3C PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
w	--------
ANULU L.	ANUHSIUBILB!
O seriă garmondtt 6 cc. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare
SorltarT nefranoata na aa prlmaaoQ. — Hanasorlpta nu se re trimit fi.
Luni, Marţi 2 (14) Iunie.	,,1887.
SSDACyiBSEA ŞI ADXIKUTRAŢICKEA i
BRAŞOYtf, piaţa mare Nr. 22.
.GAZETA" IESE ÎN FIECARE ţ>I.
Pe un fi an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior.,, pe trei luni 3 fior. Roplnia şi străinătate:
Pe anfi 40 fr., pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
Ni 110.
Braşovfi, 1 Iunie 1887.
, 4-dunarea n<5stră din .Sibiiu, după ce a cerută ca Românii din ArcţealU să nu alâgă, a ho-ţârjfcă de astădată, precum aci mă, ca nici Românii din Bănată şi Ţdra ungurescă să nu ia parte fa .alegerile pentru dieta ungurăscă, . încuviinţând^ ca Românii bănăţeni şi ungureni să alâgă numai în acele cercuri unde, după ce se voru fi înţeleşi cu comitetulă centrală ala tuturoră. alegă-torilorfl români, voşrtl găsi că este bine şi folo-şitoră să alâgă, dându.-şi yoţnlă nupiai candida-ţilorâ de ,deputăţiă români de bună crşdinţă, cari se yora lega că vorfi ap^ra cu bărbăţia programa nbstră naţională.
Mulţi au fostă de părere la adunarea din Sibiiu, că şi în privinţa Româniloru din Bănată şi Ţâra âiugurâscă, să nu se facă nici o deosebire, dâr cei mgi mulţi au, (jisti» că să se faqă. Urma va alege dâcă cei mulţi, ori cei. mai puţini au avută mai mare dreptate.
Destulă că acum după ce s’a luaţii acea hotărîre de adunarea trimişilor^ alegătorilor^ români, fraţii noştri din Bănată şi Ţâra ungurăscă, suntă datori să-o urmeze cu credinţă şi cu supunere, spre binele nostru alu tuturoră.
Cu bucuria vedemu, că bărbaţii luminaţi şi iubitori de nâmulu loră stăruiescu pe lângă alegătorii rpmânl din părţile bănăţene' şi ungurene să se pdrte aşa cum i-a sfătuită adunarea cea mare românâaeă şi să nu se desbine ei între ei.
Multe simtă necazurile şi dt-rerde ce au năpădită şi, peste capetele fraţiloră noştri de dincolo de munţii Ardealului, dăr tâte le-ară purta mai uşoră, dâcă n’ară suferi aşa de multă de răulă neînţelegerilor^ dintre ei, cari şt-au ajunsă culmea.
Ore să fiă Românii osândiţi de sdrte, ca în veci să rămână slugile străiniloră, numai şi numai pentru că nu se sciu înţelege ei între ei, nu-şi sciu da mâna ca fraţii în faţa duşmaniloră şi a primejdiei, ce le ameninţă nâmulă cu perire?
Dăr tatălă cerescă, care cârmuesce sârtea popâreloră, n’a putută să osândâscâ pe Români pentru păcatele loră strămoşescl la o pedâpsă a-ţâtă de grea. Drşptatea provedinţei dumne-(Jeescî n’a putută să-şî întârcă faţa dela acestă poporă bună şi muncitoru. De aceea trebue să credemă cu t6tă puterea sufletului nostru că va trebui să vină pdată şi <]ma aceea binecuvântată, când fruntaşii şi conducătorii nâmului nostru îşi «voră da mâna cu toţii c’ună gândă şi cu-o inimă, pentru ca să croiâscă poporului apăsată o sdrte mai bună, făcândă pe duşmani ...să se convingă, că ţdte uneltirile, prigonirile şi ameninţările loră .zadarnice suntă şi zadarnice voru rămână şi că niciodată nmşl voră pută ajunge i ţinta loră de a nimici legăturile de frăţiă ale năr mului român eseu.
Mare este chiămarea bărbaţiloră cu inimă şi cu curagiu adevărată românescă în timpurile grele de faţă, căci ei lucră peatru ca să sosâscă odată (Jiua multă dorită, când nu voru mai fi neînţelegeri întpe fiii .aceleaşi mame, când Românii nu se voră mai duşmăni şi pismul ei între ei spre stricăăiunea obştei românesc! şi spre îmbărbătarea duşmaniloru ei, ci cu mică cu mare voră lupta ca fraţi ’ adevăraţi pentru îmbunătăţirea sărtei şi recâştigarea drepturiloră poporului română.
Cu dragoste frăţăscă salutâmu pe bărbâţii fruntaşi români din Bănată şi Ţăra ungurăscă, cari nu cruţă nici ostenălă, nici jertfe spre a veni în ajutorulă poporului multă cercată şi cari cu bărbăţiă stăruiescă ca puterile ndstre să nu se desbine şi cu toţii să ne adunămă în jurulă stâgului partidei nâstre naţionale.
Precum ni s’a împărtăşită, Românii bănă-,ţenl şi ungureni nu voră alege nici ei în anulă acesta, numai în trei cercuri s’au pusă candidaţi
români, cari ţină la programa nâstră naţională, primită de adunarea din Sibiiu şi adecă în Ca-ransebeşu, unde este candidată fostulă deputată d. generală Doda, în Răcâşdia, unde a candidată fostulă deputată d. V. Bubeşti şi în Baia de Crişă, unde candidatulă Româniloru ,este d. Fetru Truţa, care asemenea a fostă deputată şi »în dieta trecută.
Atâtă în cerculă Răcăşdiei, câtă şi . în cer-eulă Baiei de Crişă s’au pusă în contra candi-daţiloră români, candidaţi unguri, pe cari îi, sprijinesce guvernulă ungurescă, întrebuiuţândă, după obiceiu t6te mijlâcele. de amăgire da în-fricare şi de mituire. Lupta la alegeri va fi dăr în aceste cercuri românescl crâncenă.
Nu ne Aîndoimă, că Românii buni şi harnici din Bănată şi Ţâra ungurăscă voră stărui cu sfatulă loră înţeleptă, ca alegătorii noştri din poporă să nu alunece pe cărări prăpăstiâse, dându ajutoră celoră ce numai binele nu li-lă voiescă. Dâr fiindu primejdia mare e nevoiă să-şi încârde tâte puterile loră ca să ferâscâ po-porulu de acei nevrednici, cari pentru câte unu osă de roşă voră să-lă desbine.
Incheiându, dorimă Româniloră bănăţeni şi ungureni deplină isbândă în apărarea şi întărirea strînsei legături frăţesc! dintre ei, care cu atâtă mai tare îi va lega apoi şi de noi Ardelenii!
Mişcarea electorală.
