BRDAC1TTTWEA şi ADMIIflflTRAŢnim« BRAŞOVC, piaţa mare Nr. 22.
SC PRENUMERA:
la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE DI.
Pe ttafi anfl 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei luni 3 fior. Bom&nla şi străinătate:
Pe anii 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.
ANULU L.
ANUNOIUBILE:
O sşriă garmondfl 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare SorlserT nsfrsnoat* nu «o prlmesofi. — Banusorlpte nu •• retrţmltB.
m ii7.
Sâmbătă, 30 Maiu (11 Iunie).
1887

Braşovti, 29 Maiu 1887.
Mişcarea electorală este în toiulă ei. Dis-cursurile-programe ale candidaţiloră. de deputaţi plouă potopă pretutindenea, t6te croite după două calapdde: guvernamentală ori oposiţională.
Candidaţii oposiţionali se întrecu care mai de care să afle o formulă mai grozavă de a a-natemisa guvernul îi tiszaislâ, care precum se vede s’p cununată pentru veciă cu bugetulu.
Candidaţii guvernamentali din contră se în-trecă în a aduce care mai de care imnuri de laudă şefului guvernului, care cu darnică mână îi împărtăşesce pe toţi din dulceţile şi bucuriile bugetului.
Totă ce a făcută guvernulă tiszaistă e rău, strigă oposiţionalii, pe când guvernamentalii nu vădii decâtă bine, afară de finanţele statului unde li se ’nfundă cu laudele, fără însă a detrage ceva din valdrea „bărbatului providenţialăcum îlă numescu bugetivorii.
Şi aşa „geniulă rău“ în josu, „bărbatulu providenţială“ în susu, „patrioţii44 dau înainte şi în cele din urmă toţi de o potrivă îşi înăcă a-marulu, şi îşi mârescâ speranţele în câte unii strălucită banchetă, cu toaste şi lăutari, t6te spre lauda, mărirea şi bucuria — pântecelui dreptu arvună pentru alegerile ce bată la uşă.
Căci aceste svârcoliri electorale, în care j6că mare rolă presiunile, ameninţările şi persecuţiu-nile, pe lângă corupţiuni cu bani, su mâncare si băutură, nu suntu ca în alte state isvorîte atâtă din simţăminte în adevără patriotice, din nobila emulaţiune de a face să se reverse bunătăţi peste ţără şi de a i asigura viitorulă prin întărirea ei înăuntru, ci suntă nisce lupte isvorîte mai multă din lăcomia după putere, din dorinţa de a avă ună traiu mai fără griji şi de înavuţire prin diferite căpătuiri, din pră mare adoraţiune a sfântului bugetă: e o luptă pentru esistenţă între Bătui dăr nesăţioşi şi între flâmâţnŢL
Putăre-ar cineva să ia în seriosă mişcările şi luptele electorale din aceste ţări cu cârmuiri fişpânescî şi solgâbirăescî, când scopul u finală ală celoră două tabere electorale unguresc! ce se combătu e acelaşi: căpătuirea? Căci câtă vreme „patrioţii44 maghiari cu patentă kultur-egyletistă se susţină de pe spinarea naţionalită-ţiloră din acestă stată, despoindu-le pe acestea cu birurile şi făcendn-le să sufere totă felulă de neajunsuri în biserică, în scdlă, pe tăremulă politică, numai şi numai spre a le slăbi şi a trage t6te foldsele pentru maghiarismă, mai p6te fi vorba că voescă fericirea acestui stată? Când toţi fierbă în aceeaşi căldare kulturegyletistă, fiâ guvernamentali, fiă oposiţionali; când toţi mergă mână în mână când e vorba de măsuri şi disposiţiuni asiatice contra liberei desvoltări naţionale a naţionalităţiloră; când toţi în fine, fiă guvernamentali, fiă oposiţionali moderaţi ori estreml, agită, învrăjbescu, asmuţă în contra na-ţionalităţiloră, le calumniază, le înegrescă oriunde şi ori-când: mai p6te fi vorba că aceste tabere electorale unguresc! ce se combată voescă întărirea dinăuntru a statului şi asigurarea viito-rului. lui ?
Im aceste lupte electorale, în care se deslăn-ţuescft t6te pasiunile sălbatice, urele, viţurile şi demoralisarea şi care culminăză în spargerea ca-peteloră, în frângerea dseloru şi în scliilăvirea pente’u viălă a alegătoriloră, dăcă nu chiar în jjerderea vieţii; în aceste lupte menite — dăcă amă întră în ele — a ne face sclavii duşmani-loră noştri, cari nu voescă să ne recundscă ca naţiune deosebită de a loră, cu drepturi politice i naţionale, dăr cari suntă gata ori-când să ne es-! ploateze şi să ne întrebuinţeze ca instrumente servile pentru interesele loră particulare unguresc!, în paguba ndstră şi a neamului nostru, în liceste lupte — (jicemă — ar fi o crimă ce amă
comite-o contra ndstră şi a neamului nostru, dăcă ne<-amă amesteca.
Destulă amă fostă sclavii duşmaniloru noştri, destulă le-amă servită de i-amă ridicată pe umerii noştri, pentru ca a<Ji |şă-şi bată jocă de noi şi de totă ce e românescă; alungă atâta ne-trebniciă din partea ndstră şi să fimu noi stăpâni pe noi, dăcă mai ţinemă să fimă poporă românescă respectată, ăr nu batjocurită, huiduită şi despreţuită.
ŞeŢândă fiăcare Română acasă în timpulă alegerilor, respectândă hotârîrile adunărei din Sibiiu, care (|icu că noi Românii nu aleg emil, ne reŞpectămă pe noi înşine, neamulu nostru ro-mănescft şi drepturile lui, pentru recâştigarea cărora luptămă.
Austro-Ungaria şi Muntenegru.
Principele Muntenegrului, fundă în drumă spre băile Vichy, a petrecută câte-va cjile la curtea imperială din Viena, unde a fostă primită în modulă celă mai cordială. Cu acăstă ocasiune principele a esprimată sentimentele sale de prieteniă pentru Austro-Ungaria precum şi dorinţa sa d’a vedea pacea menţinută.
»Pester Lloyd* conchide de aci că şi relaţiunile între Austro-Ungaria şi Rusia trebue să se fi îmbunătăţită în modă simţitoră in timpulă din urmă, ceea ce nu păte de câtă să întărescâ speranţele, că cesiiunile pendinte vor primi o soluţiune pacinică. ţfiarulă pestană sfârşesce apoi prin următorele cuvinte:
,Nu mai este nevoiă d’a accentua că Muntenegru tot-d’a-una păte fi sigură, dreptă răspunsă la sentimen tele sale de prieteniă, de prietenia năstră şi de respec-tulă cuvenită faţa cu interesele sale; der, pentru ca relaţiunile cordiale cu monarchia nostră să rămână neturburate, se cere ca pasiunile unoră cetăţeni muntenegreni nedisciplinaţî să fie ţinute în frâu, cu atâtă mai multă că aceşti Omeni facă, de sigură, in potriva voinţei şi în-tenţiunei principelui, treburile revoluţionariloră bulgari şi agitatoriloră panslaviştî.»
