainte de schimbarea cabinetului a fostă în Belgradă şi în totă regatulă o manifestaţiune, care dovedi că curentul» e cu totulă favorabilă Rusiei. D-lă Persiani, ambasadorulă rusă din Belgradă, şî-a şerb h fu jubileulă de 25 am de serviţiu. Din tâtă ţâra i s’au manifestată simpatii, însuşi regele Milană l’a felicitată ca pe „celă mai bună prietenă alu săuu. La banchetă s’au anunţată a lua parte representanţi din întregii regatulă, ba chiar şi din Semlinu, Neo-planta, Chichinda, Beclcherecă ş. a. adecă Şerbi din monarchia nâstră. Acâstă manifestare se consideră ca o demon-straţiune în contra înţelegerei Serbiei cu monar-cliia nâstră, şi ca o dovadă că Sârbii preferă acestei înţelegeri o alianţă eu Rusia. Mişcarea electorală. Relativă la învoiala dintre Saşii şi Maghiarii braşoveni, ce ni s’a comunicată că s’a stabilită în privinţa cercului electorală ală Săeeleloră, şi despre care atnă împărtăşită în fâia năstră rele ce se vorbeau prin Săeele, când candidatulâ ungară şî-a ţinuta discursulă-programă, „Kronstădîer Zeitung“ (|ice: »Aceslă versiune nu e nicidecum adevărată. Cu deosebire nu e adevărată, că o deputaţiune săsescă ar fi ’ncereată se înduplece pe corniţele supremă a rămâne in posta ă său. Ori câtă de multă scimă apreţia şi stima persona şi binevoilorea a-titudine a comitelui supremă contele Andreiu Bethlen, S£ PRENUMERÂ: ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi. ÂHUN'IIUXILE: 0 seriă garinondtk 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare isriscrl fiefrancato nu *•> prim»*ou- — Sianusorlpte nu e» dtf&mltB. 1887. totă atâtă de departe suntemă de aceea, ca din consi-deraţiunl personale să ne abatemă măcară câtă ună firtt de pâră dela principiile năsfre politice şi dela programulă partidei nâstre săsesc!. Ceea ce ne a făcută să nu pu-nemă de astădată nici ună candidată în cerculă electorală ală Săeeleloră, vomă areta mai acurată înfr’utftî articula de tondă în numh'ulu de mâne ală acestei foi*. In Altenburg candidatulâ opoziţională Etner. Vesz-ter 4îse în discursulQ său programă, că e pentru trecerea administiaţinnei politice în mânile "statului, pehtru justiţiă repede, eftină şi independentă, pentru validitarea aspiraţiuniloră naţionale ungurescl în armata comună, pentru pace cu naţion dităţile, negreşită după calapodulă „ideii de stată maghiară* şi kulf uregyletistă. In Baia candidatulâ tiszaistâ LatinovicI 4ise că luptă sub sfeagulQ principiilorâ de libertate, egalitate şi frăţietate, ală cărui conducătorii probată e Kolotn. Tisza, omă «iubitorii de dreptate», cu „înţelepciune politică*, cu »destoinicia unui mare bărbată de stată*, cu ,earac-teră", cu „virtuţi patriotice* etc. etc. Totă discursulQ a lostă ună discursQ de curtisană tiszaistă. De altmintrelea, vai şî amară de libertatea, egalitatea şi frăţietatea probată de „iubitorulă de dreptate* Tisza! In Balavasar candidatulâ guvernamental Iul. Hor-vath vorbi despre interesele Ungariei în Orientă, despre ocuparea Bosniei şi Erţegovinei; c^îse că pentru dinastiă celă mai „sigură" terenă este statulă , maghiară» (Sun-temu siguri că nu o crede asta nici însuşi candidatulâ der încă dinastia. — Red.) In Rosenau candidatulâ guvern, contele Em. An-drassy între altele că: va grăbi desfiinţarea regalie-loră de crâşmărită ; va face, ce producte brute din ţări steine să se importe numai pîâtindu-se astfelă de vămi, cum se plătesce când se esportă producte brute din Ungaria ; va stărui ca sub nici o conditiune se nu se permită intrarea in Ungaria viteloru române. Germania încă a făcută aşa ţaţă cu Austro-Urigaria. Apoi să se înfiinţeze vamă la graniţa dintre Ungaria şi Austria. In Cristurulu secuescil s’a dată alegătorilorO ună banchetă