t
• la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
,GAZETA" IESE ÎN FIECARE pi.
Pe unfl anB 12 fior., pe ş6se Iun! 6 fior., pe trei luni 3 fior.
Bominia şl străinătate:	________
Pe anfi 40 fr., pe ş6se luni 20 fr., pe trei luni 10 franci.	Sorl.erî nofranoat# nu aa prlme.oi. - Hanuaorlpte nu «a retrăml*#.
Vineri, 29 Maiu (10 Iunie).	1887, ,
ANULU L.
A BT U VIIV B 1X. B1
O seriă garmondO 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare,
Braşovti, 28 Maiu 1887.
Organnlti nemţescti alti d-lui Tisza sărbăto-resce în numărul ti său de Mercur!, 8 Iunie, aniversarea de doudcjeci de ani a legă turei între poporit şi coronă, cum cjice elti.
Poporti ! In acestft singularii gramaticala se esprimă tdtă anomalia situaţiunei de faţă din ţările acestea.
Ei bine, ca să rămânemu la singulara şi să vorbimti de poporti, unde numai de popdră dai, ne reamintimti că pe atunci bând s’a săvârşiţi! actul ti încoronărei esista şi unti poporti ardele-nescti, poporti ce se compunea din cele patru naţiuni politice egalft îndreptăţite ale Transilvaniei autondme. Amti fi fostti în dreptti atunci să vorbimti de unti poporti transilvanii, pentru că toţi locuitorii acestei ţări, fără deosebire de limbă şi de naţionalitate, se împârtăşlau deopotrivă de libertatea şi de drepturile constituţionale după legile ce esistau încă atunci.
Ddr p6te-se vorbi a(Ji de unti poporti în statul ti ungarii ? Cine se va gândi, când va ceti în „Pester Lloyd44 de poporti şi cordnâ, la alţii poporti decâtti la eelti maghiaiti, şi totuşi poporul ti maghiarii, cu t<5te falsificările statistice şi cu tdte opintirile de maghiarisare, n’a ajunsti să formeze mai multti decâtti abia o treime din în-trdga poporaţiune a statului!
Ddr nu mai trebue să dovedimu multti. însuşi organulti nemţescti alti d-lui Tisza recu-ndsce, fâcendti o paralelă între Italia, Germania şi între statulti ungarii, că acestti stătu nu e unti stătu unitarii naţionalii şi ajunge la urmă-tdrea conclusiune: „Ungaria n’a avută în interio-rulti său condiţiunile de stată unitară naţională ca Germania şi Italia, n’a avută nici constela-ţiunea esteridră ca popdrele mici din peninsula balcanică: ea, cu tdtă starea nefavorabilă a re-laţiunilorti sale interidre şi cu tdtă disgraţia fac-torilorti esteriorî, a devenită prin sine însăşi în puterea dreptului său şi a valdrei politice a poporului său ceea ce este astăijî, unti stată liberă, de sine stătătorii, europdnti şi eelti mai însemnată purtătorii alti puterii şi alti însemnătăţii monar-chiei austro-ungare. 44
Prin sine însăşi ? Uitat’a aşa de curândti fdia nemţdscă tiszaistă din Pesta de catastrofa dela Koniggrâtz? Fost’a aedsta disgraţia factori-lorti din afară ? Nu a fostti unti factorii de că-peteniă din afară acela, care după aedstă catastrofă a (Jisti, că punctulti de gravitaţiune alti mo-narchiei trebue să se strămute dela. Viena la Pesta, contribuindti astfelti la punerea şubredei temelii a dualismului, care avea menirea artificială d’a delătura în aparenţă pedecile interidre ce se puneau în cale planurilorti fantastice ale „poporului ?44
Unti stătu „liberă“ este ai}! statulti, ungară, asigură „Pester Lloyd44. In ce consistă, pentru numele Domnului, aedstă libertate? In aceea ddră că plătimti dări de ne spetimu, pentru ca „poporulti“ să pdtă trece de tare şi mare? Se simtu dre Ungurii liberi? Nu vedemti din discursurile ce le rosteseti corifeii lorii — afară, de Escelenţele şi Ilustrităţile bugetivore, cu tdtă cdta lorii de mameluci — nu vedemti în tdte părţile ce credti ei despre aedstă libertate?
Ddr statulti ungaru e şi „de sine stătătorii,“ adauge „Pester Lloyd44. Pdte fi, când e vorba de a sugruma naţionalităţile. Ddr este elti de sine-stătătorti şi atunci când se tractdză de ces-tiunile economice, comerciale şi industriale faţă cu Austria? Unde rămâne neatârnarea „popo-ruluiw, când elti trebue să jdee după cum îi cântă cei din Viena?
Statulti însă pe care „poporalii44 l’a creaţii „prin sine însuşi,“ adauge cu cunoscuta’i îngâmfare fdia tiszaistă, este unti „statti europeană44 şi flpurtâtorulti . puterii monarchiei,“ Pdte fi, pentru
că e în Europa, ddr nu pentru că ar posede simpatiele europene. Când „poporulti“ dă săbii de ondre apăsătorilorti popdrelorti creştine din Orientti; când mai târtjiu fraternisdzâ cu Sârbii contra Bulgarilorti, pentru ca apoi să îmbrăţişeze pe aceştia din urmă: când în acelaşi timpti sugrumă popdrele ce trăescti în stată împreună cu elti, cu „poporalii/4 şi când submindză basele armatei comune a monarchiei, mai pdte figura ca statti europeană şi purtătorii alti puterii monarchiei ?
Când s’a făcută încoronarea acum douăzeci de ani, poporului transilvană i s’a fostti „concesii44 a lua parte la ea. Popdrele transilvane însă nenţelese între sine, atâta s’au totti disputată între sine asupra însemnătăţii acestui cuvântă, pănă când s’au pomenită şi fără ţdră şi fără drepturi naţionale.
Din nenorocire şi adî încă buna înţelegere între popdre nu e rastabilită şi de aceea „poporală44 mai pdte fi amăgită că este aşa de „mare44 şi de „puternică!44
Din afară.
Camera italiană a votată dilele acestea pro-iectulti de budgetti alti ministeriului de răsboiu. Prin acestti proiectă se impune budgetului o nouă sarcină de aprdpe cincî-spre-<}ece milidne. Ministrul ti a dată lămuriri asupra acestei noi sarcini (Jicendiî că e vorba de a se mări forţele artileriei şi a cavaleriei. Necesitatea acestei măriri de forţe a fostti contestată de cătră bărbaţi fdrte competenţi, între alţii şi de generalii Rici şi Moceni.
Se scie că chiar precedentulti ministru de răsboiu. generalulti Ricotti, fiindu rugaţii să mai întărâscă forţele armatei actuale, s’a opusă categorică. Generalulti Ricotti susţinea atunci că principalulti este d’a avd o bună situaţiă militară, pentru ca Italia, la unti momentti dată, să pdtă face faţă evenimentelor ti.	Atunci camera
italiană a dată dreptate aceluiaşi generală; astăzi aceeaşi cameră aprobă cererile noului ministru de răsboiu, generalulti Bertolâ - Viale, care la tdte obiecţiunile ce i se facti răspunde prin acelaşi clişeu-argumentti că: tdtă Europa se înarmdză, deci şi Italia trebue să-şi întărâscă forţele ei militare.
Disensiunea acestui bugetti a dată ocasiune mai multora oratori să vorbâscă despre politica exteridră şi colonială a guvernului italiană. Doi membrii ai dreptei, d-nii Chiaves şi Bonghi şi-au exprimată părerea că înarmările Italiei nu trebue să aibă nici unti caracterti ostilă pentru Franţa. D. Chiaves a insistată mai cu deosebire asupra punctului că: ar fi fdrte regretabilă ca Italia să fiă chemată, prin alianţele sale, să lupte împotriva unei naţiuni — surore, — căci în asemenea casă victoria cea mai mare va fi în definitivă aprdpe unti desastru. Acesta este chiar sen-timentulti generală în Italia.