Răspunsa la destăinuirile lui Leflo.
.Norddeutsche AUgemeine Zeitung44 răspunde la destăinuirile făcute de generalulă Leflo prin câteva note ale ambasadorului germană de pe atunci în Petersburgă, principele de Reuss. Notele suntă din anii 1875 şi 1876 şi au menirea a dovedi că nu suntă adevărate destăinuirile făcute de generalulă Leflo.
0 notă a principelui Reuss, cu data de 22 Aprilie 1875, reiatăză despre o întrevorbire a generalului de Werder cu împăratulâ Alesandru, în care Ţarulă declară că, la temerile esprimate de generalulă Leflo despre înarmările germane, a răspunsă dându’şl cuvântulă său de ondre, că guvernulă împăratului Wilhelm n’are nicidecum planuri de atacă. Şi despre Austria a 4isQ împă-ratulă Alesandru, că nu este nimică de temută câtă timpă corniţele Andrassy, în care are cea mai mare încredere, va fi la cârmă.
0 notă a principelui Reuss, cu [data de 22 Maiu 1875, relateză despre o întrevorbire a ambasadorului austriacă d. de Langenau cu Ţarulă, despre care întrevorbire d. de Langenau l’a pusă pe principele Reuss în cunoştinţă în secretă. Ambasadorulă austriacă se declară fOrte satisfăcută despre cuvintele c^ise de Ţară la adresa Austriei.
împăratul Alesandru era mulţumit mai ales de primirea făcută de împăratulă Francisc Iosef oficeriloră ruşi de marină în Raguza, şi ocupându-se apoi de starea generală a Europei, elă observă că, întru câtă va esista înţelegerea dintre cele trei curţi imperiale, pacea nu| va fi turburată. Ţarulă mai (J'se c& suntă esagerate temerile ce păreau a domni în Parisă şi făgădui a face totă ce’i va sta prin putinţă spre a potoli spiritele. D. Reuss deduse din aceste declaraţiunl ale împăratului Alexandru, că a-cesta este menţinută într’ascunsă în credinţa că neliniscea porneşte dela Berlină. Principele Reuss este sigură că acăstă credinţă nu era combătută de principele Gorcea-kofî, şi că venea de afară. De aceea întrevederea de pe
atunci a celoră doi împăraţi de Nord este privită de principele Reuss ca fdrte folositOre.
Prea interesantă este relaţiunea principelui Reuss cu data de 22 Ianuarie 1876 despre audienţa sa 4® plecare la Ţară, în care ambasadorulă afirmă în modă solemnă că intenţiunile principelui de Bismarck suntă fdrte puternice şi rugă pe Ţară să aibă încredere îu cance-lară, precum acesta avea în Ţară. împăratulă îi răspunse: »SpuneţI principelui că şi eu am în elă o încredere fără margini.44 Ba ţarulă rugă chiar pe principele de Bismarck, ca, în interesulă unităţii germane, ce era încă cam slabă, să rămână la putere. La casă de o schimbare de tronă în Germania, principele de Bismarck va fi şi mai trebuinciosă ca acum. Ţarulă mai observă că în anulă precedentă rămăsese cu totulă isolată cu asigurarea, că Germania nu se gâudesce Ia ună răsboiu cu Franţa. Ţarulă respinse mulţămirile ce i se fâcâu pentru cele ce făcuse pentru mănţinerea păcei, şi observă că n’a putută face nimică, de Oreee Germania este totă atâtă de iubitOre de pace ca şi dânsulfi, dâr că principele de Reuss nu trebuia să-lă ia în rău, dâcă îi spune că nu trită lumea are acăstă credinţă. Vina pentru acesta este a acelei presse germane, care era privită a-nulă trecută ca fundă organulă ministeriului germană ală afaceriloră străine. Acesta, prin articolele alarmă-tOre, a întreţinută temerile de răsboiu şi le-a făcută să crescă prin desminţiri nedibace. Principele de Reuss răspunse că şi cancelarulă germană s’a plânsă despre lipsa de disciplină a presei germane, dâr, că nici împăratulâ, nici elă, nu s’au lăsată să se înfluinţeze de arti-cull din pressă.
La acestea generalulă Leflo răspunde printr’o scri-sOre, în 'care susţine din nou, că Germania a voită în adevără în 1875 să pornescă răsboiu contra Franciei.
SOIRILE PILEI.
Din Bucurescî se scrie: Carmen Sylva, poeta n6s-tră încoronată, a născocită o ovaţiune ingeniâsă, ce o va face reginei Victoria a Angliei la jubileulă ei. Regina Elisaveta a tradusă în limba română memoriile de cji ale reginei Victoria şi a dispusă că din ele să se alcătuiască o ediţiune poporală. Regina poetă a provă<jută cu explicări totă ce ar pută fi de înţelesă pentru publi-culă celă mare şi peste totă a apropiată de poporulfi său în celă mai amabilă modă figura regenţei englese. O ediţiune de luxă din acestă opă va trimite Carmen Sylva ca dară omagială la Londra.
—x—
In şedinţa de luni 6 Iunie n, a academiei ungu-resci, profesorulă girnnasiului ungurescă din Sibiiu Ni-colau Putnoky vorbi despre „Etymologicum Magnum Romaniae şi despre linguistica comparativă în Româniau.
—x—
Privitoră la casulă dela Uzuny despre care amă reprodusă o telegramă a ,Voinţei Naţionale», foile unguresc! comunică, că patrula română dela graniţă a împuşcată la 2 Iuniu u. pe Blasiu Balazs din Cassonă în momentulă când acesta trecâ graniţa.
Poliţia din locă a pusă mâna pe cunoscutulu pun-gaşu Bodor Janos din Turchişu, i-a făcută distinsa „o-n6re“ de a-lă fotografia şi copia •cinstitei*’ lui feţe a i-o alătura la albumulă criminaliloră. Ună poliţaiu' apoiu l’a condusă afară din oraşă. Rămâne acum să se constate dăcă Bodor va uita or! nu , cinstea» ce i s’a făcută.
—x—
Ar vrâ să ştie mâhniţii poporenî din Bodu, că ce a căutată părintele Creiţară în România tocmai în <}iua de s-ţii Constantină şi Elena, când avea să se ţină şi esamenă cu băeţii dela scălă, ba şi ună mortă îlă aştepta să-i dea binecuvântarea sa. Ce să caute? Gurile „rele44 tjică, că o mărturiă, care să facă pe părintele Creiţară, cu 30 fl. daţi dreptă arvună, stăpână ^pe o casă de 2000 fl. Asta dâră nu e puţină lucru. S’a supărată cu dreptă cuvânta şi părintele protopopă de fapta părintelui Creiţară, dâr sperămă că d-sa va căuta să scape de neplăcerile ce i le pricinuesce preotulă din
Nr. 117.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
Bodă, âr poporenii bodenî de astfelă de neajunsuri, fă-cândă pe părintele Creiţară să-şi ve4ă de pnrochiă, âr nu de călătorii după mărturii.