de 350 tăcâmurî dreptQ arvună pentru candi-datulă guvernam. Arpad Szentkiralyi, In Cluşiu fostulă deputată şi candidatulâ guvern. Desider Sigmond vorbi despre „marea vacjă" a Ungariei în Europa; e pentru introducerea monopolului spirtului, va lucra pentru ca Cluşiulă se devină centrulă spirituală ală Ardealului. (P6te centrulă monopolului spirtului în Ardeaîă. — Red.) Celalaltă fostă deputată şi candidatulă guvern. Hegedtis cŞise eă Ungurii sâ nu lase pe Croaţi se iasă din legătura de dreptâ publică cu statulă „maghiară* ; în Croaţia se promoveză aţjî pre-tutindenea alipirea pentru statulă „maghiară*. (Ce ilusi-unî kulfuregyletiste! — Red.) Ună banchetă de 300 tacâmuri arvuni pe alegători. In Comorn gener. Klapka vorbi pentru candidatulâ guvern. Pulay şi 4lsc între altele: „Lupta pentru principie nu se cade să trăcă pe tăremulO urei şi suspicionă-rei. Pentru patria nostră, care e încunjurată de aţâţi duşmani făţişi şi ascunşi, astfelă de lupte potO deveni critice, mai alesă acumă când, pâte, în curendă trebue să fimă pregătiţi cu puteri unite pentru apărarea patriei nostre.* Urmă apoi arvuna: banchetă eu 300 tacâmuri. In Czegled i s’a făcută mare alaiu antisemitului Iufiu Verhovay. Unu eseadronă de 'husari din Czegled şi două companii de infanteriă venite din Pesta cu a-celaşî trenă in care a venită şi Verhovay steieu gata în piină armătură spre a împedeea eventuale escese, mai alesă că în noptea trecută li s’au spartă ferestrile mai multoru orăşeni de-ai partidei contrare, şi chiar căpitanului de husari Hager. »Pester Lloyd" e informată că la gară l’au aşteptată pe Verhovay vr’o 600 de ţărani unguri desculţi şi sdrenţoşl, cu steaguri. Conductulă dela gară era însoţită de haiduci orăşenesc!, în urma lui ună eseadronă completă de husari călare, apoi cele două rompănii de infanteriă din Pesta. La primăriă, Iuliu Verhovay şi Csafar Verhovay au fostă apostrofaţi de primară, că îndată ce voră aţiţa, ca în 1884, contra vre-unei confesiuni (israelite,) va pune să ’i aresteze pe amendoi şi, dăcă va ti nevoiă, să’i taiă chiar in bucăţi. 1. Verhovay vorbi apoi poporului, cu miile adunată, des- Nr. 120. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. pre situaţiunea ţării şi c}iae că datoria statului e deja aşa de mare, încâtă de fiăcare om0 din statuia „maghiara*4 se vina 18 fl. Rotschild primesce pe ana dela guver-nultt unguresctt 118 milione interese. Ela vrea ca naţiunea să tiă maghiară-creştină şi independentă. Turbu-rărî nu s’au întâmplată. In Miskolcz candidatula Vadnay 4>se între altele, că antipatii contra unei elasse, naţionalităţi ori confesiuni împedecă numai scopulO principala, sporirea pute-rilora unguresc!. Pota numai distruge, dăr nu ameliora. — Negreşita că aceste vorbe sunta 4>se pentru Jidovi, căci pănă acum numai contra agitaţiunilorO antijidovesci ia guvernultt şi autorităţile lui măsuri. Câta pentru adevăratele naţionalităţi ale ţării, agitaţiunile contra lorO trectt de fapte «patriotice". In cerculă Bocşei alegătorii români au ţinuta în Bocşa montană o adunare sub preşedinţa d-lui M. Ţapu. După ce s’a luata cu vii aprobări şi în unanimitate la cunoscinţâ apeluia comitetului centrala din Sibiiu, preo-tula V. Oghărlaciu din JidovinO, după o vorbire entu-siastă despre corupţiunile, persecuţiunile, apăsările şi ne-dreptăţirile stăpânirei unguresc!, propuse abţinerea dela viitârea alegere de deputată. Adunarea a primita unanima pasivitatea. Acăslă hotărîre s’a decisă să se facă cunoscută întregului cerca şi printr’una apelâ. S’a adusa mulţămită d-lorO delegaţi la Sibiiu Ooriolanu Brediceanu şi Dr. C. Diaconovici, cari au fosta şi la adunarea acăsta de a data sămă despre conferinţa din