BEDACţTITinEA ŞI AIMflNISTBAŢIUlTIÎA i
BRAŞOVfi, piaţs mare Nr. 22.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pe an# an fi 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bantnl» ţl atrftlafttate:
Pe anfi 40 tr., pe ş6se luni 20 fr., p6 trei luul 10 franci.
SC PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
w	--------
ANULU L.	ANUK7IUB1LS:
O serii garmondfi 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare Sorltarf nefranoata na sa prlmssoi. — ■inuaorlpte na ap rstrimfti.
N5 118.
Duminecă, 31 Maiu (12 Iunie).
1887.’
APELU
cfttrit alegatorii români din oraşul ii şi comitatulu Braşovului.
Fraţi alegători!
La adunarea cea mare a alegătoriloră români din Ardealfi, Bănatfi şi Ţâra ungurâscâ, ce s’a ţinuţii în Sibiiu în (jilele de 25, 26 şi 27 Aprile v. 1887, au fosta trimişi şi optfi bărbaţi din sî-nula vostru, ca să vă înfăţişeze pe voi acolo, să le împărtăşâscă fraţilorfi noştri din celelalte părţi necazurile ce le avema şi noi ceşti din Ţâra Bâr-sei, şi să se sfătuiască împreună, cum să lucrămu noi Românii cu toţii în înţelegere ca să ne uşu-răma sdrtea amară ce ne apasă atâta de greu, şi cum să ne luptăm A mai bine umărfi la umăru, ca să ne câştigămfi earăşl drepturile de cari ne-arafi bucurată în Ţâra Ardealului, înainte de a ajunge sub stăpânirea ungurâscâ de acjl.
Trimişii noştri întorcându-se acasă au data sâmă în adunarea alegătoriloră români din comitatulu Braşovului despre ceea ce au lucrata la adunarea obştâscă din Sibiiu. Adunarea nâstră din BraşovO, mulţumindu-le pentru ostenâlă şi pentru purtarea lorA bărbătescâ şi naţională, au aflata de bune şi folositâre neamului român sscfi t6te câte s’au hotărîta la Sibiiu şi ne*au însărcinata pe noi cei din comitetula de aici se vă ară-tăma vouă, iubiţi alegători, încă odată şi în scrisă ce hotărîri s’au luatu la Sibiiu şi la BraşovA, ca să scie fiecare dintre voi, ce voiescfi Românii "din ArdâlA şi cum le arde peptulA de dorulA de-a vă vedâ pe toţi în jurulA stogului, ce l’au redicatfi trimişii loru pentru apărarea drepturilorfi naţionale ale RomânilorA.
Alegători !
Adunarea cea mare a trimişilorfi tuturoru alegătorilor A români a hotărîta, ca noi Românii ardeleni Il’alegeiIlU deputaţi pentru dieta un-gurăscă din Peşta.
Şi de ce au luata trimişii RomânilorA a câsta însemnată hotărîre?
Pentru că dâcă amA alege şi amu voi să luămA şi noi, Românii ardeleni, parte prin â-menii noştri de încredere la cele ce se lucrâză în sfatulu Ţărei ungurescî, Ungurii dela putere arfi tălmăci-o aşa, că noi suntemA învoiţi cu „uniunea44 ori, mai bine disA, contopirea Ardea-luloi cu Ţâra ungurâscâ, ce au hotărît’o şi au făcut’o ei fâr’ de noi şi în potriva nâstră; că suntemA învoiţi cu legile ce le-au adusă ei în urma acestei contopiri, legi prin cari ne-au des-poiatA de tâte drepturile nâstre politice-naţionale; arft tălmăci-o aşa, că noi Românii ardeleni, în-trândfi în casa lorA, ne-amA înstrăinata de casa n6stră, sub coperişulA căreia pătimit-amA destula văacurl întregi, adus-amA nesfârşite jertfe în bani şi sânge, dâră sub care totuşi ne-amA pututA scuti ceea ce avemA mai scumpA pe acestA pă-mântfi, moştenirea lăsată nouă de înaintaşii noştri, dulcea limbă românSscâ.
Mai e nevoiă âre să vă spunem A, iubiţi a-legătorl, că potrivnicii neamului nostru, după ce prin contopirea siluită a Ardâlului cu Ţâra un-gurâscâ ne-au despoiata de t6te drepturile nâstre politice-naţionale, cerA astăzi dela noi în gura mare, în dietă, în comitate, în comune, c’unA cuventA în t6te adunările lorA şi la totu prile-julA, să ne lâpădămA de limba şi de cultura nâstră românâscă şi să învăţăm A şi să îmbrăţişăm A limba şi cultura lorA, adeverindfi prin acâsta ameninţările lorA dela 1848, că ei de aceea vorA „uniunea44 Ardealului cu Ţâra ungurâscâ, ca să ne facă Unguri?
6re nu vedemA cum se ridică ei acum şi în potriva bisericelorA şi a scâlelorfi nâstre ro-mânescl, chinuindu-ne mereu cu limba ungnrâscă? Nu vedemA cum silescA pe învăţătorii noştri să îţi petrâcă mai totA timpulA cu învăţarea limbei
ungurescî ? Nu vedemA, că ne aducA pe capA totA numai deregătorl şi judecători de aceia, cari nu ne înţelegA limba, şi cerA ca poporulA să vorbâscă cu ei şi să le scrie totA numai un-guresce? Nu vedemA că acum in cele mai multe comitate ale Ardealului limba ungurâscâ să vâră cu puterea chiar şi în diregătoriile comunelor A curată române? Nu vedemA, că fii noştri, crescuţi cu mari cheltuell pe la scâlele înalte, tre-bue, după ce şi-au isprăvită învăţătura, să ia lumea în capă şi să părăsâscă ţâra strămoşâscă, unde astăzi numai Ungurii se potA căpătui ? Nu vedemA, că la tâte deregătoriile şi oficiile ţărei, ori unde ne silescA împrejurările vieţei să ne îndreptămA paşii pentru trebuinţele nâstre (Jilnice, suntemA respinşi ori năpăstuiţi, dâcă ne folosimfi de limba nâstră? Nu vedemA, că în tâte hârtiile deregătoriilorA şi oficiiloru ţării, chiar şi la honvezi şi acum şi la glâte numele nâstre cinstite românescl ni se schimonosescA şi ni se maghiarisâză ? Nu vedemA, că nici legea de naţionalitate, ce au adus’o potrivnicii noştri la 1868 de ruşinea lumei şi ca să ne scâtă ochii, nouă celorA desmoşteniţl, nu se ţine, ba călcarea şi batjocurirea ei trece a(}î chiar ca lucru de laudă înaintea celorA dela stăpânire ?