Cu aedstă ocasiune, cum amti (Jisu, s’a vorbită şi de politica colonială a guvernului italiană. Generalulti Ricotti, care era ministru de răsboiu în momentulti desastrului dela Saati, a explicată că masacrului coloniei italiene a fostti pricinuită de imprudenţa generalului Gând, care a ocupată acestti punctă interiorii neliniştindti astfelti pe Abysineni atunci când guvernulti italiană voia să ocupe numai o costă. Generalulti Gând a lucrată pripită, a angajată lupta fără să se fi prevăzută cu alimente, muniţiuni şi fără să fi aşteptată întăriri. Colonia italiană a fostti astfelti nimicită pănă la eelti din urmă omti. Ac-tualulti ministru de răsboiu adause, că generalulti Saletta, trimisă se înlocuiască pe generalulti Gând, arc ordină să nu întreprindă nimicti fără auto-risarea guvernului.
Pressa germană se ocupă de noulu ministeră
francesă, Astfelti „Norddeutsche ÂÎlgemăinei Zei-tung44 ijice, că ministerulti Rouvier, prin â,ntâia. victoriâ ce a reportată în Cameră, a datti, celft puţină pentru momentti, o dovadă despre vitalitatea sa, deşi maioritatea republicană nu este pentru dânsulti. — „Die Post44 se ocupă mai alejsti de căderea generalului Boulanger. La întrebarea^, ddcă aedstă cădere este înveselitdre sdu întrişt^-tdre pentru Germania, respunde: Celti care se nutreşte cu speranţa pentru o îmbunătăţire a .re-laţitinilorti Germaniei cu Francia trebue să se bucure de retragerea generalului Boulanger chiar ddcă ar căpăta unti urmaşă de (Jece pr! mai capabilă, când sub generalulti Boulanger n’a existată unti singură momentti de siguranţă, că priiţ-tr’o măsură nedibace sdu jicnitdre nu va provoca răsboiulti în douăzeci şi patru de dre. Vorbjndti apoi despre ministerulti Rouvier, (Jia.ruiu. „Die Post44 cjice că elti, deşi se compune mai numai din elemente radicale, se întemeiază mai multă, pe drdpta. Oportuniştii representă în Francia singura republică putincidsă acolo. O monarchiă în Francia este totti atâtti de ilusoriă ca şi o republică radicală.
Mişcarea electorală.
Cetimti în „Kronstădter Zeitung«: , Candidată de deputată dietală ală partidei guvernamentale în cerculti electorală ală Săceleloră-Hermanului din comit. Braşovă, de care se ţină 7 sate de Ciangăi şi 3 satejsăsescl, este cămătarulă reg. d. Michael Maurer de Uermos. Dedrecă partida poporală săsescâ în împrejurările de a<jî s’a văzută nevoită să nu-şî pună de astădată candidată în acestă cercă electorală, putemă să ne esprimămă mul-ţămirea ndstră că partida guvernamentală a* candidată ună astfelă de bărbat ă, care nu numai raporturile, comitatului nostru şi mai alesă şi ale poporaţiunei săsesc!, le cunosce acurată, ci şi prin atitudinea sa a dovedită, totdeuna, că scie apreţia valdrea Sasiloră şi e; liberă da prejudiţiele ce predomnescă încă la maghiarime .asupra poporului nostru. Alegerea sa o socotimă de noroetisă*, fiindă că suntemă convinşi despre aceea, că va contribui în modă esenţială ca deputată la clarificarea vederilotrtt şi la îndulcirea contrasteloră. In acesta dorimă să aibă d-lă de Maurer celă mai bună succesă.*	- ,
Din cele de mai susă resultă, că între Saşi-şi între guvernamentalii unguri din acestă comitată s’a făcută o învoială, în urma căreia cerculă Săceleloră de astă dată a fostă părăsită de partida naţională săsăscă. Căuşele pentru care s’au văcjută „nevoiţi44 Saşii să jfâcă ăcăstâ învoială nu le cunoscemă, ddr le presupunemă; nouă m se pare însă, că ori-care ară fi căuşele, Saşii de'-aiefjr ca partidă naţională săsdscă, nu trebuiau să între la învoială nicidecum cu guvernamentalii, ci trebuiau să prefere mai bine a cădd cu onore într’ună cercă, de cumva aveu temerea că voră căde. Speranţele ce le esprimă .Kronst. Ztg.« cu privire la candidatulă partidei guver*. namentale potă să fiă întemeiate, ori nu, noi nu scimă ; esprimarea acestoră speranţe însă în împrejurările actuale denotă că politica Sasiloră de aci e încă şi a(jl nedecisă* Odată ară voi să mergă cu oposiţiunea ungurescă, altădată ară voi să’şl facă mână bună cu guvernulă. Re-peţimă şi acurji ce amă mai (Jisă: conlocuitorii Sas!, să lucre pentru ei cum voră crede că e mai bine, noi nu ne amestecămă în afacerile loră interidre; ddr îi între-bămă: dre nu politica aedsta şovăitdre — inaugurată de »Saşii‘tineri* din Braşovă, ale cărei fructe se vădă şi atjî în Sighişdra, Mediaşă, Bistriţa etc. este care a pricinuită atâtea neajunsuri naţiunei săsesc!, ce s’au.răsfrântă apoi asupra Transilvaniei ?
Ună casă de presiune ungurdscă asupra alegătofi-oră e urmălorulă: Dr. Ludovic Binder din Mediaşpi e preşedinte de tribunală în pensiune şi aderentă ală partidei poporale săsescl. „Ellenzek14 e cătrănită, că ,ună pensionară ală statului cutdză a fi naţionalistă.* jSancta simplicitas! Parecă pensiunea i se dă pentru alegerile unguresc!, ăr nu pentru că a muncită statului! Şi apoi i se dă pensiune din banii naţionaltiăţilorti, dr din|(bşinu

	


ungurţ&Rcî, c|cl luceşti» n’ar ajtfnge nici măcar pentru a-gitatdli flămânŞI jidano maghiari, necum şi pentru pensii.
Sân-mârtinulft sărată, 6 Iunie n. 1887.
Onorate D-le Redactorii! Voescd a scrie ceva des-pre^aceea ce am văzută şi aurită din gură autentică, adecă despre modulă cum se încarcă a seduce pre alc^ gătorii români din cerculă nostru Vinţulfl de susă, ca să ia parte la alegeri. Dâr’ înainte de tâte îmi esprimă părerea de rău, că în părţile acestea nu s’a aflată până acum o mână mai esperfă, ca să relateze în diarele rios-tre despre lucrurile ce se petrecă pe la noi, căci credă că nimenea nu se va pută scusa, deârece lucrurile se petrecă In <}>ua mare. Nu potă esplica causa acestei neinteresări, pare că în pepturile Româniloră noştri nu mai bate inimă românăscă.