Alegerile dietale se voră face în 17 Iunie n. în comitatele: Bihoră, Huni&dăra, Solnocă, Cojocna, Ternava-mare, Ternava-mică, Turda-Arieşă, Odorheiu, Murăşă-Turda, Alba de josă, şi în oraşele: Cluşiu, Oradea-mare, Cincl-Bisericl, Sătmară, Neoplanta, Alba Iulia, Sepsi-St.-Georgî, Gherla, Odărheiulă-săcuescă; în 18 Iunie în comitatele: Aradă, Trei-Scaune şi TimişG, în oraşele: Aradă, Baia, Sibiiu, Braşovă, Ocna, Olahfalu şi Elisa-betopole; în 19 Iunie în comitatele: Sibiiu, Braşovă, în .oruşele: Timişâra, Vârşeţă; în 20 Iunie în comitatele: Bistriţa-NăsăudO, Fâgăraşd, CaraşărSeverină. în oraşele-Chezdi-Oşorheiu, Chichinda mare; în 21 Iunie oraşulă: Gelâu j în 22 Iunie oraşulă Âbrudă; în 26 Iunie oraşulă Tărgu-Mureşului. In Maramurăşă şi Ciucă la 17 Iunie.
Din incidentulQ alegerilorfl, ministrulă de interne a adresată jinunicipiiJoră ună emisă-cerculară, în care se atrage atenţiunea, ca să se respecte esprimarea opi-ftiuniloru, dăr aţîţările şi provocările de neorănduell să se impedece cu tbte mijlăcele legale ce stau Ia dişpo-siţiune.
In Steinamanger alegătorii s’au arvunită pentru candidatulă oposiţională printr’ună banchetă cu toaste.
In Oradea-mare partida independentă i-a pusă ministrului Tisza ca contra-candidată pe advocatulă K.
Eotvos.
In Recaşu e candidată guvernamentalulă Alex. la-nicsary în loculă d-rului Iosef Gali, »pricopsită" cu măg-năţia ungurăscă.
In Giins fostulă deputată şi acum candidată Kol. Szell (fise că nu guvernulă singură e vinovată de reaua stare financiară, ci şi spiritulă publică, curentulă d’a se satisface dorinţele nemăsurate ale ţării, (său mai corectă <fisă lăcomia, flămân<fia şi căpătuirea >patrioţiloră“ — Red.) Decădinţa o recunăsce şi guvernulă. Statulă «maghiară" a fostă pe hârtiă, a(JI e în realitate (???), dăr viitorulă şi esistenţa lui aternă de sanarea radicală a acestei situaţiunî, (Vecfi asta-i asta Ungurico! — Red.)
In cerculă VIU ală Pestei, candidatulă Visi lăudă guvernulă provocându se, pe lângă alte laudăroşii, că: cultură europănă maghiară, renume universală artistică maghiară etc. etc., la apărarea văii Tissei. (Dăcă în inundare, înecare şi sărăcire stă apărarea, atunci guvernulă şl-a împlinită datoria cum se cuvine. — Red.) Ună banchetă ce urmâ( arvuni pe alegători.
In laszbereny contele Apponyi <fise> c& decădinţa moralului, stagnarea progresului, restricţiunea întregei vieţi publice de sub actualulă guvernă ameninţi naţiunea
ungurăscă cu peire. Naţiunea ungurăscă e fdrte bolnavă. (Aprobări). Bolnave de mărie suntă finanţele, bolnavă e administraţiunea, în care pe (fi ce merge se înoculâză fotă (mai multă, sub titlulă de reformă, binecuvântările sistemului asiatică ală paşaleloră, fără să’i pătă lua locuia o administraţia cum pretinde ună stată modernă ; bolnavă e justiţia, economia, moralulă naţiunei, ungurescî, care învăţă a adora numai folostfiă, propriu şi puterea. Fjnancele, (fice elă, se mai potă dăce; ţîrîşă-griţpişa ur-cându-se darea de consumă. Administraţiunea se păte sana şi,anume cea poliţienăscă printr’ujitţ oqganismă administrativă de stată, siugiţra în stare a asigura unitatea politică a .naţiunei* ungare. (Adecă prştutindeqea poliţia curata ungurăscă. — Red.) Vorbi apoi, despre miile şi miile de emigrări din Ungaria de susă şi (fioŞâcuime; despre demorajisarea naţiunei unguresc!, despre volnicia fişpaniloră. Ţinta lui e promovarea maghiarismului. S’a dată apoi ună banchetă cu toaste dreptă arvună.
In Ratzfeld candidatulă Hieronimy şl-a asigurată alegerea printr’ună banchetă colosală.
In Răcâşdia candidatulă Asboth fu salutată de slu-garniculă preotă gr. or., ăr în VraniucI de slugarniculă învăţătoră română. Contra-candidatulă lui Asboth, Vin-cenţiu Babeşu, va avă o grea luptă. A călătorită prin comune însoţită de Polit.
In Cluşiu ună banchetă alcătuită de episcopulă Do-minik Szasz a arvunită pe alegătorii candidatului guvernamentală Alex. Hegediis.
In Turda, spună foile unguresc!, candidăză ca guvernamentală Fr. Pap Szamoila. Asupra acestui „candidată* s’a încinsă o dispută tărte înverşunată Intre foile unguresc! din Cluşiu. „Kolozsvâr" luându-lă în apărare contra lui «Ellenzăk" (fice între altele: >Ellenzăk* îşî bate jocu de numele Pap Szamoila ŞicHdti, că, acesta ar d Română, dăr acestă argumentă, (fice „Kolozsvar", este ună argumentă sălbatică, pentrucă acestă domnă dr. Pap s’a născută în Cluşiu. tatălă său a fostă consilieră .guvernamentală în Cluşiu şi apoi a devenită jude da curiă. Acestă dr. Pap e mare proprietară în Cluşiu, ^familia lui este în Cluşiu o bună familia ungur facă, filă este totodată şi membru pe viaţă alu „KuUuregyleta~ului etc. — Suferi-va d. Samuilă Popă, dăcă Română e, o astfel Q de batjocurire ungurăscă a familiei d-sale?
In Orăştiă suntă doi .candidaţi din Ţăra ungurăscă, unulă are 6000 fl., celâlaltă 10,000 fl. ca să-şlsc6tă din urnă mandatulă.
Zarandă, 9 Iuniu 1887.
In cerculă electorală ală Baiei de Crişă lupta electorală curge între partida română, naţională Truţaistă şi între clica Hollakiştiloră cu multă înverşunare. Holla-kiştii lucră cu bani şi cu ajutorulă întregului aparată administrativă.
Se <fice, că Hollakistii au la disppsiţiune sl0,Q0&fl., car! mai toţi i-ar fi spesată şi ca să se asigureze ipai au lipsă de vre-o 15,000 fl. Terorisările, intimidările, corupţiunea şi tăte armele, de cari numai dispune administraţiunea ungurăscă de calibrulă nou din comitatulă Huniădărei, suntă puse în aplicare în favorulă oposiţio-nalistului moderată Hollaki, şi contra naţionalistului Truţa, care pănă acum luptă numai cu autoritatea şi cu numele de Română, sperândă, că în urmă totti trebue să învingă pe lângă tdte forţările illegall ale con-trariloră săi, mai multă personali decâtă politici. Pre mâne se aştăptă sosirea lui Hollaki în Baia de Crişă, In capitala Zarandului de odiniără.