Şi ca să se împle cupa nedreptăţirilorA, Ungurii dela putere ne-au despoiată pe noi Românii ardeleni şi de dreptul A cel A mai de căpetenia alA cetăţânului, de dreptulu de alegere, şi susţină morţişă pentru Ardâlu o lege deosebită, care e adusă înadinsA numai pentru nemeşii unguri din ArdâlA şi în contra nâstră, ca să nu jpâtă nicidecum răsufla şi voinţa poporului română ardelânA; ca să putemă fi alegători cerA dela noi o dajdiă cu multă mai mare ca dela cei din Ţâra ungurâscâ, cu tâtă uniunea ce pretindă, că au sevârşit’o.
Ce scopă potu avâ potrivnicii neamului nostru cu tâte nedreptâţirile şi asupririle acesta, dâcă nu ca să nimicâscă legăturile sfinte ce ne leagă pe toţi din moşi şi strămoşi, legăturile limbei nâstre, şi astfelA să înstrăineze încetulA cu înce-tulă pe copii noştri de părinţii lorA, de neamul A românescA ?
In asemeni împrejurări au trebuită trimişii alegătoriloră români să se întrebe: ce ară putâ dobândi deputaţii din ArdâlA, chiar când n’ar fi legea de alegere atâtfi de asupritâre şi când amA putâ alege mai mulţi deputaţi; ce ar putâ dobândi ei mergândă în dieta din Pesta, faţă cu sutele de deputaţi unguri, cari strigă în gura mare, că nu ne vorA recunâsce niciodată drep-tulă să trăimă ca naţiă politică românâcă în acâstă ţâră?
N’amfi sta noi âre atunci totu unde ne aflămă astăcjl, numai cu deosebirea că Ungurii ară (jiee, că tâte legile rele şi apăsâtâre pentru nâmulA nostru, ce s’au făcută şi se vorA mai face acolo, s’au făcută şi se vorA face cu învoirea deputaţl-loră poporului română ardelenescă?
Alegători!
Precum este adevărată şi sfântă, că noi Românii nu ne vomă lăpăda niciodată de limba nâstră şi de naţionalitatea nâstră, care amA păs-trat’o cu credinţă în vremuri şi mai grele şi pri-mejdiâse ca cele de a<jl, tocmai aşa de adevărată şi sfântă este, că poporulu nostru românescA fără drepturi politice-naţionale şi fără o representanţă legiuită, unde să-şi pâtă apăra aceste drepturi, nu pâte trăi o viaţă vrednică de elfi, vrednică de omenire şi de înaintarea veacului de faţă.
De aceea trimişii voştri la adunarea din Sibiiu, bine sciindă, că cei dela stăpânire şi dela dieta din Peşta nu cunoseă şi nu ţină sâmă de năcazurile şi durerile poporului română ardelânA, ci lucră numai şi numai în folosulă neamului ungurescă şi tâte veniturile ţărei, agonisite în mare parte cu munca nâstră cruntă, le întrebuinţâză
numai pentru redicarea şi îmbuibarea naţiei lorA ungurescî: s’au sfătuită în bună consciinţă cu fraţii lorA şi au ajunsă la acea convingere, că nu este altă modru ca libertatea şi viaţa naţională a RomânilorA ardeleni să nu mai fiă primejduită pentru viitoră, decâtă dâcă bărbaţfi lorA luminaţi şi de încredere din tâte părţile vorA lucra cu tăriă înainte de tâte pentru recâştigitrea autonomiei ţării Ardealului.
Numai având A noi ârăşi în ArdealA o dietă ardelenâscă, unde să luămă şi noi parte ca naţiune politică deopotrivă îndreptăţită cu celelalte naţiuni ale ţării, putemă avâ deplină încredere că interesele de viaţă ale neamului nostru, limba şi obiceiurile nâstre, vorA fi scutite şi apărate, şi că puterea şi banii ţării nu se vorA întrebuinţa în potriva nâstră; numai atunci ne vomă putâ împărtăşi şi noi de folâsele ţării după multele jertfe ce le aducemă în avere şi sânge.
In legătură cu acâsta trimişii voştri s’au în-ţelesă împreună cu fraţii lorA să se lupte din răsputeri ca să dobândâscă tâte drepturile ce le pretindă Românii pentru întărirea şi asigurarea nâmului lorA, precum: introducerea limbei române la deregătorii şi judecătorii; înfiinţarea unei legi de alegere drepte; neatârnarea bisericelorA şi a scâleloră nâstre românescl; ajutorarea scâ-leloră nâstre şi a institutelorfi nâstre de cultură naţionale din visteria statului, potrivită cu jertfele ce le aduce poporulA română pe altarulA patriei. In sfârşită s’au înţelesă să lupte în potriva tuturor A încercăriloră de maghiarisare, v*a4 ele dela ori şi cine şi din ori şi ce parte, Alegători!
Acesta este pe scurtă cuprinsulă programei partidei naţionale române, ce au hotărît'o şi au primit’o trimişii noştri împreună cu trimişii celorlalţi alegători români din ArdâlA, BănatA şi Ţâra
ungurâscâ.
AvândA în vedere aceste drepturi ce le pretindă Românii şi fără de carii naţia nâstră nu va fi decâtă o unâltă în mâna duşmaniloră; avândă mai departe în vedere, că potrivnicii noştri dela putere ne tăgăduescă pe faţă dreptuîă ce-lA avemA, după tâte legile dumnetjăescl şi firesc!, de-a trăi ca naţiă deosebită, şi că prin urmară dâcă amA întră noi în dieta ungurâscâ şi ne-amA aşe(}a la o mâsă cu ei, ar însemna în împrejurările de faţă, că vremă să părăsimfi dreptulA nostru de-a vieţui ca naţiă românâscă în ţâra Ardeiului: adunarea trimişilorfi alegătoriloră români a hotărîtfi, ca Bomânii ardeleni să nu ia nicidecum parte la alegerile pentru dieta ungurdscâ.
Adunarea alegătoriloră români din eomita-tulă Braşovului, Luândfi cu bucuriă la cunoscinţă hotărîrile adunărei celei mari din Sibiiu, s’a legată, că va ţinâ nestrămutată la programa RomânilorA primită de adunările din 1881 şi 1884 şi acum în urmă de adunarea cea mare din Sibiiu din calele de 25, 26 şi 27 Aprilie v. 1887 şi că s’alătură cu trupă şi sufletfi la hotărîrile acestorfi adunări.
Alegători românii
Impartâşindu-vă din nou, şi în scrisă, hotărîrile adunărilorfi nâstre din Sibiiu şi din BraşovA, vă întrebăm A dâcă credeţi că mai e de lipsă să vă spunemfi, care este datoria vâstră de Români cinstiţi faţă cu ele ?