In cerculă Vinţului de susă, după cum sunt informată, sunt doi candidaţi: Imre Miksa oposiţională din Hădărău, o comună vecină, şi Gâl Jeno, fostul ti deputată guvernamentală. Pe aceşti doi nu-i înpedecă ni mica de acerca să-şi câştige ori-eum câtă mai multe voturi. Şi mijlăcele de seducere, vinulă şi vinarsulă, nule lipsescă, căci dau din abundanţă; dâcă au promisă, ori nu şi bani, nu sunt sigură. Agenţii ambiloră cu-trieră comunele de săptămâni de 4^e- Nu este (ji lăsată de D-(Jeu în care să nu se care vină şi vinarsă cu burlanele, îmbătându-i pe dmeni şi astfelă propo gă demo-ralisarea şi miseria rămânândule bieţiloră âmeni câmpurile nelucrate, căci e timpulă săpatului. Der ceea ce mă dâre căci de Unguri nu am grije, este că şi Românii din comunele curată 'românesc!, Dumbrău, Higişiu, Ma-haciu au picată în mrejele celui dinteiu (oposiţionalO), căci le cară la spirtuOse, aşa încâtă omulă nu scie pe ei (legători:) să-i compătimâscă, căci nu sciu ce facă, său pe păstorii cart nu şi împlinescu ăatorinţa de păstori şi Români adevăraţi.*)
Ra încă oposiţionalulă I. M. în 80 Maiu şi-a cercată noroculă şi în comuna nodră. Sân-mărtină visi-tându-ne prin ună trămisfl ală său, der fără suecesă cu t6te că a promisă 10 ferii de vină; totuşi cu una cu două n’a desperată şi şî-a cercată noroculă din nou în 2 Iuniu trâmiţăndă acum pre ună Jidană din Hădărău (Moise) cu o căruţă, cugetândă că Jidanulă îi va pută seduce, dăr şi acum a fostă îndeşerlu; s’a pusă mai cu sâmă pre lângă ună Română proprietară mare, der acela nu a voită să devină Iuda naţiunei sale şi astfelă Românii noştri au rămasă neangajaţi pănă acum. Onore deci păstoriului bunu, onâre bravilor u alegetorî români din Sânmărtinu Sărată, cari au grijă de năcazurile loră, cari suntO cu grămada, ăr nu de alegeri, cari ’şî cunoscă datorinţa de Români şi alegători, cari n’au voită să-şi văntjă nămulă loră românescă, cari nu s’au plecat ă pro-misiuniloră şi în cari simţămentulă ,’naţională a învinsă pănă acum t6te ispitele. Esemplulă loră ar fi bine să-lă imiteze toţi. Spereză că şi de aici înainte îngerulă pă-zitorO nu’i va părăsi.
Dăr nu fotă aşa stă lucrulă cu comuna vecină Vai dasigfl, căci aici i-a sedusă pre Români notariulă ungură Balog Găza pentru guvernamentalul G. I., aduoendă la elă 12 ferii de vină, unde-i chiamă pre alegători în t.6te (Jilele, adăpându’i cu vină şi lăcendu-le plăcinte şi ţigări, ceea ce este o ruşine mare pre aceşti Români — de altcum cu o stare materială destulă de frumuşică — că se lasă să’i ducă de naşă ună Ungură (căci numai unulă
*) Negreşită că acei preoţi şi învăţători părtă t6tă vina, fiindă că nu iuminâză şi nu morali-âză poporulă, ci îlă lasă pe mânile esploatatoriloră.	Red.
GAZETA TRANSILVANIEI. ■
mai este). Să sperămă deocamdată, că voră fi numai cu băutulă şi mâncatulă şi că nu voră lua parte la alegeri. Preotulă nu’i amestecată.
Primiţi d-le Redactoră asigurarea deosebitei mele stime.	E. H.
SOIRILE PILEI.
La maialulă tinerimei şcolare române din S.biiu, serbată la 25 Maiu, an fostu confiscate de doi gendarmî, la ordinulă autorităţii poliţienesc!, două stegurt in colorile române, ce le făcuseră respectivele scole acum doi ani şi le-au folosită totdăuna, şi dintre care unulă era ornată cu o cruce şi cu ună tablou sfântă. — Eroică faptă gendarmerăscă/ Poliţia sibiană cum să vede răm-nesce la titluri de «patriotismă" după calapodulă «ideii de stată maghiară.*
—x—
In şedinţa dela 6 Iunie n. a conventului districtului biserices ;ă ret. dunăreană, directorulă Iosef Farkas presentâ raportulă anuală ală academiei teologice din Pesta. Din raportă e de amintită, că dintre 47 elevi ai institutului, aprăpe a treia parte au ascultată cursulă de limba englesâ, er cursulă de învăţămentă ală limbei germane nu s’a putută ţină, fiindă că nu s’au anunţată destui ascultători. Acăsfă împrejurare îndemnă pe preşedintele contele Ludovică Tisza a da ună aspru aver-tismentă eleviloră pentru acesta negligenţă. Mai curendă ar trebui ei — <J'se Tisza — să scie nemţesce, fiindă că preoţii ară pute contribui mai bine Ia maghiarisarea credincioşilor u germani din comunele loră, dăcâ s’ar înţelege cu ei în limba germană şi apoi i-ară îndemna să înveţe limba ungurescă. Din acestă temeiu contele Tisza provocă corpulă profesorală să lase a se propune limba germană chiar şi atunci, când s’ar anunţa şi nu mai ună singură ascultătoră. — Ge „nobilă* misiune!
—x—
Pădurarulă Borsch din Vulcanii, comit. Braşovului, a fustă găsită Dumineca trecută omorîiă în pădurea Vulcanului. S’a pornita cercetare în contra a doi bă nuiţi ca făptuitori din Tohanu-vechiu.
—x—
„Reuniunea sodaliloru Români din Cluşiu“ va da o petrecere de veră la 13 Iunie st. n. a. c. în favdrea fondului său, în grădină la „Capulă turcescă* (Torokfo). Inceputulă la 6 ore după amecjî. Cluşiu, în 2 Iunie 1887. Pentru comitetulă reuniunei: Preşedintele: I3a-siliu S. Podobă, Secretarulă: Iacobă Mureşianu, Casa rulă: Ştefană Havani. Preţulă întrărei 60 er. de per sdnă. Bilete de intrare se schimbă la casă pre lângă arătarea învitătorului. Nota: Mâncare familiile îşi potă aduce cu sine. Cu acâstă ocasiune elevii de meseria susţinuţi de reuniune se voră produce cu declamărî şi li se voră împărţi vesmintele de veră. Suprasolvirile şi alte oferte marinimose, se voră primi cu mulţămită şi se voră publica pe cale diaristică.
Societatea scienţifică-literară „ linerimea Română“ din Bucurescî şî-a serbată Joi 2t Maiu a. c., în sala Ateneului, a decea aniversare a sa. Cu acâstă ocasiune d-lă Constantinii Lupu a ţinută conferinţă despre „Evo luţionismu aplicată în pedagogiău. după care a urmată distribuirea premieloru la elevele şi elevii învăţâmen tului p^'mară, publică şi privată, din Capitală, cari s’au distinsă la concursulă ţinută de societate, a. curentă
S8 se facă luroinA!
Priiuimă dela Câmpeni următorea întâmpinare la corespondenţa din număr. 110 alu fdici ndstre:
Câmpeni, 6 Iunie 1887.
Onorate Domnule Redactoră! In multă preţuitulQ (Ju ră „Gazeta Transilvaniei* Nr. 110 a eşită o corespondenţă datată „Munţii Apuseni, Maiu 1887“ şi signată cu numele anonimă «Moţulă", care cuprinde din sciinţă său nesciinţâ fdrte multe neadevăruri şi în care suntemă insultaţi şi dăscăliţi pe nedreptă. Pentru aceea ne ru-gărnă să binevoiţi a da locă, în multă preţuitulă (JOră ce redigeaţi, următdrei rectificări:
I Fiindă în prima liniă eu, Dr. Basiliu Preda, ca delegată ală cercului de alegători Trăscău, învinovăţită de a fi comisă fapte de acelea, cari nu se unescă cu conduita unui delegată în genere, şi în specială cu ca-racterulă unui adevărută Rorrână, îmi iau voiă de a mă apăra contra atacuriloră nedrepte în urmâtorulă modă:
„Moţulă», ca unjitoră ală corespondenţei susă a-mintite, seu este unulă din trădătorii causei naţionale, care Ia alegerile din rândurile trecute a votată însuşi cu partida guvernamentală, pe lângă bani buni. şi pentru alegerile viitâre nu îi mai pună atotputernicii ni<â 0 para chiără la disposiţiă, din care causă ar dori să între ără în rendulă âmemloră oneşti pe ună timpă, adecă pănă când îlO va rechiăma glasulă sunătoră ală fondului de dispo-iţiă, său este «Moţulă“ ună omă de totului totă naivă, care crede tăie vorbele ămeniloră făţarnici, ce le rostescă aceştia pe stradă şi în birtă, cu intenţiunea rea, de a zădărnici prin încurcături lupta ndstră pentru esistenţa naţională.