A(fidiminăţă au plecată din Baia de Crişă, din Bradă şi giură câte-va trăsuri de alegători la Deva după Holliki, în frunte cu cei doi mastadorî protopretorl cer-cuall. Intre aceşti aderenţi ai lui Hollaki suntă câţl-va Maghiari, de cari suntă forte puţini în acestă cercă ro-românescă, — mai suntă apoi şi npfarî cercuall, an-tiştî comunali şi alegători cumpăraţi cu bani. Pănă acumă s’a dată la unii pentru câte ună vota şi câte 100 fl. din partea Holakiştiloră. Despre, sosirea : lui Hollaki şi despre alte mişcări, de altădată. Acum numai atâta, că poporulă necorupta este entusiasmată pentru Truţa. Lupta va fi mare. Armele nu suntă egali. Românii naţionali luptă numai cu arme legali şi morali. •
Aeliu.
Din comit. Solnocu-DoMcei, Iunie n. 1887.
Şi la noi, ca şi pre aiurea, mişcările electorale şl au începută cursulă cu finea lunei Maiu, aşa ca partida liberală în aceea (fi la Arele 8 ,şi iiţţnătate a, m.
Nr. 118.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
şî-a primiţii pe candidatulă său br. Carolă Bornemisa din Dobrică — alG Caieneloră — în presenţa unui nu mără însemnaţii de persâne. Preotulă catolică din Lă-puşultt ungurescă prin o vorbire lufigă şi sâcă, i-a arătată calea cătră dubia penitinţă.... Ajunşi în opidă pe la 6rele 11 din Zi se întrunescă In localităţile scolei de stată, unde s’a ţinută conferinţa, la care au luată parte pe lângă poporulă din Lăpuşu şi cam 30 de slugarnici preoţi români din giură. Poporulă băştinaşă din giuru — onâre şi ârăşî onbre lui — ţinândă strânsă la con dusele conferinţei naţionale din Sibiiu — pasivitate — n’a luată parte. Preoţii participanţi suntă următorii:
I.	Din tractulă protopopescă gr. ort. vechiu ală Lăpuşiului.
1.	Protopresbiterulă Samuilă Cupşia cu preoţii sfii:
2.	Gavrilă Nodişiu din Costenî.
3.	Teodorii Buda din Ungureni.
4.	Ales. Perhaiţa din Libotină.
5.	Donisie Filipă din Libotinu.
6.	Ioană Hermann din Rogoză.
7.	Ioanu Perhaiţa din Suciulă inferiorii.
8.	Petru Mann din Boerenl.
9.	Aronă Cosma din Rohia.
10.	Nicolau Hermann din Maşca,
II.	Ioanu Perhaitia din Borcutii.
12.	Ioanu Bodea din Dobriţinaşiu.
Celă din Poiana Porcului — Ilie Germană — fiindă morbosă n’a fostă.
B. I. Aceştia toţi au venită la Lăpuşiw sub conducerea marelui omă, naţionalistă şi oratoră — cu brâu roşiu de mătase — Samuilă Cupşia, care prin dicţia sa ţinută la cetirea programului, din care esenţa: odihna lui sufletâscă şi liniştea consciinţei sale cu referinţă la programă, dovedesce că e plătită mai bine ca acuma’să 6 ani când contra unui cs didată română în persâna Veneratului Domnă Andreiu Medană din MăgurenI a jucată pe Efialte, fiindă cumpărată cu 100 fl. v. a. şi cu o 6lâ de vinarsă de prune. In decursulă dicţiei mâna i-a fostă totă pe inimă.
11.	Din tractulă protopopescă gr. ort. Chioru:
1.	Protoprsb. Ioanu Siovre — Sowre Jânos — din Cărbunari cu preoţii săi:
2.	Ioanu Ciocaşiu din Cărbunari.
3.	George Pasca din Curtuiuşiu.
4.	Ales. Popii din Berinţia.
5.	Alex. Ciocaşiu din Făurescî.
6.	N. Siovre din Trestia.
7.	Eftenie Bolbosu din Ciocotişiu.
8.	N. Siovre din Fenaţiă.
Ondre d-lui preoţii din Lesohia Gavrilu Stefu, care şţ-a căutată de trebl pe acasă lângă familiă.
B.	II. Prprsb. Ioană Siovre, poreclită prin sine şi Sorre Iânos, figurâză şi ca membru în comitetulă partidei liberale subscrisă în învitaţiunile dela banchetă — din cari învitaţiunî avândă şi eu, îl potă dovedi adevă-rulă faptică.
III.	Din tract. prpescu gr. cat ală Lăpuşului Ungurescii:
1.	Grigore Popesculii din Suciulu inferiorii.
2.	Ioanu Filipă*) din Lăpuşulu românescii.
3.	Demeteriu Dragoşă din Băiuţiu.
4.	Ilie Buda din Ungureni.
5.	Ioanu Griguţiă din Stoiceni.
Chiorenî :
6.	Nicolae Avramă din Mânăstură.
7.	Ioană Dragomiră din Ruşiori.
8.	Gavrilă Simionă din Preluca.
fStă dâră d-le Redactoră şi Stimată inteligenţă română, unde zace răulă şi regresulă naţiunei nâstre.
Mai tare te indignau dejositârele vorbe aurite — după banchetă, dela care firesce nici unulă n’a absentată — din gura naţiei Lăpuşiene: „Ezek akasztâfâra valok, ezek aruljâk el a hazât; se olahok se magyarok“. (Aceşti âmenl buni de spânzurată, aceştia vândă patria ; nu suntă nici valahi nici maghiari ci numai bulendre.)
In urmă prin cele comunicate nu voescă alta, de câtă a trage atenţiunea on. inteliginţî române asupra * nedemnului loră nume de româuă," şi întipăaindu-şi în memoriă mârşavele loră fapte, a[nu-i da uitărei, căci poporulă română, care văZândă cum cei cu carte vo iescă a-lă vinde, e amărîtă pănă in sufletă şi va ţine 8âmă de ei.
Onâre şi iubire şi-au atrasă însă acei preoţi, inteligenţi şi alegători români, cari au stată departe de actulă săvârşită în 31 Maiu n. a. c. onâre, iubire şi consideraţiune atribuescă buniloră Români; adevăraţiloră patrioţi Ioană Olteană din Suceiulă superioră şi Ioană Nemeşify din Lăpuşulă românescă, Privkhiătoriulă
Adunarea electorală din Băsescl.
Procesă verbală,
luată în conferinţa generală a alegetoriloru români de partida naţională română, ţinută în Băsescl la 6 Iuniu 1887 st. n.
Au fostă de faţă: Inteligenţa română împreună cu 6 pănă la 8 sute alegători din cerculă elect. Sel. - Cehului.
*) După o corespondinţă fiitorulă canonică.
Constituindu-se biuroulă conferenţei, s’a alesă cu unanimitate de preşedinte d lă Ioană Vasvari, preotâ în Berseulă de susă, şi de notari d-nii Emiliu Branii, te-ologă gherlană, şi Ioană Chira, învăţătoră în Băsescl.
La propunerea d-lui Preşedinte se statores< e pro-gramnlă conferenţei conformă [căruia d )ă George Pap în liniaminte clare desfăşură drepturile şi datorinţele de aiegătoră. — Se ia la cunoscinţă cu aplause frenetice. După aceste d-lă Demetriu Puciu, advocată în Cthulă Silvaniei, arată conclusele adunărei generale a tuturoră alegătoriloră români din Ungaria şi Tansilvania întruniţi în conferinţă generală la Sibiu în 7, 8, 9 Maiu 1887, con formă cărora susţinându-se în intregitatea sa programa partidului naţională română adusă în conferinţa din 1881, respective 1884, s’a eZisă pasivitate şi preste părţile un-garice locuite de Români, precum şi preste cele banatice.