Cum ne voru putâ cinsti şi preţul duşmanii noştri, dâcă mai întâiu nu ne vomă sci noi înşine cinsti şi preţul?	t
Cinstea, ce vi-o datoraţi voi înşivă, cere ca hotărîrile ce s’au luată de bărbaţii voştri spre binele vostru obştescA să le păziţi cu tâtă sfinţenia; să urmaţi sfaturiloră bune şi înţelepte, ce ni le dau ei, ferindu-vă de cei ce vă vorfi veni cu momele, cu fâgăduell deşerte şi cu ameninţări neîndreptăţite, ori vorA voi să vă cumpere cu bani, ca să vă facă să vă lăpădaţl de frăţia
Nr. 117.1
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
ce ne 16gă cu toţi Românii, să vă lăpădaţi spre răulti nămului nostru, care se luptă şi se sbu-ciumă s’ajungă şi elti naai bune în acăstă ţără.
Fraţi alegători!
Dăcă voimu ca înt’radevărtt să se îmbună-tăţăscă starea poporului nostru şi ca copii noştri să nu mai sufere ceea ce trebue să suferimu noi, ci să se bucure de viaţa loru şi de înflorirea neamului lorO, atunci trebue să ne dămti mâna cu toţii cunti gândii şi cu-o sâinţire şi u-m&ril la umărâ să luptămii neclintiţi şi fără şovăire pentru recâştigarea drepturilor^ năstre sfinte.
Tari în credinţă, că cu toţii sunteţi pătrunşi de dreptatea şi sfinţenia luptei năstre legiuite românesc!, vă (Jicemfi:
Românii din Ardeală au hotărîtu să nu ia parte cu nici unu chiptt la alegerile pentru dieta ungurescă, ce se vord săvârşi în oraşuld şi comitatuld nostru în 6 (18) şi 7 (19) iunie anulă acesta.
Braşovă, în 30 Maiu (10 Iuniu) 1887.
In numele comitetului centralii alu ale-gătoriloru români din oraşulu şi comitatulu Braşovu:
Dr. Aurel Mureşianu	Ştefan Bobancu
preşedinte.	secretarii.
SOIRILE PILEI.
Monarchulu nostru, după cum spună parele, va trămite Reginei Victoria din Englitera, cu ocasiunea jubileului, o ladă mare cu vină vechiu de Tocaiu, vinulă favoriţii ală reginei englese. De vinulă de Tocaiu suntă legate suvenir! dulci pentru regina Victoria. Ciocnindă pahare pline cu vină de Tocaiu, s’a admisă pentru prima dată vorba de „tu“ şi »tu“ între regina şi logodniculă şi mai târtfiu bărbatulă ei. De atunc! şi pănă acum, vi-nulă de Tocaiu a rămasă ca vină de deşertă la curtea din Londra. Bine înţelesă, vinulă ce i se trimite nu este de felulă celui obicinuită în comerctu.
—x—
Foile unguresc! din Cluşiu spună că acolo are să se înfiinţeze o şcâlă de agricultură.
—x—
După manevrele din anulă acesta se voră fa^.e, între altele, următărele transferări de trupe: regim. 31 de inf. din V’ena se întărce la Sibiiu; regim. 50 de inf. din Alba-Iulia se duce la Viena 6r în locu-i vine din Gorz regimentulă 62 de infanteria; unO batalionă din regim. 31 de inf. se va duce la Foca în provinciile ocu pate împreună cu alte trupe, spre a înlocui pe cele ce se întorcă de acolo; regim. 82 de inf. din Sibiiu se duce la Triestă; batalionulă 23 de vânător! din Abrudă vine la Sibiiu, âr în locu’i se duce ună batalionă din regim. 51 de inf.
—x—
Află mă cu bucuriă, că în (fiua de 6 Iunie n. a. c. d. Dr. George Maiorii (din Transilvania) a trecută cu laudă esamenulă de doctoratu în jilosojîâ şi agronomiâ la universitatea din Halle a S. Ca tesă a avută ună subiectă eminamente economică românescă ,Rassa ţigaiă, calităţile şi folâseleei“. Felicitămă din inimă pe tînărulă doc-toră şi îi dorimO ca în cariera sa să dobândăscă câtă mai mari succese!
—x—
O specie de gândacii necunoscută până acum pri-cinuesce mari stricăciuni în pădurile Monorului. Gândacii aceştia, car! suntă de colore roşiă închisă, atacă ramurile cele tinere şi stâroe pomulă atâta de iute de sucurile sale, încâtă se uscă în celă mai scurtă timpă.
—x—
Colectorului de dare din Şeica-mică I. Bernhardt îi s’au furată prin spargere 115 florin! bani adunaţi din dare.
—x—
Din Zara se telegrafiază: Guvernatorulă loc. feld mareşală de Blazekovic a asistată la începerea lucrăriloră de desgropare a vechei cetăţi romane Aperia în Podgradje lângă Benkovac (cerculă judecătorescă Zara) şi a visitată şi resturile colosaleloră zidurî de incungiurare a cetăţii.
—x—
Poliţia din Pesta a descoperită la 6 Iunie n. o bandă de falsificator! de note de bancă şi de stată. In-trâga bandă e în mâna poliţiei.
—x—
Sculptorulă Iosif Moretti, ună şcolară ală lui Stro-bel, urmândă unei învitârî a ministrului Trefort, a cer cetată cu deamăruntulă speciile de marmoră din Ardeală. Moretti a raportată că marmora cea albă dela Szarhegy e adevărată marmoră de Carrara.
Mişcarea electorală.
Joi a fostă mare adunare electorală în Cernătulă SSceleloră, nnde partida guvernamentală ungurâscă, în înţelegere cu partida poporală săsâscă — după cum se
vorbesce — a candidată pe d. Michael Maurer de Uer-mos ca deputată dietală.
Candidatulă a fostă condusă de şâpte trăsuri dela Braşovă la Cernată, unde a fostă primită cu mare alaiu şi ş!-a ţinută discursulă-programă ca ori-ce guvernamentală mai pufină şovinistă. După acâsta a urmată obicînuitulă banchetă , patriotică.»
Caracteristică este, precum ni se relatâză, istoricule! înţelegerei dintre Saşi şi guvernamentalii unguri, în urma căreia cerculă Săceleloră s’a lăsată pe sâma unui candidată ungură. £tă ce s’a vorbită prin Săcele în (fiua candidărei despre acâstă înţelegere saso-un-gurâscă:
In urma perderei ce a suferit’o prin mărtea băia tului său, corniţele supremă să’ş! fi dată demisiunea. Mi-nistrulă Tisza însă neprimindu-i-o, corniţele să fi stăruită în demisiunea sa. AflândO Saşii din Braşovă de acâstă hotărîre a comitelui, o deputaţiune dintre ei în frunte cu Iosef Diiek s’a dusă şi l’a rugată să rămână în postulă său. Corniţele să fi răspunsă că rămâne dâr numai sub o condiţiune: Saşii să i dea ună cercă electorală în co-mifatulă Braşovului, orî-care ar fi. Saşii să fi primită acesta şi astfelă să se fi făcută învoiala.