Nu potă crede, că «Moţulă“ ar fi ună omă naivă, căci atunci nu şî-ar fi alesă calea cea mai lungă, adecă nu ar fi păşită pe calea publicităţii şi nu ar fi publicată lucruri despre mine, despre cari însuşi afirmă că nu le crede şi este cu totulă in nedumerire asupra loră, ci ar fi venită în casa mea, care este deschisă oricărui omă onestă şi cu caracteră nepătată şi înterpelându-mă l’aşi ti orientată pe deplină despre ţinuta mea politică Tre-bue derâ să presupună, că „Moţulă* este ună „pseudo-Moţă", adecă ună Moţă de nascere, fără de a fi eredită şi simţămintele oneste ale Moţiloră, cari caraeterisâzâ pe adevăraţii Moţi. Căci bine să fia înţelesă, adevăraţii Moţi şi astădi ţină cu «cumpătate la tradiţiunile loră naţionale, eră „pseudo-Moţ;i“ au însuşirea de a juca cu trei bani în două pungi, adecă pe o parte ţină şi cu naţionalişti, pe de altă parte, unde li se facă promisiuni avantagiâse, se lapădă de Românî cu o uşurinţă nespusă.
Moţulă din cestiune ar dori să spele rufe murdare in (Jiaristica română; eu de astădată nu am atarl rufe. Fiindă că Moţulă stă ascunsă sub vâlulă anonimităţii, eu cu atari cavaleri ascunşi după tufă nu mă potă lupta. Dâcă însă Moţulă cu declaraţia mea de mai josă. care o facă vis-â-vis de alegătorii mei şi vis-â-vis de toţi Românii adevăraţi, cari ţină cu scumpâtate la programele nostre naţionale, nu s’ar afla pe deplină mulţămită, atunci poftâscă a arunca vălulă anonimităţii, a păşi cu numele său pe faţă, căci în casulO acela îlă voiu privi de omă cu tactică adevărată şi îi voiu da oiîce desluşire uit» ribrâ, < e’mî va cere în modă cuviincioşii.
Respingendă cu indignaţiune atacurile nedrepte din corespondenţa «Munţii Apuseni, Maiu 1887“ subscrisă cu numele „Moţulă“, declară totodată:
Că nu este adevărată, că eu aşi fi luată parte la candidatura d-lui baron Huszâr Kâroly ca deputaţii, cu
FOILETON U.
Poesii poporale
de pe la Mărgău, culese de M. Blaga, înv.
Săraci prietini şi fârtaţi C’acum toţi suntfi aşezaţi,
Numai io-să înstreinată Cu puşca ’n mână jurată.
0,	ferâscă Precesta,
Cum trăesce cătana;
Trăesce cu supărare Şi totă gata de bătaie Cum nu-i Nâmţu blăstămată,
Bate doba de culcată,
Noi bine nu ne culcă mă Şl-o bate să ne sculămă;
Stau în locO să-ml facO o cruce, Bate doba că ne-omă duce.
*
# *
Gată maică cina bine Şi m’aştăptă şi pe mine Gat'o şî-o pune pe măsă Şi-o cină cu cei de-aeasă,
Că pe mine nu mă lasă,
Că-sO picata în tare locO Ca şi lemnele pe focă,
C’am picata în tare ţâră Ca şi lemnele pe pară.
Trimită graiu prin păsărele
Mamii, să-mi spele hainele.
Negre să nu mi-le ţie Că mi-i năgră lumea mie De cându-sa în cătâniă.
Io de-oiu prinde o cânta Munţii se vora legăna,
Văile s’oră turbura,
Petrile s’oră despica.
Maică, de câtă m’ai făcută Mai bin’ să mă fi perdută Sub o ţermure de vale Să nu mai ai de min’ jale,
Că molu m’ar fi smolită Apa m’ar fi limpetjită,
Când ţi-am fostă d’ajutorie M’a scrisă Nâmţu pe chârtie,
C’arp fostă tinăraşă copilă Nâmţu m’a luată la biră.
Eu de frica birului Trecui apa Nistrului,
Trei feciori de Nâmţă m’au prinsă Şi pe scaune m’o ’ncinsă,
Unu ’n ochi mi se uita Fi-voiu cătană ori ba,
Altuia cismele-mî trăgea Unu pe capa mă tundea,
Dăr eu păru mi-ia strîngeam Nouă (Jiîe mi-la jăleam Şi din gând aşa gandeam:
Unde pică eâte-unO fira Crâscă verde trandafira,
Unde pică câte una părO
Crescă verde calapără.
*
* *
D’aici până ’n Orăştie Mă ducă cu mândra ’n soţie, Dela Orăştie ’n josă Rămâni badeo sănâtosă
Ca şi-ună trandafiră frumosă.
*
* *
Nemţule când m’ai luată Orbă ai fostă, ori ai fostă belă Ori birău m’a băgată;
De m’a bîgată birău Ardă-i uasa şi grajdu Să-i tragă brazda cu plugu,
£r. de m’a băgată popa,
Ardă-i grajdu şi casa Să-i tr. gă cu plugu brasda,
*
* *
Spune-mi maică adevărată In ce apă m’ai scăldată,
In apa de Joi sera Se ’nconjură tâtă ţâra,
In apa de Vinerea Să ’nconjură totă lumea,
In apa din valea mare Să portă puşca pe spinare, Puşca-i nouă funţl de fieră,
Eu sunt copilă tinerelă,
Puşca-i nouă funţl d’aramâ,
Eu sunt tînără făr’ de sâmă.
Munte, munte, pâtră sâeă, Lasă feciorii să trâcă,
Să trâcă la ciobăniă,
Să scăpe de cătăniă,
Cătănia nu mi-i bună,
Că am o maică bătrână, Cătănia nu mi-i dată,
Că am ună săracă de tată.
*
• •
Sărmană fată săracă, Siiesce-te şi te ’mbracă Nu căta la cea găzdaeă,
Pe găzdaeă Satu’o ’mbracă Pentru fire dela mână Dede mamă-sa o lână, Pentru fire peste cotă Dede mamă-sa ună slotă.