Sibiiu; s’a mai mulţămitO d-lui Diaconovici pentru gratuita tipărire a a-pelului în tipografia propriă „Românische Revue". După ce preşedintele 11-a pusa alegălorilorâ la inimă să ţină cu sfinţeniă la hotărîrea adunărei şi să nu contribue cu votula la apăsarea neamului lor a, adunarea se termină în entusiaste strigăte. Acesta e cercula care şi acum trei ani a eş’.tă victoriosa la alegeri cu candidatula său Brediceanu în contra lui Ludovică Tisza. Dăr, cum se scie, camera din Pesta n’a vrută să verifice alegerea lui Brediceanu, ci pe a frăţiorului ministrului preşedinte. Prin urmare de ce să mai alăgă 6menii, când legea şi dreptatea e înlocuită cu volnicia şi cu ilegalitatea? Comanda de corpu din Sibiiu a dată unQ ordina în puterea căruia comandele de trupe, la cererea comitetului centrala ori a preşedintelui electorala, au să dea la alegerile dietale asistenţa necesară. —- Cum vedema, după t6te semnele alegerile au să fie cu foca de artificii. De lângă Mociu de pe Câmpia, 11 Iunie 1887. In seria corupţiunilorO unguresc!, ce le înrfgistraţi în rubrica mişcărilorO electorale, vă rogă, on. d le Re-dactoră să nu treceţi cu vederea nici licitaţiunea de voturi şi nenumăratele încercări de seducere ce le facO corteşii unguresc! cu Românii din cercula electorala alâ Cojocnei. In cercula acesta alegerea se va efectui in 17 Iunie. Candidatula partidei guvernamentale este Zejk Karoly, ăr alâ oposiţiunei este Visontai. Lupta între partide este mare. Oposiţiunea face totO pentru ca să arvunăscă voturile pentru candidatula lortt, der nici guvernamentalii nu se dau îndărăta. Aceştia cutrieră satele pentru a se convinge, dăcă nu cumva oposiţionalii au promisă alegă-torilorO mai multă ca ei. In vre-o trei cercuri notariali din pretoriatula Moeiului şi anume: în ala Frăţii, Călia-nului şi în cercula Jucului au umblata la 9 Iuniu n. c. mamelucii guvernamentali pe la alegători pentru ca să se convingă, nu cumva aceştia s’au clătinata în credinţă şi dăcă mai ţină ei strînsă la arvuna ce li s’a data; ba în comunele ţinătâre de unulâ din cercurile notariali de mai susâ sciu i numita, că aceşti cutezători corteşl ai guvernului au trimisă în timpO de nopte agenţi, cari pe primarii comunali să-i chieme la «poruncă* înaintea loră pentru a-i întreba, dăcă suntă siguri de f alegătorii din comunele lorO şi acestora nefericiţi primari li au data corteşii «poruncă*, ca să vegheze ne’ncetată şi de cumva vorO observa, că oposiţionalii încă umblă să câştige pe alegători, să le-o facă acăsta numai decâta cunoscuta ,Mărieloră* lorO. Alegătoriloră români li-se promită bani şi vinarsă din abundanţă; totulO se face pentru spargerea passivi-tăţii lorO. Aşadără articululă de lege V ală legei electorale din 1878 în care prin § 78 se prescrie pentru cela ce dă său promite bani la alegeri de deputaţi pedăpsă pănă la 6 luni aresta şi pănă. la 1000 fl. amendă In bani, ăr prin § 185 ala aceluiaşi articula de lege se prescrie totu asemenea pedepsă şi pentru cei ce primescu banii spre a'şi da votulu : acăsta lege, 4'că> nu e făcută pentru ca să se ţină din partea UngurilorO, ci ea se folosesce ca mijlocO de a intimida naţionalităţile, cari nu j6că pe pla-culă lorO. ' T6te coruperile unguresc! din părţile acestea se referă la poporulO românescO, fiindcă ţinutula e locuita aprâpe esclusivă numai de Români, prin urmare şi alegătorii suntă în parte fOrte mare români, cu cari Ungurii, mai vîrtosă guvernamentali, vrău sub ori ce condiţiune să facă speculă. Ne trimită ordinaţiunî peste ordinaţiunî şi anunţuri peste anunţuri învăţându-ne ce să facemO, ca şi cum noi lipsă de învăţătura lorO ama avă; ba ne recităză mereu paragratl de lege, cu scopulă ca prin ei să înfrice