—x—
Glusulu, cuibulă Kulturegyletului ardeleană, a devenită şi ună cuibă ală sinucideiiloră. Abia trece 4* să n’au4I despre ună împuşcat*, ună spen4urată, ună înecată ş. a. Sâmbăta trecută o femeia, a treia de câteva 4ile, s’a aruncată în Someşă; din întâmplare ună ţărână o vătju şi cu ună cârligă o scăse din apă încă viă.
—x—
La oficiulă poştală din Seghedinu dispăruse in a-nulă trecuta o serisâre cu 5375 fl. 45 cr. Bănuiala de a fi comisă defraudarea că4u asupra funcţionarului poştală Enric Kristelly, care şi fu destituită, fără însă a’i se pută dovedi faptulă. De atunci Kristelly trăi în diferite localităţi făcândă mari cheltuelî. Aflândă despre a-câsta tribunalulă din Seghedină ordonă să fiă Kristelly strictă supraveghiată; dâr defraudatorulă prindândQ de veste fugi în Pesta unde petrecea sub numele de Dr. Farkas. Aci înse tota i se înfundă. La 1 Iunie n. c. fiinda arestata, s’a găsită sub căptuşaia pălăriei sale o notă de 50 fl. Suma defraudată consta cea mai mare parte din astfelă de note.
La oficiulă orfanală din Erlau s’a descoperita în urma unei denunţări făcute viceşpanului o defraudare comisă — cum se c|*ce — de assesorulă oficiului orfa-nala R. Sz. Cercetarea e în cursă.
—x—
Comisiunea municipală a comitatului Sibiiu a ho-tărită să se dea associaţiuniloră agricole de pe terito-riula comitatului subvenţiunî pănă îa suma de 600 ji. pentru cumperare de maşini agricole. Petiţiunile au să se adreseze pănă la 25 Iulie a. c. şi să arate în ea fe-lulă maşinei, suma necesară, numărulă membriloră şi starea averei asociaţiunei, scopurile şi întreprinderile deja realisate şi ce au a mai fi realisate, numărulă şi data statuteloră asociaţiunei. Subvenţiunile se dau numai pe temeiulă dovedii că maşina , eventuală maşinale, au sosită.
—x—
Mişcarea de maghiarizare a serviciului divinii ce s’a pornita de câtva timpă în Oedenburg a dusă deja la resultatulă — scrie „Egyetertes" — că pe viitoră în biserica rom. cat. şi evang. serviciulă divină se va ţine alternativă în limba germană şi ungureseă. — Mare degenerare a Nemţiloră de p’acolo!
—x—
ErI nâpte Radnj Zsuzska din Eted, nepota conductorului căii ferate Da vidă Plaşa de aci, a dispăruţii fără veste din casa unchiului ei, âr Czirjak Nere din Giur-geu St. Nicâră a dispărută din casa surorei ei ce tră-esee acolo. Poliţia de aci urmăresce pe cele două porumbiţe.
—x—
Din negligenţa părinţiloră au arsă acum câteva 4ile in comuna Tara dai copii. Părinţii se duseră la oămp, lăsară acasă pe copii şi încuiară uşile. In sobă ardea foculă, âr copii jucându-se cu cărbuni o scânteiă sări pe pată, aşternutulă luă focă şi copii arseră împreună cu mai multe obiecte din casă. Părinţii se fiă cu băgare de sâmă, mai alesă acum, când e timpulă lucrului la câmpă.
Cetimă în „România", „Sâmbătă diminâţa a fostă Ia Câmpulungu o furtună grozavă. ploe şi piatră în mărimea aluneloră, pe alocurea în mărimea nuciloră. Gemurile dela case au fostă sparte. Păsări au fostă omo-rîte. Soldaţii, cari se aflau la eserciţii pe platoulă Gru iului, au suferită multă. Loviturile petreloră i-au rănită la capă şi la obrază, şi sângele le curgea şiroie pe faţă Vitele fugiau spăimântate, muginfă. Furtuna şi piatra au ţinută aprâpe ună sfertă de ceaiă. Pagubele suntă mari."
—x—
Inspectoratulu porturiloru române, pentru a înlă-turagfrustraţiunile vamale, a presintată semnăturei agen-ţiloră dela societăţile streine de navigaţiune o adresă cu următârele îndatoriri. 1) D’a lua răspunderea pentru t6te delictele vamale comise de personalulâ corăbiei. 2) D’a nu tolera la docurile loră de descărcare corăbii străine mai nainte d’a fi obţinută permisiunea autorităţiloră de portă române. 3) D’a lăsa corăbiile române în docurile loră de debarcare, când acestea suntă neocupate. Representanţii societâţiloră de navigaţiune au făcută ob-servaţiuni guvernului română mai cu sâmă pentru prima condiţiune.
Sfinţirea stogului regim. 31 de inf.
La 7 Iunie s’a sfinţită cu mare pompă în Viena noulfl steagă alft regimentului 31 de infanteriă românescă ală marelui duce Fridrich Wilhelm de Meklemburg-Strelitz. Principesa de corânâ Stefania a fostă patrâna steagului. Cu acâstă ocasiune comandantul^ de corpă br. Schon-
feld a adresată comandei regimentului următdrea telegramă:
»Regim. 21 de inf., Viena. In numele soţilorQ de arme de acasă, în numele întregului corpă ală 12 felicita fdrte cordială bravulă regimentO de casă sibiiană; vechia vitejiă probată şi noroculă iuplejoră să conducă steagulă său la nouă onoruri.»
Festivitatea acesta s’a serbată solemnelă şi în Sibiiu de cătră batalionulă 4, garnisonată acolo, ală aceluiaşi regimentă. înainte de amâ4i fnfregulă batalionă s’a dusă la biserica gr. or. din suburbiu, unde s’a oficiată ună serviciu divină cântândă escelentulă coră ală seminariş-tiloră. La amâ4î corpulă oficerescă ală batalionului a dată ună banchetă festivă, la care s’au ridicată toaste însufleţite. Dela banchetă s’a trimisă regimentului în Viena o telegramă de salutare.
Soldaţii încă au trăită bine, fiăcare companiă a regimentului a primită pentru aceea 4i 20 fl. adausă pentru mâncare şi băutură.
Despre acâstă serbare cetimă în »Neue Freie Presse" din 7 Mniu n. următârele:
Regimentulă de infanteriă Friderică Wilhelm mare duce de Mecklenburg-Strelitz nr. 31, care a luată parte la victoridsa luptă dela Aspern (1809) şi care a excelata prin vitejiă şi în alte lupte şi răsbdie, a serbată astă4I înainte de amâ4î festivitatea sfinţirii drapelului său, la care festivitate principesă de corOnă Stetania a luată parte în persdnă, figurândă ca naşa drapelului. Săr-barea a avută locă în curtea casarmei Gumpendorf fiindă acâsta bogată împodobită cu drapelurl, stindarde, embleme militare şi guirlande de flori.
La orele 11 reg. luă posiţiă sub comanda colonelului Polii, coinandantulă regimentului. Intre alţii au mai luată parte la acestă serbare: comandantulă corpului de armată 2, generalulă de artileriă baronulă Bauer împreună cu soţia sa, brigadierii divisiei de infanteriă 25, generalii Milde şi Hilfenstein şi cavalerulă de Thyr precum şi ună mare numără de ofiţeri superiori şi subalterni; apoi primarule Sibiiului de Hochmuister şi deputaţiunea de ofiţeri sosită la Viena pentru a lua parte la serbare în numele batalionului alu patrulea ce e in garnisâna din Sibiiu.