*
* *
Câte fete ’n sată la noi Fă-le D6mne t6te oi Şi pe mine păcurară Să sciu răndu la şuştară,
Să sciu răndu la gălâtă Să le pupă pe tote- odată. ***
Frunză verde de pe baltă Fostu-mî-a şi bine odată, Dâr s’antorsă frunza pe tău Fostu-mi a bugătă de rău,
J
Nrî 116.__________________________________________________
programă guvernamentală, pentru cerculă Trăscăului; nu este adevărată, că eu aşî fi aprobată candidatura susă numitului domnă, căc! eu pe d-lă. br. Huszâr Kăroly nu l’am v&JutO în vieţa mea, nu şciu de unde este, unde locueşce şi ce posiţiă are. Nestând deci în nici o legătură cu susamintitulă domnO, ba chiar necunoscendu-lă, eu ca Românâ necompromisO pănă acuma şi ca delegată alo conferinţei naţionale ţinută în 7, 8 şi 9 Maiu a. c. în Sibiiu, nici nu am putută să consimtă cu o astfeliu de condidatură, care stă în contra-dicere cu conclusele con-ferinteloră nâstre naţionale, nu am pututQ să consimţă cu o astfeliu de candidatură şi pentru aceea: pentru că tină cu scumpătate la conclusele conferinţeloră nostre naţionale, cari formăză partea cea mai esenţială a ere deului politică ală fieşce cărui Română, care cu trupă şi sufletă este membru adevărată ală partidului naţională română. In fine declară, că nu este adevărată, că dlă fostă primară subslitulă ală Câmpeniloră şi de presentă viceno ară Georgiu Corcheşiu, ar fi fostă în locuinţa mea cu declaraţia de candidare (»Nyilatkozat,«) şi că m’ar fi înduplecată de a o subscrie, căci dupăcum dovedeşce e pislola originală a d-lui Georgiu Corcheşiu, d-to Câmpeni 5/6 1887 alăturată aici*) şi care formează ună răspunsă la epistola mea adresată dânsului în 4/6 1887, învitându-lă să mărturisească adevărulă d-sa însuşi declară, că nu mi-a presenfată declaraţia de candidatură a br. Huszâr Kăroly spre subscriere, că corespondenţa din Nr. 110 a Ziarului, »Guzeta“ nu conţine adevărulă şi că d sa din întâmplare nici nu a foştii în casa mea din 1/13 Ianuarie a. c.“
Credo că declaraţia de susă va fi de ajunsă spre a se putea convinge ori şi cine — chiar şi „Moţulă" — despre ţinuta mea poiilică şi despre aceea, că declaraţia faimosă este numai o manevră poitică, cu scopă de a seduce pe âmenl, ca să participe la alegeri. O astfelă de manevră nu pole să aibă resultatulă dorită, fiindcă cerculă nostru de alegere, ba ch:ar şi , Moţulă,* este pe deplină orientată asupra conclusului conferinţeloră nos-tre naţionale şi am chiar firma convingere, că dmenl de ărecare importanţă nu voră participa la alegere. Wâtă mă voiu înşela in aş'ep ânle mele, seu încâlă nu, o va dovedi viitorulă, căci alegerile nu suntă departe.
Nu potă se nu dau o desluşire împrejurârei ce o aminteşce „Moţulă« în corespondenta sa. că pentruce am declarată în conferinţa alegătoriloră, că nă potă primi ni< î o instrucţiune ca delegată alesă din partea alegâto-riloră mei? Din contră voiescă, ca şi în privinţa acesta
să fie fieşceeare omă orientată.
In conferinţa alegătoriloră din cerculă Trăscăului,
ţinută în casa şi sub presidenţa d-lui advocată Gerasimă Candrea, la propunerea espresă a d-lui presidentă conferinţa a votată „încredere şl mulţămită protocolară* d-lui pretoră supremă din Câmpeni, pentru că a avută bunăvoinţa ca poliţistă de a ne inspecţiona şi de a controla toţi paşii noştri. Totă la propunerea d-lui presidentă conferinţa — horibile diotu — a decisă: *că cre-denţionalele nost re, ca se aibă cu atâta mai mare valâre, risum teneatis amici! — se le contrasigneze şi d-lă pre-toră supremă.» Eu vâ^endă cum se îmbată lumea cu apă rece şi cum suntă seduşi omenii de a crede, că facă bine ceea ce facă, am trebuită să mă temă, că se va afli unulă din conferinţă, care va mai face încă ună mică pasă înainte şi va propune: ca să ne înfrepunemă în conferenţa generală chiar pentru .activitate.* Spre a paralisa ort ce propunere ulterioră compromiţătore şi sciindă a priori că delegaţii conferenţei generale în-câtă privesce Transilvania au să rămână pe lângă prin-cipiulă passivitâţii, ca pe lângă uniculă principiu corectă şi salutară între împrejurările triste de astăzi — am voită să salveză ce mai era de salvată, şi pentru aceea am declarată, că eu mandatulă de delegată numai sub o condiţiune îlă primescă, dâcă nu mi se voră da instrucţiuni speciale. Conferinţa alegătoriloră a declarată că are încredere deplină in amândoi delegaţii aleşi şi pentru aceea nu află de lipsă a le da instrucţiuni speciale, am pornită la conferinţa generală cu credinţionalele fără de eontrasignatura poliţiană, căci numai noi amândoi delegaţii amă declarată, că cu ună credenţională astfelă contrasignată nu voimă să representâmă pe nimeni, acolo ne-amă declarată solidari cu ceilalţi domni delegaţi şi amă votată cu mare bucuriă conclusulă pu blicatfi în Ziaristica română ală conferinţei generale.
Credo deră, că m’am justificată destulă de clară,
*) Scrisârea ce ni-se comunică în originală este de ur-mătorulă cuprinsă: Câmpeni, 5 Maiu 1887. Stimate I)le Doctoră! In urma epistolei dtto 4 luniu a. c. primită dela Dvostră, am onore a vă răspunde urmâtorele; Nu este adevără ceea ce Z'ce corespondentele Moţulă în articululă din diarulă »Gazeta« Nro. 110, cumcă eu în calitate de jude corn. interimală aşî fi fostă la Dvâstrâ cu declaraţiune (nyilatkozat) pentru candidarea de able-gată a br. Huszâr Kăroly, ca să o subscrieţi, ceea ce o declară de minciună şi neadevărată, eşită din gura unei persâne răutăciâsă de inimă, căci eu din întâmplare nici nu am fostă în casa d-v6stră din 1 (13) lanuariu a. c cu ocasiunea gratulării Z^i onomastice. Rămână ală Dvâstră stimătoră: — Georgiu Corcheşiu m. p. s. not. int.
î GAZETA TRANSILVANIEI.
pentru ce nu am primită instrucţiuni speciale şi credă că nu am abusată de încrederea alegătoriloră mei, ci din contră am lucrată în consonanţă cu bunulă simţă ală fiesce căruia, când am votată conclusulă conferinţei generale.
Credă deră că alegătorii români din cerculă Trăs-câului voră respecta de astâdată mai bine conclusele conferinţeloră nostre din 1881, 1884 şi 1887, nu se voră lăsa să-i ducă cu promisiuni false şi cu machinaţiunî imorale la alegeri, ci voră dovedi că nu suntă slugarnici si că ţină la ondrea eredită dela moşii şi strămoşii loră.	Dr. Basiliu Preda,
advocată.
II. locală ne privesce pe amendoi delegaţii recli-ficămă învinuirea, ,că ne-amă întorsă dela conferenţă şi nu amă conchiămată alegătorii, pentru ca să le comuni-oămă resultatulă conferenţei», în următorulă modă:
Este adevărată, că nu amă conchiămată alegătorii pentru de a le împărtăşi resultatulă conferinţei, dără a -eesta amă făcut’o din următărele motive :
,1. pentru că convocarea alegătoriloră după reîn-iorcere dela conferinţă nu s’a practisntă şi de ceilalţi domni delegaţi, 2. pentru că convocarea alegătoriloră din „Munţii apuseni" este împreunată cu mare greutate, ne-fiindă comunele compacte, ci tare împrăsciate. 3. Pentru că conclusele conferinţei suntă reproduse în întrega Ziaristica română şi chiar şi în cea străină, şi fiindă o mare parte din alegători abonaţi la Ziare, au cetită deja conclusele şi le-au împărtăşită şi la alţii, 4. pentru că li s’a împărtăşită la o parte însemnată din alegători „Ape-lulă cătră alegătorii români44 subscrisă de on- domni G. Bariţii şi 1. Slavici. In fine 5. pentru că noi subscrişii amă împărtăşită la ocasiune bine venită mai tuturoră alegătoriloră români din cerculă nostru de alegere cu graiu viu conclusulă conferinţei şi i-amă rugată să îm-părtăşescă cele auZite din găra nostră şi celorlalţi alegători şi amici ai loră.