pe inteligenţii români chiar şi numai a spune alegătorilorO din comunele lora hotărîrile conferinţei din Sibiiu. Corupţiunea e la culme în tOte direcţiunile. Spe-rămă însă, că cei ce sunta chiămaţî a păstori turma lui Traiană îşi vorQ face datorinţa şi nu vorO lăsa să cadă poporulă pradă pe mâna acestora Omeni cu sufletula vânduta. VomO vede. Câmpeanulu. Din nordulu Transilvaniei, 12 Iunie 1887. Vă comunica ceva despre mişcările electorale din municipiula Solnocă-Dobâeei. TOte alegerile de deputaţi din tdte şepte cercurile electorale sunta fixate pre (jiua de 17 Iunie a. c. (schimbări s’au făcută în 3 cercuri.) Toţi candidaţii suntă gu vernamentall. — I. In cercula electorala ala Deşiului. representata în periodula dietei trecute prin farmaeistula d. Carol Roth, care a vorbită în dietă despre vulturi şi a representata, în locuia credinţionalului, contulă speselorO sale dela alegere, a păşitâ contele Dominic Teleki din CuzdriOra, fostulă representanta ala cercului Lăpuşiului, alesă in 1884 contra d-lui conte Paul Bethlen, care acuma nu păşesce, fiindâ că, înrudita prin câsăloriă cu „providenţialul" ministru-preşedinte Tisza, îşi aşteptă denumirea de prefecta la Bistriţa-Nâsăuda ori airlea de sigura. II. In cercula Lăpuşiului a păşită br. Carolă Bor-nemisza dela DobricO, nouă creatură. III. La BecleanO e candidată tota fostula deputata Bethlen Aladâr. IV. In Ileanda totă fostula deputata Ludovic Simo dela Poiana. Se (Jice că acesta spre a-şl asigura voturile Româniloră s’au folosita de cu bună vreme de una soiu nou de corteşire, că primea suplicele preoţilord români din cerculâ său electorală şi mai târcjiu amintiţii preoţi, încungiurândO ordinariatula respectiva, îşi primâu cei 30 de arginţi dela d, deputata. V. In cercula Iclodului candidâză advocatulă Alexa Bokros din Cluşiu importata. VI. In sătula Szek cu 700 alegători toţi darabanţl, păşesce Nicolau Torma tenărulă, asemenea creatură nouă şi fiiula fostului preşedinte de scaunO comitatensă Ştefana Torma, nepotula profesorului universitaro Carol de Torma. VII. In oraşuIO Gherla tota fostula deputata Anton Molnâr. Afară de ultimele 2 cercuri, t6te celelalte cercuri electorale sunta compuse din alegători români în mare maioritate, şi totuşi voră eşi aleşi deputaţi — firesce numai unguri — abţinându-se Românii în sensulQ con-cluseloră conferinţei generale dela Sibiiu. Mâne se va ţină conferinţa electorală a Români-lorO, despre care voiu raporta. — Şîregamilii SOIRILE PILEI. Ni se scrie din Cetatea de baltă la 8 Iunie 1887: In 28 Maiu pe la 2 6re după amâcjl deasupra Cetăţii de baltă şi Craifalăului s’au arătata nisce nori negri-vineţi şi apoi s’a scoborîta pe teritorula Cetăţii de baltă, Şionfalău şi Velţiu în colo cătră Blăşielă o pI6iă cu grindină, carea in mersulă ei a stricata sămănăturile, viile şi a noroita ierburile. In o luncă pe teritoriula Cetăţii de baltă s’a aflata unO prunca înecata, ala unui SasC din Basna, în etate da 13 ani şi 10 luni, despre care au spusa părinţii că a fostă la câmpO cu vitele. Din 4',,a numită în t6tă (}iua avemO ploi torenţiale, grindina şi revărsarea Ternavei şi a rîurilora laterale, au făcută mari daune şi în susO pe la Târnava mică, la Craifalău şi Dicio-Sânt-MărtinC. —x— Suntemă informaţi, că d. Silvestru Moldovanu, profesorO la gimnasiulă română din locO, se retrage din postula de profesorO cu începerea anului şcolară viitoră. D sa se întOrce la Turda, unde va conduce lucrările de comptabilitate la institutulâ de credita şi economii *Arie-şana". — Regretămă retragerea d-lui profesorO S. Mol-dovanO, cu atâta mai multă că d-sa a data în scurta timpă dovedi frumO.se, că e o destoinică şi forte activă putere