La orele IO3/* sosi principele şi principesa de coronă. Comandantulă regimentului, colonelulă Pohl, oferi principesei de coronă Stefania ună frumosă buchetă de flori şi exprimă totodată mulţumită, pentru că principesa s’a îndurată a lua parte în personă Ia acâstă serbare. La sfirşitulQ alocuţiunii colonelulă rugă pe principesa de corână, ca să alirne însăşi de drapelă panglica dăruită regimentului; acestei rugări principesa de corână satisfacă imediată. Vicarulă militară apostolică, episcopuiă Dr. Gruscha. oficiă apoi serviciulă divină. După acăsta urmă sfinţirea drapelului şi apoi baterea cuieloră drapelului Principesa de coronă bătu ’ună cuiu în nume'e împăratului şi apoi ună ală doilea în numele său. După terminarea ceremoniei păşi înaintea regimentului cade-tulă, care purta drapelulă celă vechiu, de care atîrna numai ună mică fragmentă de sdranţă, lângă cadetă de a stânga păşi sub-oficernlă, care purta noulă drapelă. Coinandantulă regimentului predete apoi noulă drapelă cadetului, er’ sub-oficerulă păşi cu drapelulă vechiu înapoia frontului. Fonnândă apoi regimentulă ună „quare" colonelulă comandă la jurămentă şi regimentulă puse jurămentulă în limbi română pe noulă drapelă.
In aceeaşi 4‘ după amă4I la 6rele 2 s’a dată în eastelulă din Laxenburgâ ună mare prân4ă, la care au luată parte principele de corOnă cu suita sa, brigadie-rulă generalulă de Thyr, comandantulă regimentului co lonelulă de Pohl cu toţi ofieerii regimentului, episcopuiă Dr. Gruscha şi protopresbiterulă militară Popoviciu, pri-marulă Sibiiului de Hochmeister şi deputaţiunea de ofi-cerî ai batalionului ală patrulea ce e în Sibiiu în garni-sână. Primuiă toastă la ridicată principele de coronă Etudolfă întru sănătatea Maiestăţii Sale a împăratului, apoi se întonâ imnulă poporală. Ală doilea toasta îlă rosti ârăşl principele de corănă întru sănătatea regimentului aceentuândă la sfârşită, că precum regimentulă şi-a sciută păstra demnitatea şi vitejia în trecută, aşa şi pe viitoră să ţină cu credinţă la drapelulă său. Comandantulă regimentului colonelulă Pohl toasta întru sănătatea principesei de corănă Stefania, er acesta mulţămi colonelului cu puţine cuvinte. La orele 6 după ame4I se sfîrşi prândulă. In casarmă se ospătară, pe vremea ce lină prân4ulă, soldaţii regimentului.
„Pester Lloyd" se exprimă astfelă asupra regimentului: „Regimentulă ardelenescă marele duce Me> klen-Durg-Sfrelitz nr. 31 e unulă din cele mai vestite şi mai viteze regimente ale armatei. Drapelele regimentului de infanteriă nr, 31 au fostă încoronate cu lauri în nenu mărate lupte şi bătăi; dela 1741, adecă de când regi-mentulă s’a înfiinţată sub numele „Haller», a numărată totdâuna ca celă mai bravă între cei bravi; sub acestă nume îlă cunoscea şi se temea de elă duşmanulă în râsbâiele silesiane, în răsboiulO de şepte ani, în râsbâele cu Francesii, câştigându-şî la Aspern lauri neuitaţi ca
infanteria Benjaw.-ky, Ja 1859 se luptă la Magenta şi Solferino, er la 1866 Ia Gustozza cu o vitejiă nespusă».
Mişcarea electorală.
Zarandă, 7 Iunie n. 1887.
On. d-nule Redactoră! Din nenumăratele raporturi, ce apară 4fln,că pe arena publicităţii, este evidentă, că mişcările electorale, din causa apropiateloră alegeri de deputaţi dietall, suntă generale în ţâra întrâgă, dela o margine pănă la cealaltă. Deosebirea este numai, că lupta între diferitele partide în unele cercuri, acum pentru prima Oră, mai cu sâmă din causa prelungire! mandatului deputaţiloră dietall dela 3 la 5 ani, a luată dimensiuni mai mari, er în altele mai mici decâtă înainte de acesta.
In Zarandulă nostru istorică şi mai cu sâmă in cer-culă electorală ală Baiei de Crişiu, lupta electorală nici pe departe nu este aşa de mare, precum numai înaintea de acâsta cu vre-o 2—3 luni, când erau în prospectă 5—6 candidaţi cu programe şi colori diferite, cugetamO că va fi.
Uniculă candidată seriosă este pănă acum d-lă advocată şi fostulă deputată ală acestui cercă Petru Truţa cu programa română naţională.
Aici caută să amintescă, că contrarii d-lui Truţa, începândă dela fişpanulă Pogâny pană la unii dintre cei mai din urmă primari comunali voiescă a impedeca alegerea, care — după prospectele din urmă — are să fiă unanimă. Aceşti contrari, conduşi mai multă de interese materiale şi personale, şi nu intru atâta din motive politice, au formată o clică, în fruntea căreia se află protopretorele diri Baia de Crişiu, Mârkossy LâszlO. Acâstă clică a tout prix voiesce să dobâre pe d-lă Truţa ori cu una, o.‘I cu alta. In lipsa unui altă contra-candidată voiescă a face presiune asupra advocatului din Deva Hol-laki Imre, ca acesta să primescâ candidatura.
Holiaki pănă acum nu s’a lăsată a fi înduplecată pentru primirea candidaturei de Orece încâtva şl-a dată şi cuvântulă de onOre d-lui Truţa, că nu voră păşi faţă de d-sa. ErI l’au aşteptată matadorii, ca să vină la Baia să-şi ţină cuvântarea sa programă. Der desamă-girea Hollakiştiloră a tostă amară, când a sosită protopretorele Mârkossy fără Holiaki. Apoi, ca să nu se finâseâ luerulă fără paradă, în fine s’au descărcată trâscurile, după ceea ce protopretorele Mârkossy, proprietarulă Ulaiu şi notarulă Tomuţa au vorbită ceva poporului, celă dântâiu unguresce, er ceşti din urmă românesce, aruncândă mai multă invective în contra d-lui Truţa şi nisuindu-se a seduce poporulă cu aserţiuni false.
Decă r fi venită eri Holiaki în Baia ar fi întâmpinată multă lume, deorece în Baia chiar acum e timpulă nedeiei RosalielorO, care ţine pănă mâne, la care şi altcum se adună multă poporO de prin comunele învecinate. Alegătorii Hollakiştiloră recviraţi anume pentru diua de erî, altcum n’au fostă număroşl, cu tdte că în două locuri, la crâşma cea mare şi la arendatorulă Bu-berik, li se da gratis de băută.