Dăcă adevărată e acâstă versiune — şi ceva trebue să fiă la mijlocă — atunci cam curiăsă posiţiă o-cupă partida naţională săsâscă aici în comitatulă Braşovului. Dăr a (fis’o deputatulă naţională săsescă Trau-gott Teutsch în adunarea alegătoriloră sasi ţinută Dumineca trecută în Braşovă că: dăcă odată Saşii mergă ca Apponyi, atunci potă să mergă în cele din urmă şi cu Tisza. Şi cum-că mergă, celă puţină într’ună cercă, aceea se vede.
Der cum şi-au sărată conlocuitorii noştri Saşi, aşa au mâncată, şi aşa va fi şi în viitoră !
Conferinţa alegatori lorii români
de partida naţională română din cele 2 cercuri ale Clasiului, alu Gilăului şi Nadoşiului.
In 7 luniu a. c. s’a ţinută în localitatea scolei române gr. cat. din Cluşiu-Mănăştură conferinţa alegători-loră români, conehiămati prin domnii A. Bohăţielu şi luliu Coroianu. La 11 ore înaintea unui numeroşii publică de alegători din tofe cercurile, preşedintele, d-lă Bohăţielu a deschisă conferinţa prin o vorbire ce agfostă ascultată cu multă atenţiune. A vorbită adecă despre ţinuta Româniloră din trecută şi cum în adunarea dela Mercuria Românii au decisă pasivitate şi acăstă decisiune au reînoit’o în 1881 şi de atunci încâce. In sfârşita de-chiarândă şedinţa de deschisă rogă pe d-lă Iul. Coroianu ca delegata ală conferinţei române din Sibiiu să desfăşure motivele conclusului adusă.
D-lă luliu Coroianu după ce a cetită punctele programei nafionale primite de Românii adunaţi la Sibiiu precum şi adausulă făcută în 1887 la punctulă ce vorbesce despre lupta contra tuturora tendinteloră de ma-ghiarisare, a demustrată pănă la evidenţă causa pentru care Românii adunaţi la Sibiiu a votată pasivitate absolută pentru Ardeală, şi pentru Ungaria relativă. — Intre altele d lă Coroianu a (fisă şi acestea: încă în adunarea dela Mercuria — după cum a afirmată ilustrulă preşedinte — Românii au decisă pasivitate, căci sortea Ro-mâniloră în acăstă ţâră era şi este amară. Persecutaţi au fostă şi suntă Românii pe t6te terenele. Pe terenulă justiţiei, politică, scolastică şi hisericescă. Pe terenulă justiţiei, căci cum p6te cineva judeca pe acela, a cărui limbă nu o eunosce? Şi la noi judecătorii nu ’şi bală capulă cu limba română. Se dau caşuri triste la judecătoriile năstre, mi s’a dată chiar mie în cariera mea de advocată, când judecătoriulă nepriccpendă limba acu-satului era să-i dea o pedâpsă, care nicidecum nu o merita. A mărturisită adecă acusatulă : „1’am lovită şi I’am trasă la părău“.— Judecâtorulă însă l’a pricepută aşa: l’am lovită şi l’am trasă în părău, şi fiindă că ;celă lovită s’a aflată mortă în părău, judecătoriulă era să-lă condamne la închisâre de 8 ani, pe când acusatulă nu era vinovată decâtă singură cu aceea, că l’a lovită, der nu de morte şi la trasă la părău âr nu în părâu, şi în urma acestei atacări merita celă multă 1 ană închisâre.
Persecutat! suntemă noi Românii pe terenulă politică, căci lipsiţi suntă cei puşi în deregătorii politice de acea bunăvoinţă, care se pretinde dela ei. Dâcă ună bietă ţărână merge la solgăbirăulă, acesta îi strigă: Ce trebue moi?! merge afară! — Plângerile lui nu i le ascultă nime. E batjocurită în ţâra lui pentru care-şî varsă sângele şi aduce atâtea jertfe.
Pe terenulă scolastică : căci pe lângă tote dările cele nesuporlabile, pe lângă tăte jertfele ce le aducemă noi Românii pe alt anulă patriei, spuneţi-mî rogu-vă o singură scolă confesională română redicată şi susţinută sâu baremi ajutată de stată? — şi eu închidă acâstă carte (era cu memorialulă în mână. — Nota coresp.) şi nu mai (fica nimică. (Voci: nu ne ajută cu nimica t) Nu ne ajută cu nimică dâr jucuţelulă (esecutorulă) duce totulă 1
Să vă mai vorbescă de sânta nâstră biserică ? Cu ce ne ajută slatulă? Ce face elă pentru prosperarea bisericei nost re? Atâta câtă face şi pentru scole, a de°ă nimică.
Aşadâră noi Românii nimică nu avemă dela stată şi nu ne putemă câştiga nimică, căci înfregă aparatulă publică ungurescă e în potriva nâstră. S’a făurită o lege electorală în urma căreia noi Românii din Ardeală orice amă face nu putemă trimite deputaţi Ia dietă, cari să apere interesele nâstre. Judecaţi d-v6stră, dâcă în cercurile nâstre, unde afară de cetatea Cluşiu noi Românii suntemă în maioritate preponderantă, şi nu putemă trimite deputaţi, ce voră face acolo Românii unde suntă egali cu Ungurii sâu numai cu puţirţi mai mulţi ? D-vâstră, âmeni cinstiţi, sunteţi puşi alăturea cu niscatl „nemeşuţl“ desculţi şi desbrăcaţi, cari şi-au prădată moştenirea rămasă dela părinţi. Eu sciu respecta în omă nobilitatea sufletului şi munca drâptă, căci vrednică e de stimă celă ce din nimica ajunge la ceva, şi nevrednică acela ce din ceva ajunge la nimica.
In posiţia nâstră ar fi o nebunie să alegemă deputaţi — vă rogă deci să primiţi decisiunea conferinţei române din Sibiiu, adecă: Pasivitate absolută pentru Ardeală. (Alegătorii: primimă ! să trăâscă).
Românii adunaţi la Sibiiu, vătjândă că şi statulă pe faţă ajută şi sprijinesce societăţile de maghiarisare, a adausă la punctulă (ală 7-lea) unde se vorbesce despre tendinţa Maghiariloră de a maghiarisa pe Români, că datori suntă Românii a se apăra de maghiarisare vină ataculă din orice parte. Să fimă atenţi în tâtă privinţa D-loră. Să ne deschirpmă bine o hii cu ocasiunea ale-geriloră ca să nu ne ademenâscă nici stângacii, cari ne promită — atunci când ne chiamă la alegeri — munţi de aură şi nici guvernamentalii, căci vedemă ce face guvernulă cu noi. Unii’să mai răi decâtă ceilalţi! Facă ei ce voră vrea âr noi să aderămă cu trupă cu sufletă Ia decisiunile aduse de conferinţa partidei naţionale române din Sibiiu (Voci: adeiâmă! Să trâiâscă!)