Se ia spre cunoscinţă. După aceste d lă George Pap, esplicândă clausula conclusului conferenţei în în-ţelesulă căruia în părţile ungarice şi banatice întru a-cele cercuri electorali, unde fără ştirbirea drepturiloră electorale se p6te face alegere, pentru partidulă naţio nală română este deschisă calea, ca pe lângă încuviinţarea comitetului electorală permanentă să se efectuâscâ alegerea, propune a se delibera: că Ore într’acestă cercă îutre împrejurările de aZI este posibilă elegerea unui candidată de partidulă naţională română la dieta Ungariei ori ba? şi că prin urmare este a se observa cu tOtă stricteţa pasivitatea şi în acesta cercă electorală, şi respective abstinenţa peste totă dela alegeri cu acâsta ocasiune.
Conferinţa generală primesce cu unanimitate: pasivitatea, respective abstinenţa dela alegere de deputată pentru dieta ungară pentru acâsta ocasiune şi pănă când prigonirile ilegale emanate din alte partidurl în contra partidului naţională se voră susţină în contra legei.
Conferenţa după aceste cu unanimitate între strigări entusiaste mulţămesce delegaţiloră pentru ostenelele făcute în favorulă partidului naţională, primindă de cej mai s- lutarl toţi paşii făcuţi de aceşti ablegaţl şi decla-rândă, că conclusiunile aduse, prin întrevenirea lor în conferenţa generală a delegaţiloră partidului naţională română suntă întru tOte conformă simţeminteloră şi do-rinţeîoră acestei conferenţe electorale, declarândă acele touclusiunl întru tOte de obligătOre şi pentru acâstă con-ferenţă.
Nefiindă alte obiecte de pertractată, preşedintele între aplausele frenetice ale alegătoriloră adunaţi, ridică şedinţa.	D. c. s.
Ioanu Vaşvari m. p.; E. Brană m. p, Ioană Chira m. p.
preşedinte	notari.
SOIRILE PILEI.
„Budapester Tagblatt" anunţă, că în curândă voră începe negociările tratatului de comerciu între Austro-Ungaria şi Germania. Numai atunci când aceste nego-ciărl voră întră într’o faşă hotărîtâre, Austro-Ungaria va începe negociările cu România pentru încheerea conven-ţiunei comerciale, dedrece guvernulă română se arată acum puţină dispusă a negocia, Z,ce numitulă Ziară.
Din Viena se telegrafiazâ, că o deputaţiune de industriaşi a îmânată ministrului de comerţă Bacquehem o petiţiune acoperită cu 1500 subscrieri, în care-lă râgă se termine câtă mai curândă rhboiulă vamală cu România. Ministrulă a asigurată, că guvernulă doresce fer-binte să termine câtă mai curândă răsboiulă vamală; monarhia a făcută — Z*se — cele ma* mar* concesiuni României şi e de aşteptată ca şi România să facă contraconcesiunî, spre a face cu putinţă încheiarea tractatului comercială.
—x—
Privitoră la inddentulu dela graniţă la Uzunu, „Szâkely NemzeU scrie: In 1 Iuniu câţiva locuitori din o comună săcuiâscă au cercată să trâcă în România pe căi ascunse şi fără paşaportă, dâr îndată ce au călcată pe teritoriulă României 8 din ei au fostă prinşi şi pe aceştia ostaşii români i-au luată să-i escorteze la oficiulă vamală. Pe drumă însă prisonierii s’au încercată să fugă, ostaşii români au împuşcată după ei şi unulă, cu nu-melej Balâzs Balâzs, lovită fiindă de glonţă, a şi că Zută mortă pe teritoriulă română, âr alţi trei au fostă prinşi.
—x—
Poetulă Eminescu este greu bolnavă. De o sâp tămână întrâgă nu vorbesce, nu umblă, nu mănâncă, Zice „Curierulă“ din Botoşani. Cu t6te îngrijirile ce i se dau, nu e mai nici o speranţă că se va reînsănătoşa
—x—
In Zilele trecute, oficiulă poştală din Cohalmă, pe temeîulă cunoscutei ordinaţiunî ministeriale, a refusată a primi o scrisâre cu adresa germană a consistoriului cer-cuală cătră consistoriulă ţării. — Aci observămă oficie-loră nOstre parochiale, că chiar pe temeiulă acelei ordi-naţiunl şovinistice, oficiile poştale suntă espresă avisate
a primi şi espeda mai departe scrisârea, In casă când trimiţătoru^ă nu o primesce îndărătă. Oficiulă poştală n’are nici ună dreptă a refusa scrisârea.
Saşii din Ţâra Bârsei şî-au deschisă o mulţime de grădini de copii, precum în: Prejmeră, Codlea, Cârstianfl, Uhimbavă, Bodă, Mâieruşă, St. Petru şi în curândă se va deschide şi în Hălhii. Numărulă copiiloră. cari cerce-tâză grădinile de copii în nici ună sată nu e sub 50, în unele trece peste 80. N’ar strica să se gândâscă şi reuniunile nOstre de femei a crea astfelă de institute.
—x—
Privitoră la scirea ce amă dat’o Vineri dela şedinţa din 6 Iunie n. a academiei ungurescî, găsimă în »Pester Lloyd“ următdrele amănunte: Profesorulă gimnasială din Sibiiu Nicolau Putnoky ca 6spe ceti părţi dintr’ună tractată critică mai mare asupra dicţionarului istorico-lin-guistică ală limbei valahe—intru câtă au apărută aceste pănă acum — redigeată de profesorulă Bogdană Haşdâu şi edată de academia română din BucurescI cu ajutorulO regelui Carolă I dela 1884 sub titlulă „Etymologicum Magnum Romaniae'. Conferenţiarulă caracterisâză direcţiunea şi cuprinsulă opului, modulă de tractare a cuvin-teloră, mai departe starea actuală a sciinţei linguistîce comparative în România şi ilustrâză netemeinicia singu-raticeloră esplicărl a cuvinteloră făcute de representanţii loră principali Haşdău, Cihac şi Burla. Călcâiulă lui Achile ală opului, Z»c® Putnoky, că e prelucrarea de manuscrise, care nu trecă prin proba de focă a criticei moderne. — Nici n’au nevoiă de „ moderna critică ungurâscâ", care e deochiată de nu se mai păte vindeca nici cu cărbuni stinşi.
—x—
D-lă profesoră universitară şi istorică V. A. Ureche din BucurescI, care s’a întorsă în Z'lele acestea din Pa-risă, a întocmită acolo cu unulă dintre cei mai buni sculptori francesl ună proiectă pentru statua lui Mironu Costină. D. Ureche va ţinâ ună şiră de conferinţe în ţâră pentru a aduna fondurile necesare.