didactică! —x— Direcţia generală a căiloru ferate unguresci a făcuta cunoscuta, că pănă la alte disposiţiunl s’au sistată tOte favorurile şi reducerile taxelorO biletelorO acordate atâta singuraticelorO persOne câta şi reuniuniloră. —x— După cum e informata „Cooperatorula Româna* dela comisarii săi, la esposiţiunea din Craiova vorO lua parte şi fabricanţi din Rusia şi din Francia. —x— Aceeaşi fOiă comunică, că „Marşulu Cooperatori-loruu, compusa de d-10 Iacoba Mureşianu din Blaşiu pentru deschiderea esposiţiunei din Craiova, va fi peste curendă Imprimata şi se va vinde cu 1 leu şi 50 bani la tOte librăriile dJn România. —x— Miklos Bartha, redactorulO lui «Ellenzek", şi Bela Erdelyi, au fosta condamnaţi la 10 Iunie n. de tribu-nalula din Cluşiu: cela dintâiu la o 4*> cela de-alO doilea la cjece tjile închisOre de stată pentru delictulO de duela, şi la plătirea cheltueliloră de judecată. Condamnaţii s’au declarata mulţămiţl cu sentinţa, din contră pro-curorulă a anunţata apela. —x— In Şebişu bântue vârsatula. E temere că va lua o întindere epidemică, dăcă nu se vorO lua grabnice măsuri. —x— Ministrulu de comerţu a însărcinată pe inspecto-rtilO industriala Ludovic Binder cu visitarea fabricilorO din ocolulO camerei comerciale şi industriale din Bra-şovâ. —x— Ministrulu de interne a data societăţii actorilorO unguresc! din Cluşiu 2000 fl. — Der societăţiloră românesc! culturale când li se voră da, nu din banii unguresc!, dăr măcara din banii românesc!? —x— In Şura mare s’a bolnăvită deună4ile una cală alO unei femei. La sfătuia vecinilorO, ea pregăti o doctoriă de casă şi o dete calului să o bea. Doctoria FOILETONU. Vultureltl. (Poveste.) Foşt’a fostă ’n lume-odată lntr’o ţâră ’ndepărtată O pădure veche tare De fagă nalta şi goronă mare, Vulturi mari încă s’aflau Cari cuiburi îşi făceau, Pe vârfulă goroniloră, Prin crengile fagilorO... Intr’o 4» ună vănătorO lntră’n codru ’ncetişoră Ţinândă întinsă arcula său înainte tota mereu, Căci cu câtO mai multă mergea Totă mai tare au4ia SunetO jalnică plângătoră Din adânculă codriloră... Intr’acolo se’ndrepta De und’ sunetulă venia Şi în laturi totă căuta Dăr nimica nu vedea. Elă cu gândă de vânătore Merge, merge tota mai tare Prin pădurea sunătOre, Când în susă, când josO eăutândrt, lnainte’nceta păşindă Şi cu grija ascultândă... La unâ goronă elă soseşce Aci apoi se opresce, Şi spre verfulO lui privesce, Şi spre a lui mare mirare Spre a lui milă, şi’ntristare £tă că 4ăresce elă Pe unC frageda goronelâ Ună prunca mică şi frumuşelO Intr’una cuibâ de crengi uscate De unO vultura adunate. Bietulă prunca amarâ plângea Jalnică multa se văeta, Căci pe dânsulO îlâ perduse A sa mamă ce trecuse Prin pădurea’nfricoşată Cea de vulturi mulţi cercată: La amia4î ea se culcase Sub goronâ pe erburl grase £r’ copilulă şi’la lăsase Ca să dOrmâ’n a ei pOlă Pănă ce şi ea se scOlă Ca să plece mai departe Şi să iâsă’n cea parte A pădurii ’ntunecate; £r’ pe când densa durmia Câta nimica nu simţia, Ună vultura care sbura Prin pădure peste ea PrunculO lângă ea’lă 4ărh Şi se scoborî aci, In ală său ciocă ilă luă Cu elO lină se ridică Şi frumosO îlâ aşe4â Pe goronulO cela înalta In alO său cuibQ largă şi lata: Maică sa când se tre4'i PrunculO nu şi’10 mai găsi.. Deci pruncu’n codru rămase £r mă-sa acas’ plecase... Vânătorulă se apucă PrunculO josO să mi-10 aducă, Şi se sue’n voiă dragă De pe-o crângă pe altă creangă Şi aduse dânsulO josă CopilaşulO cela frumosă, Dându-i pâne de mâncare, Apă rece de gustare Şi’lO ţinu pe braţa la sine Pănă ce’10 sfătui bine, Apoi blândă mi’la mângâia Şi dulce mi 10 drăgostea Făcându-lă să nu mai plângă, Jalea, dorulă să şl-lă stingă.. Şi află dânsulO de bine Să ducă pruncula