Poporulă cu acâstă ocasiune nu s’a lăsată sedusă. Mulţimea şî-a petrecută pre banii săi proprii. Din gura mai multora am au4ită 4‘cendă: nu se cade să ne vin-demă noi sângele, neamulă şi omenia nâstră pe băutura duşmaniloră noştri şi pe arginţii lui luda.
Totă Românulă trebue să se bucure de asemenea enunciaţiunl.
Două momente mai caracteristice voiu să vă amin-tescă, On. D-nule Redactoră, dintre mişcările electorale de aici.
Ună momentă «ute, că în acestă cercă nu voiesce să candid, ze nici guvernulă şi nici vre-una din oposi-ţiunile unguresci. Nici nu au terenă, pentru că cerculă, cu puţină escepţiune, este curată românescă. Dâr cu t6te acestea aparatulă administrativă a lucrată şi lucră cu tOte puterile în contra d-lui Truţa.
Listele electorale încă suntă compuse anume: In vre-o 74 de comune ale acestui cercă de alegere suntă 2407 alegători. Mulţi îndreptăţiţi au rămasă afară în lo-culă cărora s’au pusă alţii în modă ilegală, casâsepâă pescui in tulbure. In 2 a 1. c, când s’au alesă comi-siunile de alegere pentru acestă cercă din causă că nu-mărulă alegăloriloră trece peste 1500 s’au alesă două eomisiunl, alegendu-se în ambele anume inimicii personali ai d-lui Truţa. Afară de acestea, pentru acestă cercă s’au luată disposiţiuni ilegale şi forte drastice şi anume: a) candidatura d-lui Truţa numai atunci să se primâscă, decă se va dovedi cu atestată, că d-sa esie alegătcră, b) alegătorii partidei române numai aşa voră fi lăsaţi să între în oraşă, dâcă voră produce atestată, că au dreptă de alegere, c) pentru susţinerea ordinei, seu mai bine 4'cendă pentru a pu'â esercita pressiune şi mai mare asupra alegătoriloră, afară de cei 10 gen-darinl din cele două preture s’a dispusă, ca să se mai aducă 24, ete. Despre aceea nici nu mai amintescă, că voiescă a seduce alegătorii şi cu aceea că d-lă Truţa n’ar fi alegătoră, şi că prin urmare n’ar pută fi alesă. Dâr apoi ce să mai 4ică, când chiar şi magistrulă poştală din Baia de Crişă cu numele: Sehiesel Kâroly din eonsideraţiunl formalistice mi-a făcută astă4l dificultăţi de n’am putută espeda două telegrame menite să mărgă la două 4iare române.
AltQ momentă şi mai neplăcută este, că în clica ui Mârkossy et consortes îndreptată contra d-lui Truţa se află şi câţi-va Români şi anume: familia Mihalovits eu trei gineri ai săi între cari suntă doi notari şi unulă proprietară, toţi trei români. De bătrânulă Mihalovits şi de cei doi notari încă nu mă miră tare; deârece notarii suntă notari şi-şî temă preturile, apoi socrulă loră IVihalovits îşi are şi elă trecutulă său tristă ca toţi renegaţii. Anii 1848/9 suntă încă în viă memoriă. Mă miră însă mai tare de cestă din urină, care ca omă cu stare, independentă şi aderentă ală programei naţionale, se lasă sedusă ; mă dâre inima când îlă vădă, că mai numai din motive personale se face instrumentă adver»
Nr. 117.
GAZETA TRANSILVANIEI.
1887.
. sarilord causei române. Numele îlfl retacd, pentru că sperezd încă, că dâră cela putină in 6ra a douăsprezecea se va înlârce la calea adevărului.
Clica lui Mârkossy nu se mulţumesce cu flascul d de erl. Cu promisiun ea unei diune de 5 fl. voiesce a aduna ICO de âmenl, cu cari în 9 n. 1 c să mărgă la Deva ca pre 10 Iunie n. să-lQ aducă pe Hollaki la Baia, să-şi ţină cuvântarea sa programă. Vomă vedea, că pre cine vord afla.
Altcum cu tăie aceste reuşirea d-lui Truţa este ca sigură.
NotezQ, că alegerea va fi în 17 luniu, când va fi în întregă comitatuld Huniădârei.
După prospectele de pănă acum sperâmd, că d-ld Truţa va fi aleşii ori cu unanimitate ori cu maioritate considerabilă.
Dăcă s’ar întâmpla să se pună în aplicare măsurile secrete decise, mî-e târnă, că acesta popord în diua de alegere se va resbuna cumplita.
Cu privire la măsurile illegali s’a făcuta raporta Ia ministru, cerendu-se respectarea legei. Se va mai face încă unuia, în care se va cere una comisara şi două compănii de soldaţi, pentru asecurarea libertăţii de alegere.	Aelius.
Lista de subscripţiune,
deschisă de „Gazeta Iransilvaniei* pentru comunele române din ArdUu nenorocite prin incendiu şi inundare.
Au mai incursu :
Prin nobila stăruinţă a d-lui avocata I. Ţ. Che-ţianu din Craiova, pe lista d-sale, dela:
I. T. C. Cheţianu . .			110	Lei	noi.
Societatea „Carpaţii“	.	.	100	»	n
Panait Coclelis . .			40	»	»
S. Somanescu. . . .			20	n	V
P. Chiţu				10	V	»
I. Fauru				10	*	»
I. Popd				10	V	n
M. Strejanu . . . .	.	.	10	n	n
Dr. Antonini . . . .			5	n	n
S. Mihailescu . . , .	.	.	5	n	n
		Suma	320	Lei	noi
Adăugenda la acâsta suma		din nr.			
ald „Gaz. Trans.* 227	n.	43 cr. şi	900	Lei	noi
urma). Totala 227	ti.	43 cr.	1220	Lei	noi
Le mulţumimu generoşilorii contribuitori în numele nenorociţilorfl, dorindu ca nobilulu loru esemplu să afle imitator! pretutindenea.
Mulţâmitâ publică.
Sarcinele publice de totă specia apasă cu deosebire pe poporula agricola, şi în specie pe poporula românO, —- a căruia ocupaţiune predilectă în cea mai mare parte este agricultura — într’o măsură atâta de mare, încâto de multe ori îla faca să-şi uite de ceea ce are mai scumpa, de biserică, carea în decursula seculilorO i-a conservata limba şi individualitatea naţională. Intre aceste biserici, cari reclamă sprijinula poporului, se numără şi biserica gr. cat. din TritulQ de susa. De multe ar avă lipsă acâstă biserică, dâr cea mai mare lipsă a dus’o în vasale sacre, pe cari nu-mi convine a le descrie. Spre delătu rarea acestui neajunsă nu am aflată mijloca mai corăs punZăioră, decăta deschiderea contribuirilora benevole sub decursula serviţiului divina, unde fiesce care să p6tă sucurge cu obolulă său. Şi nu lipsei de pietate, ci lip-selora materiali este a se ascrie, că eontribuirile anuali !n trei ani au variata între 70 cr.—1 fl, âră în anula trecuta abia câţiva crucerl. ’MI-am adusa aminte atunci s de cuvintele unui arehiereu de piă memoriă : „Aşa ţi tre-bue Ţie D6mne...‘ etc.