Cu ocasiunea esamenului scripturistică de maturitate din corespondenţa comercială germană şi maghiară la academia comercială din Pesta, profesorulă Alex. No-vak, care supraveghia lucrările, descoperi o înşelătoria, care avu ca urmare cassarea îutregului esumenă. Profe- 1 sorulă observă adecă, că ună şcolară îşi face de lucru sub bancă. Profesorulă se apropiâ de şcolară şi ’i confiscă o fâiâ de hârtiă, care spre surprinderea sa conţinea râspunsulă complecta la întrebările ce ministerulă instruc-ţiunei alesese din cele ce i le trimisese direcţiunea şi le înapoiase sigilate. Directorulă casă esamenulă şi despre incidenţă, care e cu atâtă mai bătâtoră la ochi, cu câtfl cuverta ce conţinea întrebările se deschise de profesorii imediată înainte de esamenă, făcă arătare ministrului. Amintitulă şcolară, fiiulă unui bogată proprietară, trebue că a primită întrebările, ce s’au înapoiată sigilate, dela o persânâ, care sta în relaţiunl de aprâpe cu ministeriulO.
—x—
Dr. P. Jecet, şefulă serviciului sanitară bulgară, se află de câteva Z^e în BucurescI, ca să studieze legile şi regulamentele serviciului sanitară din România, spre a Ie aplica şi în Bulgaria. Dr. Jecet a servită ca medicii în armata română.
—x—
Pentru contribuabilii din Braşovă. In 11 Iunie
s.	n. s’au espusă registrele cuprinZătore de darea de carnete şi rente spre a putâ fi văZute de publică la per-ceptoratulă orăşenescă (Stadt-Magistrat). Aşadâr toţi câţi au capitale, fiă la privaţi, fift' la corporaţiun^ să se informeze în timpă de 8 Z^e> P&Q& la 18 Iuniu, din registre, şi dela 18 Iuniu încolo să facă recursă în timpă de 8 sâu celă multă 14 Z'l®* — Asemenea atragemt! atenţiunea proprietariloră de case, dl lista de dare pentru case din Întregă oraşulă Braşovă se p6te vedâ la perceptoratulă orăşenescă şi se mai pâte face recursu pănă la 15 Iuniu a. c. inclusivă, adecă pănă Marcuri sâra.	___________
Măsurarea dării şi râsboiultl vamală cu România.
Cetimă în „Sieb. Deutseh Tgbltt.“ :
Trăimă într’o lume sucită. Grozava crisă economică, ce bântue şi ţâra nOstrâ, scăderea cea mare a preţu-riloră viteloră şi cerealeloră, şi pierderea pieţeloră au adusă pe ţăranii noştri, îngropaţi în datorii şi împovăraţi peste măsură cu dări, la marginea prăpastiei; âmenii noştri emîgrâzâ, acum nu numai in România, ci şi In America. Comereiulă stagnâză în oraşe înt/’o măsură, cum abia îşi potă aduce aminte âmenii cei mai bătrâni să fi fostă vr’odată, decădinţa poporaţiupei rurale, îndatorirea şi sărăcirea loră progresivă slăbescă puterea de consumaţiune la ţâră şi cu acâsta totodată câştigulfi în oraşe. Icâna raporturiloră economice e tristă ca nici odată. . . O deosebită causă a decâdinţei economice, pentru care de sigură că uu vomă pismul pe celelalte
Nr. 118.
regiuni ale patriei, este petitru Sibiiu şi pentru celelalte părţi ale Ardealului sudosticQ : resboiulu vamalii cu România şi închiderea graniţeloru contra ţerei vecine noue, cu care amO statO în atâtO de mare comunicaţiune. Acâstă causă deosebită dă Sibiiului şi celeilalte părţi sud-oslice a Ardealului unO privilegiu de sărăcire...
Cu t6te astea, în locfl d'a se împlini îndreptăţită aşteptare a eontribuabililoră, adecă să li se scatjă darea de câştigă, inspectorulO de dare din Sibiiu — spre gr6za generală — a urcată darea de câştigă classa III cu 25 pănă la 30 procente. Inspectorulă n’a ţinută sâmă în genere de răsboiulă vamală cu România, ci numai în singuratice caşuri... Nu numai fabricanţii de maşini agricole şi corner ianţii de feră din Sibiiu, cari prin răs-boiulă vamală au perdută însemnata lorO pieţă în Va-lahia mică, merită o astfelă de considerare, ci şi celelalte ramuri de afaceri, căci cu greu se va afla o ramură de afaceri în Sibiiu, care să nu fiă atinsă; nemijlocită prin răsboiulO vamală cu România.
Astfelă a suferita o grea lovitură şi afacerea fa-bricanţiloră de salamă, inter<Jicându-le a’şl aduce ca de obiceiu porci din România prin pasulă Turnu rOşu şi — horribile dictu — permiţându li-se numai ocolindă pela Steînbruch lângă' Pesta — fiă observată îtl trâeătO, îneă o ilustraţiune a administraţiunei economice în Ungaria! T6te representaţiile fabricaţiuniloră de salamă, că România e mai apr6pe de Sibiiu ca SteinbfuehulO, şi că aceiaşi porci romftnescl, cari au să ajungă ocolindă prin Serbia la Steinbruch şi abia de acolo au să Bă transportaţi la Sibiiu, ară avea ună drumă mai scurtă din România prin pasulă Turnu-roşu la Sibiiu, aâ rămasă fără resultată; ba ministrufă n’a învrednicită cu ună răspunsă nici declararea fabricanţiloră de salamă, d’a plăti vama esorbitantă de mare pentru importulă porciloră prin pasulă Turnu roşu. Urmarea a fostă decăderea câştigului. Şi acum vine inspectorulă de dare şi măresce darea de câştigă! Dâr nu numai a fabricanţiloră de sa-lamă, ci şi a măcelariloră şi cftrnăţariloră. Ună cârnă-ţară are să fiă suită — spre a aminti numai ună esemplu — dela 26 fl. dare de câştigă classa. a treia, ce a plătită pănă acum, la 137 fl.!...
Faţă cu referinţele reale de câştigă urcarea dării este o cruzime!...
Ce le pasă „patrioţiloru" de durerile, lipsurile şi sărăcirea altora şi anume a Nemaghia-riloră, ei numai să se p6tă căpătui !
i Sciii militare.
România. Ministrulă de răsboiu a hotărîtă înfiinţarea unei sc6le speciale de telegrafiă militară. După terminarea cursuriloră, elevii acestei scoli voră fi ataşaţt la diferitele biurourl telegrafice ale statului pentru a face practică. — In cf*aa de 24 Maiu a. c. au sosită cu tre-nulă două baterii de tunuri nouă cu echipamentută lorO şi voră mai sosi încă trei baterii. Tdte pentru regi-mentulă 5 de artileriă din Bucurescl. — O comisiune prezidată de d. generală Arionă, inspectorulă generală ală artileriei, este însărcinată cu esperienţa tunuriloră sistemă de Bange, comparativă cu cele Krupp în sco-pulă de a constata, care din ambele sisteme este supe-rioră sub t6te raporturile. — In curândă săbiele tuna-riloră conductori şi servanţi, aflate în serviciu, voră fi înlocuite cu altele de ună modelă nou. F.le suntă mai scurte şi prin urmare mai puţină grele, drepte, şi garda are numai o singură ramură. — Comisiunea însărcinată cu stabilirea echipamentului şi harnaşamentului de artileriă a adoptată în unanimitate pintenii mobili cu curele în locuia pinteniloră actuali fixl. Omenii avândă pinteni mobili cu curele, ei nu-i voră pune Ia cisme de-câtă când voră încâlica. — Sc61a de= pionirl şi telegrafia pentru ofiţeri de cavaleriă formată la reg. I de geniu, ia care a luată parte câte 1 ofiţeră şi 2 grade inferiăre din tdte regimentele de cavaleriă, s’a terminata la 1 Maiu curentă. Curburile ' acestei scdte, de- o durată de 2 luni, voră reîncepe în fieeare ană la 1 Martie, du acelaşi efectivă. Oficerii, cari au trecută acăstă scâlă a-nulă acesta, întorcându-se la regimentele loră, suntă datori a' ţijbe conferinţă csunaraijilcjţa Ipră şi gradeloră in-fericSre. — Pentru infanteria de linia, vânători şi geniu s’â adoptată raniţa şi cartuşierele armatei germane, fiind ă mai uşore şi mai practice. — Pentru t6mnă se pregătescă mari manevre militare. — Oficerii trimişi la fabrica Krupp spre a supraveghia lucrarea materialului de răsboiu comandată s’au întorsă în ţâră.