Acâstă vorbire, pe care eu o scriu după cum îmi aducă aminte, a fostă primită cu multă entusiasmă din partea tuturoră alegăloriloră. Apoi a luată cuvântulă Reverendissimală D-nă Gavrilă Popu, protopopulă Clu-şiului şi a (fisă:
Jlustrissime Dle Preşedinte şi on. fraţi alegetorî români! E cunoscută, că cu starea de faţă a lucruriloră nu suntă îndestuliţî din colo de Laita : Germanii, Boemii, Slovacii şi alţii, âr din câce la noi în regatulă Ungariei: Croaţii, Românii, Serbii, Slovacji, Nemţii. Io mă restringă numai la noi Românii. S’a adusă în dieta din Budapesta o lege pentru naţionalităţi, ca sâ se arete lamei din afară, că la noi cei ce nu suntă Maghiari suntă în-destuliţi, dâr în faptă să nu o ţină nimenea, precum nici nu se ţine.
In acea lege ni se concede să ne folosimă limba in şcâlele române, dâr apoi prin altă lege s’a introdusă în şcâlele nâstre limba maghiară ca să se impedece învă-ţămentulQ sub pretestă că e de lipsă ca fiăcare să scie limba statului, cu tâte că şi fără de a sci fiăcare Română limba ungurâscă amă putută şi putemă trăi în acâstă ţâră. înainte de 48 a fostă limba statului limba cea latină, dâr sciut’au cu toţii limba latină, şi fost’au de lipsă să o scie cu toţii?
In legea de naţionalităţi ni se promise, că statulă în ţinuturi locuite de Români în preponderantă ne va redica şcâle române. Spuneţi-ml, unde se împlinesce acâsta ?
In legea de naţionalităţi ni se promite, că ni se voră da oficiali români pănă la deregătoriele cele mai înalte, şi ce vedemă?
Tinerii noştri după ce învăţă câte 16 ani suntă siliţi să-şi părăsâscă ţâra, dâcă vrâu să capete pâne, şi nouă ni-se aducă oficiali de aceia cari nu sciu nimică românesce, încâtă la noi poporulă e pentru oficială şi nu oficialulă pentru poporă.
In legea de naţionalităţi ni se promise, că ne vomă pută folosi limba română la tâte deregătoriile, şi ce vedemă ? — Vedemă că suplicele românesc! nu se pri-mescă nicâiri, că Românulă trebue să scie unguresce, decâ vrâ să fiă ascultată.
In legea de naţionalităţi ni se garantâză în biserică limba română ca limbă oficiâsă bisericâscă, şi ce vedem? — Vedemă că dâcă cutare oficiu cere dela ună preotă română estrasă matriculară oficiosă, acela, estradată in limba română, nu se primesce, ba acum în urma unei ordinaţiuni ministeriali nu se primescă la oficiile poştali nici epistolele oficiâse adresate în limba română.
In legea de naţionalităţi ni se promite, că statulă va ajutora şcâlele române, şi ce vedemă? Aceea că statulă ajută din banii noştri cu 4ecl de mii gimnasii unguresc!, dâr să ajute vre-unO gimnasiu românesefl nu vedemă.
Pâte ni se va (fice din partea Maghiariloră : e bine dâcă aveţi plângeri, alegeţi deputaţi la dieta din Budapesta, cari să vă arete acolo plângerile. Dâr cum să a-legeuiă? Avemă acum numai o ţâră. Ardâlulă acum nu mai esislă politicesce. E contopită în Ungaria şi mai vâcjut’aţl în lumea acâsta o ţâră cu două legi electorale? Nu credă că a’ţl vă(Jută fără numai la noi.
Altă lege electorală este în Ungaria, şi altă în Ardeală, şi acâsta numai pentru că noi Românii să ne putemă alege deputaţi români, pentru că acâstă lege electorală, care e pentru Ardeală, aşa e făcută, de noi Românii nu putemă alege deputaţi români dâră nici unuia. Aşa dâră noi Românii deputata română
Ni*. 118.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
!
;
care să ne arete plângerile n6stre la dieta din Budapesta, nu putemă alege.
Ni se va (}ice: Alegeţi Maghiari de deputaţi, dâcă Român! nu puteţi alege. Domniloră şi fraţiloră! Io aşa credo, şi sunt convinsa, că afară d6ră de unu Mocsâry nici unâ Ungură, cela puţina pe faţă, nu e care să (Jk&, că ceea ce se face faţă cu noi, nu e cu cale. Maghiaro dâră nu e pentru ce să alegemO, că acela de bună sâmă nu ne va arăta la dietă plângerile năstre. LasO, că noi nu alegemO nici din alto puncta de vedere.
De aceea io din t6tă inima primescO decisiunfle conferinţei electorali generali din Sibiiu şi în specie aceea să fimO pasivi faţă cu alegerile la dieta din Budapesta, şi declara, că io nu voiu lua parte la alegere, şi propună ;
a)	Ca cu toţii câţi suntemO aici ca alegători român! să declarâmQ că primimO decisiunile conferinţei din Sibiiu, aderămO la ele, în specie aceea, că faţă cu alegerile dietall vomO fi pasivi.
b)	Că luămO asupra n63trâ îndatorirea de a spune aceea ce amO decisa noi aici şi celorlalţi alegător! români, car! nu s’au presentatO la aeăstă adunare.
ReverendissimulO DomnO ca şi d-10 CoroianO a fosta adese întrerupta de alegători ţirin cuvintele: „Aşa e!“ şi ,primimO 1*
D 10 Dr. Isacu cere dela alegător! ca să împlinăscă cu scumpătate aceea la ce se obligă şi orice ademeniri, orîce promisiuni şi orice şarlatanii s’ar întâmpla pe tim-pulO alegerei, fiâ dela or! şi cine, să le facă cunoscute d-lui preşedinte BohâţelO său chiar d-sale.
ScopulO e ca să se adune t6te caşurile din întrâga ţâră şi în plângerea ce au să-o facă Românii înaintea tronului să le descopere t6te acestea.
A mai vorbita tatălO d-lui capelanO din Cluşiu Podâbă, unO bătrâna respectabil şi în sfîrşitQ alegătorii în unanimitate au primita următorele 3 puncte:
1.	DeclarămO că aderămO şi primimO decisiunile conferinţei române din Sibiiu şi că voma spune şi celorlalţi alegători români, cari nu au venita aici, ceea ce amO decisO noi.
2.	VomO lupta în contra curentului de maghia-risare.
3.	VomO face cunoscute presidiului t6te ademeni-
rile şi promisiunile ce ni se vorO tace pe tîmpulO ale -gerilorO.	Staticot.