cu sine Şi să-lO ţină să-10 nutrescă In a sa casă să-10 crâscă, Căci şi dânsulO mai avea UnO pruncuţa frumosO aşa Ce cu ăsta sămăna. Şi’lO aduse elO la sine Şi’lO ţinea acasă bine Ca să crescă’n voiă bună Cu alO său „Niţu* dinpreună... Pe ceslO pruncO ce a fostâ furată De cela vulturO aripată, Fiindă elO copilă aflata »Vul turelă* l’a botezată. Creşceau pruncii amândoi Fără griji, fără nevoi: Ca şi doi fraţi dulci trăiau Şi’ntr’atâta se iubeau, IncâtO unuia de mergea In altă loca de se juca, ' Celălaltă plângea acasă Era totO cu frica’n 6se, Că pe frate său l’a perde Şi că mai multa nu-10 mai vede... £r acasă când venea lute’ncale-i alerga Voiosă îlă îmbrăţişa, Lacrimile îşi ştergea Şi rîdea şi-10 săruta.,. Ei erau blânzi frumuşei Şi se iubeau între ei, Ca doi fraţi, doi îngerei Şi ca doi trandafirei... (Va urma.) Nr. 120. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887. însă conţină şi otrăvuri, şi aşa calul* se bolnăvi şi mai rău; de asemenea se bolnăviră de aceeaşi b61ă şi altî patru cai din grajd* De temă ca b6la să nu ia pro porţiuni epidemice în sată, cei cinci cai fură omorîţî din ordinul* autorităţii. La esecutarea acelui ordină, fe meia din nebăgare de semă se tăiă la mână, rana veni în atingere cu substanţa fluidă a animalului ucisă şi cu rândă se arătară urme de otrăvire, umflându-i-se mâna totă mai tare în cumplite dureri. Ajutorulă medicală ne mai putendă face nimică, după două c|ile muri femeia — Avisă celoră, cari abuseză de doftoriile de casă. —x— Redactorului Kovacs ală foiei „Csongradmegye" s’a intentată de procuroră procesă de pressă pentru ele vetire şi vătămare de onăre. In f6iă a apărută adecă ună articula, în care se susţine, că mai mulţi membri ai tribunalului din Seghedină j6că cu hoţii de cai sub ună coperişă şi că deca pe o parte gendarmii aducă le gată ună hoţă la tribunală, pe cealaltă parte, după in formaţiunile date, după câteva minute hoţulă e pusă în libertate, şi neîmpedecală ese frumosă pe pUrlă la braţă cu advocatulă său. Kovacs a c^isă la instrucţiune că va dovedi acăsta. —x— Mâne, Mercur! în 3/15 Iunie, representanţa oraşului Braşovu va ţină la 3 6re d. a. adunare generală în casa sfatului. La ordinea (filei suntO 20 de obiecte ce au să fiă pertractale. —x— Părintele Creiţaru din Bodă ne răgă să arătămă că, privitoră la soirile din N-rii 46 şi 117 ai f6iei n6s-tre, nn e adevărată că, ar concura pe dmenî la târguri, nici că în lorii ferate de osttftmg.» (2-A emisiWfi)r,.; • ■ 12750, Amortisarea datoriei , căi-1 ort feritie' ■de ostfl tmg. (3-a emisiune) .... 116 50 Bonuri rurale ungare . . 104.70 Bonuri cu cl. de sor/tare 104.70 Bonuri rurale Banat-Ti- mxşâ...................10450 Bonuri cu cL > de ]sortare 104 50 Bonuri rurale transilvane 104^70 Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire ■ p. dijma de vinii ung.............99.40 Imprumutulfl cu premiu ung...................123.— Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 60 Renta de. hărtiă austriacă 81.15 Râătat dt» argt-au*tr. . . 82.95 Renta de aură austr. . . 112 90 Losurite din 186D . . . 137.75 Acţiunile* ibăncel j austro- ungare................. 885 — Aci. băneetde credita ung. 286.— Act. băncel de credită austr.289.80 Acgintulă —. — GalbinI împărătesei .............5 96 Napolepn-d’orI .... 10.07 Mărci1100 împ. germ. . . 62.35 Londra 10 Livres sterlinge 128.05 Bursa de Bueuresel. Cota oficială dela 30 Maiu st. v. 1887. Renta română (5°0). . Renta rom. amort. (5°/0) » convert. (6%) împr. oraş,. Buc. (20 fr.) Credit fonc. rural (7°/0) (5 •/.) • » urban (7*/,) . («•/.) • ■ CB'0/.) . • Banca naţională a României 500 Ac. de asig. Dacia-Rom. « » » Naţională Aură contra bilete de băncâ Bancnote austriace contra aură. Gump. vând. 91»/* 921/* 94»/4 951/* 68— 88V. 106Vj 107— 90— 91— 103»,, 104— 96— 97— 87— 87 V. Lei 14.25 14.75 2.00 2.02 Cursulu pieţei Braşovu di» 14 Iuniu st. u. 1887. Bancnote românesci . . • • Cump. 8.70 Vând 8.72 Argint românesc . . . ■ . i 8.60 M 8.65 Napoleon-d’orî .... 