Rusia. Ţarulă a ordonată ca în anulă acesta să se cheme pentru instrucţiune clasa întâiu a reserveloră infanteriei, în numără de 220,000 soldaţi reserviştî. — Ministrulă de resbelă a publicată ună tablou ală forţelor armatei Cazaciloră, Ţifra totală se urcă la 165,300 6-menî, comandaţi de 37, 440 oficerî. Marea majoritate a trupeloră aparţine cavaleriei. Artileria Cazaciloră nu mâră 236 piese de campâniă. — Se anunţă din Odesa (Jiarului „Daily News" că nisce scirl din sorginte sigură semnalăză ordinulă dat Ia 23,000 de Omeni de infanterie şi la 3000 de Omeni de cavaleriă di,n garnisonele caucasiene, de a fi pregătiţi să plece la Askabad (frontiera Persiei).
Francia. Scirea cum că ministrulă de răsboiu ge-neralulă Ferron, ar retrage proectulă de mobilisare elaborata de generalulă, Boulanger este inexactă. Gene-ralulă Ferron se va inţelege cu comisiunea bugetului şi va cere în urmă creditele necesare.
jBulgaria, }q săptftm&na trecută a sosiffl^ pe Du<-nftre ună mare transportă de arme şi muniţiune, — Gu-
GAZETA TRANSILVANIEI.	1887.
vernulă bulgară s’a adresată prin agenţii săi în România, ca să înroleze de acolo medici militari pentru armata bulgară, oferindu-le lâfă îndoită.
Austro- Ungaria, Se face acum la Felisdorfă es-perienţă asupra solidităţei a două turele cuirasate, una eşindo din usina Krupp, cealaltă dintro usină austriacă. S’a trasă asupra celoră două turele la o distanţă de
3,000	metri cu tunuri de [21 centim. Dela începută s’a putută săse constate ună faptă surprin<fătoră. Turela Krupp a crăpata la prima lovitură, pe când cealaltă a rămasă neatinsă, S’au trasă 140 tunuri asupra turelei de sistemulă celă nou, fără a’i causa vre o stricăciune.
STATUTELE
pentru „PREVEDEREA", Asociajrae ie creiitB şi depnnerl
în Codlea
C.	Comitetulă de supraveghiare.
§ 44, Comitetulă de supraveghiare se compune din 5 membrii aleşi dejadunarea generală pe timpă de 3 ani. (§ 35. lit. b)
Acestă comitetă îşi alege preşedinte şi secretară din sînulă sâă:
§ 45. Comitetulă de supraveghiare controlâză a-facerile Associaţiunei în t6te ramurile ei. Spre scopultt acesta are dreptulă şi datoria a face revisiunl prin registre in cassa şi la efectele Associaţiunei.
§ 46. Comitetulă va face propuneri adunărei generali cu privire la raportulă Direcţiunei şi la bilanţă.
§ 47. Constatându-se vre-o abatere dela statute, său vre o neregularitate la operaţiuni, comitetulă de supraveghiare va provoca Direcţiunea ca să îndrepte lu-crulă, şi râmânândă sumaţiunea fără efectă, va con-chema adunarea generală supunândă casulă spre deliberare
§ 48. Comitetulă de supraveghiare este solidară responsabilă pentru daunele provenite din negligerea in-datoririloră impuse loră prin aceste slatute şi prin legea comercială.
XII.	DisposiţiunI finali.
§ 49. Direcţiunea este indreptăţită a primi în as-sociaţiune individ domiciliaţi în alte comune, — obli-gându-sâ la observarea statuteloră.
§ 50 Interese se plătescă numai pentru florini întregi.
XIII,	Desfiinţarea.
§ 51. Desfiinţarea associaţiunei urmâză:
a)	printr’ună condusă spontaneuală adunărei generale, său
b)	prin altă modă prevăijută în legea comercială.
Pentru desfiinţarea Associaţiunei se recere, ca a-cestă obiectă anume să fiă pusă la ordinea <}ilei, mai departe să fiă presentă maioritatea tuturoră membriloră şi dintre voturile celoră presenţi,; celă puţină */* părţi să fiă pentru desfiinţarea societăţii.
§. 52. Dăcă societatea, respective adunarea generală, în înţelesulă d-lui 51 ală acestoră statute a decisă desfiinţarea societăţii, său dăcă societatea se desfiinţâză într’alto modă prevăzută în legea comercială § 247, atunci după licvidarea averei societăţii în înţelesulă legei comerciale, eventualulă restă de avere se va împărţi între membrii în proporţiune cu numărulă cvoteloră ce le-au plătită la societate. — De sine se înţelege, că fiindă averea de ajunsă după detragerea datoriiloră înainte de t6te se voră plăti membriloră sumele plătite titulo cvote.
In câtă nu dispună aceste statute, serveşce legea dreptă cinosură.
XIV.	Adunarea constitutivă. m §. 53. Aceste statute s’au votată în întregă cu-prjpsulă loră de adunarea constitutivă ţinută la 15/27 Martie 1887.
XV.	înregistrarea.
§. 54. Statutele presinte voră întră în vigăre numai după înregistrarea îoră la tribunalulă comercială şi după publicarea loră.
XVI.
§. 55. Conclusele şi publicaţi .mile Associaţiunei se aducă la cunoscinţă prin afişă în localulă Associaţiunei şi printr'ună circulară tuturoră membriloră pe cale privată.
losifu Comanescu m. p. Ioană Iliescu m. p. preşedinte.	not. ad hoc.
Zz. 2662—1887 p.
Ezen alapszabâlyok a brassoi kirâlyi torvânyszâk-nel, a kereskedelmi târsas czâgek jegyzekânek 1 kotet 175 ftpjân, az arra vonatkoză „Prevederea", .Associa-ţiuhe de credită şi depuneri» czeggel egytitt bejegyez-tettik.
Brasso, 1887 Majus 24-en.
A kirâlyi torvânyszâk mint. kereskedelmi birosâg iilâsebol.
Deszy Janos m. p.
(L. S.)	elnok.
Bene Jstvan, t-jegyzo.
Nr. 2662.—1887. p.
Rugarea Asociaţiunei de credită şi depuneri «Prevederea* din Codlea pentru de a se improtocola firma şi statutele ei în protocolulă firmeloră de asociaţiunţ comerciale.
Resoluţiune.