Pe când era dâră să renunţămd la sperarea de a pută avă vase sacre la s. biserică, ne-a surprinsa plăcuta d-lQ Dionisiu St. ŞiuluţO, jude reg. pensiunata în Turda, donându-ne una potira frumosd, disca şi steluţă. Poporula din Tritula de susa cunâsce bine pe d-ln Şiuluţa, de când funcţiunase aici ca jude cercuală, şi de aceea, când i s’a publicata acesta acta marinimosa în s. biserică, Intrega poporula cu bucuriă a oftată d-lui Şiuluţa: „Să trăiască» şi „să-la ţină Dumnezeu la mulţi anii"
In sperare, că nu voiu vătăma modestia ce-lă ca-racterisâză pe d-lă Dionisiu St. Şiuluţa, îmi ţină de da-torinţă a-i aduce şi pe acâstă cale în numele credincioşilor miei cea mai cordială mulţămită pentru generoşi-tatea manifestată faţă de noi, dorindaj ca Provedinţ* divină să la ţină în pace încă mulţi ani spre binele şi bucuria naţiunei ndstre.
Tritulă de susă, 2 luniu 1887.
Basiliu Mascm, parochd gr. cat.
STATUTELE
luntrii „PREVEDEREA", Asociaţiniie te cretitil şi tepnnerl
în Codlea
I.	Firma.
§ 1. .Prevederea", Associaţiune de credita şi depuneri.
II.	Scopuld.
§ 2. Scopula »Prevederei“ este a da asociaţilor ocasiune sigură şi lesniciâsă, ca să-şi adune prin depuneri mărunte lunare und capitala, a deştepta astfeld pornirea de economiă şi de stringerl de capitale, şi a fructifica sumuliţele, care suntd împrăştiate fără folosfi, pre lângă siguranţa necesară şi interesele cuviinciâse, a aju-
tora prin banii adunaţi pe acei asociaţi, cari pentru economia său industria lord ard avea lipsă de vre unO ajutora.
III.	Reşedinţa.
§ 3. Reşedinţa Associaţiunei este Codlea.
IV.	Formarea „Prevederei“.
§ 4, „Prevederea" se fundâză pe timpd nedeter-minatQ, obligându-se fie-care membru participândd a funda prin depuneri lunare de minimum 50 cr. cela puţind o cvotă de capitala, care este ficsată cu 50 fl. v. a. Cvotele subscrise se potd plăti şi deodată.
§ 5, Nici und membru n’are dreptula să’şî câră depunerile lunare afară înainte de a fi împlinita cela puţind o cvotă de 50 fl. v. a.
§ 6. Dâcâ und membru, care şl-a împlinita o cvotă, voiesce să iasă din Associaţiune, trebue să’şl anunţe Direcţiunei dorinţa de repăşire cela puţind cu 6 luni înainte de adunarea generală.
§ 7. Nici o cvotă nu se va putâ restitui fără es-presa autorisaţiune a adunărei generale.
§ 8. Atâta depunerile lunare, câtO şi cvotele de capitala prin interese participă la profituld curata ala Associaţiunei. Dividenda pentru depunerile lunare se va adauge la depunere pănă se va forma o cvotă completă.
Vărsămintele mai mici de 6 fl nu participă la di-videndă.
V.	Admiterea de a fi membru şi încetarea de a fi membru.
§ 9. Membru ordinara p6te fi ori ce persână o-nestă fără privire la etate şi gend, precum şi ori ce cor-poraţiune recunoscută, carea se obligă a forma cela puţind o cvotă de capitala de 50 fl. v. a vărsăndd pe lună cela puţind 50 cr. la cassa „Prevederei“ precum şi o tacsă de inscriere de 50 cr. de fie-care cvotă.
§. 10. Taxa de înscriere, după împrejurări, se pote şi mai mări.
§. 11. Intrarea în Associaţiune se face ori şi când pe basa unei cereri în scrisd.
Primirea o face Direcţiunea, carea p6te şi respinge cererile, fără însă a arăta motivele de respingere.
§. 12. Incâtă de a fi membru:
a)	Acela	care	nrdre.
b)	Acela	care	falimentâză.
c)	Acela	care	se strămută	din	Codlea.
d)	Acela	care	nu urmâză regulata	cu depunerile lunare.
e)	Acela care lasă în suferinţă vre-o altă oblig; ţiune faţă de Associaţiune.
f)	Acela care lucră în contra statutelord şi decisiuni-lord acestei Associaţiunî.
In casuld de sub a şi & depunerile eu dividendă se vord restitui succesorului de dreptd ala membrului anume, capitalula 3 luni după denunţare, âră dividenda atunci când se numără şi celorlalţi membri.
„Prevederea*, avândd dreptd de retenţiune va opri o sumă cuviinciâsă din banii membrului pentru acoperirea creantelord lui.
VI.	Drepturile şi îndatoririle membriloru.
§. 13. Fiecare membru maiorând :
a)	are dreptd a cere bani împrumuta dela Associaţiune. Direcţiunea i va accorda suma pentru care îla va afla solvabila.
b)	are dreptd a face şi alte depuneri de economii nu numai cele destinate pentru formarea cvotelord de capitala.
c)	are dreptd a participa şi vota la adunările Associaţiunei.
d)	are dreptd a garanta pentru alţi datornici nemembrii.
e)	are unuia şi acelaşd membru, pănă la inclusive 10 cvote, de fie Tire cvotă câte und vota, âr peste 10 cvote, câte voturi p6te esercia unuia şi acelaşO membru, va decide Direcţiunea.
f)	are dreptd a pretinde după namăruld cvotelord partea convenindă din profituld curata.
§. 14. Minorenii şi femeile la adunările Associaţiunei şi la votisărl se represintă prin plenipotenţiaţî.
§. 15. Fie-care membru din contră este datord:
a)	A plăti tacsa de înscriere conforma § 9.
b)	A plăti ratele lunare conforma §. 4.
c)	A plăti pentru întârzierea ratei lunare pentru fiecare rată pe lună o pedâpsă de 10 cr.
Dâcă însă întârzierea de plată ar trece peste 6 luni, membruld respectiva va fi esclusd (§. 12 lit d.\ âr depunerile i se vorO restitui (fără dividendă şi fără sumele vărsate sub titlu de pedâpsă), trei luni după proxima înefleiare de conturi ale Associaţiunei.
d)	Membrii Associaţiunei răspundă pentru datoriile şi daunele Associaţiunei numai pănă la concurenţa cvo-telord ce au vărsata ori s’au obligata a vărsa.
VII.	Capitaluld.
§. 16. Capitalula Associaţiunei se compune din cvotele membrilora.
§. 17. Membrii primesed libele în cari se vord însemna depunerile.
§. 18. Preţuia libelelora vord trebui să-ld reboni-fice partidele.
§. 19. Cvotele şi vărsămintele asupra lord, for-mândd capitalula, nu vord pută fi esecvate în folosuld altora. Ele răspundă mai ântâiu obligămintele membrului faţă cu Associaţiunea, şi numai după ce s’au escon-tentatd acâsta şi după ce se vord fi împlinita tâte formele prescrise aici pentru ridicare vord putâ să se reclame dela cassa Associaţiunei.