Pentru Românii incendiaţi şi inundaţi de dinc6ce de munţi.
fiarele din Iaşi publică unO căldurosO apela cătră publiculO româna şi în speciala cătră domnele române din România, ca să se constitue în comitete şi să pună t6te silinţele pentru a face ca suferinţele RomânilorO de dincăce de munţi, nenorociţi prin incendiari şi inunda-ţiunl, să fie alinate.
Lista de subscripţiune,
deschisă de „Gazeta Transilvaniei“ pentru comunele române din Ardelu nenorocite prin incendiu fi inundare.
Au mai incursă:
G. Ioannides, BraşovO.......10 fl.
Toma de Bozin,	BraşovO ....	1	fl.
Curii	„„....	1	fl.
I. Teclu	„„....	1	fl.
G. Stephanovits	„„....	1	fl.
N.	N.	.......	1	A-
Suma 15 fl.
AdăugândO la acâsta suma din nr.
117 alo „Gaz. Trans.* Lei noi 1220 şi 227 fl. 43 cr. (Va urma). Totala Lei n. 1220	242 fl. 43 cr.
Le mulţumimă generoşilor^ contribuitori în numele nenorociţiloră, dorindu ca nobilulă lord esemplu să afle imitatori pretutindenea.
STATUTELE
pentru „PREVEDEREA", Asociaţi® ie credita şi dcpnnen
în Codlea
VIII.	Fonduld de reservă.
§ 23. FondulO de reservă se va forma
ă) Din procentele subtrase din profitulO curata.
b)	Din tacsele de inscriere.
c)	Din pedepsele incurse pentru întârcjiarea cu plata ratelorO lunare.
§ 24. Din acesta fonda se vorO acoperi pagubile întâmplate prin darea de împrumuturi, de altmintrelea fondulO rămâne în proprietatea membrilorO în propor-tiune cu cvotele lorO. Adunarea generală la timpuîa său şi după propunerea Direcţiunei va decide încetarea con tribuirei la acesta fondO.
IX.	împărţirea profitului.
§ 25. Din profita se vorO acoperi:
a)	Spesele de cancelariă.
b)	Interesele pentru pasivele Associaţiunei.
c)	Remuneraţiunea pentru Direcţiune şi ComitetulO de supraveghiare.
§ 26. Din profitulO curata se subtragO 5% pen tru misele*) membrilorO şi 20°/0 pentru fondulO de reservă âr restulO se va împărţi ca dividendâ său binefaceri.
X.	Operaţiunile „Prevederei*.
§ 27. „Prevederea* scontâză cambii, pe cari cela puţinO una din subscrieri trebue să fiă a unui membru.
§ 28. Censurarea cambiilor se face prin Direcţiune In casO când nu e căutare de fonduri Direcţiunea p6te plasa din numărarO şi Ia alţi, său la institute solide.
Cu acâstâ ocasiune „RomânulO" îşi exprimă mirarea, cum pentru Românii de dincăce de munţi, unde mii şi mii au rămasO fără casă şi masă, nu se face a-prâpe nimica în capitala României, pe când pentru alte sinistre, în alte ţări şi la alte nâmurl, Românii se întrecO în zelO şi dărniciă.
Un vechiu cetitorO alO «Românului*, d. C. Tălă-şescu, îi trimite acestui 4*ară urmălărele drepte re-flexiunl:
«Domnule Directore! Ca de obiceiu luândO asâră simpcticulO cJiarO ,Românulă“ în mână, ceti, între altele, căldurosulO apela alO d-lui directorO alO teatrelorO române cătră presă, în care îi cere concursulO ei pentru animarea cetăţenilorO ca să sprijinâscă representaţia ce se va da pentru ajutorarea incendiaţilorO dela opera comică din ParisO. La „informaţiunl" am vătţutO, cum s’au constituita comitete şi subcomitete totO pentru a veni în ajutorulO celorO de mai susO prin serbări, colecte ş. a. Fără îndoială este forte frumăsă şi vrednică de tătă lauda acestă interesare pentru acei nenorociţi; totulO ce m’a pusO în mirare însă şi, spuindO dreptO, ce m’a mâhnită multa este, că din aceste simţiminte filantropice, din acesta spirita întreprin^ătorO nu a rămasa măcarO o scânteia şi pentru bieţii Români şi fraţi mai a-prăpe ai noştri de peste munţi, a cărorO numărO de nenorociţi este mai mare decâta ala acelora din Parisa şi cari nu sunta aşa de fericiţi a primi ajutăre nici din partea statului lora, nici dela capitalele ţârilord streine şi pentru cari abia câte-va persăne din ţâră au avuta marinimositatea a le întinde câte o milă ca să le poto-lâscă suferinţele.
„Am cetită în preţuitulă d-v. (Jiar «Românulă* reprodusa apelula sfăşiitora ala cjiarelora române de peste munţi, dâr durere, acela glasa a sunata aprăpe ca în pustiă, şi tocmai acâsta e ceea ce nu o pota eu înţelege. De ce noi aiergăma din râsputerl să adunămă şi punema, acolo unde e deja grămada mare, şi nu ne îndurăma să dăma acolo unde este nimica? Nu cumva pentru că aceşti din urmă sunta Români, pe când cei dintâiu Francesî ? 1*
XI.	Organisarea internă.
§. 21. Afacerile Associaţiunei se esecută de cătră:
a)	Adunarea generală.
b)	Direcţiunea.
c)	Comitetula de supraveghiare.
A. Adunarea generală.
§. 30. Adunarea generală ordinară să ţine în fiecare ana după încheierea socotelelora celtt multa în luna lui Aprilie.
§. 31. Adunarea generală estra-ordinară se va ţinâ de câte ori va afla de lipsă Direcţiunea sâu Comitetula de supraveghiare.
Adunările generale le convăcă preşedintele Associaţiunei, şi se ţină la reşedinţă în Codlea. Convocarea se va face cu 15 4^e înainte, publicându-se ordinea de (Ji prin afişa în localula de cassă şi prin 4iare, precum şi prin invitare specială.
§. 32. In adunarea generală decide maioritatea absolută a voturilora representate. Decisiunile au valdre numai dâcă sunta presenţî cela puţină 20 de membrii representânda minimum 30 de mise.
§. 33. In adunarea generală fiecare cvotă dă drepta la una vota, cela care nu are încă plătită cvota întrâgă, tota posede una singura vota. Cela ce nu pote lua parte în persână la adunarea generală, are dreptula a autorisa pe alta membru să-la represinte printr’o împuternicire în scrisa.
§. 34. Dâcă la adunarea generală nu se va re-presenta numărula receruta de membri şi voturi, se va convoca o a doua adunare generală în termina de 15 (Jile, care cu privire la ordinea de 41 publicată pentru prima adunare va putâ aduce decisiunl valide fără considerare la numărula voturilora întrunite.