Spre îndeplinirea acestei insinuări să ordonâză îm-protocolarea între firmele de associaţiunî comerciale atâtă a statuteloră Asociaţiunei de credită şi depuneri, »Prevederea", Associaţiune cu responsabilitate restrânsă, cât. şi a firmei ei .Prevederea4*, Associaţiune de credită şi depuneri, dimpreună cu punctele amintite mai josă şi cu îndeplinirea acesteia, precum şi cu publicarea legală se însărcinâză conducătorulă registreloră comerciale.
Acăstă Associaţiune cu responsabilitate restrînsă s'a înfiinţata pe basa statuteloră ei votate în adunarea constituantă ţinută la 27 Martie şi 15 Maiu 1887.
Reşedinţa: în Codlea.
Obiectulă întreprinderei este: a face posibila mem-brilorQ crearea unui capitală prin depuneri mai mici şi ajutorarea prin împrumută.
Durata: nedeterminată.
Capitalulă fundaţională: se formâză din depunerile membriloră de câte celă puţinfi 50 fl. de membru, sol-vindă pe lună celă puţină 50 cr.
Direcţiunea constă din 7 membri: adecă Preşedintele, vice-preşedintele şi 5 membri.
Membrii direcţiunei aleşi de adunarea generală constituantă suntă:
losifO Comanescu, preşedinte.
Ioană Boeră vice-preşedinte.
Ioană Iliescu.
Sandu Bumnariu.
Moise Iacobă.
IoanD Pascu.
IoanO Cârstea.
Pentru validitatea firmei este de lipsă subscrierea proprie a duorO membri din direcţiune.
Ori ce anunţOU data în numele Associaţiunei este a se afişa în localulă cassei.
Despre îndeplinirea înregistrărei se încunosciinţâză Direcţiunea suplicantă a Associaţiunei cu observarea, ca in viitoră tâte subscrierile ce se oferescă la afacerile loră să se îndeplinăscă conformă prenotărei. Totodată se îndrumâzâ, ca să plătâscă în decursă jde 3 taxa de doi fl. v. a. conducătorului registrului de firme comerciale ală acestui tribunală ca taxă de înregistrare In (Jiară.
Din şedinţa tribunalului reg. ca tribunală comercială ţinută în Braşovă la 24 Maiu 1887.
L.	S.
DMsy, m. p. preşedinte.	Bene m. p.
Incunosciinţare.
Direcţiunea „Prevederei«{j Associaţiune de credită şi depuneri încunosciinţâză pe membrii săi despre ur-mătărele:
1.	Directoră esecutivă s’a alesă d-ltt parochă Iosifă Comanescu, şi d 10 IoanO Boeră cassară.
2.	Plătirea cvoteloră se începe cu 1 luliu s. n. a. c.
3.	Ore destinate pentru oficiu de cassă suntă Dumineca dela 4—6 după amâ^I.
Codlea, 8 Iuniu 1887.
Direcţiunea Associaţiunei „Prevederea*.
Mulţămită publică. D-10 Ioană Popâ Reteganulă, învăţătoră în Rodna veche şi Redactoră ală .Gărţiloră sătânului română," a binevoită încă îu luna lui Aprilie a trimite pentru scftla n6stră românâscft din Cizeriu-Boiană 10 esempîare din legendarulă de Petri. Aceste esemplare s’au împărţita la 10 şcolari săraci şi sîrguin-cioşl. Bucuria acestorâ copii a fosta f6rte mare şi dăruia făcută lord n’a rămasO fără efectă, căci copii cu gusta şi curagiu deosebita s’au pusO pe înveţătură şi la esa-menă au datO eminente dovedi de progresa. Pe acăstă cale, părinţii şcolarilorO şi şcolarii recunoscători aducO prin mine mulţămită lorO sinceră d-lui Popâ Reteganulâ pentru acesta ajutora prâ bine-venita.
Cizeriu, Iuniu 1887.	Nechita Liscanu,
învăţătortt.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.O
BERLINlX 13 Iunie. — Impăratulă durml bine, durerile s’au mai potolita.
PETERSBURGrtî, 13 Iunie. — ŢarulO a primita pe Greorge Karageorgeviel.
PARIStT, 13 Iunie — Intre Glemenceau şi între redactorulu <}iarului „National" a fosta una duelu cu pistolulâ, care a decursă fără v6r-sare de sânge. fi
Rectificare. In numerii trecuţi ai foiei ndstre s’au strecurata unele erori regretabile: In Nr. 116, pe pag. 1, col6na 3, şirulO 30 de susă în josO în loctt de: „cămă-tarulu reg.* etc. este a se ceti: cămărarulu reg. — In ^r. 117, pag. 1, coldna 1, şirulă 10 de josO în sustt în ocO de: .viâlă" sg se cetâscă: vitţâ, âr pe colăna 2, şirulâ 6 de susă în josă. în locă de: »alungă« să se cetâscă: ajungă atâta netrebniciă etc.
Editoră: Iacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu,
. v Ur. 119.
~	—i	11—■■aeaugf .■
vdkkWUi O’BA^iyANIEl
mi.
O ursul ti la bursa. do Vfaua
din 11 Iuniu
Rentă de aură 5°/0 . , . 101.80 Rentă de hâjrtiă 5°/o • • 87.80 imprumutuld căilorfl ferate
ungare................151.25
Amortisarea datoriei căi-; Iprtt ieratb de ostG ung.
(1-ină emisiune) . . . 97.75 Amortisarea datoriei căi-loră. ferate de ostfi ung.
(2-a emisiune) .... 127 50 Amortisarea datoriei căi-. Jorfli,ferate de ostă ung.
(3-a emisiune) .... 116 75 Bonuri rurale ungare . . 104.70 •1 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.70 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă...................104.70
Bonuri cu cl. de {sortare 104.50 a Bonuri rurale transilvane 104 70
st. n. 1887.
Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vinii ung..............99.40
Imprumutulfl cu premiu
ung....................121.75
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 122 30 Benta de h&rtiă austriacă 81.35 Renta de arg. austr. . .	83.60
Renta de aurii austr. . . 11215 Losurile din 1860	. . . 137.70
Acţiunile băncel austro-
ungare................. 885 —
Act. băncel de credita ung. 286.— Act. băncel de credita austr.289.80 Argintuia —. — GalbinI
împărătesei ..............6 99
Napoleon-d’orI .... 10.08 Mărci 100 împ. germ. . . 62.36 Londra 10 Livrea sterlinge 128.05
iilliţrsa de Biu*urescl.
Cota oficială dela 27 Maiu st. v. 1887.
Cjujţnp- yând.
Renta română (5°„). . . .	91Vs
Renta rpm. amort. (5°/0) .	94—
* convert. (6°/0) . .	87—
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—
Credit fonc. rural (7°/0) . .	106—
* „ » (5°/o) •	90V,
» » urban (7°/o) • •	103 Va
• * * (6°/0) •	96—
* , » (5%) . .	87—
Banca naţională a României 500 Lei------
Ac. de asig. Dacia-Rom.	-----
«	»	» Naţională	-----
Aură contra bilete de bancă . .	14.25
Bancnote austriace contra aură. .	2.01
92-95— 87V, 36 — 106Va 91— 104— 97— 87 Va
14.75
2.02
. din 13 Iuniu st. n. 1887.