Din acestea să vede clară, că dăscălitura şi poveţele „părintesc!" ale „Moţului* nu au înţelesă, căci ce a dorita densulă s’a împlinită într’ună modă cu multă mai corăspunZâtoră şi mai practică.
Romulu Furduiu	Dr. Basiliu Preda.
Cu o di mai înainte arad primitu dela unu a 1 u treilea, care este suspiţionată a fi scrisă corespondenţa din cestiune, următdrea scrisdre :
Stimate d-le Redactoră! In Nr. 110 ală preţuitei „Gazete44 a apărută ună articula cu datulă: >Munţii Apuseni44 şi subscrisă de »Moţulă44.
Mi s’au făcută imputări din partea mai multoră domni — dintre cei cu musca pe căciulă, — că eu aşî fi autorulă acelui articula. Nu sciu de unde şi cum au venită d-loră la acestâ presupunere şi nu înţelegă pentru ce voescă a-şî descărca foculă năcasului şi ală ruşinei, ce-i cuprinde pentru fapta săvârşită, asupra mea, fiindă nevinovată.
Vă rogă d le Redactoră să binevoiţi a da publicităţii aceste puţine rânduri pentru a se convinge domnii din Câmpeni, că şî-au greşită omulă.
Totă odată declară cu totă solemnitatea, că cele publicate în articululă apărută în Nr. 110 ală preţuitei »Ga/ete* suntă adevărate şi .Moţulă* întru tdte a avută dreptate. Eu încă am fostă îmbiată a subscrie declara-ţiunea despre care s’a scrisă, şi nnmai atâta a greşită — se vede, că n’a fostă bine informată, — că acea declaraţiune în Câmpeni a fostă circulată nu numai de d-lă G. Corcheşă, ci şi de cancelistulă oficiului pretorială Stary Robert.
Primiţi stimate d-le Redactoră deosebita stimă, ce v’o păstrăză
Câmpeni, 6 luniu 1887.
dascâlulă românescă Nicolau Corcheşiu. m. p.
Spaţiulă nu ne permite a<jl a face observările n6stre la aceste scrisori. Dâr nu vomă în* târzia cu ele. Deocamdată îi întrebâmu pe domnii de mai susu, foşti delegaţi, cine şi ce îi împedecă ca cu t6te greutăţile ce pretindă, că li s’ar opune, vătjându acum că la Braşovu, Deva, Cluşiu, Turda, Alba-Iulia, D. S. Mărtinu, Orâştia, Zelaliă, Baia mare, Deşiu ş. a. se conchiamă a-dunărî electorale pentru darea de s£mă a dele-gaţiloră, ce-i împiedecă, cjicemu, să-şi împlinescâ şi ei datoria după ce acâsta li se cere şi de cătră opiniunea publică?
De ale scdlei.
Sânte jude, 28 Maiu st. n. 1887.
Domnule Redactoră 1 învăţătorii gr. cat. din tractulă protopopescă ală Secului şi-au ţinută adunarea reuniu-nei filiale ăstă tirnpă în Julatelecă la 22 Maiu st. n. după următârea programă :
La 7Va ore a. m. învăţătorii au mersă în corpore la sânta biserică, unde s’a celebrată cu mare pietate cul-tulă divină prin prea on. d-nă Vasiliu Puşcariu, protop. şi directoră şcolastică tractuală, ca pontificante, însoţită
.msm ■
de domnii preoţi-din vtractă ^ Axentiu Mareşianii, Alimpiu Popă, Ioană Cheresteşă şi Ioană Rusii.
D lă Ioană Rusu, preotulă din Sânmărţină, prin o ţ, cuvântare bine nimerită ă ăsplicâtO numărosului poporă '* ce era de faţă, înţeleşulă sf. evangelii: despre orbul Q dinlT nascere şi despre vindecarea acestuia prin Mântuitorulă Isusă, a vorbită despre edueaţiunea omului în. genere//* arătăndă cu argumente convingălore necesitatea educa-1 ţiunei în privinţa corporală şi spirituală; mai vîrtosă însă nisui oratorulă a arăta, că crescerea şi desvoltarea sim-ţuriloră spirituale o pote câştiga omulă numai grin edu-caţiunea şcolară, prin preoţii şi învăţătorii poporului, cari suntă chemaţi a lucra în viia Domnului în direcţiunea acesta etc.
După finea serviţiului divină d-nii preoţi s’au întrunită la casa parochială şi şi-au începută şedinţa în afacerile bisericesc! şi şcolare. Despre acăstă şedinţă lasă să raporteze alţii mai competenţi, âr eu mă voi mărgini nu mai în ceea ce privesce conferinţa nâstră învăţătorâscă.
Pe la lVa 6ră p. m. învăţătorii se întrunescă în scola confesională din locă, unde prâ on. d-nă Vasiliu Puşcariu protop, şi directoră tract. scolastică, ca preşedinte, deschide adunarea prin o cuvântare bine nimerită şi cu ună căldurosă salută de bine aţi venită.
La provocarea on. presidiu, s’a trecută la alegerea de notară ală conferenţei, alesă în persâna subscrisului.
După acâsta d-lă învâţătoră de acolo Petru Chin-drişă a predată lecţiunea practică copiiloră de scâlă des- , pre măsurile metrice cu ună tactă pedagogică fârte bună. Acestă tractată s’a primită cu căldură din partea adu-nărei, concreZendu-se comisiunei critisătâre spre a-lă e-samina şi a se pronuncia asupra lui la şedinţa proximă.
In persona d-lui învăţătoră Chindrişă a aflată adunarea ună modelă de crescătoră care este pătrunsă adâncă de chiămarea sa sublimă.
D-lă Vasiliu Popă, învăţ. în Diviciorii mici, a cetită apoi disertaţiunea despre folosulă istoriei naţionale în scâlele poporale. Disertaţiunea fu cu plăcere ascultată de publică, s’a notată în protocolă, âr din partea adunâ-rei s’a clasificată de bună.
D. Filipă Mureşianu, învăţ. în Săntiona, a declamată o poesiă naţională forte corectă şi cu efectă, resusci-tândă în membrii adunărei cele mai căldurâse simţiri naţionale şi iubire de patriă.
In fine adunarea statoresce loculă adunărei viitâre în Ţaga, âr desemnarea lecţiunei practice se lasă în libera voiă a d-lui învăţ. Teodoră Puşcariu. Tema diser-taţiunei va fi: Necesitatea scdleloră poporale, ce o va lucra Petru Chindrişă, eventuală d. Traiană Diacă.
După acestea fiindă timpulă înaintată şi închein-.du-se programa, d-lă preşedinte mulţămesce căldurosă membriloră pentru interesulă dovedită faţă cu agendele reuniuuei şi apoi declară şedinţa de închisă.
Petru Grama, notarulă conferinţei.
Convocare.
Subscrisulă are onore de a convoca prin acâsta pe toţi alegătorii români de partida naţională din cerculu electorală Vinţulă inferioră la o conferinţă în oraşulă Alba Iulia pe Ziua de 14 luniu st. n. la 11 6re a. m. în otelulă la -S6rett.
Obiectele suntă: 1. Raportulă delegaţiloră dela conferinţa naţională. 2. Constituirea subcomitetului cercuală.
3.	Alegerea a 5 membri în comitetulă centrală esecutivă ală comitatului Albei inferiore.
Alba-Iulia, în 8 luniu 1887.
Rubinu Patiţa, advocată.
Convocare.
Alegătorii români din cercurile electorale ale comitatului Solnocu-Dobeca s® învită prin acâsta la o conferinţă, care se va ţină aici în Deşiu la 13 luniu st. n. 4 6re după amâZl.