§. 35. Adunarea generală va decide asupra ur-mătârelora :
a)	Va alege pre membrii Direcţiunei şi pre preşedinte,
b)	Alege comitetula de supraveghiare.
Alegerile se facă prin bilete pe timpa de 3 ani cu absolută maioritate de voturi.
*) Mse=Cuvânta francesa, însâmnă: ceea ce pune cineva în tovărăşiă la vre-una negoţa.
c)	Schimbarea statutelora va fi valabilă dâcă va întruni cela puţina o terţialitate din t6te voturile membrilora.
d)	Aprobarea regulamentelor propuse de direcţiune.
e)	Aprobarea bilanţului şi darea absolutoriului.
f)	Desfiinţarea societăţii conforma § 51 din statute.
g)	Alegerea de licvidatorî.	- •
§. 36. Oricând va cere comitetula de supraveghiare să se ţină adunare generală estraordinară, Preşedintele va fi datora a conchema, âr adunările generali ordinari se convăcă după decisiunea direcţiunei.
§. 37. Protocolula adunărei generale în care se însemnâză numele fiecărui membru presenta se va subscrie de preşedinte şi secretara şi se va autentifica de 3 membrii denumiţi din partea adunărei generale spre acesta scopa.
B.	Direcţiunea.
§ 38. Direcţiunea se compune din Preşedinte şi 6 membrii, cari îşi alega din sînuia lora una DirectorO e-secutivă şi una Vice-Preşedinte conforma § 35. a, şi b.
§ 39. In măsura în care se vora desvolta afacerile Associaţiunei, Direcţiunea va angaja funcţionarii necesari.
§ 40. Firma Associaţiunei se va subscrie de cătră doi membri din Direcţiune.
§ 41. Direcţiunea va trebui:
a)	Să aştârnă tribunalului comerciala bilanţuia şi consemnarea tuturora membrilora asociaţiunei.
b)	Va subscrie rapărtele şi conturile anuali ale Associaţiunei, purtândQ deplină respundere pentru ele.
c)	Va participa la şedinţele pentru acordarea de credite conforma regulamentului.
d)	Va elabora regulamentele prevă4ute în §§. precedenţi.
e)	Va purta una protocola despre şedinţe.
/) Va presenta la adunarea generală o listă completă despre membrii şi cvotele lora.
g)	Preşedintele său Vice-preşedintele represintă Associa-ţiunea în t6te caşurile unde nu se cere deobligarea lui, ceea ce se pâte face numai prin subscrierea firmei, după disposiţiile acestui stătută.
h)	Pentru validitatea decisiunilora se recere majoritatea membrilora absolată.
i)	Membrii direcţiunei afară de Preşedinte pota ocupa funcţiuni de cassara şi contabila.
I)	Direcţiunea va elabora una regulamentO pentru amploiaţi şi pentru tăte funcţiile, cari cada în cotnpetinţa lora şi n’ara fi deja regulate în statutele presinte.
§ 42. Preşedintele cum şi fie-care membru alfi Direcţiunei este datora a depune la cassa Associaţiunei câte 2 cvote în tota decursula funcţionărei sale.
§ 43.	La facerea bilanţului se voră observa ur-
mătdrele:
a)	Averea Associaţiunei se va scrie în valărea pe care o represintă cu ultima 4i a anului de eserciţiu, care este şi Decemvre.
b)	Cvotele, depunerile cum şi fonduia de reservă se pună între pasive.
c)	Creanţele dubiose se vora pune cu valărea care va fi probabila de încassata.
d)	profitula sâu perderea se va arăta esacti în bilanţâ.
(Va urma).
Telegramă particulară a ^Gaz. Trans*
BAIA-MARE. 10 Iunie. — Conferenţa electorală ţinută aici, s’a pronunţată în unanimitate pentru solidaritate cu partida naţională şi pentru resistenţă faţă cu năvălirile duşmăndse.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a «Gaz. Trans.*)
BERLINtJ, 11 Iunie — Starea sănătăţii împăratului s’a înreitu subită. In urma dureri-loră abdominale, care-lu chinuescă, împăratulă zace aprăpe esclusivu în pată.
MUHLHAUSEN, 11 Iunie. — Deputatului din Reichstag Lanance i s’a îmânată ordinulă de espulsare, d’a părăsi oraşulă în 48 de 6re.
SEGHEDINtT, 11 Iunie. — Furtuna de eri a pricinuită mari stricăciuni, care însă au fostă în curândă reparate. Situaţiunea e neschimbată ameninţătdre.
Logodnă. D ra Eleonora Rusii, fiica preotului română din Băla, de pe Câmpiă, s’a logodită la 6 Iuniu n. c. cu d-lă Alesandru Muţii, teologă abs. — Să fiă în câsă cu norocă 1___________________________________________
MIT* Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei“ ă 5 cr. se potă cumpăra în totungeria lui I. GBOSS, şi în librăria d-lui Nicolae
I.	Ciurcu.______________________________________________
EditorQ: lacobă Mnreşianu.
Redactorii responsabilă Dr. Anrel Mureşianu.
Nr. 118.
GAZETA T8AMSILVANIEI
Ounmlfi U bursa de Vlena
Bursa de Bueuresel.
dw 11 Iuniu st. n. 1887.
Rentă de aură 5°/0 . . . 102.46 Rentă de hârtiă 6% . . 88.30 împrumutul^ căiloră ferate
ungare ..............161.26
Amortisarea datoriei căi-loră ferate de ostâ ung.
(1-ma emisiune) ... 9875 Amortizarea datoriei căi-loră ferate de ostă ung.
(2-a emisiune) . . . . 127 50 Amortisarea datoriei căi-lorfi ferate de ostâ ung.
(3-a emisiune) .... 116 70 BbnurI rurale ungare . . 104.70 Bonuri cu cl. de sortare 1C4.70 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişă..................104.70
Bonuri cu cl. de {sortare 104 70 Bonuri rurale transilvane 10460
Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vină ung...............99.40
Imprumutulâ cu premiu
ung....................122.25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 25 Renta de hărtiă austriacă 81 85 Renta de arg. austr. . .	83.10
Renta de aurâ austr. . . 112 15 Losurile din 1860	. . . 137.70
Acţiunile băncel austro-
ungare ................ 885 —
Act. bănce! de credită ung. 286 — Act. băncel de credită austr.286.25 Argintulă —. — GalbinI
împărătesc! .............5 99
Napoleon-d’orI .... 10.06 Mărci 100 împ. germ. . . 62.35 Londra 10 Livres sterlinge 127.—
Cota oficială dela 27 Maiu st. v. 1887.
Cump. vând.