§. 20. Libelele perdute se anulâză prin amortisare legală. Contra actului de amortisaţiune se va elibera membrului und duplicata de libeld ceea ce se notâză şi tn registruld Associaţiunei.
§. 21. Depuneri de economie se primesed şi dela nemembrii. Pentru aceste depuneri se vord estrada alte soiuri de libele, în cari conformă regulamentului votată ad hoc de Direcţiune se vord nota procentele şi condiţiile de ridicare.
§. 22. Cerândd trebuinţa Associaţiunea ’şl va re-escontenta efectele din portofoliu.	(Va urma).
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. 8 »Gaz. Trans.«)
SEGHEDINtJ, 10 Iunie. — Construirea stă-vilarului inelarii dela stâvilarulti Tissei mici pro-gresăză cu bunii succesu. Macăulâ şi Vasarhely se consideră ca asigurate. Lele e în parte inundată.
PARIS, 10 Iunie. — S’au luată la graniţa nordică măsuri de precauţiune contra pătrunderei în Francia a greviştiloră belgianl.
BERLIN, "10 Iunie. — Visitarea prinţului de cordnă în presenţa profesorului Makenzie din Londra a dată resultate cu totulă mulţămitdre.
BELGRADÎT, 10 Iunie. — Soirea „Lloy-duluiw : A isbucnită o crisă ministerială, Garaşa-nin a demisionată. Christic! şi Protici au refusată a forma cabinetulă.
DIVERSE.
Viţeld monstru. — Din Puszta-Cso primesce »Bud. Tgblt.* următorea curiâsă scire: Vaca locuitorului de aci Ignaz Dezon a fătata una viţeld, ale cărui abnormităţl întrecd t6te cele de pănă acum. Viţeluld are optfl pi-ciâre perfecta desvoltate, e de amândouă sexurile, în mij-loculd spinărei are unO capd cu und ochiu şi cu patru urechi. B. T. Zice că scirea o are din prea bună isvoră,
decâtd ca să se crâZă că e o păcâlâlă.
*
* *
Minunile electricităţei. — Electricitatea a dobândita de curândd o aplicaţia neaşteptată. Toţi sciu ce plicti-cosd e să te uiţi câsurl şi c|ile întregi, dâcă ai mania pescuitului cu undiţa, la dopuld ce plutesce şi care îţi arată când se prinde peştele. Cu ajutoruld electricităţei, de acumd înainte se va putea pescui fără cea mai mică ostenâlă, fără a fi trebuinţă să se uite măcard cine-va la dopd. Orbii vord putea pescui cu undiţa. £tă în ce consistă născocirea: Firuld de mătasă ald undiţei are într’ensuld două fire de aramă isolate, cari mergd pe o parte la dopd, şi pe de altă parte la băţuld undiţei, ia care s’a aşeZata o pilă electrică cu o bobină de inducţia. Dopuld are două bucăţi de metalO legate cu firele; pe dată ce peştele trage în josfi dopuld, amândouă bucăţile de metald vind în atingere şi curentuld se stabi-lesce, producânda o gădilitură în palma celui ce ţine undiţa. Dâr acestu sistema a fosta pe dată perfecţionată. Pescuitoruld n’are trebuinţă să ţie undiţa în mână. Eld o pâte înţepeni în pământd şi e înşeiinţatd de prinderea
peştelui printr’und suneta de clopoţeld.
*
* *
Catastrofă într’und circu. — OraşulO din Rusia de suda, Neşind, a fosta la 15 Maiu teatrulQ unei catastrofe teribile. In săra acelei Z*le, pe când publiculd era adunata în circula fraţilorO Nikitin din Moskva, d’odată isbucni o furtună răsturnândd coperişula de scânduri ald circului. Gazuld din tâte lămpile se vărsă pe publicd şi se aprinseră hainele multora persâne. Gând publiculd vâZd flăcările, fu cuprinsa de o spaimă nespusă. Dăndd ţipete sfîşiitâre, tâtă lumea căuta să scape cum putea; unii cercau să dea josd păreţii de scânduri, dâr înzadar. Mulţimea se grămădea, se îmbulzea. Deodată scândurile se rupseră; femei, bărbaţi, copii, căZură unii peste alţii; peste 300 persâne au fosta călcate şi rău rănile. Şâpte persdne au suferita arsuri grave. Dâcâ publiculd nu reuşea să âsă, n’ar fi scăpata nimeni din flăcări. Mulţi cai din circd au suferita leziuni.
Necrologo. — Irma Szabo, fiica d-lui comisard po-iţienesed din locd Al. Szabo, elevă în classa IV de fetiţe, a încetată din viâţă în vârstă de 10 ani. — Fiâ-i ,ărîna uşârăî
Editord: Iacobtt Mnreşiann.
Redactord responsabila Dr. Aurel Mureşianu.
L
Nr. 117
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
(Jurau)6 ta butaa î«i Vieca
Bursa de Bneurescl.
din 8 Iuniu st. a. 1887.
Rentă de aurft b°L . . . 102.83 Rentă ‘de hâftiă 5*/0 . . 88.35 Imprumutulfl căi lord ferate
ungare................151 20
Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung.
(1-ma emisiune) ... 97 75 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung.
(2-a emisiune) .... 127 50 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostd ung.
(3-a emisiune) . . . .116 50 Bonuri rurale ungare . . 104.70 Bonuri, cu cl. de sortare 104.70 Bonuri rurăle Banat-Ti-
miştt................. 104 50
Bonuri cu cl. de [sortare 104 70 Bonuri rurale transilvane 104 60
Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vind ung..............99.40
Imprumutuld cu premiu
ung.................... 122 25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului . 123 50 Renta de hărtiă austriacă 8185 Renta de arg. austr. . .	83.—
Renta de aurd austr. . . 112 50 Losurile din 1860	. . . 137.20
Acţiunile b&ncel austro-
ungare................. 885 —
Act. bănceî de creditd ung. 291.— Act. bănceî de creditd austr.289.25 ArgintulQ —. — GalbinI împărătesc!	..... 5 99
Napoleon-d’orl	.... 10.07
Mărci 100 împ. germ. . . 62.35 Londra 10 Livres sterlinge 127.—
Cota oficială dela
Renta română (5°0).	.
Renta rom. amort. (5°/o)
» convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.) Credit	fonc. rural	(7°/0)	.
*	»»	»	(5°/.)	•
»	»	urban	(7%)	.
*	»	>	(6°/o)	•
*	»	*	(5°/o)	•
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.
«	»	» Naţională
Aură contra bilete de bancă Bancnote austriaco contra a
Maiu st. v. 1887.
Cump.	vând.
91 Va	92—
94—	95—
87—	87 V*
34—	36-
106—	106Va
90Va	91—
1031/,	104—
96—	97—
87—	87Va
500 Lei		
. 14.25	14.75
irtt. . 2.01	2.02
Curse fu pieţei Braşov* t
i dib 9	Iuniu	st. n.	1887		
Banpnote românesci .	. •	Cump. 8.70		Vând	. 8.72
Argjnt românesc . . .		»	8.60	*	8.65
Napbleon-d'ori . . . .		a	10.02	#	10.06
Lire turcescl			»	11.35	»	11.40
Imperiali			»	10.35	1	10.40
Galbeni			»	6.93	»	5.95
Scrisurile fonc. »Albina	» 6°/o	»	101.—	•	102.- -
» » »	5°/o	• »	98.—	»	99.—
Ruble RusescI ....		*	114.—		116.—
Discontulti . . .	»	7-	•10°/» pe	anti.	