In acăstă conferinţă subscrişii delegaţi ai conferinţei din Sibiiu voră reporta alegătoriloră despre conclusele acestei conferinţe luându-se totodată la desbatere şi propunerile eventuale referitâre la esecutarea aceloră concluse.
Deşiu, 6 luniu 1887.
Dr. T. Mihali,	G. Mânu,
secretară.	preşedinte.
SOIRI TELEGRAFICE.
(Serv. part. a »Gaz. Trans.O
SEGHEDlNtJ, 8 Iunie. — Partea de joşii a Macăului e ameninţată. Poporaţiunea desfăşură opintiri desperate. Comuna Foldeak e inundată. Case mai slabe suntă în parte dărîmate. Intrâga împrejurime formăză o întinsă mare.
BERLINtJ, 8 Innie. — Impâratulă a petrecută nâptea liniştită.
PARIStl, 8 Iunie. — Sgomotulă privitoră la soiri neliniştitdre din Tonchinu e neîntemeiată.
BORDEAUX, 8 Iunie. — Pe calea ferată Bordeaux-Grraves s’a comisă asupra directorului turnătorieloră de oţelă ale marinei Montgolfier o încercare de omoră cu o bâtă^ferecată. Direc-torulă căpătă 21 lovituri. Starea lui e fdrte pe-riculdsă. Atentatorulă e arestată.
Editoră: lacobă Mureşianu.
Redactoră responsabilă Dr. Aurel Mureşianu.
Nr? 116.
GAZETA TRANSILVANIEI
1887.
Onrattltt l* bărsa de Viena
Bursa de Bucurescl.
din 8 Iuniu
Rentă de aură 5% . . . 102.89 RentA de Ţiâifiă 5®/0 . . 88.35 lm$mmutulă căiloră ferate
ungare................151 20
Amortisarea datoriei căilor fi ferate de ostii ung.
(l-mă emisiune) ... 97 75 Amortisarea datoriei căi-lord ferate de ostii ung.
(2-a emisiune) .... 127 50 Amortisarea datoriei căi-lortl ferate de ostii ung.
(3-a emisiune) .... 116 50 Boburi rurale ungare . . 104.70 Bonuri cu ci. de sortare 1C4.70 Bonuri rurale Banat-Ti-
mişfi.................104 50
Bonuri cu cl. de {sortare 104 70 Bonuri rurale transilvane 104 60
st. n. 1887.
Bonuri croato-slavone . . 104 50 Despăgubire p. dijma de
vinfi ung...............99.40
Imprumutulii cu premiu
ung...................... 122	25
Losurile pentru regularea Tisei şi Segedinului	. 123	50
Renta de hărtiă	austriacă 81	85
Renta de arg. austr. . .	83.—
Renta de aură austr. . . 112 50 Losurile din 1860	. . . 137.20
Acţiunile băncel austro-
ungare....................P85	—
Act. băncel de credită ung. 291.— Act. băncel de credită austr.289.25 Argintulti —. — GalbinI
împărătesei	.........5	99
Napoleon-d’orI .... 10.07 Mărci 100 împ. germ. . . 62 35 Londra 10 Livres sterlinge 127.—
Cota oficială dela 22 Maiu st. v. 1887.
Câmp. vend.
Renta română (5°0).	91V,	92—
Renta rom. amort. (5°/o)	94—	95-
» convert. (6°/0)	87—	8774
împr. oraş. Buc. (20 fr.)	34—	36-
Credit fonc. rural (7%) .	106-	10672
* >) ?? (6°/0) •	90VS	91—
* * urban (7°/0) .	103^8	104—
» » » (6°/0) *	96—	97—
* . * (&°/o) ■	87—	8773
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.	500 Lei		——
< » » Naţională	—	—
Aură contra bilete de bancă	. . 14.25	14.75
Bancnote austriace contra aură. . 2.01		2.02
Cursuiu pieţei Braşovâ
dii; 9 Iuniu st. n. 1887.
Bancnote românesc! . .	■ •	Cim-	ce <i o	Venri	. 8.72
Argint român est , . .	■ .	I	8.60	*	8.65
Napoleon-d’orJ ....		»	1002		10 06
Lire turcesc!			*	11.35	»	11.40
Imperiali				»	10.35	»	10.40
Galbeni			»	5 93	»	5.95
Scrisurile fonc. * Albina»	6%	• *	101.—	»	102.--
n * n	5°/o	• n	98.—		99.—
Ruble UusescI ....		»	114.—	»	116.-
Discontulă . . .	»	7—	10°/9 Pe	ană.	
Sz-553/1887- Arveresi hirdetmâiiy.
AluliPt kiktildOtt v£grehajt6 az 1881. dvi LX. t. cz. 102 §-a 6v-telm^ben ezennel k0zhirr6 teszi, hogy a Sârkâny kir. jârâsbir<5sâg 1166 sz&mu v^gz^se âltal brassdi ugyv£d Demiană Sirnon âltal k^pviselt Boziu Tamâs javâra a Venitzei Blaszcsok Valentin ellen 100 frt. toke, ennek 1881 Febrar h6 10 napjâtdl szâmitando 6°/o kamatai eddig osszesen 114 frt. 50 kr. perkolts^g kovetel^s erej&g elrendelt kielegit^si v^gre-hăji'âs alkalmâval birdilag le foglalt 491 frt. 70 krra becsiilt 30 drb. sejrt^s, 40 mtr. mâzsa sz£na, 1 tolgyfa sert^s ol, 12 szek^r trâgya, 37 tolgyfa deszka, 20 pulyka, 9 r£cze, 1 ldszekdr, 4 tolgyfa lâda, 1 bo rona, 1 pâr szântalp, 3 âgyfa, 1 ruha szekr^ny, 1 asztal, 1 pamlag, 1 faliora As mâs butorok, ruhanemttek 6s âgynemtlek, 10 hektoliter torok-buza &i v^giil 3 sertesbdl âlld ingdsâgok nyilvânos ârver^s utjân eladatnak.
Mely ârverăsnek az 553/1887 sz. kikiilddst rendelo v£gz£s foly-tdn a helyszin^n, vagyisFelso £s Al«6‘Venitz6n leendo eszkozl6s£re 1887 ik 6v Iunius h6 15-ik napjânak d^lutân 2 6rdja hatâridoiil kitiizetik da ahhoz a venni szândăkozdk ezennel oly megjegyz^ssel hivatnak meg, hdţ*y az drintett ingdsâgok ezen ârverdsen az 1881. dvi LX. lorv^ny-czikk 107 §-a drtelmdben a legtobbet igdronek becsâron aiul is eladatni fognak.
Az elârverezendo ingdsâgok v^telâra az 1881. evi LX. t. cz. 108. §4bffn megâllapitott feltetelek szerint lesz kifizetendo.
Kelt Sârkâny, 1887 âv Majus hd 28 napjân.
Amberboy Lajos,
kir. birosâgi vdgrehajtd.
9
Mobiliele, acaretele şi vestmintele ramase de repo-sata văduvă Maria Dsanly se voru vinde prin licitaţiune publică în diua de 14 Iuniu a. c. după amedî la 2 ore în locuinţa din casele din târgulfl cailoră Nr. 34 în II. etagiu cu ban! gata.
(Avisu d-loră abonaţi!
Rugămă pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei să binevoi aseă a serie pe cuponnlu mandatului poştală şi numerii de pe faşia sub care au primiţii (jiaruhl nostru până acuma.
Domnii ce se abondză din nou s6 binevoiască a scrie adresa lămurită şi să arate şi postaultimă.