Renta română (5°0). . . .	911/,	92—
Renta rom; amort. (5°/0) • •	94—	95—
» convert. (6°/0) . .	87—	871/*
împr. oraş. Buc. (20 fr.). .	34—	36-
Credit fonc. rural (7%) . .	106—	1061/,
* >» >> (5°/o) •	90V,	91—
» » urban (7°/o) • •	103b,	104—
* » * (6°/ol • -	96—	97—
» , * (5°/o) • •	87—	87 V»
Banca naţională a României 500 Lei	 Ac. de asig. Dacia-Rom. 			
« » » Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă . .	14.25	14.75
Bancnote austriace contra aură. .	2.01	2.02
Cursulu pieţei Braşovă
din 11 Iuniu st. n. 1887.
Bancnote românesc! . .	. . Cump. 8,70 Vând		. 8.72
Argint românesc , . .	. . . » 8.60	•	8.65
Napoleon-d’orI ....	. . . » 10.03	#	10.07
Lire turcesci		. . . * 11.35	»	11.40
Imperiali		. . . » 10.35	»	10.40
Galbeni		. . . » 5.93	»	5.95
Scrisurile fonc. »Albina*	6% . » 101.—	»	102.- -
» » »	5°/o . * 98.—	»	99.—
Ruble RusescI ....	. . . » 114.—	A	116.-
Discontulă . . .	» 7—10°/» pe ană.		
* m
s
Turnătoria si fabrica de maşini a Ini SGHLIGK
3—6
Societate pe acţii în Budapesta.
BiurouM centralu: YI. Waitznerring 57. — Despărţ6m6ntulu pentru maşini agricole: YI. Aeussere Waitznerstr. 1696—1699.
MAŞINELE DE SEmENATP
„TRIUMPH"
patentate ale lui Schlick
Cea mai mare distincţiune:
Diploma de onore de aurii la concurenţa internaţională de pluguri în Hatvas.
Pluguri pentru una brazdă patentate a lui Schlick	n	Garnituri de treieraţii cu vaporii,
pentru 2 şi 3 brazde, Rayoi. 2 premii dinteiu, Me-	Garnituri de treierată cu verteja (Gopel.)
dalii de aurd şi meă alte trei distincţiunî.	/t*	Mori pentru curăţită, Mori pentru
Pluguri originale pentru o brazdă ale lui Schlick-	inâcinatiî MnsinA iiontru nrenarare de
şi Vidate, pluguri pentru sapă şi moşoroie, Extir-	acinatu, Maşina peni U p p e e
patore etc.	---- nutreţu etc.
Preţurile cele mai eftine. — Gataldge la eerere gratis şi franco.
m
jMte
w
m
•••••#########©######«#####•###«
m
Gelu mai eftinu isrorn 1" I
pentru
procurarea de încălţăminte de bărbaţi, dame şi copii
i de calităţile şi formele cele mai solide şi fasdnele cele mai nouă
se află în mare alegere în marele şi noulă magazină de încălţăminte alu lui
I. SABADEANU,
Strada Căldărariloru Nr. 485. (Casa lui I. Sotiru.)
Totă acolo se confecţionezi încălţăminte după măsură cu cea mai mare soliditate, promptitudine şi cu preţuri eftine. — Comande din afară se esecută promptă, şi marfa ce nu convine se schimbă.
Asemenea se află şi mferiă de canciucn.
Dela cornitetulil centralu electorală alfl corn. BraşovO.
Nr. 26—1887.
Publioatiune.
*)
de interne prin emisulă din 26 Maiu a. c. Nr. 32842—II ca termină pentru alegerile dietall comune, a hotărîtu ună termină de 10 <Jde din 17—26 Iuniu a. c., de aceea subscrisulă comitetă centrală electorală a determinată (jtfua de 19 lan ia a. C. ca (puă pentru alegerile, ce suntă de a se îndeplini în ambele cercuri electorale, supuse acestui comitetă centrală electorală, pe basa §-lui 57 art. de lege XXXIII din anulă 1874.
Pentru conducerea alegerei şi pentru adunarea voturiloră s’au esmisă urmâtdrele comisiunl:
In cerculu I. electorală, cu loculă de alegere în Hermană: Carol Schnell de preşedinte,
Christian Porr de vice-preşedinte,
Petru Horvatb de secretară,
Ioană Gavruşiu de secretară locţiitoră.
Ştefană de Domokos de secretară locţiitoră.
In cerculă II-lea electorală, cu loculă de alegere Ghimbavă: Iosifă Diick de preşedinte,
Dr. Herell Henricu de vice-preşedinte,
George Nicolaus de secretară,
Mertkes Ioană de secretară locţiitoră,
Paulă Meedt de secretară locţiitoră.
Pentru darea voturiloră cu referinţă laj singuraticele comune s’a statorită următorulă şiră:
In I. cercii electorala:
1.	Hermană.	5.	Zizină.	8. Cernată.
2.	Sânpetru.	6.	Târlungenî.	9. Turcheşiu.
3. 4.	Reşnovă. Purcăreni.	7.	Satulungă.	10. Baclfalău.
In II. cerca electorala*.
1.	Ghimbavă.	4.	Vulcană.	7.	Nou.	10.	Feldidră.	12.	Mâieruşiu.
2.	Cârstiană.	5.	Codlea.	8.	Crizbavă.	11.	Rotbavă.	13.	Apaţa.
3.	Reşnovă.	6.	Hălchiu.	9.	Bodă.
Alegerea începe la 19 Iuniu a. c. înainte de prăndtt. Fiă-care alegfitoră cereuală pdte recomanda candidaţi dietall; acbstă reco-mandaţiune trebue să se dea în scrisă preşedintelui pentru alegeri, sdu în 4iua dinainte de alegere, sdu la o jum. de 6ră după începerea alegerei.
Dbcă preşedintele pentru alegeri ordondză votarea în sensulă legei, atunci aceea începe dimindţa la 9 dre.
Votisarea se face publică şi nominală amăsurată §-lui 75 art. de lege XXXIII anulă 1874 şi §§-loră ce stau în legătură cu acbsta.
Ceea ce se aduce la cunoscinţa tuturoră cu aceea observaţiune, că alegerea se va efectui în casa comunală a respectivului locă de alegere, şi că este oprită a veni la alegere cu bâte sdu arme.
Din şedinţa comitetului centrală electorală ală comitatului Bra-şovă, ţinută în 7 Iuniu 1887.
luliude Roii, Dr.	JeJcel,
vicecomile şi preşedintele comite-	secretară,
tului centrală.
Dedrece Maiestatea Sa c. r. apostolică a binevoită a conchema Cil prea înaltulă reseriptu din 26 Maiu a. c. dieta viitdre pro 1887—
1892 pe 26 Septemvre a. C. şi dedrece Escelenţa Sa D-lă ministru
—	Tipografia ALEXI, Braşovă,
i