10.03 A 10.07 Lire turcescl » 11.35 » 11.40 Imperiali 10.35 » 10.40 Galbeni ■ . # a 5.90 » 5.94 Scrisurile fonc. »Albina» 6°/o , » 101.— » 102.- - n * r> 5°/o ■ n 98.— > 99.— Ruble Rusesc! .... 114.— » 116.— Discontulă . . . » 7— 10% pe ană. Dela comitetulti centrala electorala ala com. Braşova. De6rece Maiestatea • Sa o. r. apostolică a binevoită a conchema cu .prea. înaltulu- rescriptă din 26 Manca. c. dieta viitdre pro 1887— 1892* pe 26 Septemvre a* c. şi dedrece Escelenţa Sa D-lă ministru de .interne prin emisulă din 26 Maiu a. c. Nr. 32842—II ca termină pentrucalejgebrile .dietali comune, a hotărită ună termină de 10 cj.^e 17—26 Iuniu a. c., d». aceea subscrisulă comitetă centrală electorală a determinată (Jiua de- 19 illinitt a. C. ca <}hiă pentru alegerile, ce suntă de a. se*- îndeplini în ambele cercuri electorale, supuse acestui comitetă centrală, electorală, pe basa §-lui 57 art. de lege XXXIII din anulă 1874. Penftnw conducerea alegerei şi pentru adunarea voturiloru s’au esmisă următdrele comisiuni: In icerculă I. electorală, cu loculă de alegere în Hermanu: Carol Schnell de preşedinte, Christian Porr de vice-preşedinte, Petru Horvatb de secretară, Ioană Gavruşiu de secretară locţiitoră. Ştefană de Domokos de secretară locţiitoră. In cerculă ILlea electorală, cu loculă de alegere Ghimbavă: Idsilă Dăek de preşedinte, Dftt Herell Henricu de vice-preşedinte, George Nicolaus de secretară, . Merthes. Ioană de secretară locţiitoră, Paulă Meedt de secretară locţiitoră. Pentru darea voturiloru cu referinţă la] singuraticele comune s’a statorită următorulă şiră: In I. cercă electorală: 1. Hermanu. 5. Zizinu. 8. Cernatu. 2. Sânpetru. 6. Târlungenî. 9. Turcheşiu. 3. 4. Râşnovu. Purcărenl. 7. Satulungă. 10. Bacii alău. Im IL cercă electorală: 1. Ghimbavă. 4. Vulcană. 7. Nou. 10. Feldidră. 12. Măieruşiu: i 2. Cârstianii. 5. Codleai 8. Orizbavu. 11. Rotbavă. 13. Apaţa. i 3. Reşnovă. 6. Hălchiu. 9. Bodă. Alegerea începe la 19 Iuniu a. c. înainte de prân<|Ul. Fiă-care alegâtoră cordială p<5te recomanda candidaţi dietali; acdstâ reco-mandaţiune trebue sfe se dea în scrisă preşedintelui pentru degeri, sdu în 4ina dinainte de alegere, sdu la o jum. de 6ră după începerea alegerei. Ddcă preşedintele pentru alegeri ordon^ză votarea în sensulă legei, atunci aceea începe dimindţa la 9 6re. Votisarea se face publică şi nominală am&suratu §-lui 75 art. de lege XXXIII anulă 1874 şi §§-loră ce stau în legătură cu aedsta. Ceea ce se aduce la cunoscinţa tuturoră cu aceea observaţiune. că alegerea se va efectui în casa comunală a respectivului locă de alegere, şi că este oprită a veni la alegere cu bâte sdu arme. Din şedinţa comitetului centrală electorală alu comitatului Bra-| şovă, ţinută în 7 Iuniu 1887. Iuliu de Roii,Dr. vicecornilP! şi preşedintele comite- secretarii, tului centrală. Mersul!! trenurilor!! Valabilă dela I Iuniu st. n. 1886. pe liăia P^ed^alft-BădApesta şi pe liuia TeiuşA-Aradil-Budapeata a calei terute orientale de stată reg. ung. Predealtt-Hudap^ata Trend de persdne Bueuresel FreAialft TiwişO. BraţfvAv. FUdiâiai i A»**.