ABONAMENTE
la
„§azeta transilvaniei"
se pot* face cu începerea dale 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşor* prin mandate poştale.
Adresele ne rugăm* a ni se trimite esacttt arâtându - se şi posta ultimă.
Preţulu abonamentului este:
Pentru Austro-Ungaria :
pe trei luni............3	fl.	—
„ ş£se lunî.............6	fl.	—
„ un* an*..............12	fl.	—
Pentru România şi străinătate:
„ pe trei luni.........10	franci
„ ş£se luni............20	,,
„ un* anu .............40	,,
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei."
TARIFA
anunturiloru si insertiunilorfl.
*) *) *)
Anunciuri în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. —cr. 6. Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.
Pentru repeţirl se acărdâ următărele rabate:
Pentru	repeţiri de	3— 4	ori	•	• • • •	• 101.
u	11 V	5— 8	ii	v	■ • • •	• 151.
n	») 11	9—11	ii	•	■ • • •	. 20°|,
	n ii	12—15		•	• • • «	. 30°|„
v	ii ii	16—20	ţ ţ	•	.	• 40°|o
Dela 20	de repeţiri	în sus*		•	.	• 50*|.
Pentru	anunciuri	ce se publică		pe	mai multe luni se	facă în-
voiri şi reduceri şi peste		cele însemnate		mai	sus*.	
Mersul ti trenurilor!!
Valabila dela I Iuniu st. n. 1886.
pe linia IPredealil-IItidapesta şi pe linia Teiuşti-Aradft-Budapesta a calei ferate orientale de stat* reg. ung.
Predealil-lSiidapesta
BucurescI Predeal* Timişd Braşovfi
Feldidra
Apatia
AgostotifalVs
Homorodfl
Haşfaleu
SighişOra
Elisabetopole
Gopsa mieâ
MicSsarta
Blaşiu
Crăciuneld
Teiaşfi
Aiudâ
Yînţulfl de susd
Uitira
Cicerdea
Ghirisfi
Apahida
Cluşia
Nbdeşdu Ghirbfiu Aghirişd Stana âoiedind Chiria Bucia Bratca R6v
Mezd-Telegd Fugyi-Yâsârhely Vârad-Velinţe
Oradia-mare
P. Ladâny
Sfeolflok
Buda-peata
Viena
Trend
de
peradne
7 20 757 8.24 847 9 29 9 37 10 53 11.00 1134 12.03 12.26 12.42 1.11
1	23 2.06 2.27 2.49
2	56 3.12 3.46 5.01 5.21
Tren
accelerat

4.30
9.12
9.35
10.12
Trend
omnlbuH
TrenA
omnibu»
401 4.47 5 28
6.01
6.19
7.12
7.41
8.20
8.46
5 59
649
8	35 9.02 9.12
9	56 1037
10.59
11.16
11.37
12.16
12.33
1.51
2.18
2.48
2	56
3	64
4	51 5.28
5	56
7.30
1.14
1.45
2.32
9.11 9.16 10.37 12.20 2.15
— ! 27Î5
Trenă
de
persone
1010
1.33
4.24
10.05
8.00j
Nota: fade do nâpte sunt* cele dintre liniile grâse.
Trenu
de
persone
6 37 6.58
7.14
7.29 7.56 8.18
8	58|
9.15 9.34:
9	53| 10 28; 10 47 10 57 11.07 11.19
1.16
3.29 633
Budapesta—Predeal*
Viena
Budapesta
Szolnok P. Ladâny Oradea' mare Vârad-Velencze Fugyi-Vâsărhely Mezo-Telegd Râv Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbfiu Nedeşdu
Apahida Ohiriş
Oneerdea
Uiora Vinţulfl do susft Aiudâ Teinşâ Crăciunelâ Blaşfl Micăsasa Oopţa ait Mediaş fl Elisabetopole 3igiş6ra Haşfaleu Homorod Agostonfalva Apatia Feldidr»
Hraşovit Timişfl Predeal*
BucurescI
TeiuşA- I radA-Budai>«sta
TeiiişA
Alba-Iulia Vinţultt de jostt Şibot*
Orftştia
Simeria (Piski) Deva Braniclca Ilia
Gurasada Zam Soborşin Bărzova Conoptt Radna-Lipova Paulişfi Gyorok Glogovaţ* Arad*
Trenă
omnibua
Trend
de pers.
Trend de persdne
11.24
11.59
12.30
1.01
1.32
2.32 2 52 3.23 3.55 4.08 4.25 6 30
3.00
3.59
4.22
4.51
5.18
Szolnok
Budapesta
Viena
6.27
6.47
7.28 7.43 7.59
8.28 8.42
9.17 2 32
6 15 6.35 7.02 7.28 7.40 8.11 8.46 9.33 9.53
10	27 10.42 10.58
11	25 1231
4 £9 5.12
Budapesta- AradA-TeluşA.
8.20
6.05
Viena
Budapesta
Szolnok
AiadA
Glogovaţ* Gyorok Pauliş ■
Radna-1 ipova
Conoptt
Bârzova
Soborşin
Zam
Gurasada
llia
Braniclca
Deva
Simeria (Piski)
Orăştiă
Şibot*
Vinţultt de jostt Alba-Iulia Telnş*
Trend de persdne
11.10
8.20 11.20 11.35 4.30 443 5 07 5.19 5.41
Trenfi do peradne
12.10
9.05
12.41
5.45
6L9 6.28 7 25 8.01 8 34 8 65 9.19 951
10.35 11.11 11.43 12.18
12.36 1.29
6.—
6.13
6.38
6.51
7.10
7.37
7.55
8.42
9.12
9.41 9.r.8
10.17
10.42
1107
11.37
12.—
12.29
12.46
1.41
Trend
omniboi
Tipografia ALEXI Braşovtt. Hârtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI
AradA-TfmişAra				ftimeria (Piski) Petroţenft			
	Trend	Trend de	Trenu		Trend de	Trend	Trend
	onmibus	persdne	mixt		pendne	omnlbnfl	mixt
Arad A	5.48		6.05	Simeria		_	2.42
Aradultt nou	6.19	—	6.33	Streiu	—	—	3.25
Nâmeth-Sâgh	6.44	—	6.58	Haţegtt	—	—	4.16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	—	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.40
fimlşâra	9.02		9.08	Petroşent	—	—	7.12
Tlmlşdra-AradA				PetroşenI—Nlmerfa (Piski)			
	Tren* du	Trend de	Tren*		Trend	Trend	lYend
	persdne	peredne	omnibua		de pers.	omnibua	mixt
Timiş* ra	6.25			6.00	Petroşeul				—	6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.82	Crivadia	—	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.20
Nâmeth-Săgb	8.36	—	6.23	Haţegtt	—	—	9.01
Aradultt nou	9.11	—	8.01	Streiu	—	—	9A2
Aradft	9.27	—	8.17	Mnerla	—	—	lOSlf