Ddcă se ivescu iregularităţi la primirea (Jiarului onor. abonaţi suntu rugaţi a ne încunosciinţa imediată prin carte poştale, ca în câtă depinde dela noi, s6 se delătureze	ADMINISTR. „GAZ. 7RANS “
MersulQ trenuri lorii
Valabilă dela I Iuniu st. n. 1886.
pe linia I*redealil-IJiuIapeNta şi pe linia Tel aşii- Arad li-JSudapesta a calei Ierate orientale de statil reg. ung.
Predealii-Budapesta I	Budapesta—Predealit
1	Trenfi de persdne	Tren accelerat	Tren ii ofimtbiiH	Trena oninibus	II	Treutt de pers.	1 Tren j Treni | accelerat | de pers		Trenfi de f persdne	Trnnfl omulbus
"					II’ ~		1	j	1	
Rucurescî	—	4.3C 9.12	—	7.30	Viena	11.1(	) —	| —	—	.—
Predeală |			—	1.14	! Budapesta Szolnok	IM 11.Of	) 2.— | 7.4( 4.05j“To~k		) 618 9.38	
Timiştt Brtpvi Feldiâta Apatia Agostonfalv» Homorodd Haşf&ieu Sighiţăra Elisabetopole MediaşG Capsa miei Uicăsăsa fifcţffa ' Cricftmelfl Teiup AiudG Vinţulfi de susă Oîtîra Cieerdea Ghiristt Apahida Claris | Nedeşda QbirbSa Aghiriştt Stana Hoiedină Ciacia	—	9.35 10.12		1.45	P. LaiUny	2 02	5.47| 2.02		12 02	
			—	2.32	Oradea mare Vărad-Velencze Fugyi-Vdsârhely Mezo-Telegd R6v Bratca Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş Ghirbău Nedeşdu Clarii 1 Apahida Ghiriş Cucerdea ^ ! Ui6ra Vinţulfi de susfc Aiudfi Teiaşă Crăciunelâ Blaşfi Micăsasa Copţa mie Mediaşfi Elisabetopole ^iigiştira	4.12	7.11	4.78	2 01 2 08 2 19 2.41 3.24 3.47 4.07 4.33 5.15 5.33 5.53 6.C5 6.20 6.38	1 —
	7 2C 7.57 8.24 8	47 9.29 9	37 10 53 11.00 11.34 12.03 12.26 12.42 1.11	_	4	01 4.47 5	28			—	7.33 8.04 8.58 9.28 10.31	—		—
		—	5 59 6.49 8.35 8.02 9.12 9 56 10.37 10.59 11.16 11.37 12.16 12.33 1.51 2 18 2.48 2	56 3	64 4	51 5.28 5	56	—							—
	123 2.06 2.27 249 2 56 3.12 3.46 5.01 5.21	—		Trenu de persone 6	37 6.58J 7.14 7.29 7	56 8	18' 8 58		11.00 tl 19 12 33 1.01 1 11 1.18 105 1.46 2.25 2	50 3	03 3.35 4.01 4	20 4.55 5.42	—	—	—	7.08 7.36 9.16 9.53 10.— 10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.52 1.34 2.13 2.46 3.31 4 32
	—	6.01 6.19 7.12 7.41	—				—	—	—	
Bucia Bratca R6v MezO-Telegd . Fugyi-, Văsărhely Vârad-Velinţe Oradia-nare | P. Ladăij Szaliok	_						9.15 9 34 9 53 10 281 10 47] 1057)	Haşfaleu	6 01	—	—	— i	5.02
	—	8.20 8.46	Trena		Homorod AgostonfalvR Apatia Feldidra Braşovft S Timişfi Predeală ^	7.27 8.08 8.36 906 9.46	5.37	—	—	6.53 7.43 8	23 9	02 9.52
	—	9.11 9.16 10.37 12.20	de persone 10.50 1.33 4.24	11.07, 11.19, 1.16 3.29		—	6.20 6.47 11.30	1.55 2.53 3.28 9.35	—	—
Bnda-paata	—	2.15	10.05	633	Bucnrescî	—	—			
Viena ^	—	—	2.15	—						
	“ 1	8.00	—	—						
Nota: Orele de nâpte suntO cele dintre liniile grâse.
Tipografia AmXI BraşoVQ. Hftrtia din fabrica lui Martin Kopony, ZernescI
Teiuşă- iraeltV-Budap eata				1 Budapesta- iradft-TeiuşA.			
	Trenfi	Tre jft	Trenfi de		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	omnibus	de pers.	pornone		persone	do per-.oa	e omnJbn,
Teiuşft	11.24	—	“VoT	Viena	11.10	12 10	—
AJba-I ni ia	11.59	—	3.59	Budapesta	8.20	9.05	—
Vinţulă de josfi	12.30	—	4.22	U . l„Alr	11.20	12.41	—
Şibotă	1.01	—	4.51	Se UtOk	11.35	5.45	—
Orăştia	1 32	—	5.18	AiadiA	4.30	6.—	—
Simeria (Piski)	2 32	■		6 ir.	Glogovaţă	4 43	6.13	—
Deva	2 52	—	6.35	Gyorok	5 07	6.38	—
Branicîca	3.23	—	7.02	Rauliş <	5.19	6.51	—
Uia	3.55	•		7.28	Radna-1 ipova	5 41	7.10	—
Gurasada	4.08				7.40	Conopă	6 t9	7.37	—
Zam	425	—	8.11	Bârzova	6 28	7.55	—
Soborşin	5 39	—	8.46	Soborşin	7 25	8.42	—
Bărzova	6.27	—	9.33	Zam	801	9.12	—
Conopă	6.47	—	9.53	Gurasada	8 34	9.41	—
Radna-Lipova	7.28	■		10 27	Uia	8 55	9.-6	—
Paulişă	7.43	—	10.42	Branicîca	9.19	10.17	—
Gyorok	7.59	—	10.58	Deva	9 51	10 42	
Glogovaţă	8.28	—	11 25	Simeria (Piski)	10.35	1107	—
Aradft	8.42	9.17	1231	Orâştiă	11.11	11.37	—
Szohiok |	—	2 32	4(9 |	Şibotă	11.43	12.—	—
	—	—	5.12 1	Vinţulă de josă	12 18	12.29	— -
Budapesta			—	8.20 1	Alba-Iulia	1236	12.46	—
Viena	—	—	6.05 1	Teinşft	. 1.29	1.41	—
Âradft*Tts»lşdra				Stmeria (Piski) Petroşenl			
	Trenfi	Trenă de	TreDU		Trenfi de	Trenfi	Trenfi
	orr.nibns	persAno	mixt		persdne	ornai b tu	mixt
Aradă	5.48		6.05	nimeri»			2.42
Aradulă nou	n 19	—	6.33	Streiu	—	—	3.25
Nâmeth-Săgh	644	—	6.58	Haţegă	—	—	4.16
Vinga	7.16	—	7.29	Pui	—	—	5.11
Orczifalva	7.47	—	7.55	Crivadia	—	—	5.58
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6 4
Timlşdra	9.02	—	9.08	Fetroşenl	—	—	7.12
Tinaiş6ra>Arad fi				PetroşeiiI—^Ismerla (Piski)			
	Trenfi di'	Trenfi de	Trenfi		Trenfi	Trenfi	Trenfi
	peraont*	persdne	omnlfcnu		de pers.	omni bas	mixt
Ilmişdra	6.25	— _	5.00	Petroşenl			—	6.10
Merczifalva	—	—	—	Baniţa	—	—	6.53
Orczifalva	7.46	—	6.32	Crivadia	—	—	7 37
Vinga	8.15	—	7.02	Pui	—	—	8.20
Nâmeth-Sâgb	8.36	—	6.23	Haţegă	—	—	9.01
Aradulă nou	9.11	—	8.01	Streiu	—	—	9.52
Aradft	9.27	—	8.17	N laser ie	—		10.31