- Agostonfalv» Homoroda Haşfaleu Sighişbra Elisabetopole Mediaşti Copsa mică Mic&sasa Blaşiu Crăci uneia Teiuţjâ • AiŞdQ Vinţqla de susfc Ui6r& Caeerdea Gftiristt Apahida Cliţtu Nedeşdu GhirKbu AgliirişS Stana Hqţoiimti Ciucia Buci* Br*tta R6y Meză-Telegd Fugyi-Văsărholy Vărad-Yeliaţe 0r*dia«mait« P. ladăay Sstinok lito-puta Viena ( Tren I Trend •eoelerst omul bus Trend omnibua 720 7.57 8.24 8 47 9.29 9 37 1053 11.00 U.34 12.03 12.26 12.42 1.11 1.23 2.06 227 2.49 256 3.12 3.46 5.01 5.21 4.30, — 9.12 ,9.35 10.12 i — 6.01 6.19 7.12 7.41 8.20 8.46 9.11 9.16 10.37 12.20 2.15 4.01 4.47 5,28 5.59 6.49 8.35 9.02 9.12 9 56 10.37 10.59 11.16 11.37 12.16 12.33 1.51 2 î8 2.48 2.56 3 64 4 51 5.28 5 56 Trena de peredne 10.50 1.33 4.24 UJÂt 2.15 7.30 1.14 1.45 2.32 Trenu de persone 6 37 6 7.14 7.29Î 756 8.18 8 58 9.15 9.34 9.53 10 28 10 47 10.57 11.07 11.19 8.00 Nota: Orele de nOpte suntti eele dintre liniile grdae Budapesta-Predealfi Trend Tren Trend ■ Trend Troufi de pers. tccelerat de pers. de omuibus 1 persone . , J Viena 11.10 2.— — — — Budapesta 7.40 7.40 618 ■ — Szoluok 1105 4.05 10.42 9.38 — P. Lad&ny 2 02 5.47 2.02 12 02 — Oradea mare 4.12 7.11 4.78 2 01 — Vârad-Velencze — — — 2(8 Fugyi-Văairhely — — — 2 19 — Mezo-Telegd — 7.33 — 2.41 — R6v — 8.04 — 3.24 — Bratca — — — 3.47 — Bucia — — — 4.07 — Ciucia — 8.58 — 4.33 — Huiedin — 9.28 — 5.15 — Stana j — — — 5.33 — Aghiriş — — — 5.53 — Ghirbâu — — — 6.C5 — Nedeşdu — — — 6.20 -- Claşiu — 10.31 — 638 — 11.00 — — 7.08 Apahida 11 19 — — 7.36 Ghiriş 12 33 . ■ — — — 9.16 Cacerdea 1.01 1 11 — z - 9.53 10.- Ui6ra 1.18 — —- 10.09 Vinţulâ de sufit 1.05 — — — 10.19 Aiudâ 1.46 ... — — 10.48 Teiuşi 2.25 — — — 11.55 CrăciunelQ 2 50 _ — — 12.34 Blaşă 3 03 _ — — 12.52 Mic&sasa- 3.35 — — 1.34 Copşa mie 4.01 — — — 2.13 Mediaşâ 4 20 — — — 2.46 Elisabetopolc 4.55 < -- — 3.31 Siglşdra 5.42 — — — 4.32 Haşfalen 6.01 — — — 5.02 Hoinorod 7.27 — — ^ 6.33 Âgostonfalva 8.08 — — — 7.43 Apatia 8.36 — — — 8 28 Feldidra 906 — — 9.02 BraşoyA i 9.46 5.37 — — 9.52 ( — — 1.55 — Timişti — 6.20 2.53 — — i Predealt ( ( 6.47 — -- — 11.30 3.28 — — Bueuresel 9.35 Teiuşâ- iradii-Budap-esta Teiuşft Alba-Iulia Vinţulă de josă Şibotă Orăştia Soneria (Fiski) Deva Branicîca Ilia Gurasada Zam Soborşin Bârzova Conopă Radna-Lipova Paulişă Gyorok Glogovafă Arttdft Szolnok Budapesta Viena Treufl omnibua 11.24 11.59 12.30 1.01 1.32 2 32 2 52 3.23 3.55 4.08 4.25 5.30 Treitt de pera. 6.27 6.47 7.28 7.43 7.59 8.28 8.42 9.17 2 32 Trend de pers6ne 3.00 3.59 4.2>{ 4.51 M8 (flT 6.35 7.02 7.28 7.40 **.11 8.46 933 9.53 10 27 10.42 10.58 11 25 12 31 4; 9 5.12 8.20 6.05 A.r ad A-Tlmlşâr a Tipografia ALEXI Braşovd. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI Trend de porsâue Aradft Aradulâ nou N6meth-Sâgh Vinga Orezilalva Merczifalva Timlşdra Trenu mixt 6.05 6.33 6.68 7.29 7.55 9.08 Tlaftlşăra-AradA Tlulşdra Merczifalva Orczifalva Vinga ■ NfcmethfS&gb Aradulft nou Aradâ Trend (te i Ti-enfl de persdne ] persdue 6.25 7.46 8.15 8.36 9.11 9.27 Trend omnibua 5.00 6.32 7.02 6.23 8.01 8.17 l Budapesta- Arad A-Teluşft. Trend de Trend Trend persdne dc persdne omnibui Viena 11.10 12.10 Budapesta 8.20 9.05 — S»dnok V 11.20 11.35 12.41 5.45 — Aiadti 4.30 6.— — GlogovaţO 4 43 6.13 — Gyorok 5 07 6.38 — Pauliş 1 5.19 6.51 — Radna-I ipova 5.41 7.10 — Conopă 6(9 7.37 — Bârzova 6.28 7.55 — Soborşin 7 25 8.42 — Zam 8 01 9.12 — Gurasada 8 34 9.41 — Ilia 8 65 9.58 — Branicîca 9 19 10.17 — Deva 9.51 1042 - - Simeria (Piski) 10.35 1107 — OrăştiA 11.11 11.37 — Şibotă 11.43 12.— — Vinţulă de josă 12 18 12.29 _ . Alba-Iulia 12.36 12.46 — Teiuşft „ 1.29 1.41 — *41 «aeria (Piski) Petroşenl 1 Trend de Trend Trend persdne omuibus mixt Simeria 2.42 Sfreiu — — 3.25 Haţegă — — 4 16 Pui —- • 5.11 Crivadia — — 5.58 Baniţa — — "TÎO Pfctroşeni — — 7.12 Petroşenl-^-Mtaaeria (Piski) Trend Trend Trend de pers. omuibus mixt ' Fetr oşteni __ 6.10 Baniţa — — 6.53 Crivadia — — 7.37 Pui — — 8.20 Haţegă — — 9.01 Streiu — — 9.52 gluserla — — 10.31