Bancnote românesc! .... Cump.	8.70 Vând. 8.72
Argint românesc.............. »	8.60	•	Ş.65
Napoleon-d’or!....................*	10.03	»	10.07
Lire turcescl.....................*	11.35	*	11.40
Imperiali.........................»	10.35	*	10.40
Galbeni...........................*	5.93	»	5.96
Scrisurile fonc. »Albina» 6% .	» 101.—	* 102.- -
Ruble RusescI Discontulti
5°/o . *	98.—	*	99.—
, . . » 114.—	» 116.—
*	7—10°/9 pe ană.
Dela comitetulti centralii electoralii ala com. Braşovil.
Nr. 26—1887.
1
Deăreee * Maiestatea Sa c. r. apostolică a binevoită a cqnchcma cu prea înaltulu rescriptu din 26 Maiu a. c. dieta viităre pro 1887— 1892 pe 26 Septemvre a. C. şi deărece Escelenţa Sa D-lă ministru de interne prin erpi^ulă din 26 Maiu a. c. Nr. 32842—II ca termină pentru alegerile dietall comune, a hotărîtu ună termină de 10 (Jd© din 17—26 Iuniu a. c.. de aceea subscrisulă comjtetu centrală electorală a determinată (jtiua de 19 Iuniu a. C. ca (Jiuă pentru alegerile, ce suntă de a se îndeplini în ambele cercuri electorale,, supyise acestui comitetă centrală electorală, pe basa §-Iui 57 art. de lege XXXIII din anulă 1874.
Pentru conducerea alegerei şi pentru adunarea voturiloru s’au esmisă următdrele comisiunî:
In cerculu I. electoralii, cu loculă de alegere în Hermană: Carol Schnell de preşedinte,
Christian Porr de vice-preşedinte,
Petru Horvath de secretară,
Ioană Gavruşiu de secretară locţiitoră.
Ştefană de Domokos de secretară locţiitoră.
In cereală II-lea electorală, cu loculă de alegere Ghimbavă; Iosifă Diick de preşedinte,
Dr. Herell Henrică de vice-preşedinte,
George Nicolaus de secretară,
Merthes Ioană de secretară locţiitoră,
Paulă Meedt de secretară locţiitoră.
Pentru darea voturiloră cu referinţă la] singuraticele comune s’a , statorită următorulă şiră :
In I. cercă electorală:
1.	Hermană.	5;	Zizină.	8.	Cernată.
2.	Sânpetru.	6.	Târlungenî.	9.	Turcheşiu.
3.	Râşnovă.	7.	Satulungă.	10.	Bacllalău.
4.	Purcărenl.
.In II. cercă electorală:
1.	Ghimbavu.	4.	Vulcană.	7.	Nou.	10.	Ifeldidră.	12.	Măieruşiu.
2.	Gârstiană.	5.	Godlea.	8.	Crizbavă.	11.	Rotbavă.	13.	Apaţa.
3.	Reşnovă.	6.	Hălchiu,	9.	Bodă.
Alegerea începe la 19 luni a a. c. înainte de prândă. Fiâ-care alegătoră cercuală pdte recomanda candidaţi dietall; acostă reco-mandaţiune trebue să se dea în scrisă preşedintelui pentru alegeri, său în (Jiua dinainte de alegere, său la o jum. de ără după începerea alegerei.
Dăcă preşedintele pentru alegeri ordonăză votarea în sensulă legei, atunci aceea începe diminăţa la 9 bre.
Votţgarea se face publică şi nominală aţnăsurată §-lui 75 art. de lege XXXIII anulă 1874 ,şi §§-loră ce stau în legătură cu acăşta.
Ceea ce se aduce la cunoscinţa tuturoră cu aceea observaţiune, că alegerea se va efectui în casa comunală a respectivului locă de alegere, şi că este oprită a veni la alegere cu (bâte său arme.
Din şedinţa comitetului centrală electorală ală comitatului Bra-şovă, ţinută în 7 Iuniu 1887.
Iuliu de Holl,	Dr* tridirmu Jekel?
vicecomite şi preşedintele comite-	secretară,
tului centrală.
Licitaţiune.
Mobiliele, acaretele şi vestmintele remase de repo-sata veduvă Maria Dsanly se vorfl vinde prin licitaţiune publică în dilua de 14 Iuniu a. c. dţipă amecjî la 2 6re -în-locuinţa din casele din târguit! cajilorO Nr. 34 în II. etagiu eu bani.gata.
Licitaţiune.	2-2
„Albina, “ institută de credită şi de economii în Sibiiu, vinde la licitaţiune .publică ferestrăulă de vaporă cu tăte părţile lui constitutive, carele .se, află pe intravilanulă său de Ijlngăgara Braşovului.
Tprnppulă liqitaţiunei > se dpfige pe diua de 15 Iuniu 10 a. m. la faţa locului.
Preţulă da esqhmmare se fiesă^â cu fl. ,4000.
Amatorii au să depună : dreptă, vadiu lQ°/0, a;,preţului,, de .esgfeia-mare, adecă, fl., 400.
Oferindu-se preţulă de esebiamare său mai multă, ye&uhatulă lici-taţiunei devine obligatoră (pentru, am bele părţi î ună ofertă .sub prflţplă de eschiamare însă, ca să , (devină obligă tară penţru institută tr^ue, să obţină aprobarea ulteridrăndin partea direpţiunei, institutului.
Preţulă de cumpărare ure-să se răspundă celă, multă (în, (ţepursă de 15 (Jile dela ' licitaţiune, eventuală dela aprobarea ofertului,, cu 6f°/o interese dela (Jiua licţtaţiunei.
Ferestrăulă cumpărată are să fiă dusă de pe teritoriulă institutului celă multă pănă la ultima Septemvre a. c.
Pănă la terminarea licitaţiunei se primescă şfi oferte închise pro-vă^ute cu vadiulă de fl. 400.
Condiţiunile mai detailate se potă vedă în biurourile Albinei în Sibiiu şi în Braşovă în 6rele de biurou.
Sibiiu, în 19 Maiu 1887.	Direcţiunea.
TARIFA
aiumliirilorn si insertiuniloro.
*) 1 1
Anunciurl în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —cr. 6. Pentru inserţiunl -şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţiri se acărdă următorele rabate:
Pentru	repeţiri | de 3— 4 ori	• e e • •	o o o rH
?>	M V b 8 ,,		• 151.
n	Q	11 n ii v li	• • • • •	O o o c*
	ii ii 12 15 „	• • * • •	. 30°|o
w	„ „ 16—20 „	• • • • •	o o o
Dela 20	de repeţiri în şusă	• • • • «	. 50°|o
Pentru	anuncijurl ce şe publipă	pe mai multe luni se	facă, în-
voiri şi, reduceri şi peste cele msempate


ABONAMENTE
la
,t§,aze t a g,runsi l van iei((
se potă face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşerii prin mandate poştale.
Adresele ne rugămă a ni se trimite esactă ar^tându - se şi posta ultimă.
Preţulu abonamentului :
i Pentru Austro-Ungaria:
pe trei luni................ .	.	3 fl. —
„ şăse luni.....................6 fl. —
„ ună ană.......................12 fl. —
Pentru România şi străinătate:
„	pe trei, lupi...................10	franci
„	şăse luni.......................20	,,
„	ună ană.........................40	,,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei."
---------r |T‘	• --------;-1--r-t-r-.---^-—-T-=-r- m-■!,!;> ~ *irm-
Tipografia ALEXI, Braşovă.